Teste analitice rapide

Aria de aplicabilitate a testelor rapide analitice

Marea dezvoltare industriala din ultimii ani a adus, din pacate, pe langa multe avantaje si dezavantajul unei mari poluari la nivel global.
Desi testele analitice rapide nu permit o determinare cantitativa a substantelor verificate, ele reprezenta totusi o baza a determinarilor ulterioare motivele
principale fiind simplitatea si timpul scurt de obtinere a rezultatului final.
Domeniile de utilitate ale testelor analitice rapide sunt:

controlul puritatii apei

controlul puritatii aerului

controlul puritatii solului

analiza alimentelor

detectia abuzului de medicamente

medicina legala si laboratoarele chimice

Controlul puritatii apei

Calitatea apei este o problema vitala pentru viata omului deoarece prezenta unor substante toxice in apa prezinta numeroase riscuri pentru om si animale.
De aceea, in ultimii ani controlul poluari apelor se bazeaza tot mai mult pe progresele in domeniul metodeleor instrumentale de analiza, care sunt insa
costisitoare si greu accesibile. Rapide, simple si ieftine testele rapide s-au dovedit a fi sensibile desi nu ofera mare precizie si acuratete.

Controlul puritatii aerului

Concentratia noxelor toxice poluate nu trebuie sa depaseasca anumite nivele permise, prin reglementarile oficiale in atmosfera unitatilor industriale. In marile
laboratoare exista aparate, de obicei analizoare automate, care permit o monitorizare a continutului acestor noxe. Acest lucru presupune recoltarea probelor de
aer, transportul, pregatirea probelor, necesitand mai multe ore. O crestere rapida a concentratiilor noxelor toxice in aer poate produce efecte adesea severe
asupra organismului intr-un timp de ordinul orelor.
De aceea s-a optat pentru testele analitice rapide care permit aprecierea si chiar determinarea semicantitativa a concentratiilor poluantilor in aer, intr-un timp de
5-20 de minute. In acest scop se folosesc stixuri sau tubusoare indicatoare de gaze toxice care contin o banda de hartie de filtru, respectiv un suport solid
impregnate cu reactivi specifici.

Fig. Schema constructiva a tubusoarelor indicatoare de gaze toxice

unde:
1.

capete sudate (inchise)

2.

site (placi poroase)

3.

strat de silicxagen tampon, ce marcehaza speciile chimice interferente prin retinere sau transforma gazul de analizat in altul mai usor de analizat.

4.

Stratul de silicagen indicator

5.

strat de silicagen comparator.

Controlul puritatii solului

Cultivarea continua a solului necesita cercetarea continua a calitatii solurilor paralel cu cercetarea sevei plantelor. Cele mai importante teste rapide de cercetare
a solului sunt cele de masurare a porozitatii si aeratiei solului, a pHului solului, a vamului necesar, precum si pentru evaluarea cantitatilor extractibile de fosfor,
2+
calciu, magneziu, potasiu si nitrat de amoniu, din sol sau a Cl , SO4 , Na din sarurile sarate.

Controlul alimentelor

Alimentele sunt produse indispensabile pentru viata amului si animalelor, findd considerate factori de mediu in chimia sanitara.
Datorita falsificarii alimentelor, a utilizarii ingrasamentelor chimice si pesticidelor in agricultura sau a infectarii produselor zootehnice cu dejectii animale e
necesara folosirea testelor rapide se analiza si control.

Controlul abuzului de medicamente

Medicamentele, respectiv substantele medicamentoase pe care le contin acestea, au pe langa actiunea benefica, terapeutica, si actiuni secundare, nedorite.
Testele rapide ofera informatii imediate de grup sau individuale, ceea ce permite medicului sa adopte o atitudine terapeutica imediata si corecta.

Compusi detectabili cu ajutorul testelor analitice rapide: cationi, anioni, molecule organice sau anorganice, polimeri si biopolimeri.
A.Cationi
A.1.Detectia mercurului
A.1.1. In aer.

Mercurul este lichid la temperatura ordinara, dar el emana continuu vapori foarte toxici, care produc o serie de efecte nocive asupra organismului. Astfel, el
produce dureri ebdominale, dureri de cap, greturi, varsaturi, diaree, inflamarea gingiilor, a glandelor salivare, caderea dintilor, leziuni renale, dificultati de mers,
3
spasme ale extremitatilor. Se apreciaza astfel ca mercurul e incadrat printre substantele foarte toxice, concentratia Mac fiind 0,1 mg HG/m .
Pentru detectia vaporilor de mercur se utilizeaza un tub indicator al carui strat reactiv este impregnat cu iodura cuproasa, Cu2I2, care formeaza cu Hg un
complex rosu:

Hg + 2Cu2I2

Cu2[HgI4] + 2Cu

3
Cu un astfel de tub se pot detecta concentratiile de 0,1 - 2 mg Hg/m aer.
3
Exista si hartii impregnate cu Cu2I2 cu care se pot detecta peste 100 g Hg/m aer.

A.1.2. In apa

Mercurul nu se gaseste obisnuit in apele naturale, iar prezenta sa in apa indica o poluare cu reziduri industriale sau pestivide, ierbicide si fungicide utilizate in
agricultura. In apa pot exista si unele reziduri de substante organice ca acetatul fenil mercuric sau metil-mercur, aproape la fel de toxice ca mercurul elementar.
Mercurul poate provica leziuni cerebrale permanente, ale rinichiului sau tesuturilor.
a) Pentru detectia si determinarea mercurului din apa se poate utiliza testul Hach cu ditizona pentru concentratii peste 3 g/l.

NH - NH - C6H5
Hg2+ + 2S = C

H+O(pH < 9)

N = N - C6H5
difenil in CCl4
(verde)

In general se utilizeaza medii puternic acide pentru eliminarea interferentelor unor cationi (Pb, Zn, etc.) si a Cl .

N - N C 6H5
C - S - Hg/2
N = N - C 6H5
rosu - purpuriu

NH - NH - C6H5

pH < 1

Hg2+ + 2S = C
N = N - C6H5

C6H5
N = N
NH - N = C
C6H5

S - Hg - S
C = N - NH - C6H5
N = N
C6H5
complex galben bronz

Pentru determinarea mercurului organic este necesara o mineralizare prealabila cu NaOH-KMnO4-NaClO, dupa care se indeparteaza excesul de agenti
oxidanti. Existand posibilitatea volatilizarii Hg in aer, mineralizarea se efectueaza intr-o microbomba Parr unde se introduce substanta de analizat si peroxid de
sodiu , si care se incalzeste pe flacara unui bec de gaz cca 40 de secunde. Continutul se reia cu apa.

b) Testul L.Roman, R.Craciuneanu, F.Florian se bazeaza pe reactia mercurului cu iodura cuproasa cu formarea tetraiodomercuriatului cupros, rosu sau
portocaliu:

2+
2Cu
+ 4I

4CuI + Hg(NO2)2

2CuI2

2CuI + I2

Cu2[HgI4] + 2Cu(NO3)2

Testul se prezinta sub forma de stixuri cu banda reactiva cu CuI care, dupa umectare cu HCl, se introduce in solutia de analizat. Se pot determina astfel pana la
10 mg Hg/l.

A.2. Detectia cuprului

A.2.1.In apa

Cupru bivalent este un microelement esential pentru plante si animale. Lipsa lui totala din apa potabila putand produce anemie nutritionala la copii.Cupru este
un constituent al unor enzime, printre care citocumoxidaza, ceea cel face indispensabil respriratiei celulare. Cupru poate patrunde in apa potabila ca urmare a
coroziuni tevilor. Concentratia Mac este de 0,05 mg Cu/l. La 2 mg Cu/l apa are un gust metalic iar la 5 mg/l este de nebaut.
Efluentii proveniti de la diverse industrii utilitare de cupru trebuie purificati inainte de a fi deversati in sietemul de canalizare. Compusii de cupru sunt de
obicei precipitati in medii alcoolice, testele rapide folosind pentru verificarea eficientei detoxicarii.
De asemenea testele rapide se folosesc pentru verificarea prezentei cuprului si pentru determinari semnificative in urmatoarele cazuri:
- asigurarea necesarului de cupru din hrana animalelor in zootehnice (20 - 100 mg/Kg hrana)
- asigurarea concentratiei subcetale pentru pesti (0,1 mg/l)
- combaterea algelor din piscine cu CuSO4 (0,1 - 0,3 mg/l)
Pentru detectia cuprului se pot utiliza mai multe teste:
a) Un test mai specific este testul Aznazuant - Cu (E.Merck) ce se bazeaza pe reactia cuprului cu bis-ciclohexanonoxalil-hidrofona (cuprizona), cu care
formeaza in mediu bazic, un complex chelat albastru (pH=7-10) solubil in apa.
Reactivul prezinta tamtrnurie tioniminica

N - N = C - OH

N - NH - C = O

N -N = C - OH

N - NH - C = O

Adaugarea reactivului 1 duce la formarea de diaminocuprat [Cu(H2O)4(NH3)2]

2+

ce reactioneaza ulterior cu cuprifona, rezultand un complex albastru.

Detectia utilizeaza metoda colorimetriei comparative, cu bloc comparator. Cu acest test se pot detecta: 0 0,15 - 0,30 - 0,45 - 0,60 - 0,80 - 1,20 - 1,60 mg Cu/l.

N - NH - CO -NH - H

Cu2+ + 2NH3 + 2

H
H
N - N - CO - CO - N - N
NH3

Cu

2+

NH3

N - N - CO - CO - N - N
H
H

3+ 3+
+ 2+
2+
Reactia deste influentata de Ce , Cr , Hg , Fe , Co , etc.

b) Un alt test este cel bazat pe reactia dintre Cu(I) si 2,2-bichinolina (cuproina) in solutie alcoolica cu formarea unui complex rosu-purpuriu, la pH = 2 -7,
realizat cu un tampon special.
Inainte de reactia de culoare efectuata cu ajutorul stixurilor, Cu(II) trebuie redus la Cu(I):

Cu+

Cu2+ + e

Cu+ + 2

+
N

N
Cu

Cu acest test se poate determina cuprul in domeniul de concentratie 0 - 30 - 100 - 300 mg/l Cu.

Informatii cu rpivire la masuratori.

