Automatizarea proceselor chimice – partea I

Modulul 7

Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

Obiective

 Prezentarea traductoarelor de temperatură: termocuplul şi termorezistenţa

 Prezentarea traductoarelor de nivel
 Prezentarea traductorului de presiune

7.1 Traductoare de temperatură

Cele mai utilizate traductoare de temperatură sunt cele care au la baza
fenomenul termoelectric, variaţia rezistenţei electrice cu temperatura şi dilatarea termică
a corpurilor.

7.1.1 Termocuplul
Termocuplul este un traductor de temperatură din categoria traductoarelor bazate
pe fenomenul termoelectric.
Principiul de funcţionare. Aceste traductoare se compun din doi electrozi A şi
B din metale diferite, sudaţi la unul din capete. Capetele nesudate ale electrozilor se
numesc reci sau libere şi au aceeaşi temperatura T0. Punctul de sudură al electrozilor se
numeşte capăt cald sau sudat al termocuplului şi se gaseşte la temperatura mediului de
măsurat T. Funcţionarea acestor traductoare se bazează pe fenomenul termoelectric
denumit efectul Seebeck, care constă în apariţia unui câmp electric şi deci a unei
tensiuni electromotoare, într-un circuit constituit din mai mulţi conductori de natură
diferită şi cu punctele de contact la temperaturi diferite. Dacă capetele libere ale
termocuplului se gasesc în gol, între acestea apare o diferenţă de potenţial egală cu
tensiunea electromotoare Seebeck.
e AB  U a  U b   AB  T  T  T0  (7.1)

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

1
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

în care este coeficient Seebeck relativ la conductorii , figura 7.1.

Fig. 7.1. Principiul de funcţionare al termocuplului: A, B – electrozi;

1 – sudură; a, b – capete libere.

Din relaţia (7.1) se observă că dacă temperatura capetelor reci T0 este menţinută
constantă, atunci, prin masurarea diferenţei de potenţial eAB se poate determina
temperatura T a capatului sudat, care, în regim staţionar coincide cu temperatura

mediului în care acesta este scufundat. Valoarea coeficintului Seebeck depinde de

perechea de electrozi ce alcatuiesc termocuplul şi prin acesta determina

caracteristica static a fiecarui termoculplu. În figura 7.2-a este reprezentat un circuit

termoelctric compus din conductorii , care are la cele două suduri temperaturile

. Măsurarea tensiunii electromotoare eAB care apare în circuitul termoelectric a

unui instrument de masura se poate face prin întreruperea unui termoelectrod, figura
7.2-b, fie în locul suduri reci, figura 7.2-c. Varianta a doua de conectare a instrumentului
de măsura (fig. 7.2-c) este mai raţională deoarece există numai trei puncte caracteristice:

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

2
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

sudura caldă la temperatura şi cele doua borne ala termocuplului (sudura rece) la

temperatura .

Fig. 7.2. Generarea şi măsurarea tensiunii electromotoare: A, B –electrozii

termocuplului; C – electrodul introdus cu aparatul de măsură.

Realizare industrială. Termocuplul industrial este prezentat în figura 7.3. Acesta

conţine o teacă protectoare (5), electrozii (1) şi (2) introduşi într-o teacă protectoare (4).
Punctul de sudură al electrozilor (3) se găseşte la partea inferioară a tecii şi nu este
protejat electric. Între electrozi şi teaca de protecţie nu există contact mecanic sau
electric.
Industrial, termocuplul este realizat din electrozi standardizaţi, acoperind un
domeniu de temperaturi de la -250°C până la peste 2000°C, tabelul 7.1. Materialul din
care se confecţionează teacă protectoare este funcţie de temperatura şi mediul în care

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

3
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

lucrează termocuplul. În general aceasta este fie oţel obişnuit sau special, fie material
ceramic.

Fig. 7.3. Structura unui termocuplu industrial: 1, 2 – termoelectrozi;

3 – sudură; 4 – izolaţie; 5 – teacă protectoare.

Probleme privind utilizarea termocuplurilor. Pentru a putea determina

temperatura prin măsurarea tensiunii termoelctromotoare, temperatura a capetelor

libere trebuie menţinută constantă, la o valoare cunoscută iar aparatul de măsură trebuie
amplasat la capetele libere ale termocuplului. Această cerinţă implică două categorii de
acţiuni.
Prima măsură o reprezintă prelungirea termoelectrozilor pană în camerele de
măsurară. Prelungirea se realizează cu ajutorul a două conductoare, numite conductoare

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

4
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

de prelungire, care pot fi din acelaşi material cu termoelectrozi sau din alte metale sau

aliaje, care în intervalul au aceeaşi proprietăţi termoelectrice cu

termoelectrozii. În cazul termoelectrozilor ieftini, cum sunt cei din fier şi constantan,
conductoarele de prelungire sunt din aceleaşi metale.

