Sunteți pe pagina 1din 10

Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila, Galati

-Referat-

Bolile provocate de tutun

Elev:
Scarlat Florina Chiriac Ionut-Irinel

Prof.Indru ator:
D-na Balaban Florentina

Clasa 1B

!u atul provoaca "oli pul onare


Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC) !arul "i cianidele sunt responsabile de producerea bron"itei "i emfi#emului$ %n principal prin hipersecre&ia 'landelor bron"ice "i blocarea ac&iunii de epurare (cur(&are) ciliar( !usea "i e)pectora&ia$ dispneea (dificultatea %n respira&ie)$ *hee#in'-ul (respira&ie #'omotoas() "i durerile toracice$ constituie simptomele res-piratorii principale +iscul de deces pentru fum(torii de peste ,- de &i'(ri pe #i este de ,. de ori mai mare dec/t al nefum(torilor Din momentul stabilirii dia'nosticului$ durata supravie&uirii pentru %nc( --1. ani a fost apreciat( la -.0 1n ca#ul persoanelor cu forme 'rave de BPOC (cu valorile 234S sub 1 litru) "ansele de supravie&uire sunt de 1-5 ani Fumatul de &i'ar( de foi (trabuc$ havan() este un factor de risc cunoscut %n apari&ia cert( a BPOC 6n studiu reali#at printre b(rba&i cu v/rsta cuprins( %ntre 5.-7- de ani$ fum(tori "i nefum(tori de &i'(ri de foi$ %n perioada 1891-187- %n S6:$ eviden&ia#( c($ independent de al&i factori de risc$ fumatul activ de &i'ar( de foi cre"te semnificativ riscul de %mboln(vire prin BPOC (cu ;-0 mai mare) 1n ca#ul femeilor fum(toare$ se pare c( riscul de a suferi de BPOC este mai mare "i c( e)ist( o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC 1n schimb r(spunsul la medica&ia bronhodilatatoare este mai bun 1ncetarea fumatului %n BPOC are

un pronun&at impact$ sc(#/nd rata e)acerb(rilor severe "i riscul complica&iilor cardiovasculare :bandonul fumatului este benefic %n orice moment al evolu&iei bolii cresc/nd calitatea vie&ii pacien&ilor "i reduc/nd mortalitatea datorat( BPOC Fumatul este recunoscut ca factor etiolo'ic %n de#voltarea astmului %n copil(rie "i$ posibil$ %n debutul astmului la adult 3ste "tiut c( fumatul cre"te num(rul celulelor inflamatorii prin mecanisme distincte :cestea includ recrutarea de celule inflamatorii$ alterarea subtipurilor celulare$ intensificarea anumitor func&ii celulare$ eliberarea de mediatori proinflamatori Se consider( c( femeile fum(toare care sufer( de astm bron"ic au un risc crescut al mortalit(&ii prin aceast( boal( comparativ cu b(rba&ii Coe)isten&a bolilor ischemice cardio-vasculare ar favori#a aceasta !ot mai des consemnate %n literatura medical( sunt cre"terea inciden&ei astmului bron"ic %n r/ndul popula&iei adulte "i faptul c( afec&iunea este mai des %nt/lnit( printre fum(torii curen&i "i fo"tii fum(tori$ la care se constat( susceptibilitate la infec&ii respiratorii$ inflama&ie cronic( "i obstruc&ie bron"ic( consecutiv compu"ilor iritan&i din tutun Fumatul poate amplifica simptomele astmaticilor$ fum(torii av/nd mai frecvent episoade de e)acerbare a bolii 3)punerea pasiv( a f(tului la fumat$ de c(tre o mam( care fumea#( pe parcursul sarcinii$ cre"te riscul nou-n(scutului de a de#volta astm %n primii 5 ani de via&( Fumatul este unul din cei mai importan&i "i$ de asemenea$ unul din cei mai evitabili factori de risc pentru infec&iile tractului respirator Sunt consemnate %n literatura medical( procese pneumonice mai frecvente$ bron"ite cronice nespecifice< riscul este , ori mai mare pentru indivi#ii care au fumat vre-odat( "i de 5 1- ori mai mare pentru marii fum(tori 6n num(r mare de studii demonstrea#( c( stoparea fumatului duce la sc(derea semnificativ( a riscului de infec&ie :cestea sublinia#( importan&a stop(rii fumatului ca m(sur( preventiv( a afec&iunilor infec&ioase< sc(derea cu -.0 a ratei de risc dup( - ani Fumatul cre"te riscul de deces prin tuberculo#(= dup( Doll + (1888) raportul dintre rata deceselor la fum(torii cu tuberculo#( "i nefum(torii suferind de aceea"i boal( este de ,$7 Fumatul este un factor de risc de %mboln(vire pentru tuberculo#( prin sc(derea capacit(&ii de ap(rare %mpotriva bacilului >och "i prin reactivarea unor le#iuni latente ce datea#( uneori din copil(rie 4arii fum(tori au un risc de ,-5 ori mai mare de a face aceast( boal( dec/t nefum(torii$ prin faptul c( fumatul determin( frecvent tuse cu e)pectora&ie$ ridic/nd 'radul de conta'io#itate al bolnavilor baciliferi Formele de tuberculo#( activ( 'rav( e)tins( precum "i recidivele sunt mai frecvente la marii fum(tori :stfel$ ar e)ista o rela&ie do#(-r(spuns %ntre num(rul de &i'(ri fumate #ilnic "i riscul de a face o tuberculo#( activ( (:lcaide ? $ 188@) :socierea fumatului cu tuberculo#a cre"te riscul apari&iei unui cancer bronhopulmonar