1. Diagrama de absorbtie.

Curba de absorbtie a complexului albastru de cuprifona-cupru prezinta o banda larga cu unmaxim la = 595 nm

2. Diagrama absorbantei - concentratie

Cand masuratorile sunt reliefate cu un fotometru SQ 103/SQ 1113 si cuve de 20 nm, absorbanta variaza linear cu concentratia, respectand legea Lambert-Beer
pentru o gama de concentratii de 0,5 - 5 mg/l Cu.

3. Precizia determinarii

Este data de deviatia standard V a sistemului de masura (erori instrumentale, de reactie si de cuve) ca functie de concentratie.

4. Stabilitatea in timp (dependenta valorilor masurate in timp).

Culoarea complexului e pe deplin dezvoltate dupa 5 minute, ramanand stabila aproximativ 15 minute. Masuratorile fotometrice ar terbui realizate in aceasta
perioada de timp.

5. Dependenta de temperatura
Valoarea masurata scade cu cresterea temperaturi, de aceea masuratorile se efectueaza cu succes doar intre 20 - 30 C.

6. Stabilizarea probelor in apa

Determinarile trebuie realizate cat mai repede de la recoltarea probei. In caz contrar, probe trebuie stabilizata prin adaos de acid sulfuric (2 ml 25%/l). Acidul
trebuie neutralizat inainte de analiza cu 2 picaturi de NaOH 2 mol/l.

A.3. Detectia cromului in apa

Cromul este un element toxic, local iritativ - coroziv, alergizant; cromul (VI) mai ales este methemoglobinizant, cu simtome asfixiante. Este nevro- si
hepatotoxiv , anemiant, cancerigen (mai ales pulmonar); produce deasemenea leziuni cutanate, ulcere, gastroenterita, s.a. Apare din apele poluate, din instalatii
de cromare, din operatiile de tabacire a pieilor.
Compusi cromici din apele poluate reziduale pot determina solul si apele de suprafata.Toxicitatea compusilor cu Cr(VI) este de 100 de ori mai mare ca acelor
ai Cr(III) Concentratia maxima admisa este de 0,05ppm.
Teste utilizate pentru detectia cromului din apa :
a) Pentru Cr(VI) se foloseste reactia cu difenil carbazida (I), care este oxidata de catre cromat la difenil carbazona incolora (II), a carei forma enolica (III)
reactioneaza cu Cr(III) rezultat din reactia redox, formand un complex rosu-violet.

NH - NH - C6H5
O = C

[O]

CrO42-H2O

NH - NH - C6H5
(I)

NH - NH - C6H5
O = C
N = N - C6H5
(II)

N - NH - C6H5
+ Cr 3+

C - OH
N = N - C6H5

-2H+

(III)
N - N - C6H5
C - O - Cr

N = N - C6H5
(IV)
Cr (III) se determina dupa oxidarea lui prealabila la Cr(VI) cu H2O2, Cl2 sau hipoclorit de sodiu.
2B) Firma Merk produce teste bazate pe reactia de mai sus cu ajutorul carora se determina 0 - 3- 10 - 13 - 100 mg CrO4 /l (Merchoquant - Chromat), 0,005 0,1 mh Cr/l (Aquaquant Chrom), 0,1 -10 mg Cr/l (Microquant Chrom), s.a.

Informatii cu privire la masuratori:

1.Diagrama de absorbtie

Curba de absorbtie a complexului rosu violet indica un maxim pronuntat la 540 nm.

2. Digrama absorbanta - concentratia

Legea Lambert-Beer este respectata cand masuratorile se efectueaza cu un fotometru SQ 103/ SQ 113, cu cuve standard de 2 cm.

3. Exactitatea masuratorilor

Deviatia standard V a sistemului de masurare (instrument reactie si cuve - emi) e reprezentata functie de concentratie.

4. Stabilitatea in timp (variatia valorilor masurate in timp).

Masuratorile trebuie efectuate dupa 2 pana la 10 minute deoarece apare o crestere a absorbantei intre 10 - 30 minute.

5. Dependenta de temperatura a valorilor masurate

Absorbanta creste intre 5 si 35C . Masuratorile fotometrice trebuie efectuate intre 20 si 35C.

B) Anioni

B.1. Detectia nitrilului

B.1.1. In ape

In general prezenta unor supusi ai azotului in apele naturale indica procese de descompunere a materiei vii, respectiv a substantelor proteice, in mediu aerob:

Proteina Ion amoniu Nitril Nitrat

NH4+ + 2O2

NO2- + 1/2O2

bacterie
nitrificare

nitrobacterie

NO 2- + 2H2O

NO 3-

Prezenta nitritilor in ape potabile este nedorita, datorita potentialului sau magnetic ridicat. Se admite o concentratie maxima de 0,1 ppm.

Importanta determinarii nitrilului:

nitrificare:

nitrilul e un indicator de poluare, evidentiind nitrificarea incompleta.

toxicitate:

nitrilul cauzeaza cianoza; hemoglobina este transformata in methemoglobina incapabila sa transporte oxigenul in sange.

nitrilul din ape reziduale este in concentratii mult mai mari ca cel din apele naturale.

Nitrilul in apele acvatice produce intoxicatia pestilor la concentratii mai mari decat 1 mg/l.

Nitrilul in galvanizare: este folosit pentru tratarea suprafetelor metalice: Deasemenea, efluentii continand nitril provin din industria vopselurilor. Acesti
efluenti, foarte toxici, trebuie tratati inainte de varsare in raurile populate de vietuitoare.
Mojoritatea testelor utilizate pentru detectia nitrilului se bazeaza pe reactii de diazotare - cuplare, din care rezulta coloranti apici, de obicei de culoare rosie.
Are loc cuplarea sarii de diazoniu, mediu acid, cu diferiti compusi:

HO3S

NH2 + HNO2

acid sulfanilic

HO3S

+
N] + H

NH2

sare de diazoniu
naftilamina

-H+

HO3S

N= N

azocolorant rosu

NH2

OH
HO3S

N]

OH

+
HO3S

SO3Na

-H+

acid amotropic
OH

OH

N=N

HO3S

SO 3Na

HO3S

azocolorant rosu-portocaliu

HO3S

N]

+ H

NH - (CH2)2 - NH2

2HCl
-H +

clorhidrat de 1-naftil-etilendiamoniu

HO3S

N = N

NH - (CH2)2 - NH2 2HCl

azocolorant rosu
a) Se utilizeaza frecvent un test colorimetric comparativ rapid elaborat pe baza reactiei de diazotare a acidului sulfonilic si cuplarea sarii de deazoniu cu
diclorhidrat de 1-naftiletilendiamoniu.
Procedeu: intr-o cuva tubulara din sticla cu fundul plat se introduc 10 ml apa de analizat, iar intr-o alta cuva, similara, se introduc 10 ml apa distilata (proba
martor): in ambele cuve se introduc cateva picaturi de solutie clorhidrica de acid sulfanilic, se agita si se adauga cata o spatula de diclorhidrat de 1naftiletilendiamoniu solid, se agita si se lasa in repaus 10 minute; apoi se introduc cele doua cuve intr-un stativ comparator mobil, deasupra unei scale de culori,

astfel incat proba de analizat sa fie deasupra foitei necolorate a scalei, iar proba martor sa fie deasupra partii colorate; se deplaseaza stativul comparator cu cele
doua cuve de-a lungul scalei pana cand culorile din cele doua cuve devin identice.
Cu acest test se pot determina: 0,01 - 0,02 - 0,03 - 0,04 - 0,05 - 0,07 - 0,1 mg NO2 /l.
b) Firma E.Merck produce teste bazate pe reactia de diazotare a acidului sulfanilic si cuplarea sarii de diamoniu cu clorhidrat de 1-naftiletildiamoniu:
- Aquaquant - Nitril - 14424, cu comparator mobil : 0 - 2,0 mg NO2 /l
- Microquant Nitril - 14774, cu disc comparator : 0 - 10 mg NO2 /l
- Aquaquant Nitril - 14408, cu comparator mobil :0,005 - 0,1 mg NO2 /l
c) Se mai poate utiliza si reacita inelului feros, care se executa cu cateva cristale de FeSO4 7H2O (neoxidat si cateva picaturi de H2SO4 concentrat, cand la
suprafata se separare acid - solutie apoasa apare un inel brun:

2+
+
2Fe
+ 2NO2 + 4H

NO + FeSO4

3+
2Fe
+ 2NO + 2H2O

FeSO4NO

Pentru detectie se ia intr-o microeprubeta 0,5 ml apa, se introduc 2-3 cristale de FeSO4 si se picura, prin prelingere pe peretii inclinati ai eprubetei, H2SO4 (cca
10 picaturi / fara a agita solutia.

Informatii cu privire la masuratori

1. Diagrama de absorbtie

Curba de absorbtie a colorantului apic rosu-violet evidentiaza un maxim la = 525 nm.

2. Diagrama absorbanta-concentratie

Legea Lambert-Beer este respectata in domeniul concentratiilor 0,1 mg/l NO2

3. Exactitatea masuratorilor

v = deviatia standard a sistemului de masura.

4. Stabilitatea in timp

Dezvoltarea curbei este totala dupa 10 minute, absorbanta ramanand constanta cel putin 1000 minute.

5. Dependenta de temperatura.

Domeniul recomandat este T = 20 - 40C.

6. Stabilizarea probei

Se realizeaza prin adaosul a cateva picaturi de HgCl2 0,2% si depozitate in sticle brune.

B.2. Detectia fluorurii

B.2.1. In apa

Ionul florura este mai rar prezent in apele naturale, dar in general, in apa potabila se realizeaza o concentratie de 1 ppm F , pentru prevenirea cariei dentare.
Este totusi important de retinut ca florura in conecntratii mari, produce decolorarea dintilor, fluoroza, etc..
Exista mai multe teste pentru detectia si determinarea florurii.
a) Testul cu SPANDS (Hach), ce se bazeaza pe de decolorarea complexului Zr-SPANDS rosu inchis de catre F , ca urmare a formarii complexului anionic
hexafluozirconat (IV), incolor:

HO3S
OH
N
N

Zr - OH
O

6F -

(H+)
-H2O

OH

SO3H

HO3S
rosu

HO3S

N
OH

OH

+ [ZrF6]-

SO3H

SO3H
incolor

b) Un alt test este cel se se bazeaza pe formarea oxidantilor de Co, Hg, Al, a caror fluorescenta este impiedicata de ionul F . Practic, se introduc intr-un
microcreuzet o picatura de apa de analizat, trei picaturi de H2SO4 concentrat si se acopera creuzetul cu o hartie de filtru. Se incalzeste creuzetul la 50 - 60 C
timp de 5 minute, cand are loc reactia:

2NaF + H2SO4

2HF + Na2SO4

Acidul fluorhidric format reactioneaza cu oxizii de Co, Hg si Al din hartia de filtru, formand fluorurile corespunzatoare greu solubile:

CoO + 2HF

CoF2 + H2O

Hg + 2HF

HgF2 + H2O

Pe hartia de filtru se pun 1-2 picaturi de solutie de oxina (8 hidroxichinonina 0,05% CHCl3. In lumina violeta zona expusa HF a fartiei de filtru nu e
florescenta, ca zona inconjuratoare.
Cu acest test se poate detecta 1 ppm F .