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

5
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Tabelul 7.1

Tipuri de materiale conductoare

Codificare Materialul Domeniul de temperatura
internaţională conductorului [°C]
(+) Pt - 13% Rh
R 0 ...1600
(-) Pt
(+) Pt - 10% Rh
S 0 ...1550
(-) Pt
(+) Pt - 30% Rh
B 100 ...1600
(-) Pt - 6% Rh
(+) Ni - Cr*
K 0 ... 1100
(-) Ni - Al*
(+) Cu*
T -185 ... 300
(-) Cu - Ni*
(+) Fe
J 20 ... 700
(-) Cu - Ni*
(+) Ni - Cr*
E 0 ... 800
(-) Cu - Ni*

Notă. Aliajele prezentate cu * mai sunt cunoscute şi după următoarele denumiri

comerciale: Cromel (Ni - Cr), Alumel (Ni - Al), Constantan (Cu - Ni).

A doua problemă o reprezintă aparatul de măsură. Orice aparat de măsură folosit

într-un ansamblu termoelectric, este gradat faţă de o temperatură de referintă, la care
trebuie sa se afle capetele libere. Pentru ca măsurarea să fie exactă, indiferent dacă
exista sau nu conductoare de prelungire, temperatura capetelor libere trebuie să fie
menţinută constantă la valoarea considerată la etalonare sau conectarea termocuplului să
fie efectuată prin intermediul montajelor de compensare. În acest scop, în serie cu
termocuplul şi instrumentul de măsură se conectează diagonala unei punţi electrice,

figura 7.4. Într-unul din braţele acestei punţi este conectată rezistenţa . Puntea

electrică este astfel calculată şi ajustată încât variaţia tensiunii în diagonala ( ,

datorita variaţia tensiunii cu temperatura , să fie egală şi de sens contrar cu

variaţia tensiunii termoelectromotoare ( , datorita modificării temperaturii

capetelor libere . Prin aceasta a fost eliminată influenţa variaţiei temperaturii

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

6
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

capetelor libere asupra măsurătorii. În mod frecvent, puntea electrică de compensare

este introdusa în aparatul de măsură, aşa cum este cazul potenţiometrelor electronice.

Fig. 7.4. Puntea de compensare a variaţiei capetelor libere ale termocuplului.

Caracteristici statice şi dinamice.

Modelul matematic în regim staţionar are expresia (7.1) iar caracteristica statică
este prezentată în figura 7.5-a.

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

7
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Fig. 7.5. Caracteristicile electrice ale tipurilor de termocupluri: a) caracteristica

statică; b) variaţia coeficientului Seebek cu temperatura.

Din punctul de vedere al comportării dinamice, termocuplul este un element a

cărui în inerţie nu poate fi neglijată. Admiţând ipoteza că termocuplul este un element
cu parametri concentraţi, comportarea sa dinamică este deschisă de ecuaţia diferenţială
dU
a  U  k  T  T0  .
dt
(7.2)

În ecuaţia (7.2) reprezintă tensiunea termoelectromotoare iar ordinul de

mărime al constantei de timp variază între 2 şi 20 secunde, acesta depinzând foarte

mult de tipul constructiv şi de dimensiunile termocuplului.

7.1.2. Traductoare termorezistive

Principiul de funcţionare. Variaţia rezistenţei electrice a conductoarelor şi
semiconductoarelor cu temperatura constituie baza functionarii traductoarelor
termorezistive. În construcţia termorezistentelor se folosesc în general metale pure,

frecvent fiind utilizat cuprul şi platina. Pentru cupru, în intervalul

caracteristica statică este liniară

(7.3)

iar pentru platina, în intervalul dependenţa este neliniară

(7.4)

În tabelul 7.2 este prezentată variaţia rezistenţei cu temperatura pentru

traductorul rezistiv din platină 100. Termorezistenţele sunt utilizate în domeniul

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

8
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

În raport cu termocuplele, termorezistenţele prezintă avantajul că

nu necesită conductoare de prelungire.

Realizare industrială. Constructiv, traductorul se compune dintr-un tub
protector metalic, asemănător cu cel al termocuplului, în care se introduce
termorezistenţa propriu-zisa, figura7.6-a. Termorezistenţa este compusă dintr-un suport
de sticlă ceramic sau mică, pe care este bobinat conductorul (sârmă cu diametru 0,08…
0,4 mm) figura 7.6-b. O imagine de ansamblu a traductorului industrial este prezentată
în figura 7.6-c. În aceste figuri, semnificaţia notaţiilor este următoarea: 1 – capetele
bobinei din platină; 2 – suport din mică; 3 – plăcuţe din mică pentru împachetarea
elementului sensibil; 4 – banda elementului sensibil; 5 – conductor de ieşire; 6 –
elementul sensibil; 7 – tub metalic de protecţie; 8 – izolatoare ceramice; 9 – tub
protector; 10 – cutia cu borne.
Tabelul 7.2
Valorile rezistenţei traductorului Pt100 în funcţie de temperatură

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

9
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Fig. 7.6. Traductorul termorezistiv: a) schema principială; b) detalii privind rezistenţa

electrică; c) construcţia industrială.