Cancerul larin'ian se poate locali#a %n orice se'ment al acestui or'an dar in maAoritatea ca#urilor$ debutul le#iunilor se face la nivelul 'lotei Fumatul este incriminat drept cau#( %n circa 7;0 dintre ca#urile de cancer larin'ian$ la fumat ad(u'/ndu-se frecvent "i consumul de alcool$ situa&ie c/nd riscul este cumulativ Ba femeile fum(toare riscul de a face cancer larin'ian este de 19$7 ori mai mare 1n func&ie de dimensiunile "i locul unde se situea#( tumora$ se descriu urm(toarele simptome<

schimbarea timbrului vocii$ r('u"eal( de diferite 'rade de intensitate= sen#a&ia de usc(ciune %n '/t= tuse trenant(= dificultate %n respira&ie permanent( sau intermitent(= sen#a&ia de corp str(in %n '/t= dureri la nivelul urechii= apari&ia unei tumefieri %n re'iunea '/tului

Orice persoan( Cmare fum(torD care sesi#ea#( aceste manifest(ri clinice$ cu evolu&ie spre a'ravare %n timp$ va trebui s( se adrese#e unui specialist O+B Fumatul constituie un factor de risc maAor %n apari&ia cancerului bronhopulmonar Cancerul bronhopulmonar produce mai multe decese dec/t orice alt tip de cancer O persoan( care fumea#( ;. de &i'(riE#i inhalea#( pe an apro)imativ 1;. ' de substan&e canceri'ene +iscul este %n raport nu numai cu num(rul de &i'arete fumate #ilnic ci "i cu v/rsta la care s-a %nceput fumatul$ persoanele tinere care %"i %nsu"esc acest obicei av/nd cel mai mare risc de a de#volta un cancer pulmonar Cantitatea relativ( de 'udron din &i'arete este mai pu&in important( dec/t modul %n care acestea sunt fumate$ intensitatea "i frecven&a inhal(rii fumului de &i'aret( constituind un pericol mai mare dec/t o concentra&ie %nalt( de 'udron +ata de mortalitate prin cancer pulmonar cre"te cu num(rul &i'aretelor fumate pe #i "i cu ad/ncimea inhala&iei$ perioada %n ani a fumatului$ tipul de &i'(ri (risc dublu %n ca#ul &i'(rilor f(r( filtru)$ lun'imea &i'aretelor (lun'imea mai mare aduce mai mult( nicotin( %n or'anism) 1n func&ie de maniera de inhalare "i num(rul de &i'(ri fumate pe #i$ rata de deces prin cancerul pulmonar poate pre#enta varia&ii semnificative< Fum(torii de &i'arete Cli'htD ori Clo*-tarD$ tind Cs( compense#eD prin cre"terea num(rului de &i'arete "i inhalarea mai profund( Fum(torii unor astfel de &i'arete simt nevoia cre"terii num(rului acestora "i a inhal(rii mai profunde a fumului re#ultat P(r&ile periferice ale pl(m/nului aAun' %n felul acesta s( fie e)puse la cantit(&i mai mari de substan&e carcino'ene re#ultate din consumul tutunului$ aici fiind sediul %n care se