B.3. detectia acidului cianhidric si a cianurilor

B.3.1. In aer

Acidul cianhidric este extrem de toxic, producand dureri de cap, senzatie de sufocare, pierderea cunostintei, iar la intoxicatii foarte grave produce moartea.
Concentratia Mac este de 10 ppm.
a) Exista tubusoare indicatoare de acid cianhidric ce contin clorura de mercur (II) care complexeaza HCN, eliberand Hcl care reactuioneaza la randul sdau cu
rosul de metil, producand modificarea curbii de la galben la rosu.

2HCN + HgCl2

Hg(CN) 2 + 2HCl

COOH
N = N

CH3
CH3

galben

+ HCl

COOH
N - N

N+

CH3

Cl-

CH3

H
rosu

b) Pentru detectia cianurilor alcaline se utilizeaza un tubusor similar ce contine H2SO4, HgCl2 si rosu de metil. Acidul sulfuric deplaseaza HCN din cianuri,
care reactioneaza cu HgCl2, rezultand Hcl ce reactioneaza cu rosul de metil, dupa reactia de mai sus.

2NaCN + 2KCN + 2H2SO4

4HCN + Na2SO4 + K2SO4

- 3
Se pot astfel detecta 2 - 15 mg CN /m

B.3.2. In apa

Cianurile complexeaza Fe(III) din citocene oxideaza, fiind astfel impiedicata reducerea Fe(III) la Fe(II) si oxidarea Fe din cirocene. In acest fel este blocata
cedarea oxigenului din sange catre celula si astfel este oprita respiratia celulara. Apele reziduale, mai ales cele rezultate din galvanotehnie, sunt principale surse
de poluare cu cianura a apelor de suprafata. OHS admite pentru apa potabila o concentratie MAC sub 0,05 ppm CN , pentru apele curgatoare 0,1 ppm, pentru
apele statotoare o,5 ppm, iar pentru crescatoriile piscicole o,1 ppm CN .
a) Reactia de culoare pe care se bazeaza testele Merck este : aceea de formare a clorcianului, care apoi interactioneaza cu piridina si acidul dimetilbarbituric:

Cl2 + CN-

ClCN + Cl-

+ ClCN
N

+
N

piridina

CN

+ Cl-

H
C
+

+ 2H2O

N
CN

H
C

HC

CH

HC

CH2

HC

CH

HC

CH

OH

glutacondialdehida

H
+

+ HCl

CN
Un mol de glutacondialdehida reactioneaza cu 2 moli de acid 1,3-dimetilbarbituric:

CH3

O
N

O
N

H2 + O = CH - CH = CH - CH2 - CH = O + H2

O
N

CH3
CH3 O

CH3

O CH3

N C

C N
H
CH - CH - CH = CH - CH 2 - C - C

O
N C

OH

OH

C N

CH3

O CH3

tautomerie

CH3

OH

OCH3

HO- C

C - CH = CH - CH = CH - CH = C
N

C=O

OCH3

OH

violet
b) Firma Hach produce un test ce se bazeaza pe principii similare, dar condensarea aldehidei glutaconice se face cu pirozolona, cand rezulta o coloratie albastra:

+ Cl- + 4H2O

ClCN +
N

N
CN

O = CH - CH = CH - CH2 - CH = O + 2NH3 + CO2 + HCl

O
2C6H5 - N

+ O = CH - CH = CH - CH2 - CHO
N
CH3

C6H5 - N

CH - CH = CH -CH2 - CH

N - C6H5

N
CH3

CH3
coloratie albastra
Informatii cu privire la masuratori (pentru testul Merck)

1. Diagrama de absorbtie: curba de absorbtie a complexului colorat, in cazul testului Merck, prezinta o banda relativ ingusta, cu un maxim la = 585 nm.
2. Diagrama absorbanta- concentratie
Legea Lambert-Beer este respectata in conditiile de lucru (fotometru SQ 103/SQ 113 cu cuve de 2 cm) pentru concentratiile de 0,01 - 0,025 mg/l CN .
3. Specific masuratorilot
Deviatia standard a sistemului de masura, laa concentratiile impuse la punctul 2 este de + 2%.
4. Stabilitatea in timp a valorilor masurate.
Dezvoltarea curbii este completa dupa 5 minute, intensitatea acesteia ramanand constanta aproximativ 15 minute.
5. Dependenta de temperatura a valorilor masurate
Valorile masurate in intervalul 15-40C difera cu mai putin de 2%.

C.Compusi organici

C.1. detectia formaldehidei

C.1.1. In aer

Formaldehida, fiind o substanta gazoasa se prepara si se conserva sub forma de solutie 40% (formol). Formaldehida are o actiune iritanta asupra cailor
respiratorii, iar inhalarea repetata (prelungita) a unor concentratii mai mari de substanta produce laringite, bronsite, bronhopneomonie, etc. Concentratia MAC e
de 5 ppm.
a) Pentru detectia sa se utilizeazaa un tubusor indicator al carui strat reactiv este impregnat cu o-xilen (vapori) si H2SO4. La trecerea formaldehidei prin tubusor
are loc 5 reactii de condensare, iar produsul de reactie se oxideaza la un compus chinoidic de culoare roz:

CH3
CH2O + 2

CH3

CH3

-H2O

CH2

CH3

H2SO4

CH3

CH3
CH3

CH3

CH3

CH

CH2+

roz
Cu un bubusor indicator Drogen se pot detecta 0,5 - 10 ppm.

C.1.2. In apa

Formaldehida utilizata in industria textila, in baile galvanice, pentru conservarea tesuturilor biologice si ca dezifectant in echoipamentele de dializa si osmoza
inversa.
a) Firma Merck produce teste bazate pe reactia de condensare cu 4-amino-3 hidrazino-5 mercapto-1,2,3-triafol, cand rezulta un produs ce se oxideaza la aer cu
6-mercapto-5-triafol (4,3-b)5-tetrazona, purpurie:

NH2

NH

HS

NH - NH2 + CH2O
N

CH

N
N

aer
(O2)
-H2O

HS
-H2O

CH2
NH
NH

N
N

N
HS
N

Testul Merckoquant Formaldehid - 10036 consta in stixuri cu benzi reactive impregnate cu reactiv. Se pot determina 10 - 20 - 40 - 80 - 100 mg CH2O/l.

Testul Aquamerck Formaldehid - 8028 se utilizeaza la determinarea colorimetrica comparativa cu comparator mobil, a formaldehidei. Se pot determina
in acest fel:0,10 - 0,25 - 0,40 - 0,60 - 0,80 - 1,00 - 1,50 mg CH2O/l.

b) Firma Hach Co produce un test bazat pe reactia de condensare a formaldehidei cu mercapto-benztiazolin-hidrazona; se adauga un exces de mercaptobenztiazolin-hidrazona (MBTH), cand rezulta compusul (I); excesul de MBTH se oxideaza cu o solutie de developare, rezultand un compus oxidant (II) care
reactioneaza cu compusul (I), pentru a da compusul (III), de culoare albastra. (Intensitatea este proportionala cu concentratia de formaldehida):

CH3

CH3

N
C = N - NH2

+ CH2 = O

C = N - N - CH2

-H2O

S
afina (I)

CH3
N
oxidare

CH3
N
+
C = N - NH

C = N - N = CH2

MBTH oxidat (II)

+

CH3

CH3

N
C

CH

C
S

complex albastru

Determinarile se fac colorimetric cu disc separator sau fotometric cu un minifotometru portativ.

Teste analitice rapide pentru controlul calitatii apei

Notiuni introductive
Calitatea apei este o problema vitala, de cea mai mare importanta pentru viata omului
actuala si ciitoare, deoarece prezenta unor substante in apa prezinta riscuri serioase pentru
on si animale.

De altfel, societatea moderna este din ce in ce mai mult preocupata de calitatea mediului
ambiant (aer,apa,sol) ceea ce explica programele riguroase elaborate in numeroase tari
pentru protectia mediului.
Masuratorile ce se fac in toate tarile pentru stabilirea gradului de poluare al apelor implica
numeroase procedee si tehnci, chimice si biochimice.
In ultimii ani controlul aapelor se bazeaza tot mai mult pe progresele realizate in domeniul
metodelor instrumentale de analiza, care sunt in prezent complet computerizate in tarile
avansate.
Pentru obtinerea unor informatii rapide, la fata locului, au aparut si sau dezvoltat in
ultimele doua decenii testele analitice rapide, simple, ieftine si adesea sensibile.
Astfel de teste analitice rapide sunt produse de mai multe firme cunoscute, printre care:
E.Merck-Darmstadt, Hach Chemical Manufacturing-Loveland, Colorado-S.U.A., Hellige
Inc. Gorden City-New York, etc.
In materialul de fata se va face referire in functie de tipul de analize, la trusele destinate
analizelor mobile promovate de firma MERCK, cu directiile lor de utilizare.
In functie de utilizarea lor, apele se pot clasifica in ape potabile (distribuite prin retelele
publice), ape de pescarii, ape de uz agricol, ape industriale, ape pentru hidrocentralele
electrice, ape de agrement (inot, canotaj, sky nautic, etc). In functie de scopul utilizarii lor,
apele trebuie sa aiba o anumita compozitie chimica, permisa. Testele analitice rapide au
tocmai rostul de a permite evaluarea rapida, operativa a continutului componentilor admisi
pentru diverse tipuri de ape, a aventualelor(accidentale) ale nivelelor de concentratie
admise, ca si evaluarea unor posibilitati si necesitati de tratare a apelor prea ploluate, astfel
ca acestea sa poata fi utilizate din nou. Dintre diverse ape mentionate, cele mai importante
sunt apele de alimentatie publica si cele de uz agricol.
1.Exemple de utilizare a analizei mobile
1.1 Controlul calitatii apei potabile
Datorita utilizarii pe scara larga a ingrasamintelor anorganice, apa de baut si alimentele
pot contine o serie de substante poluante . Dintre acestea azotatii se constituie ca cel mai
important poluant al mediului . Toxicitatea unui compus este dependenta de doza , altfel
spus o substanta devine periculoasa pentru sanatate numai daca depaseste un anumit nivel
al concentratiei. (De exemplu analiza mobila ofera o metode simpla, rapida si sigura de
determinare a acontinutului de azotati in apa de baut, pe loc, oriunde s-ar afla sursa).

