Mercurul. Clorura mercuroasa I

(Calomel)
 Cuprins

1. Date generale despre mercur

2. Proprietatile mercurului
3. Clorura mercuroasa
4. Utilizarea calomelului
5. Obtinerea calomelului
6. Proprietati fizice
7. Elemente pentru etichetare
8. Toxicitate
 

1. Date generale despre mercur

Peste optzeci de elemente din sistemul periodic sunt metale. In general, ele se aseamana intre ele mai mult decat
nemetalele si totusi, surprizele sunt fara sfarsit in imparatia metalelor.
De exemplu, toate metalele sunt solide, dure sau moi. Aceasta este regula generala, dar sunt si exceptii : o
bucata de galiu sau una de cesiu se topeste in palma, deoarece punctul de topire al acestor metale este sub 30oC,
iar mercurul este un exemplu clasic de metal lichid, cunoscut in toata lumea din cele mai vechi timpuri.

Mercurul este extras prin arderea cinabrului in aer , urmat de condensarea vaporilor de mercur.
Cinabrul se recunoaste usor dupa culoarea rosie stralucitoare, greutate specifica mare (~8g/cm 3) si duritate mica
(2-2,5 pe scara Mohs).
 Mercurul se gaseste in cantitati mici si in atmosfera, unde patrunde mai ales sub forma de vapori, in toate
cazurile cand mercurul lichid nativ sau preparat artificial, se gaseste in contact direct cu atmosfera.

Mercurul mai patrunde in atmosfera si prin eruptiile vulcanice, prin izvoarele fierbinti, din emanatiile
gazoase, prin arderea carbunelui de pamant,a lemnelor si a diferitilor combustibili, deoarece el este
totdeauna prezent in substantele organice. Cantitati mari de mercur patrund in atmosfera si prin prelucrarea
metalurgica a minereurilor.
Desi fierbe la 356,9 oC, mercurul emite vapori chiar si la -40oC. Din aceasta cauza atmosfera atelierelor care
lucreaza cu acest metal este intotdeauna saturata cu vapori de mercur. Viteza de evaporare a mercurului este mai
mare decat viteza de formare, asa se explica volatilitatea lui ridicata.

Mercurul are proprietatea de a dizolva multe metale, dand nastere la aliaje numite amalgame. Unele amalgame se
formeaza la rece, prin contactul direct dintre metalul compact si mercur. Altele se obtin numai prin actiunea
mercurului asupra metalului fin divizat si eventual incalzit.
2. Proprietatile mercurului:

- deosebit de usor formeaza mercurul amalgame cu Na, K, Au, Ag, suficient de usor cu
Pb, Sn, Zn, Cd si mai greu cu Cu. Mercurul nu se aliaza cu Mn, Co, Fe si Ni;
- mercurul nu se volatilizeaza la temperatura obisnuita in aer uscat;
- in aer umed se acopera cu o pelicula cenusie de oxid de mercur;
- incalzit in aer sau in oxigen, pana aproape de punctul de fierbere, se oxideaza usor,
trecand in acid rosu de mercur (II), care, incalzit mai departe, se redescompune in
elemente;
- reactivitatea mercurului este explicata prin potentialul sau de ionizare care este mai
mare decat al aurului si al argintului. In aceasta privinta mercurul este “mai
nobil”decat aceste metale;
 3.Clorura mercuroasa-calomel
Clorură de mercur (I), denumită și clorură mercuroasă sau calomel (ca atare, cât și sub forma mineralului cu
același nume) este un compus anorganic, o sare a acidului clorhidric cu mercurul, cu formula chimică Hg2Cl2.
Este un compus alb sau alb-gălbui, inodor și solid. Este un component al electrozilor de referință utilizați
în electrochimie.