de#volt( cu predilec&ie adenocarcinomul 1n ca#ul consumului de &i'arete li'ht$ pentru fiecare mili'ram de nicotin( C%n minusD$ dependentul consum( cel pu&in , &i'(ri %n plus Datele epidemiolo'ice "i e)perimentele arat( c( riscul de cancer pulmonar este mai pu&in ridicat la fum(torii de pip( "i de &i'(ri dec/t la fum(torii de &i'arete$ oferindu-se ca e)plica&ie faptul c( primii nu inhalea#( fumul 1n schimb$ cancerul de '/t "i larin'e este mai frecvent :u fost invoca&i factori 'enetici care ar e)plica de ce ,.0 dintre fum(tori de#volt( un cancer bronhopulmonar Printre ace"tia sunt consemna&i< F polimorfismul 'lutation S transfera#ei$ care are un rol important %n deto)ifierea carcino'enelor pulmonare din tutun= F muta&iile tumorale specifice de la nivelul cromo#omului P-5= F familia en#imatic( a cromo#omului P;-.$ responsabil( de conversii ale procarcino'enelor din fumul de tutun c(tre metaboli&i reactivi Gistiocito#a H apare mai frecvent la tineri "i %n maAoritatea ca#urilor fum(tori Sindromul Ioodpasture este %nt/lnit frecvent la b(rba&ii tineri fum(tori Fumatul ar produce modific(ri pulmonare care favori#ea#( %ntr-un anume conte)t$ hemora'iile alveolare

!u atul afectea#a pancreasul


Fumatul cre"te riscul de cancer pancreatic$ independent de consumul de alcool$ obe#itate$ e)isten&a unei afec&iuni a colecistului< de e)emplu$ b(rba&ii care fumea#( #ilnic mai mult de ;. &i'(ri$ au un risc de a suferi de cancer pancreatic de 5$5 ori mai mare dec/t nefum(torii Jici femeile nu sunt e)ceptate< la un consum mediu de 1 pachetE #i$ riscul este de 1$9 ori mai mare

!u atul afectea#a caile urinare


4iile de substan&e to)ice con&inute %n 'udronul ob&inut prin arderea &i'(rii sunt metaboli#ate (distruse) inclusiv la nivelul rinichiului "i apoi sunt eliminare prin urin( De aceea "i sistemul urinar este afectat de fumat +iscul de carcinom renal este dependent de do#a de tutun inhalat( #ilnic "i de se)< b(rba&ii care fumea#( #ilnic mai pu&in de 1. &i'(ri$ au un risc de 1$@ ori mai mare dec/t nefum(torii iar cei care fumea#( peste un pachet$ au risc crescut de , ori Femeile sunt oarecum proteAate$ dar dac( fumea#( #ilnic peste un pachet$ au "i ele un risc considerabil crescut (de 1$-7 ori)