1.2. Analiza poluantilor in apa bazinelor de inot publice si private.

Un poluant care se constituie ca indicator al calitatii apelor din bazinele de inot este urea.
Calitatea acestor ape necesita insa mentinerea in anumite limite si a altor parametrii, impusi
prin standardele in vigoare, cum ar fi pH-ul, clorul, aluminiul, fierul, manganul, azotatii,
duritatea temporara si permanenta. Controlul tuturor acestor se poate fece rapid folosind
truse de analiza mobila, elimanandu-se analizele clasice mai pretentioase, costisitoare si
reclamand dotari deosebite.
1.3 Analize in domeniul ecologic
Normele ecologice impun un control permanent al calitatii apelor, solului si aerului din
punct de vedere al compozitiei chimice. Imbogatirea in azotati si fosfati, nutrienti ai florei
acvatice, contribuie la euroficitatea apelor de suprafata, incarcarea lor cu alge si moartea
faunei subancvatice (pesti, scoici). Atat controlul acestor ape, cat si eficientizarea
proceselor de depoluare necesita analize periodice de control al calitatii, sau tehnologice
de stabilire a cantitatilor de reactivi depoluanti (de denitrificare so precipitare a fosfatilor
in apele reziduale). Aceaste analize se pot efectua rapid, in teren, cu eforturi minime
folosind truse de analiza mobile).
1.4. Activitatile de spalare si dezinfectare a instalatiilor
In industriile cu profile biotehnologice (a berei, laptelui, bauturilor racoritoare si a
sucurilor de fructe, farmaceutica, etc) curatirea si desinfectarea instalatiilor sau a
diferitelor recipiente reprezinta o problema daca nu cotidiana cel putin periodica.
Eliminarea completa a agentilor folositi in procedeele de desinfectare, sau curatirea optima
in cazul introducerii in fabricatie a unui alt produs constituie o sarcina obligatorie atat
pentru evitarea influentei sau afectarii proceselor tehnologice, cat si pentru evitarea
impurificarii produsului finit, care in cazul industriilor alimentare pot ajunge in organismul
uman. Controlul eficacitatii proceselor de spalare sau dezinfectare (cu estimarea realizarii
concentratiei optime a agentilor folositi in toate zonele instalatiilor), cat si a eficacitatii
eliminarii agentilor folositi si stabilirea momentului incheierii operatiilor pot fi realizate
prin folosirea truselor de analiza mobile.

2. Teste pentru determinarea parametrilor apei

In tabelul sunt prezentati cei mai importanti parametrii de calitate ai apei.
Tabelul:
Parametrii analitici

Elemente chimice

Substante organice

Pesticide

Miros

Arsen

Extractibile in clorofor

Aldrin

Gust

Bariu

Comp. cu metilen activ

Clordan

Tulbureala

Bor

DDt

PH

Cadmiu

Dietildrin

Alacalinitate

Clorura (Cl-)

Endrin

Amoniac

Crom (VI)

Lindan

Solide dizolvate

Cupru

Fosfat org..

Cianura (CN-)

Oxigen dizolvat

Metoxiclor

Nitrat

Florura

Toxofan

Nitrit

Fier filtrabil (suspensie)

Ierbicide

Sulfat

Mangan filtrabil-suspensie

Heptaclor

Sulfura (S2-)

Fosfor

Heptaclor epoxid

Plumb
Seleniu
Argint
Zinc

2.1 Teste pentru determinarea aciditatii apei

Aciditatea aplor este determinata de acizi organici si anorganici, cat si de sarurile ce provin
de la acizi tari si bazele slabe, mai ales ale cationilor trivalenti. O aciditate mare determina
coroziunea racordurilor din piese zincate, poate dauna pestilor si erodeaza solul.
Aciditatea se poate determina cu un test Merck, adica prin titrare cu o solutie de NaOH
0,1 N in prezenta fenolftaleinei sau a unui amestec de verde de bromcrezol si rosu de
metil. In prezenta fenolftaleinei se titreaza acidul carbonic si acizii tari , iar in prezenta
amestecului de verde de bromcrezol si rosu de metil se titreaza cu acizii minerali.
Reactiile care au loc sunt urmatoarele :
H2CO3 + NaOH = NaHCO3 + H2O

- in prezenta fenolftaleinei

CH3-COO + NaOH = CH3-COONa + H2O

sau a verdelui de bromcrezol

+ rosu de metil
(viraj de la rosu la verde)

Cu testul Aquqmerck Aciditat se determina aciditatea datorata acizilor tari. Astfel, se iau
intr-un pahar din material plastic 5 ml apa de analizat (pana la cota), se adauga doua
picaturi indicator, si solutie de NaOH, picatura cu picatura, pana la viraj de la rosuportocaliu la albastru, trecand prin gri. Se citeste pa scala valoarea m negativa, in mEq/l/
2.2. Teste pentru determinarea alcalinitatii apei
Alcalinitatea apelor este determinata in primul rand de bicarbonati, dar si carbonati, ioni
OH- si sarurile alrot acizi slabi *borati, silicati, fosfati, etc.) pot contribui la cresterea
alcalinitatii apei. In general, o alcalinityate mare este daunatoare amului si animalelor, dar
inhiba coroziunea in boilerele industriale si casnice. Alcalinitatea este importanta si pentru
bauturi si pentru procesele biologice. Alcalinitatea este un parametru semnificativ si
important in tratarea apei uzate.
Determinarea alcalinitatii datorate carbonatilor si ionilor OH- se poate face cu testul
Aquamerck Alkalinitat astfel : se iau 5 ml proba intr-un paharel de material plastic (pana la
cota), se dauga doua picaturi de indicator, cand solutia se coloreaza in roz-rosu. Apoi se
adauga solutie de acid clorhidric, picatura cu picatura, pana la virajul de la rosu la incolor
(Ph = 8,2). Se citesc pe scala pipetei titrante valoare p pozitiva a alcalinitatii, in mol/l.
2.3. Teste pentru determinarea cationilor
2.3.1. Determinarea ionului amoniu
Ionul amoniu, cat si amoniacul sunt substante care nu trebuie sa fie prezente, mai ales in
apa potabila. Prezenta ionului amoniu in apele menerale nu este un semn de contaminare a
acestora dar concentratia admisa in apa potabila este de 5 mg/l (conform STAS 6328-85).
Firma Merck produce un test in care se utilizeaza o cloramina organica, care in mediu
bazic formeaza hipocloritul. Hipocloritul da cu amoniacul, monocloramina care la randul
ei cu timolul formeaza timol-N-clor-2-isopropil-5-metil-chinonmonoimina. prin
condensarea acestei imine cu o niua molecula de timol rezulta un compus albastru numit
indofenol.
Conform reactiilor:

R-Cl + NaOH = NaClO + R-H

NH4Cl + NaOH = NH3 + NaCl + H2O
NH3 + NaClO = NH2Cl + NaOH
(CH3)2CH
HO

+ NH2Cl

CH(CH3)2

Na2[Fe(CN)5NO]

CH3

OH
CH3

CH3
timol-N-clor-2-izo-propil-5-metilchinonmonoimina

CH(CH3)2
+

NCl

CH(CH3)2

CH(CH3)2
N

O
CH3

OH
CH3

indofenol-albastru

Cu acest test se pot determina:

0,025-0,05-0,075-0,10-0,15-0,20-0,25-0,30-0,40 mg NH4+/l.
2.3.2. Determinarea ionului de crom
Cromul este un element cu un potential toxic foarte mare. El este un toxic locativ iritativcoroziv, alergizant; Cromul (IV) mai ales este methemoglobinizat, cu simtome asfixiante,
producand cianoza. Cromul este anemiat, dar si cancerigen, producand cancer pulmonar,
leziuni cutanate, ulcer etc.
Cromul este prezent in apa mai ales ca ion cromat, Cr(IV), si mar rar ca ion Cr(III). Apare
in apele poluate, turnuri de racire, din instalatii de cromare, din operatii de tabacire a
pieilor etc. Prezenta cromului in apa potabila in concentratii mai mari de 0,003 ppm se
datoreaza reziduurilor industriale.
Firma Merck produce un test bazat pe reactiile:

NH - NH - C6H5
O=C

+ [O]
NH - NH - C6H5

CrO42-H2O

NH - NH - C6H5
O=C
N = N - C6H5

N - NH - C6H5
C - OH
N = N - C6H5

N - N - C 6H5
+ Cr 2+

C - O - Cr
-2H+

N = N - C 6H5

Acest test numit Merckquant - Chromat ajuta la determinarea a:

0-3-10-30-100 mg CrO42-/l.
De asemenea se mai utilizeaza in practica testele AquaquantChrom (14402: 0,005 - 0,1
mgCr/l), AquaquanrChrom (19441: 0,1 - 1,6 mg Cr/l), MicroquantChrom (0,1 - 10 mg
Cr/l) si SpectroquantChrom (0,025 - 0,5 mg Cr/l).
2.3.3. Determinarea Manganului
Manganul este prezent in apa de adancime ca si cationul Mn(II), dar apele de suprafata
contin combinatii ale manganului in diverse stari de oxidare sau ca saruri complexe
solubile. Prezenta manganului in apa nu prezinta un factor de risc deosebit, desi el este
toxic cumulativ, iroitativ si corosiv local etc.
Prezenta manganului in apa potabila ii imprima un gust neplacut, amar, ca de altfel si
bauturilor si produce pete negre sau gri pe rufe in spalatorii. Gustul neplacut al apei apar
chiar si la cantitati de 0,1 mg/l, de aceea este recomandabil uhn continut maxim de mangan
de 0,05 ppm, iar continutul total de mangan si fier nu trenuie sa depaseasca 0,m3 ppm.
Pentru detectia manganului se pot utiliza mai multe teste.
Testul Merckoquant-mangan, se bazeaza pe oxidarea o-toluidinei de catre Mn(VI).Acest
test utilizeaza stixuri a caror banda reactiva este impregnata cu o-toluidina.O-toluidina
este oxidata in mediu bazic la inceput (NaOH), pentru a forma Mn(OH)2, care se oxideaza
repede in aer la H2MNO3 (sau MnO2). Stixul se introduce apoi in acid acetic (pentru
oxidarea in mediu acid).
Cu acest test se pot detecta: 0-5-25-100-500 mg Mn/l.
Testul Aquaquant-Mangan foloseste un bloc comparator mobil, este mai sensibil decst
testu cu o-toluidina si poate determina :0,03-0,06-0,10-0,15-0,20-0,30-0,40-0,50 mg
Mn/l.

