Drogurile au consecinţe grave asupra organismului omului.

Pot apărea leziuni ale

creierului, îmbolnăviri ale ficatului, leziuni ale rinichilor, tremor, hipertensiune
arterială, tulburări ale somnului, pareze, îmbolnăviri ale pancreasului, embriopatie
la (femeile însărcinate), adică vătămarea copilului în corpul mamei.

Consumul de droguri va determina consecinţe dramatice pe termen mediu şi lung

asupra sănătăţii publice prin sporirea cazurilor de SIDA, hepatită B,C, tuberculoză,
și multe alte maladii cronice. Amploarea problemei actuale a narcoticelor
depăşeşte preocupările forţelor de ordine şi ale lumii medicale, constituind o
ameniţare pentru ordinea economică și socială a lumii.

Măsuri de prevenire
-Să protejăm și să informăm societatea de consecințele drogurilor.
-Să prevenim consumul de droguri prin informarea celorlalți despre pericolul
acestei substanțe nocive asupra sănătății, ce duce la dependență și ulterior la
moarte.
Drog este un termen folosit pentru a desemna acele substanțe naturale sau sintetice
care prin natura lor chimică determină alterarea funcționării unui organ și modifică
starea psihică a unei persoane. Acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai
ales cele ilegale. În sens științific, drog înseamnă orice substanță care are
capacitatea de a determina o stare de dependență.
Există o serie de sinonime ale cuvântului drog: medicament, substanță, produse
psihoactive, psihotrope, produse chimice, toxice, stupefiante și narcotice. Acești
termeni au fost asociați cu expresiile dependență sau capabil de a genera
dependență.

Fumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din pipă, acțiune
denumită regional și a bea tutun sau a duhăni[1].
Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substanțe active, în special nicotina, care ajung
astfel să fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne. Efectul sigur al
fumatului este tabagismul. Deoarece fumatul creează dependență, încercarea de a întrerupe
fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic.[2]

 Fiecare ţigară fumată scurtează viaţa cu 7-11 minute.

 Zilnic aproximativ 3800 de adolescenţi încep a fuma.
 Conţinutul ţigărilor este format din arsenic, formaldehidă, plumb, oxid de nitrogen,
monoxid de carbon, amoniac plus alţi 43 de agenţi cancerigeni.
 Fumatul favorizează apariţia cancerului pulmonar, de buze, limbă, laringe, esofag,
vezică, stomac.
 La nivel mondial, sunt fumate zilnic 15000 de milioane de ţigări, 10 milioane vânzându-
se în fiecare minut în lume.
 Fumarea unui pachet de ţigări pe zi scurtează viaţa cu 140 minute/zi, 51100 minute/an
sau 35,5 zile/an.
 O persoană care fumează timp de un an un pachet de ţigări pe zi va avea un kilogram
de gudron depozitat în plămâni.
 Nicotina ajunge în creier la numai 10 secunde după ce fumul a fost inhalat. În cazul
fumătorilor, nicotina poate fi găsită în fiecare parte a corpului, ba chiar şi în laptele
matern.
 O ţigară aprinsă produce hidrocarburi de şapte ori mai rapid decât ţeava de eşapament
a unei maşini.
O viață
fără
droguri și
țigări