!u atul afectea#a pielea si dintii


Fumatul este un du"man redutabil al unui ten curat$ luminos$ frumos$ "i$ %n 'eneral$ al pielii cu aspect s(n(tos Pentru c( fumea#( din adolescen&( "i datorit( reclamelor care -

asocia#( fumatul cu emanciparea$ femeile nu-"i dau seama c/t de mult le este afectat aspectul pielii dec/t dup( ce nu mai fumea#( Jicotina produce constric&ia vaselor de s/n'e$ prin urmare te'umentul prime"te mai pu&in o)i'en "i mai pu&ine substan&e nutritive 1n plus$ re'enerarea celular( este diminuat($ ceea ce e)plic( multe din caracteristicile Cfe&ei de fum(torD 1n plus$ prin piele se elimin( "i unele substan&e con&inute %n fumul de &i'ar($ ceea ce cre"te e)punerea te'umentului la substan&e to)ice "i$ %n consecin&($ %mb(tr/nirea prematur( Ba nivelul cavit(&ii bucale principalele efecte ne'ative ale tutunului sunt<

leucopla#ia$ definit( ca o plac( alb($ limitat( la mici #one circumscrise sau mai e)tensiv( "i av/nd poten&ial mali'n= stomatita nicotinic( care se pre#int( ca o Kerato#( palatin( difu#( cu inflama&ia cronic( a 'landelor salivare palatine boala periodontal( (Cparodonto#aD) implic( toate structurile de suport ale din&ilor Fumatul este factor de risc maAor L risc de ; ori mai mare la fum(tori Cariile dentare sunt de 5 ori mai frecvente la fum(tori datorit( pl(cii dentare care favori#ea#( de#voltarea bacteriilor 4odific(rile salivare sunt frecvente< la marii fum(tori$ se observ( sc(derea saliva&iei datorit( inhib(rii receptorilor de tip nicotinic ai sistemului neurove'etativ +(spunsul la detartraA este mai pu&in bun$ fiind necesar a fi reali#at mai des Irossi$ 1889 tulbur(rile de 'ust "i miros au fost consemnate la fum(tori %ntr-o propor&ie mai mare O consecin&( este lipsa de apetit alimentar$ Cindiferen&aD fa&( de alimenta&ie dar "i faptul c( nu percep mirosul nepl(cut al propriilor haine "i al propriei persoane +iscul de e"ec al implantului dentar este crescut la fum(tori$ at/t %n prima etap($ de osteointe'rare$ c/t "i dup( punerea implantului< fumatul favori#ea#( apari&ia bolii peri-implantare datorit( riscului crescut de complica&ii infec&ioase cicatri#area patului receptor$ la nivelul interfa&ei os-implant$ este diminuat( De BruMn "i Collaert$ 188; i'iena deficitar( are impact mai important asupra pierderii osoase mar'inale

!u atul cau#ea#a "oli ale siste ului nervos central


Fumatul este responsabil de 1,0 - 1;0 din decesele prin accident vascular cerebral (:2C) +iscul de a suferi un :2C este mai mare la femei "i depinde de num(rul de &i'(ri fumate #ilnic< pentru cele care fumea#( mai pu&in de 1- &i'(riE #i$ riscul este de ,$- ori mai mare dec/t la nefum(toare 1n schimb$ pentru mai mult de ,- &i'(riE #i$ riscul este de 5$7 ori mai mare

3le pot fi tran#itorii$ de scurt( durat($ cu tulbur(ri de vedere$ sincope sau manifest(ri ve'etative dar pot fi "i severe$ %nso&ite de parali#ii$ dificult(&i de vorbire$ probleme de natur( psihic( Decesul subit$ aparent C%n plin( s(n(tateD$ este frecvent provocat de un :2C masiv :2C apare ca urmare a unor hemora'ii sau infarcte cerebrale %ntinse ori mai mici dar e)tinse $%E&'IE( Dup( doar 1 an de la renun&area la fumat$ riscul aproape se normali#ea#($ devenind de 1$, ori mai mare dec/t la nefum(tori