Testul Merck Micoquant-Mangan cu disc comparator colorat poate detecta : 0,3-0,7-1,32,0-3,0-4,0-5,0-7,0-10,0 mg Mn/l.
Atat testul Aquaquant-Mangan cat si testul Micoquant-mangan se bazeaza pe reactia:
Mn4+ + 6CH2 = N - OH

[Mn(CH = NOH)6]2- + 6H+

2.3.4. Determinarea nichelului

Prezenta nichelului in apele naturale este rara, deoarece nichelul este un element mai putin
raspandit in natura. Insa nichelul este des intalnit in apele reziduale industriale, ca produs
de coroziune a otelurilor inox, a aliajelor de nichel si de cobalt, din baile de galvanizare
etc. Este socotit ca actionand asupra sistemului nervos central, producand convulsii,
halucinatii, edem cerebral etc. De asemena are o actiune aleergica si este cancerigen (se
acumuleaza in ser, sange si ami ales in unghii). Cantitati de 0,5 -1,0 mg/l saruri de nichel
sunt daunatoare unor specii de plante.
Pentru determinarea nichelului se utilizeaza teste bazate pe reactiile lui cu alfa-dioximele.
Testul Merckoquant-nichel se bazeaza pe rectia nichelului cu dimetilglioxima, in mediu
amoniacal, cand rezulta un complex intens rosu (conform reactiei):
H
O
Ni2+ + 2

CH3 - C = NOH
CH3 - C = NOH

pH=7-10
-2H+

CH3 - C - N

O
Ni

CH 3 - C = N

N = C - CH3
N = C - CH3

O
H

Testul se prezinta sub forma de stixuri a caror banda respectiva este impregnata cu
dimetilglioxima (solutie alcoolica). Pentru determinare se introduce stixul in solutia de
analizat, adusa in prealabil la pH = 7-10 cu amoniac timp de 30s, dupa care se compara
culoarea stixului cu o scala de culori. Prin acest procedeu se pot detecta :10-25-100-500
mg Ni/l.
2.3.5. Determinarea magneziului

Magneziu provine in apa din contactul acesteia cu diferite roci (domolita, magnezita), in
care dizolva o parte din carbonati sub forma carbonatului acid de magnaziu. Sapa mai
dizolva sulfat de magneziu si partial silicati de magneziu. Prin urmare, magneziul se
gaseste in apa ca sulfat, carbonat acid, clorura etc. Magneziul (respectiv sulfatul) imprima
apei, in concentratii mai mari, un gust dezagreabil si un efect lexativ. Continutul maxim de
magneziu admis de STAS 6674/77, in apa potabila , este de 50 mg/l, iar in cazuri
exceptionale de 80 mg/l. Pentru detectia magneziului din apa se pot utiliza mai multe teste.
Testul Aquamerck Magnesium este bazat pe reactia magneziului cu 1-azo-2-hidroxi3(2,4dimetilcarbox-anilino)-naftil-1-(2-hidroxibenzen)-5-sulfonat de sodiu, in mediu bazic
(pH=9-11). Conform acestei reactii rezulta un compuis rosu (pe a carui coloratie se
bazeaza metoda colorimetrica).
Cu acest reactiv se pot detecta cantitati mari de magneziu (100-300-500-1000-1500 mg
Mg/l) prin metoda stix test, cu banda de hartie cu reactiv (tehnica dip and read) sau
cantitati mici (1-10 g/ml) printr-o metoda colorimetrica sau spectrofotometrica.
Testul Aquaquant Magnesium este bazat pe reactia magneziului cu galben de titan, pa
Ph=11, in mediu apos-solvent organic (testul contine si un agent de mascare pentru ionii
interferenti). In urma reactiei se formeaza un complex rosu intens.
Cu testul Aquaquant Magnesium se pot detecta :0-4-8-12-18-30 mg Mg/l, printr-o tehnica
colorimetrica comparativa cu bloc comparator mobil.
Testul Microquant Magnesium se bazeaza pe aceleasi reactii si utilizeaza pentru comparare
un disc colorat cu care se pot determina 0-3-6-10-15-20-30 mg Mg/l.
2.4. Teste pentru determinarea anionilor
2.4.1 Determinarea cianurii
Despre toxicitatea cianurii si a acidului cianhidric s-a discutat in numeroase randuri dar
trebuie deasemenea subliniat faptul ca aceste substante complexeaza firul (III) din
citocromoxidaza (fermentul respirator Warburg). Complexarea impiedica reducerea Fe(III)
la Fe(II) adica oxidarea fierului din citocrom, blochaza cedarea oxifgenului din sange catre
celula si astfel opreste respiratia celulara.
Acidul cianhidric si cianurile sunt mult utilizate in industrie, la sinteza maselor plasitice si a
fibrelor sintetice, in industria farmaceutica si in industria colorantilor. Cianuruile alcaline
sunt utilizate in prelucrarea minereurilor de argint si aur, in galvanotehnica etc. Apele
reziduale, mai ales cele rezultate din galvanotehnica, sunt principalele surse de poluare cu
cianura a apelor de suprafataa. Alte surse de poluare cu cianura sunt: curatirea metalelor,
gazele de periaj,cuptoarele de cox so alte tratamente chimice. OMS admite pentru apa

potabila o concentratie MAC sub 0,05 ppm CN-, pentru apele curgatoare 0,1 ppm, pentru
apele statatoare 0,5 ppm, iar pentru crescatoriile piscicole 0,1 ppm CN-. In tara noastra
concentratia MAC este, conform STAS 110847-77, de 0,01 CN-/l.
Firma Merck produce mai multe teste pentru determinarea cianuri, bazate pe reactia de
formare a clorcianului, care apoi intercationeaza cu piridina si acidul dimetilbarbituric.
Aceste teste sunt prezentate pe scurt in continuare.
1.
Aquaquant Cyanid - 14417, cu care se pot determina : 0-0,002-0,004-0,007-0,010,013-0,016-0,02-0,025-0,03 mg CN-/l;
2.
Aquaquant Cyanid - 14429, cu care se pot determina: 0,03-0,06-0,1-0,15-0,2-0,3-0,40,5-0,7 mg CN-/l;
3.
Spectroquant Cyanid pentru analize fotometrice: 0,005-0,5 mg CN-/l;
4.
Merckoquant Cyanid :0-1-3-10-30 mg CN-/l.
2.4.1. determinarea clorului, clorurii si dioxidului de clor.
Clorul elementar este frecvent utilizat, pentru sterilizarea apei potabile (operatia este
cunoscuta sub numele de clorinare) si a apei din bazinele de inaot. El poate exista si in apa
ca si clor activ (Cl2), ca acid hiocloros (HClO), ca hipoclorit alcalin (NaClO) sau ca si clor
activ-legat in cloramine anorganice, dar mai ales organice, oxidante (cu putere de oxidare
mai mica decat aceea a clorului liber, dar mai usor de stocat si de manipulat). In general,
actiunea bactericida si antivirala a clorului in apa potabila se poate asigura la concentratii
mai mari decat 1 ppm, fara a influenta gustul apei si fara a avea efecte daunatoaree. Pentru
bazinele de inot concentratia ce asigura actiunea bactericida este de 0,3 ppm clor aciv
liber.
Pentru detectia si determinarea clorului din apa exista mai multe teste.
I. Testul Merckoquant Chlor -10043, care se bazeaza pe formarea clorcianului (ClCN, prin
interactia cu o cianura). In reactie cu piridina conduce la aldehida glutaconica. Prin reacira
aldehidei cu acidul dimetilbarbituric se obtine un polimetindetivat de culoare rosie.
Exista doua variante ale acestui test:
1.
sub forma de stixuri, cu care se pot determina:0,1-0,25-0,5-1,0-2,0 mg Cl2/l;
2.
test colorimetric comparativ, cu care se pot determina : 0-4-12-40-120 mg Cl2/l.
II. Testul Aquamerck Chlor -14670, care se bazeaza pe reactia de oxidare de catre clorul
elementar, a 3,3,5,5-tetrametilbenzidinei, la un compus chinoidic galben. Cu acest test se
pot determina : 0-0,1-0,255-0,5-1,0-2,0 Cl2/l.
Ionul clorura este prezent in apele naturale, provenind din sol, sau in urma poluarii de
catre animale. Ionul clorura nu este practic toxic pentru om, nici in cantitati relativ mari,

fiind chiar necesar in dieta omului si a animalelor. Insa, concentratiile mari de clorura in
apa sunt un indiciu de poluare. Apa potabila si de adancime contin 190-20 mg Cl/l; limita
admisa de OMS pentru apa este 200 mg Cl-/l. Pentru detectia clorurii se pot utiliza teste
oferite de firma Merck:
Aquaquant Chlorid 14401, 14753 si 14755, care are la baza reactia dintre clorura si
tiocianatului de mercur (II), din care se elibereaza ioni tiocianat, care in urma reactiei cu
firul (III) conduc la compusi de culoare rosie:
Hg(SCN)2 + 2Cl- = HgCl2 + 2SCNHg(SCN)2 + 4Cl- = [HgCl4]2- + 2SCNFe3+ + SCN Fe(SCN)2+ rosu
2.4.3. Determinarea nitritului
In prezenta unor compusi ai azotului in apele naturale indica procese de descompunere a
metriei vii, respectiv a substanelor proteice. Azotul proteic se transforma in ion amoniu, iar
acesta prin oxidare succesiva se transforma in nitrit si in nitrat, conform schemei:
Proteine Ion amoniu Nitrit Nitrat