4. Utilizare

Calomel este utilizat ca interfață între mercur metalic și o soluție de clorură într-un electrod
de calomel saturat , care este utilizat în electrochimie pentru a măsura pH-ul și potențialele
electrice din soluții. În majoritatea măsurătorilor electrochimice, este necesar să se mențină
unul dintre electrozi într-o celulă electrochimică la un potențial constant. Acest așa-numit
electrod de referință permite controlul potențialului unui electrod de lucru
 In trecut, înainte de era antibioticelor, era una dintre cele mai utilizate tratamente pentru sifilis.
Căile de administrare erau inhalatorii, orale, parenterale și topice. Din cauza toxicității clorurii mercurice, simptomele into
erau atât de comune în cazul celor tratați pentru sifilis în așa fel încât se credea că acestea erau de fapt simptomele infe
bacteriene. A fost întrebuințat ca dezinfectant sau ca antiseptic în soluție.
5.Obținere:
.
Clorura mercuroasă se obține în urma reacției dintre mercurul metalic și clorura mercurică:
Hg + HgCl2 -> Hg2Cl2

Mai poate fi preparată în urma unor reacții de metateză ce au loc între diverse surse de ion clorură (clorură de
sodiu, acid clorhidric, etc) și o soluție apoasă de azotat de mercur (I):
Hg2Cl2 + 2NH3 -> Hg + Hg(NH2)Cl + NH4Cl

Calomel a fost fabricat în două moduri - sublimare și precipitații . Când calomelul a început să fie fabricat,
s-a făcut prin sublimare. Calomelul realizat prin sublimare tinde să fie o pulbere albă foarte fină. Au existat
unele controverse cu privire la sublimarea calomelului. Mulți au susținut că, de câte ori calomelul a fost
sublimat, cu atât a devenit mai pur. Oponenții credeau că sublimarea repetată a făcut ca calomelul să-și
piardă o parte din capacitatea sa terapeutică. În 1788, farmacistul Carl Wilhelm Scheele a venit cu
mecanismul de producere a calomelului precipitat. Acest lucru a devenit rapid popular în industria
farmaceutică, deoarece era atât o formă de producție mai ieftină, cât și mai sigură. Precipitațiile au avut
tendința de a forma săruri de calomel foarte pure.
6. Proprietati fizice:

Culoarea -alb
Miros -fara miros
pH - 3,2 (apa: 15 g /l , 20 °C)
Punctul de topire/punctul de înghețare 277 °C
Punctul inițial de fierbere și intervalul de fierbere 302 °C la 1.013 hPa
Presiunea de vapori 0,0001 hPa la 20 °C
Densitatea 5,44 g /cm³ la 20 °C
Acest material nu este reactiv în condiții normale de mediu ambiant.
Materialul este stabil în condiții ambientale normale, precum și în condițiile de temperatură și presiune în c
se anticipează că vor avea loc depozitarea și manipularea.
Pericol de explozie: Metale alcaline, Hidrazină
Reactie exoterma cu: Alcali tari, Oxidant puternic
 7. Elemente pentru etichetă

Etichetarea în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.

1272/2008 (CLP) Frazele de pericol

Cuvânt de avertizare- Pericol H300+H310 Mortal în caz de înghițire sau în

contact cu pielea
Pictograme
H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea
ochilor

H341 Susceptibil de a provoca anomalii genetice

H361f Susceptibil de a dăuna fertilităţii

Condiții de depozitare. Se depoziteaza într-un loc uscat,
H372 Provoacă leziuni ale organelor în caz de
recipientul fiind inchis etanș. Se păstreaza numai în ambalajul
expunere prelungită sau repetată
original.
H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte
pe termen lung
8.Toxicitate

Contactul cu pielea prelungit poate cauza dermatite sau chiar moartea. Ingerarea poate cauza acumularea
de mercur în țesuturi, - la gravide - efecte adverse fătului (deoarece trece cu mare ușurință prin placentă), iritații
gastrointestinale, vărsături, spasme musculare (tremurări), încetinirea funcțiilor motorii, boli cardiace și chiar
moartea [doza letală prin ingerare (LD50) este de 0,02 grame].

Expunerea la compuși ai mercurului cauzează decolorarea lentilelor oculare (nu afectează vederea și din această
cauză persoana nu observă la timp), iritații severe ale ochilor sau chiar arsuri. Contactul ochilor cu săruri de
mercur cauzează ulcerații ale conjunctivei și corneei.
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Clorură_de_mercur_(I)
2. https://ro.qaz.wiki/wiki/Calomel
3. https://www.carlroth.com/medias/SDB-6601-RO-RO.pdf?context=bWFzdGVyfHNlY3VyaXR5RGF0YXNoZWV0c3wyMzU5ODR8YXBwbGljYXRpb24vcGRmfHNlY3
4. file:///C:/Users/catal/Downloads/290749179-intox-mercur.pdf
5. https://asiliweb.wordpress.com/2017/05/14/mercur-hg/
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!