7.2 Traductoare de nivel

Traductoarele de nivel sunt construite utilizând diverse principii fizice în care
variaţia nivelului generează variaţia unei proprietăţi fizice uşor măsurabile. În figura 7.7
sunt ilustrate câteva metode de măsurare.

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

10
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Fig. 7.7 Metode de măsurare a nivelului: a) plutitor; b) imersor; c) capacitiv; ultrasonic.

Dintre acestea metode se pot exemplifica următoarele:

a) Metoda urmăririi suprafeţei de lichid;
b) Metoda bazată pe forţa arhimedică aplicată imersorului;
c) Metoda bazată pe variaţia capacităţii mediului lichid-vapori;
d) Metoda bazată pe măsurarea timpului de reflexie a undelor
electromagnetice.

7.2.1. Traductoare cu imersor

Principiul de funcţionare. În figura 7.8 este prezentat principiul de funcţionare
a traductorului de nivel cu imersor. Detectorul acestui traductor este alcătuit dintr-un
corp parţial scufundat în lichid şi suspendat de un punct fix printr-un arc.

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

11
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Fig. 7.8. Principiul de funcţionare a imersorului.

Din condiţia de echilibru a proiecţiilor pe verticală ale forţelor (arhimedică, din

resort şi greutatea) ce acţionează asupra imersorului rezultă
FA  FE  G  0 , (7.5)
respectiv
A L g h  k y  G  0 (7.6)
de unde rezultă elongaţia y a resortului.
Realizare industrială. Un traductor industrial conţine un imersor amplasat într-
un tub de protecţie, un resort tubular deformat elastic prin torsionare şi un adaptor,
figura 7.9. În figura 7.10 este prezentată o schiţă de montaj a traductorului de nivel
pentru un vas sub presiune. în afara vasului, cerinţă realizată prin utilizarea a două
tuburi de legătură între vas şi teaca în care se găseşte plutitorul.

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

12
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Fig. 7.9. Traductor industrial de nivel cu imersor: 1 – imersor; 2 – consolă; 3 punct de

sprijin; 4 – tub de torsiune; 5 – ax de transmitere a deformaţiei unghiulare.

Fig. 7.10. Amplasarea traductorului de nivel cu imersor: a) montaj la un vas sub

presiune; b) forma industrială a traductorului.

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

13
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

Caracteristică statică. Datorită modelului matematic (7.6) caracteristica statică a

traductorului de nivel cu imersor este liniară.

7.2.2 Traductoare bazate pe dependenţa presiunii hidrostatice cu nivelul

Traductoarele din aceasta categorie se bazează pe variaţia presiunii hidrostatice,
într-un punct din lichidul în repaus, înălţimea coloanei de deasupra. Astfel, presiunea de
la baza vasului din figura 7.11 poate fi exprimata in functie de nivelul h prin relatia
P1  P2   g h . (7.11)

Fig. 7.11. Variaţia presiunii hidrostatice în funcţie de nivel.

Prin determinarea diferenţei de presiune P1  P2 se poate stabilii înălţimea

coloanei de lichid. Pe aceasta se bazează traductorul de nivel de tipul manometru
diferenţial.
Pentru determinarea nivelului în vasele cu soluţii chimice (acizi, baze, produse
corozive etc) se utilizează traductorul cu insuflare de gaz, figura 7.12. Presiunea de
alimentare P0 fiind menţinută constantă, presiunea P după duză este funcţie de nivelul h
din vas. Pentru debite de aer foarte mici, de ordinul a câteva bule pe secundă, pierderile
se presiune prin frecarea aerului de pereţii tubului de insuflare sunt neglijabile, fapt
pentru care se poate scrie relaţia
7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

14
 Automatizarea proceselor chimice – partea I

P   gh, (7.12)
care indică dependenţa dintre nivelul lichidului şi presiunea P după duză.

Fig. 7.12. Traductor de nivel cu insuflare de gaz: 1 – duză; 2 – tub de insuflare.

Dintre diferitele surse de erori asociate traductoarelor bazate pe dependenţă a

presiunii hidrostatice cu nivelul, variaţia densităţii mediului căruia i se măsoară nivelul
este cea mai importantă.

7.2.3. Traductoare bazate pe microunde

7. Traductoare de temperatură, nivel şi presiune

15