NH4+ + 2O2

NO2- + 1/2O2

Bacterii nitrificatoare

Nitrobacterii

NO 2- + 2H2O

NO 3-

Aceste procese se produc in mediu aerob. In apa potabila nu trebuie sa existe nitriti.
Prezenta lor se datoreaza porceselor biologice degradative mentionate si bacteriilor
reducatoare de nitriti. In apele reducatoare nitritii pot aparea ca urmare a utilizarii lor ca
inhibitori de coroziune fata de apa. (Cxantitatile mici de nitriti se utilizeaza uneori ca si
conservanti pentru preparatele de carne). Bacteriile nitrit-formatoare produc si catalizeaza

transformarea amoniacului in nitrit. Prezentra nitritilor in apa potabila, in primul rand, si in

apele de suprafata constituie un pericol pentru om, nitritii avand un potential oncogen
ridicat. De aceea, nitritul nu trebuie sa fie prezent in apa potabila, dar se poate admite o
concentratie maxima de 0,1 ppm.
Pentru detectia nitritului se utilizeaza mai multe teste, dar majoritatea se bazeaza pe reactii
de diazotare-cuplare, din care rezulta coloranti azoici, de obicei de culoare rosie. In
general se utilizeaza acid sulfanilic care se diazoteaza cu nitritul in mediu acid, iar sarea de
diazoniu se cupleaza ccu 1-naftil-amina, cu diclorhidratul de 1-neftilendiamoniu sau cu
acid cromotropic si cu acid gentisic.
Firma Merck produce mai multe teste pentru determinarea nitrritului, bazate pe reactia de
diazotare a acidului sulfanilic si cuplarea sarii de diazolniu cu diclorhidrat de 1naftilendiamoniu:
1. Aquaquant-Nitrit-14424, cu comparator mobil:
0,01-0,2-0,3-0,4-0,6-0,8-1,3-2,0 mg NO2-/l;
2. Microquant-Nitrit-14774, cu disc comparator:
0,1-0,2-0,4-0,6-1,0-1,8-3,0-6,0-8,0-10 mg NO2-/l;
3. Aquaquant-Nitrit-14408, cu comparator mobil:
0,005-0,012-0,02-0,03-0,04-0,05-0,06-0,08-0,1 NO2-/l;
4. Microquant-Nitrit- 10007-stix:
0-1-5-10-25-10 NO2-/l;
2.4.4. Determinarea nitratului
Prezenta ionului nitrat in apa se datoreaza pe de o parte azotului atmosferic care se
oxideaza sub actiunea descarcarilor electrice, iar pe de alta parte se datoreaza conversiei
nitritilor in nitrati sub actiunea bacterilor nitrat-formatoare sau descompunerii unor
reziduuri proteice (nitritul fiind ultimul stadiu).
Nitratul mai poate proveni din ingrasamintele chimice azotate. Efluentii bogati in nitrati ce
patrund in ape, degradeza calitatea apelor si stimuleaza cresterea excesiva a algelor.Apa
potabila cu un continut excesiv de mare de nitrati poate cauza methemolobinemie la copii
(care pot dobandi o coloratie albastra). De asemenea nitratul poate avea si efecte nocive
indirecte asupra organismului, prin scaderea rezistentei generale si prin favorizarea
infectiilor insotite si de producerea unor afectiuni respiratorii si digestive. De aceea,
cantitatea maxima de nitrati admisa in apa de alimentare publica este de 10 mg/l (calculat
ca azot elementar), iar pentru pescarii de cel mult 200 mg/l.

Pentru detectia nitratului se utilizeaza mai multe teste, dar cele mai bune sunt cele care se
bazeaza pe reducerea nitratului la nitrit si determinarea acestuia din urma prin reactia de
diazotare-cuplare. Pentru reducerea nitritului la nitrat se utilizeaza cadmiu metalic, de
obicei cadmiu spongios (obtinut electrolitic in anumite conditii de intensitate si tensiune a
curentului), in mediu acid:
NO3- + Cd + 2H+

NO2- + Cd2+ + H2O

Reducerea cu cadmiu se poate face in coloane de cca 15-20 cm lungime si diametru de

1,5-2,0 dar randamentul conversiei este nesatisfacator, de cel mult 85% (si nu trebuie
ignorata nici toxicitatea cadmiului).
Firma Merck produce mai multe teste pentru determinarea nitratului la nitrit:
1.
Merckquant-Nitrat-10010: 10-30-60-100-500 mg NO3-/l;in acest caz cuplarea se face
cu diclorhidrat de 1-naftiletilendiamoniu; se prezinta sub forma de stixuri;
2.
Aquamerck-Nitrat-14659: 20-50-75-100-130 mg NO3-/l; cuplarea se face cu acid
gentisic, iar determinarea printr-o metoda colorimetrica comparativa vizuala;
3.
Aquamerck-Nitrat-8032: 5-10-20-30-40-80-100-120-140 mg NO3-/l; cuplarea se face
si in acest caz cu acid gensitic, iar determinarea printr-o metoda colorimetrica
comparativa vizuala.
2.4.5. Determinarea sulfatului
Continutul de ion sulfat in apele naturale este de 10-30 mg/l si el secdaoreste dizolvarii
unor saruri minerale cum sunt CaSO42H2O (gips), MgSO47H2O, Na2SO410H2O
etc.Continutul ionului sulfat in apele industriale este mai mare si el variaza in limite relativ
largi. Cresterea concentratiei ionului sulfat, de exemplu in apele de mina si in efluentii
industriali, secdatoreste oxidarii piritei si a hidrogenului sulfurat, ca si utilizarii acidului
sulfuric in diferite procese industriale. Oxidarea hidrogenului sulfurat in sol este posibila si
prin actiunea catalitica microbiana.
Ionul sulfat nu este toxic, putand avea o concentratie MAC de 200-250 mg SO 42-/l, dar in
cantitati mai mari de 250 mg/l in apa potabila el are o actiune purgativa. De asemenea,
cantitati de 400-600 mg/l de MgSO4 si de 250-800 mg/l CaSO4 imprima un gust neplacut
apei. Este bine totusi ca sulful sa nu foe prezent in apa, deoarece mareste actiunea
corosiva a apei asupra fitingurilor de alama, iar la concentratii mai mari de 200 mg SO 42-/l
ionul sulfat produce o crestere a plumbului in apa (plumbul provenit din conducte).

Firma Merck produce un test bazat pe reactia complexului bariu-torin (sarea trisodica a
acidului benzen-2-arsen (1azo)-2hidroxinaftil-3,6-disulfonic) cu bariu, formand un
compus complex de culoare rosie.
Merckquant-Sulfat are stixuri cu 4 benzi reactive, pentru patru domenii de concentratii in
ion sulfat: 200-300 mg.l, 400-500 mg.l, 800-900 mg/l si 1400-1600 mg/l.

2.5. Alte teste pentru analiza apei

2.5.1.Determinarea oxigenului dizolvat
Cel mai important parametru de calitate al raurilor si lacurilor este continutul in oxigen
dizolvat, deoarece oxigenul are o importanta vitala pentru plantele si animalele acvatice.
Astfel, continutul minim de oxigen din apele potabile si industriale trebuie sa fie de cel
putin 2 ppm, in timp ce in lacurile-crescatoriile de peste continutul in oxigen trebuie sa fie
de 8-15 ppm. De remarcat ca prin continutul de oxigen dizolvat se poate estima efectul
oxidarii rezidurilor (deseurilor) asupra apei, respectiv asupra pestilor si a altor organisme,
ca si evolutia autopurificarii apei. Pe de alta parte, in unitatile de tratare aerobica a apelor
de canal, mirosul minim posibil, tratamentul de maxima eficienta si stabilizarea apelor
uzate sunt dependente de mentinerea unei cantitati adecvate de oixigen dizolvat.
Firma Merck utilizeaza pentru determinarea oxigenului dizolvat un test bazat pe reactia
Winkler, de oxidare a Mn(II) la Mn(IV), in mediu bazic, da catre oxigenul
dizolvat;Mn(IV) oxideaza apoi, in mediu acid, iodura de potasiu la iod elementar, care se
titreaza cu tiosulfat in prezenta amidonului, pana la viraj de la albastru la incolor, conform
reactiilor:
MnSO4 + 2NaOH = Mn(OH)2 + Na2SO4
Mn(OH)2 + 1/2O2 = H2MnO3
H2MnO3 + 2KI + 2H2SO4 = I2 + K2SO4 + MnSO4 + 3H2O
I2 + KI

= KI3

I3 + 2S2O32- = 3I- + S4O62-

Firma Merck produce un test numit Aquamerck-Sauerstoff -14661 si AquamerckSauerstoff-11107, bazat pe acest principiu (acidularea se face cu acid fosforic). De
asemenea exista un mini laborator pentru determinarea oxigenului, denumit AquamerckSauerstoff-111111419-Kompactlabor.

2.5.2. Determinarea acidului tartric

Acidul tartric nu se intalneste in ape, dar se gaseste in sucuri de fructe, in must si in vin.
Pentru a fi asigurata stabilitatea vinurilor, dar si gustul, concentratia acidului tartric in vin
nu trebuie sa fie mai mica decat 1g/l. De la aceasta remarca fac exceptie sucurile de
struguri si de fructe, care nu contin acid tartric in stare propaspata. Atat prezenta cat si in
absenta acidului tartric pot fi constatate cu ajutorul testului Merckoquant_Weinsaure10021, care se prezinta sub forma de stixuri utilizate conform tehnicii dip and read.
Banda este impreganta cu o solutie de vanadat de amoniu (in animite conditii de
concentratie si pH), care formeaza cu acidul tartric o coloratie rosie-portocalie, in functie
de concentratie.
Acest test este util si in analiza mustului, cel putin orientativ, in supravegherea
tratamentelor vinurilor si deci in controlul calitatii vinului si, in general, in rationalizarea
controlului proceselor de fabricatie.
3. TIPURI DE TRUSE DE ANALIZA MOBILA PRODUSE SI OFERITE DE FIRMA
MERCK
3.1. MERCKOQUANT
Merckoquant (fig
) este o trusa care se bazeaza pe folosirea unor benzi de hartie
impregnata corespunzator cu reactivii specifici, care, dupa imersarea in solutia de analizat,
se coloreaza specific si progresiv in functie de concentratia substantei determinate.
Stabilizarea continutului testat in proba se face prin compararea intensitatii culorii
dezvoltate pe banda test cu o grila etalon din dotarea trusei. Merckoquant poate fi
considerata ca cea mai tipica forma de trusa de analiza mobila. Spatiul ocupat de un
ambalaj cu benzi este foarte redus, iar banda impregnata cu reactivul este usor de utilizat si

ulterior de indepartat. O imagine clara a acestui tip de truse o creaza binecunoscutele hartii
indicatoare de pH.
Stripsurile Merckoquant - reprezinta un minilaborator, usor de utilizat si capabil sa
furnizeze unele informatii analitice cu o precizie uluitoare.
Stripsurile Merckoquant sunt destinate testelor preliminare si determinarii domeniului de
concentratie.

