ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG BRAȘOV

BUMBARU CRINA CODRUȚA

AMG III – A

MECANISMUL DE APARIȚIE A EDEMELOR

Edemul reprezintă o acumulare de lichid în țesutul celular subcutanat (sub

piele). În zonele afectate de edem, pielea este întinsă, lucioasă și fără elasticitate, iar
prin apăsarea pe un plan osos se formează o depresiune, numită godeu. Această
depresiune se produce prin eliminarea apei din spaţiul celular subcutanat în zona
comprimată şi se estompează lent, cu revenirea la aspectul anterior, prin
reexpansionarea lichidelor de infiltraţie după încetarea comprimării. Deși boala poate
afecta orice parte a corpului, este posibil să o observați mai mult la nivelul brațelor și
picioarelor.
Atunci când se caracterizează un edem, se ține cont de următoarele elemente:
o Localizarea
o Culoarea: roșu (edemul inflamator sau alergic), alb (edemul renal), cyanotic
(edemul cardiac și venos), dermită ocră (edemul venos cronic)
o Temperatura tegumentelor supraiacente: poate fi moale, pufos, lasă ușor godeu
– edemul renal, carențial (hipoproteinemie) sau dur, care lasă mai greu sau deloc
godeu la apăsare – edemul inflamator și venos
o Consistența (ușurința cu care se produce godeul): poate fi crescută (edemul
inflamator), normal (edemul renal) sau scăzută (edemul cardiac)
o Evoluția în timp (circadian și/sau pe intervale mai mari).
Simptome
o persistența adânciturilor în piele ca urmare a apăsării (circumscris);
o picioare, glezne umflate;
o senzație de durere la nivelul pielii sub forma arsurilor, durerii, furnicăturilor;
o amorțeala;

1
 o crampe;
o reținerea apei sau lichid interstițial;
o balonare abdominală;
o transpirații nocturne;
o piele caldă sau fierbinte la atingere
o senzația de "picioare grele".
Cum se produce edemul?
Mecanismele de producer a edemelor sunt multiple. Cel mai frecvent și poate
neobservat, edemul apare în urma unui traumatism, chiar și minor – zona lovită se
tumefiază (umflă) datorită creșterii permeabilității capilarelor. O altă cauză de
producere, de data aceasta mai gravă, este scăderea presiunii colloid-osmotice.
Această presiune este dată de prezența proteinelor în sânge. Ele mențin lichidul din
sânge în vase – 1 gram de proteine poate ține până la 18 ml de lichid. Dacă organismul
rămâne fără proteine, din cauze diverse, apare edemul. Alte cauze de edem sunt staza
venoasă (sângele circulă lent prin vene), tulburările endocrine, limfatice.
Mai multe boli si afecțiuni pot provoca edem, inclusiv:

o Insuficiența cardiacă congestivă. Daca aveți insuficiență cardiacă congestivă,

una sau ambele camere inferioare ale inimii își pierd capacitatea de a pompa
eficient sângele. În consecință, sângele se poate întoarce în picioare, glezne și
picioare, provocând edeme. Boala poate provoca, de asemenea, umflarea
abdomenului. Uneori, această condiție poate determina acumularea de lichid în
plămâni (edem pulmonar), ceea ce poate duce la scurtarea respirației;
o Ciroza. Fluidele se pot acumula în cavitatea abdominală (ascite) și în picioare, ca
urmare a leziunilor hepatice (ciroza);
o Boala rinichilor. Lichidul suplimentar și sodiul din circulația dumneavoastră pot
provoca edeme. Edemul asociat cu afecțiuni renale apare de obicei în picioare și
în jurul ochilor;
o Slăbiciune sau deteriorarea venelor din picioare. Daca aveți insuficientă venoasă
cronică, vanele cu sens unificat la nivelul venelor piciorului sunt slăbite sau

2
 deteriorate, ceea ce permite sângelui să pătrundă în venele piciorului și produce
umflături. 