!u atul cau#ea#a "oli de sto ac


Fumatul poate favori#a apari&ia ulcerului 'astroduodenal prin mai multe mecanisme< a) favori#ea#( a'resiunea asupra mucoasei 'astrice<

cre"terea secre&iei acide ba#ale nocturne$ cre"te reflu)ul duodeno-'astric= cre"te nivelul radicalilor liberi$ endotelinei si factorului activator trombocitar la nivelul mucoasei 'astrice= favori#ea#( infec&ia cu G PMlori= b) :fectea#( mecanismele de ap(rare ale mucoasei<

scade secretia de mucus "i bicarbonat= inhib( sinte#a prosta'landinelor (PI3,) si a factorului epidermal de crestere (F3C)= reduce flu)ul san'uin la nivelul mucoasei= Consecin&ele clinice (ce resimte fum(torul)<

Se prelun'e"te durata de evolu&ie a ulcerului= creste recurenta ulcerului= predispo#i&ie la complicatii (hemora'ie$ perforatie)= se induce re#istenta la tratamentul medicamentos

Datele diverselor cercet(ri arat( c( prevalen&a ulcerului este de ,$1 ori mai mare la b(rba&ii fum(tori "i de 1$@ ori mai mare la femeile fum(toare dec/t la persoanele nefum(toare Fumatul a peste 1- &i'areteE#i multiplic( de , ori riscul de apari&ie a unui ulcer 'astroduodenal

Intestinul fiind un or'an cu vasculari#a&ie "i inerva&ie bo'at($ nicotina produce spasme vasculare "i contrac&ii ale musculaturii ceea ce determin( cre"terea tran#itului L de aici "i tabietul matinal cafea L &i'(ri L toalet( sau C&i'ara de dup( mas(D al unor fum(tori 3)is( %ns( "i consecin&e ne'ative< sc(derea absorb&iei alimentelor cu alterearea st(rii de nutri&ie a fum(torului De aceea renun&area la fumat poate conduce la instalarea constipa&iei (care se remite spontan %n , L 5 s(pt(m/ni) ori la cre"tere %n 'reutate de p/n( la ; K'$ %n condi&iile %n care alimenta&ia r(m/ne la fel Fumatul influen&ea#( "i hepatita cronic( cu virus hepatitic C< a'ravarea activitatii necroinflamatorii si a fibro#eiN (factor de risc independent) si diminuarea eficien&ei tratamentului cu interferon

!u atul cau#ea#a "oli ale uterului si ovarelor


S(n(tatea femeilor este influen&at( ne'ativ de fumat$ datorit( modific(rilor metabolismului hormonilor se)uali (sc(derea activit(&ii estro'enului$ cre"terea activit(&ii testosteronului) dar "i datorit( 'reut(&ii mai mici dec/t normalul :stfel$ sunt %nre'istrate mai frecvent<

anomalii ale ciclului menstrual< dismenoree$ ritm nere'ulat$ amenoree secundar( Fum(toarele au risc cu aproape -.0 mai mare de a avea dureri menstruale dar "i perioada dureroas( a menstrua&iei este mai mare (cu apro)imativ Aum(tate de #i) C6 c/t fumea#( mai mult$ cu at/t riscul de dureri menstruale este mai mare$ comparativ cu nefum(toarele< cele care fumea#( #ilnic mai mult de 1. &i'(ri$ au risc aproape dublu (de 1$8 ori mai mare) iar cele care au fumat cel pu&in 8 ani au risc de 5$; ori mai mare 6S Department of Gealth and Guman Services (,..1) SmoKin' and *omenOs health : report of the Sur'eon Ieneral instalare precoce a menopau#ei< %n medie$ cu , ani mai devreme dec/t nefum(toarele 6S Department of Gealth and Guman Services (,..1) SmoKin' and *omenOs health : report of the Sur'eon Ieneral Fum(toarele au un risc de ,$1 ori mai mare dec/t nefum(toarele de a intra la menopau#( mai devreme C6 c/t fumea#( mai mult$ cu at/t riscul este mai mare< la mai mult de 1 pachet de &i'(ri fumate #ilnic$ riscul de instalare precoce a menopau#ei este de ,$9 ori mai mare aspect masculin al talieiE formei corpului (distribu&ie andro'in( a &esutului adipos) 6S Department of Gealth and Guman Services (,..1) SmoKin' and *omenOs health : report of the Sur'eon Ieneral avorturi spontane +iscul de avort spontan este crescut cu cel pu&in ,-0 la femeile fum(toare$ riscul fiind cu at/t mai mare cu c/t num(rul de &i'(ri este mai mare$ dar "i cele care fumea#( #ilnic mai pu&in de 8 &i'(ri pot avea probleme