Fig....Benzile analitice indicatoare din dotarea truselor de analiza mobila Merckoquant

sunt fasii de material plastic ce prezinta lipite la un capat benzii de hartie impregnata cu
reactivi de culoare specifici destinatiei. Utilizarea lor este deosebit de simpla si poate fi
realizata de personal ce nu necesita o calificare deosebita: se umecteaza zona de testare
prin imersare in solutia de analizat, sau prin picurarea unei probe din aceasta; se asteapta
un timp scurt pentru dezvoltarea reactiei de culoare; se apreciaza concentratia prin
comparare cu o grila de culoare etalon, aflata pe ambalaj. Gradatia culorilor a fost astfel
realizata incat se adapteaza perfect capacitatii de diferentiere a ochiului uman si constituie
caracteristica constructiva a acestui tip de analiza chimica optimizata. Spatiul necesar
depozitarii si transportului acestor truse nu este mai mare decat al unui paceht de tigari,
iar protectia ambalajului este asigurata de un strat protector de poliester fara a fi necesare
masuri de precautie suplimentare.
Pentru analizele de teren
Merckoquant
Microcipsurile chimice
Dintre toate sistemele de anliza mobila, stripsurile sunt cel mai usor de utilizat.Simplitatea
provine dintr-o tehnica de inalta calitate, stripsurile constituind un microlaborator de doar
catva milimetrii patrati.
Mobilitatea este o caracteristica de baza a stripsurilor. Incap in orice ambalaj si pot fi luate
pretutindeni. Ca metoda comparativa, ele furnizeaza utilizatorului o omagine de asamblu

asupra starii problemei si il ajuta sa ia decizia preliminara corecta care poate salva in mod
considerabil timpul si costurile analizei.
Usor de utilizat
Utilizarea este extrem de simpla:se imerseaza zona de reactie a stripsului, se asteapta un
minut si se citeste rezultatul prin compararea zonei de reactie a stripsului cu scala de
culori. Gradarea culorilor este adaptata la sensibilitatea si capacitatea de diferentiere a
culorilor de catre ochiul uman.
O singura picatura de proba este suficienta pentru determinarea domeniului de
concentratie.

3.2. AQUAMERCK
Aquamerck (fig.
) reprezinta un tip de trusa de analiza mobila virtual cu utilizare
universala (tabel ). Trusa nu necesita dotare tehnica si este ideala pentru analize in teren,
direct la locul de prelevare a probelor. Aquamerck permite analize rapide, cu rezultate
reproductibile si economicoase. Cateva minute sunt suficiente pentru obtinrea rezultatelor
analitice. Metodele ce stau la baza realizarii truselor sunt corelate strans cu metodele
oficiale ale Standardelor germane. Metodele aferent truselor Aquamerck se bazeaza fie pe
o determinare tritrimetrica, fie pe una colorimetrica. Ambele tipuri de metode se
caracterizeaza prin reproductibilitatea si simplitatea aplicarii.
Metodele tritrimetrice constau in adugarea graduala in proba de analizat a unui reactiv
care reactioneaza selectiv cu substanta ce trebuie determinata. Sgarsitul reactiei este
indicat la virarea (schimbarea culorii) unui indicator aflat in amestecul de reactie.Cantitatea
de substanta determinata aflata in proba se estimeaza pe baza cantitatii de reactiv
adaugata. In vederea realizarii acestor tipuri de analize, trusa este dotata cu pipete
picuratoare standardizate, sau cu sticle picuratoare ale caror picaturi au un volum bine
cunoscut, numarul de picaturi de reactiv adaugate fiind intr-un raport direct proportional
cu concentratia de substanta determinata din proba.
Metodele colorimetrice se bazeaza pe adaugarea la un volum fix de proba a unei (unor)
cantitai cunoscute de rectivi(i), Substanta de determinat va reactiona cu reactivul
(reactivii) ducand la un produs colorat (se realizeaza reactia de culoare ce sta la baza
detrminarii). Intensitatea culorii este cu atat mai mare, cu cat concentratia substantei

determinate din proba este mai mare. Estimarea cantitatii de compus analizat se realizeaza
prin compararea cu o scala etalon de culori aflata in dotarea trusei.
Pentru probele colorate se foloseste un flacon martor (acelasi volum de proba nesupus
reactiei de culoare), care se deplaseaza pe grila de culori odata cu falconul cu proba
reactionata. Martorul se deplaseaza pe partea colorata a grilei etalon, iar proba colorata
prin reactia de culoare pe zona imaculata. Valoarea cautata va fi aceea la care proba si
martorul vor avea aceiasi suloarea. Trusele sunt astfel concepute incat, in domeniul de
concenjtratii pentru care sunt destinate, prin respectarea protocolului experimetal descris
in materialul de prezentare a trusei (inclus in dotare), se asihura un exces de reactiv, ceea
ce asigura ca intreaga cantitate de compus de determinat din proba sa participe la
dezvoltarea culorii, nefiind posibile erori de sub dozare. Cand cantitatea de substanta de
analizat din proba depaseste limita superioara de detectie a domeniului de concentratii
pentru care trusa este destinata, proba trebuie diluata corespunzator, analiza trebuie
repetata, iar rezultatul imnultit cu factorul de dilutie, pentru a obtine concentratia reala a
compusului in proba.
Unele truse constituie unitati compacte pentru analiza apei (pH, amoniu, azotati, azotiti,
duritatea temporata si permanenta, oxigen), sau a solutului (pH, amoniu, azotiti,
azotati).Exista rezerve separate pentru fiecare parametru care pot reimprospata trusa,
aceasta posibilitate reprezentand un avantaj considerabil).
In productia industriala, prin utilizarea acestor truse se evita pierderile prin scurtarea
perioade de timp dintre momentul aparitiiei unei abateri in valoarea parametrilor
tehnologici normali si corectarea ei, deoarece analiza se executa pe loc, iar rezultatul fiind
imediat, timpul de reactie pentru luarea masurilor necesare reintrarii in parametrii este
scurtat la minimum, eficientizand interventia.
Controlul apei introduse in procesul de productie, dolosindu-se testele gata de utilizare,
specifice, este util pentru eliminarea problemelor de coroziune sau depunerile nedorite. Pe
de alta parte, evacuarea din instalatii a apelor uzate necesita un control permanent pentru a
nu depasi limitele admise pentru acele componente considerate poluante ale mediului.
Reducerea cheltuielilor in acest domeniu, legate de numarul mare de anlize necesare ca si
de acoperirea diferitelor pagube produse de pluantii scapati in mediul inconjurator, a
devenit o probleme de mare importanta economica. In aceiasi directie ecologica,
prevenirea eutroficitatii apei este un alt aspect su semnificatii economice deosebit de
importante. In toate aceste situatii, trusele Aquamerck constituie un mijloc ideal de
realizare a scopurilor in conditii de eficienta economica.
Prin simplitatea metodelor folosite, trusele Aquamerck pot constitui un mijloc didactic de
studiu practic in scoli pentru:

ilustrarea conexiunilor si influentei reciproce dintre factorii naturali din mediu;

influenta activitatii umane asupra mediului;
evidentierea solubilitatii gazelor (de exemplu oxigenul) in lichide.

Monitorizarea calitatii apei constituie o conditie esentiala pentru eficienta activitatii din
crescatoriile de pesti si creveti. Obiectivele imediate ale acestui control al apei vizeaza
orevenirea sau diagnosticarea aparitiei unor substante daunatoare vietii faunei subacvatice
(de exemplu ionul amoniu, in anumite conditii de pH este un agent toxic
puternic).Totodata se mentin sub control riguros concentratiile calcilul si oxigenului si se
verifica eficienta sistemelor de reciclare, filtrare si purificare a apei. Rapiditatea si
increderea in rezultatelor pe care le asigura trusele de analiza mobila Aquamerck permit
interventii promte in ecosistemele piscicole si evitarea pierderilor de productie.
Controlul calitatii apei reprezinta o operatie necesara si pentru bazinele de inot, in scopul
asigurarii exigentelor de igiena. Prezenta clorului legat sau liber si valoarea pH-ului sunt
principalii parametrii care trebuie tinuti sub control. Tot pentru acest domeniu de utilizare,
exista truse gata de utilizare special pregatite pentru analiza alori parametrii cum ar fi :
uree,. amoniu, azotati, aluminiu, duritate.
Aquamerck isi gaseste o larga utilizare si in baloratoarele uzinale pentru controlul
productiei. Numarul mare de analize complexe necesare pentru controlul riguros al
proceselor tehnologice si pentri evitarea poluarii mediului ambiant poate fi redus prin
selectarea rapida a probelor critice, in baza determinarilor semnificative pe care aceste
truse le permit pentru numerosi parametrii, (tebel
).
Aquamerck - Simplu-rapid-dependent este eticheta pe care o putem atasa minilaboratorului Aquamerck.
Acest sistem de testare utilizabil aproabe in mod universal la metodele tritrimetrice sau
colorimetrice este la indemana oricui.

Fig.
Trusa Aquamerck este dotata cu reactivii necesari pentru realizarea unei reactii
tritrimetrice sau colorimetrice. Masurarea volumelor de proba si reacivi necesare
echilibrului de virare se face cu siringi, sau sticle picuratoare, iar in cazul reactiei de
culoare, concentratia se apreciaza prin comparare cu o sticla de culoari standardizata
aflata, de asemenea, in dotarea trusei in cauza.