 Sistemul limfatic inadecvat. Sistemul limfatic al organismului va ajuta să eliminați

excesul de lichid din țesuturi;
 Deficiența severă, pe termen lung a proteinelor. O lipsă extremă (deficit) a
proteinelor din dieta ta pe o perioadă lungă de timp poate duce la acumularea de
lichide și edeme.
Sfaturi pentru prevenirea edemelor
o Urmați o dietă săracă în sare;
o Evitați consumul excesiv de lichide;
o Ridicați picioarele deasupra nivelului inimii pentru a îmbunătăți fluxul de sânge;
o În cazul în care gleznele și picioarele sunt umflate în timpul sarcinii, țineți
picioarele ridicate și stați mai degrabă întinsă pe o parte decât pe spate;
o Atunci când stați în poziție sezândă, așezați o pernă sub picioare;
o Aveți grijă ca elasticul de la șosete să nu fie prea strâns;
o Evitați umflarea picioarelor în timpul călătoriilor lungi așezandu-vă la fiecare oră;
o Practicați exercitiile care antrenează picioarele în timp ce stați pe scaun: acest
lucru va îmbunătăți circulația sângelui spre inimă;
o Evitați fumatul și consumul de alcool;
o Masati-vă picioarele pentru stimularea circulației sanguine.
o Evitați expunerea prelungită la soare (ex: adormitul pe plajă, fără protecție de
umbrelă sau parasolar).
Diferența între edemul renal și cel cardiac
În primul rând, edemul cardiac este tipul de edem periferic, localizat în cea mai
mare parte la nivelul gleznelor și gambelor. Dimpotrivă, edemul renal este generalizat,
afectând cu precădere zonele bogate în țesut lax, cum sunt fața, pleoapele sau
organele genitale externe, dar și gambele.
În al doilea rând, modul de producere este diferit:

3
 Edemul de tip cardiac este specific insuficienței cardiace, însă apare și în alte
afecțiuni de natură cardiacă. Mecanismul său de formare este multiplu, după cum
urmează:
 Creșterea presiunii hidrostatice de la nivelul venelor, produsă de staza
venoasă
 Permeabilitatea capilară crescută – apare din cauza hipoxiei de stază și
facilitează mișcarea fluidelor în vederea apariției edemului.
 Creșterea volumului sangvin cu apariția retenției hidrosaline (de sare și apă) –
acestea apar ca mecanism compensator pierderii de lichide din sectorul
vascular. Debitul renal scade, drept urmare rata de filtrare glomerulară scade
consecutiv și se activează procese menite să conserve volumul de lichide din
organism.
Edemul de tip renal, pe de altă parte, este prezent în cadrul a două maladii
importante: glomerulonefrita acută și sindromul nefrotic, având un singur mecanism de
bază și anume scăderea presiunii coloid-osmotice. Aceasta apare pe fondul pierderii de
proteine în urină (proteinurie), în urma distrucției membranei glomerulare (membrana de
filtrare a urinei primare).
Edemul cardiac se caracterizează prin:
 Variație diurnă – edemul cardiac este vesperal (apare seara), după efortul
din timpul zilei și dispare dimineața, în urma odihnei și a redistribuției lichidelor
în organism. În poziția orizontală din timpul somnului, perfuzia renală se
îmbunătățește, stimulează eliminarea de urină, scăzând astfel volumul de
lichid de la nivel interstițial. Acest lucru se întâmplă în perioada inițială a bolii,
ulterior edemele gambiere devenind permanente pe măsură ce boala se
cronicizează.
 Culoarea albăstruie (cianotică) și temperatura scăzută caracteristice
pentru cianoza periferică. Dermatita ocre, o pigmentare a pielii secundară
stazei venoase, poate fi prezentă în caz de insuficiența venoasă. Aceasta se
formează prin extravazarea eritrocitelor, cu depunere de hemosiderină și
melanină la nivel epitelial. (3), (4)

4
 Consistența moale la început, dar dură ulterior – inițial, în urma presiunii
aplicate cu degetul pe zona edematoasă (de obicei la nivel pretibial) apare o
gropiță (godeu), care dispare în decurs de câteva minute. În fazele mai
avansate ale bolii, edemul este dur, nu mai lasă godeu, aceasta fiind expresia
apariției fibrozei la nivel subcutanat. Fibroză este rezultatul hipoxiei din
suferința cardiacă.
 Progresia – edemul cardiac apare inițial la nivelul gleznei și odată cu trecerea
timpului progresează către gambă.
Edemul renal are următoarele trăsături:
 Variație inversă față de cel cardiac – atinge un maxim de intensitate
dimineața și se reduce în timpul zilei, datorită gravitației, care favorizează
drenajul lichidelor din interstițiu.
 Culoare albă și temperatură normală – culoarea pielii este albă din cauza
vasoconstricției instalate și a probabilei anemii a pacientului.
 Consistența moale – la aplicarea presiunii asupra zonei afectate apare
semnul godeului, care se menține în timp.