Pilula anticoncep&ional( "i fumatul nu fac un mariaA fericitP Femeile care fumea#( "i iau pilule anaticoncepp&ionale combinate au un risc crescut de ,. de ori de a suferi un atac cardiacP QGO Collaborative StudM of Cardiovascular Disease and Steriod Gormone Contraception (188@) Ischaemic stroKe and combined oral contraceptives< results of an international$ multicentre$ case-control studM

Fertilitatea este afectat(< femeile care fumea#( r(m/n %ns(rcinate mai 'reu Cu c/t fumea#( mai mult$ cu at/t probabilitatea de a r(m/ne %ns(rcinate este mai mic($ %ns( "i femeile care fumea#( pu&in sunt afectate De e)emplu$ riscul femeilor care fumea#( #ilnic ; - 8 &i'(ri de a a"tepta mai mult de 1, luni p/n( s( r(m/n( %ns(rcinate este de 1$7 ori mai mare dec/t al nefum(toarelor

!u atul cau#ea#a "oli ale testiculelor Impoten&a se)ual( sau disfunc&ia erectil( repre#int( imposibilitatea repetat( de a ob&ine
sau sus&ine erec&ia penisului 3)ist( dove#i certe ale rela&iei cau#(-efect dintre fumat "i disfunc&ia erectil( $ riscul fiind de cel pu&in , ori mai mare comparativ cu nefum(torii "i fiind dependent de num(rul de &i'(ri fumate "i de durata fumatului 4ecanismul este preponderent vascular$ nicotina produc/nd vasoconstric&ia arterelor peniene astfel %nc/t vasele nu mai primesc s/n'e Intervin %ns( "i alte mecanisme< - aterosclero#a vaselor peniene determin( %n'ustarea acestora$ deci "i sc(derea flu)ului de s/n'e spre penis - alterarea venelor peniene cu afectarea valvelor din pere&ii venelor care re&in$ %n mod normal$ s/n'ele la nivelul penisului :stfel$ vasele se 'olesc mai repede iar erec&ia nu poate fi sus&inut( $%E&'IE( Renun)area la fu at * "un+t+)e,te capacitatea erectil+ *n for ele u,oare de "oal+( Fumatul afectea#( "i fertilitatea masculin( prin reducerea calit(&ii spermei :stfel$ b(rba&ii fum(tori au un num(r mai mic de spermato#oi#i$ ace"tia au mobilitate redus($ dar "i celelalte caracteristici ale spermei sunt afectate Sunt studii care au determinat e)isten&a %n sperm( a unor componente canceri'ene din fumul de tutun - ben#oRaSpMrene :ceasta poate determina modific(ri 'enetice ale :DJ spermato#oi#ilor$ ceea ce e)plic( muta&iile 'enetice observate %n celulele spermei :ceste muta&ii pot persista la nivelul embrionilorP Studii recente arat( efectul fumatului b(rbatului asupra succesului tehnicilor de reproducere asistat( :stfel$ at/t fertili#area in vitro (FI2) c/t "i inAec&ia intracitoplasmatic( cu sperm( (ICSI) au rate de succes mai mici dac( b(rbatul este fum(tor De e)emplu$ rata de succes a ICSI este$ %n medie$ de 570 dac( nici unul din parteneri nu fumea#($ "i de ,,0 dac( doar b(rbatul fumea#( Tansele de reu"it( ale FI2 scad cu ;@0 dac( b(rbatul fumea#( Uit#mann 4 et al (,..5) 4ale smoKers have a decreased success rate for in vitro fertili#ation and intracMtoplasmic sperm inAection FertilitM V SterilitM

Bi"lio-rafie .ttp://000.stopfu at.eu 000.sfatul edicului.ro

1.