Simplu - rapid - convenabil

Aquamerck
Sase motive serioase pentru utilizarea metodelor rapide Aquamerck, Aquaquant si
Microquant:
Rezultate obtinute in cateva minute.
Utilizare simpla pe loc.
Nu necesita modalitati speciale.
Toti reactivi necesari si auxiliari sunt inclusi in trusa.
Nu este nevoie de laborator, fotometru sau curent electric.
Raportul pret/performanta este excelent.
Metoda Aquamerck de determinare rapida este prototipul analizei mobile: poate fi aplicata
aproape oriunde si nu necesita aparatura de laborator. Utilizata mai ales cand este
necesara obtinrea foarte rapida a rezultatelor in mod convenabil si economic: pe teren, in
procesele de productie sau in laboratoare la compararea probelor de rutina. Procesele de
analiza scumpe sunt astfel evitate timpul si costurile fiind salvate
Titrimetrie si colorimetrie
Principiul metodelor tritrimetrice este baza pe modificarea de culoare cauzata de reactia
dintre substanta de analizat si reactivul adaugat. Utilizand sticle picuratoare, numarul
picaturilor poate fi calculat determinandu-se astfel concentratia substantei din proba de
analizat. Folosind pipeta de titrare, concentratia poate fi citita direct de pe scala pipetei.
In metoda colorimetrica reactivii sunt adaugati probei fapt care are ca rezultat modificarea
culorii solutiei. Culorile amestecului depind mai mult sau mai putin de concentratia
substanei prezente in solutie. Gradul de colorare este apoi comparat cu scala colorimetrica
si valoarea masuratorilor poate fi citita direct de carton.
3.3. MICROQUANT
Microquant (fig. ), reprezinta o alta varianta de truse care ilustreaza preocuparea firmei
Merck de a creste simplitatea de utilizare a analizelor mobile. Scala etalon de culoare se
afla plasata pe un disc rotitor, rezistent la umiditate ce se roteste in fata probei si a
martorului. Sfera aplicatiilor acestor teste este similara celor din seria Aquamerck

(tabel..

).

Microquant. Cu aceasta metoda, bazata pe compararea culorilor dintre proba si martor

acest test poate fi utilizat in analiza probelor tulburi.
Rigurozitatea lor le face sa fie ideale in medii in care apar dereglari frecvente.

Fig.
Trusa Microquant cuprinde reactivi pentru reactii specifice de culoare si este
prevazuta cu o modalitate mai comoda de comparare cu grila etalon, care consta in spoturi
colorate pe un disc transparent rotitor. Aprecierea se face prin doua ferestre ale suportului
pentru flacoanele cu proba si martor, spotul colorat al grilei etalon suprapunandu-se peste
flaconul martor.
Pentru concentratii medii
Microquant
Posibilitati de aplicare ale metodei Microquant
Metoda rapida Microquant este bazata pe traansmisia luminii printr-o proba oarba si este
destinata in mod special analizelor solutiilor colorate sau tulburi.
Metoda rapida Microquant poate fi folosita pentru toate sistemele robuste care necesita
rezultate precise si convenabil de obtinut. Testele sunt potrivite mai ales pentru analiza
apelor: de suprafata si subsuprafata, potabile, industriale si reziduale.
Masuratorile cu metoda transmisiei luminii
Reactivi sunt adaugati probei de determinat, reactia dintre acestia conducand la un viraj de
culoare. Intensitatea culorii solutiei este in functie de concentratie substantei de
determinat. Discul comparator si cele doua pahare (unul cu proba oarba iar celalalt cu
solutia preparata), sunt tinute in contra luminii. Culorile celor doua pahare se compara prin
rotirea discului cu scala colorimetrica.Rezultatul masuratorii este apoi citit direct de pe
fereastra din dreapta a comparatorului. Discul comparator ale acestei metode este special
prin faptul ca este protejat in cazul cand lucreaza cu aburi.

AQUAQUANT
Un sistem brevetat
Metoda Aquaquant este utilizata in mod deosebit pentru solutii cu concentratii mici.
Domeniul de sensibilitate este o componenta importanta in cazul metodelor rapide de
determinare bazate pe compararea ochiometrica a culorii solutiilor.
Astfel, Aquaquant reprezinta alegerea perfecta, pentru ca poate determina cele mai mici
concentratii din apa potabila (determinandu-se concentratii de ordinul 0,01 mg/l).Acest
sistem a fost brevetat.
Alte imnunatatire aduse sistemului
Cu metoda rapida de analiza Aquaquant, este demonstrat faptul ca se poate face
determinari de sensibilitate marita chiar si in colorimetria vizuala. Acuratetea a crescut
enorm in comparatie cu scala colorimetrica de carton si cu discul colorimetric comparator,
fapt realizat prin utilizarea unui strat de grosime mai mare si comparatorul cu structura
speciala, brevetat.
Usurinta in masurare
Fiecare trusa Aquaquant contine tot ceea ce este necesar pentru analiza. Un set de teste
(test kit) cuprinde: reactivi, recipiente pentru proba de analizat si pentru proba oarbe, si o
scala colorimetrica. Toate componentele sunt fixate intr-o cutie de dimensiuni reduse. In
timpul determinarii culoarea probei de analizat se modifica dupa adaugarea unei cantitati
precise de reactiv. Scala colorimetrica este apoi miscata pana cand culoarea solutiilor
observata de deasupra este aceeasi in ambele recipiente. Valoarea masuratorii se citeste
direct de pe scala.
3.4. AQUAQUANT
Aquaquqnt (vezi fig....) sunt truse care asigura o mai mare sensibilitate analizei
colorimetrice, fiind destinate determinarii unor componente cu concentratii scazute din
probe. Ele folosesc cuve cu o lungime mai mare a drumului optic (de fapt o coloana mai
inalta), prin flacoanele cilindrice cu adincimea de 80 mm. Reactia de culoare se realizeaza
in unul din flacoane, celalalt continand martorul. Stabilirea echivalentei de culoare si
estimarea concentratiei substantei analizate in proba se efectueaza prin observarea de

deasuprea si plasarea dedesubt a grilei etalon. Sub martor se afla scala de coloratii, iar sub
proba zona necolorata a grilei.
Trusele Aquaquqnt sunt deosebit de utile pentru controlul calitatii apei potabile.
Modificarile descrise nu complica executarea analizei, astfel incat ea poate fi realizata de
personal fara pregatire speciala. Rezultatele sunt obtinute rapid si au o reproductibilitate
asigurata. Trusele pentru determinarea diversilor parametrii pot fi combinate intre ele, sau
cu cele din seriile MICROQUANT ori AQUAMERCK (vezi tab ), constituindu-se ca
mici laboratoare portabile pentru determinari de teren chiar in inters individual. Oferta de
rezerve de reactivi specifici acestor truse face ca aceste truse sa fie deosebit de avantajoase
din punct de vedere economic. Testele AQUAQUQNT, desi concepute in mod special
pentru analiza apei, pot fi aplicate si in alte directii ca: analiza solului, a alimentelor, a
minereurilor, etc. In toate aceste cazuri analizele trebuie precedate de o pregatire
corespunzatoare a probelor.
Mentinerea sub control stric a calitatii apei destinate consumului populatiei constituie o
obligatie care implica responsabilitati xdeosebite pentru autoritati. Raspunderea la
exigentele acestei obilgatii este cu atat mai dificila ca cat gradul de plluare a mediului tinde
sa creasca. Controlul calitatii apei trebuie efectuat in toate etapele de depozitare si
trasnport, de la furnizor pana la consumator. Acest control riguros trebuie efectuat cand
apa este folosita pa prepararea alimentelor in cantine, sau in scopuri biotehnologice.
Simplitatea metodelor aferente acestor truse de analiza mobila permite efectuarea
analizelor si de catre persoane particulare, care au surse proprii de alimentare cu apa ( de
exemplu fantani) si vor sa verifice calitatea acestora.
Trusele AQUAQUANT constituie de asemenea un mijloc pretios in lucrarile de catalogare
biologica a diverselor ape.
Activitatile de decontaminare a apelor de ioni metalici toxici, proveniti din instalatii
industriale de prelucrare a ametalelor, pot beneficia de avantajele oferite de metodele
truselor AQUAQUANT. Ca si celelalte truse de analiza mobila, trusele acestei serii pot fi
folosite in activitati selective a probelor care trebuie supuse unor analize mai complexe si
mai exacte in laborator. Se reduc, in felul acesta, timpul si cheltuielile necesare controlului
analitic din uzine.
AQUAQUANT
- Punctele forte ale acestei metode sunt concentratiile la minut care se pot obtine cu
ajutorul trusei.
Acest sistem este dezvoltarea fireasaca a trusei Aquqmerck si este atat de sensibil incat
poate fi utilizat cu incredere la determinarea calitatii apei potabile.

Fig. Trusa AQUAQUANT se deosebeste de trusa AQUAMERCK printr-o mai mare

sensibilitate a detectarii, fiind concepute pentru domenii de concentratii mai mici. Pentru
cresterea sensibilitatii es utilizeaza cuve (fiole pentru reactia de culoare) mai inalte (drumul
optic mai lung), iar reactivi din dotare permit reactii in conditii de concetratie redusa a
componentei de analizat din proba. Scala de comparatie se afla sub sertarul in care se
gasesc cuvele cu proba si martor, putand fi deplasata prin translatie pana la valoarea
corespunzatoare intensitatii de culoare din proba.

3.5. SPECTROQUANT
Spectroquant (fig ) , pune la dispozitia utilizatorilor metode pentru care se poate opta
atunci cand in analiza mobila sunt necesare rezultatele cantitative foarte exacte. Trusa
Spectroquant, cu seturile optionale de reactivi asigura intr-un mod simplu si in conditii
economic avantajoase rezultatele calitative reproductibile. Acest lucru a fost rezolvat prin
introducerea in analiza mobila a unui fotometru (SQ 118) realizat dupa o tehnologie inalta,
asociata cu aplicarea unor conceptii stiintifice si tehnice de inalt nivel. Manipularea simpla
a fotometrului, ca si simplitatea metodelor chimicxe, confera usurinta in executarea
analizelor care pot fi realizate chiar de personal incepator in profesiune. Reactivii usor de
masurat si gata pregatiti pentru utilizare au o mare capacitate de conservare, asigurand
optimizarea din punct de vedere chimic al procedeelor. Calitatea sticlei cuvelor permite ca
reactia de culoare, chiar cand necesita incalzire intr-un termoreactor, sa nu fie influenta sau
afectata. Un sistem de pipete livrate de firma Merck, este special adaptat inaltei
sensibilitati a testelor specifice truselor Spectroquant.

Fig.
Trusa Spectroquant beneficiaza de o dotare superioara, prin includerea unui
fotometru (SQ 118) realizat dupa o tehnologie avansata, a unei bai termostatate pentru
reactii la temperaturi ridicate si contine reactivi gata pregatiti de utilizare cu timp prelungit
de valabilitate. Folosirea ei permite obtinrea unor rezultate cantitative de incredere.
Aparatele sunt corespunzator ambalate si usor de transportat in conditii de siguranta.