Factori care zin de organizmul uman

Poluarea aerului

Prin respirarea fiecărei particule poluate din aer, suntem mai predispuși la apariția astmului și a
cancerului pulmonar. Monoxidul de carbon în concentrație crescută contribuie la apariția de angină
prematură, infarct miocardic sau aritmii ventriculare la persoanele predispuse. Expunerea la dioxid
de sulf, un alt poluant al aerului, poate provoca afecțiuni oftalmologice precum lăcrimare excesivă
sau opacitatea corneei, afecțiuni dermatologice precum iritații manifestate prin roșeață sau apariție
de vezicule, afecțiuni pulmonare precum bronhospasm, edem pulmonar, pneumonii sau obstrucții
ale căilor respiratorii. Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului, cum ar fi ozonul de la nivelul
solului, poate afecta sistemul respirator, deoarece majoritatea poluanților intră în organism prin
căile respiratorii. Totodată, poate duce la infecții respiratorii și la reducerea funcției pulmonare,
poate agrava astmul la persoanele cu această afecțiune. Efectele poluării aerului asupra
organismului uman pot varia de la dificultăți respiratorii ușoare până la probleme cardiovasculare
grave, inclusiv boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. persoanele cele mai predispuse de a
fi afectate sunt copiii, vârstnicii și persoanele cu o situație financiară precară. Cercetările au făcut
legătura între poluarea aerului și probleme grave de sănătate, cum ar fi boală pulmonară obstructivă
cronică, cancerul pulmonar, boli cardiovasculare, naștere prematură. Poți reduce expunerea la
poluanții atmosferici prin limitarea timpului petrecut în zonele cu o calitate slabă a aerului (și nu
numai). Este important să fii conștient de posibilii poluanți care te înconjoară.

Poluare fonică

Zgomotul este aproape întotdeauna în jurul nostru, fie că este natural, cum ar fi cântecul păsărilor,
fie că provine din activitatea umană, cum ar fi traficul auto. Cu toate acestea, acumularea de zgomot
poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre, dar și a animalelor. Poluarea fonică
apare atunci când sunete nedorite pătrund în mediul înconjurător. Printre efectele poluării fonice
asupra organismului uman se numără creșterea nivelului de stres, tulburări de somn sau chiar
deteriorarea auzului.

Unele forme de afectare a auzului cauzate de poluarea fonică includ:

 percepția anormală a intensității sonore;

 tinitus, care provoacă un țiuit persistent și ascuțit în urechi;
 paracuzis (auzul distorsionat).

Unele cercetări sugerează că poluarea fonică poate contribui indirect la alte afecțiuni de sănătate,
cum ar fi dezechilibre în tensiunea arterială, a ritmului cardiac, dar și a sistemului metabolic.

Poluare chimică

Poluarea chimică se referă la contaminarea mediului înconjurător cu substanțe chimice care nu se

găsesc în mod natural. Substanțele chimice sunt peste tot: în alimentele pe care le consumăm, în
aerul pe care îl respirăm și în produsele pe care le folosim. Majoritatea substanțelor chimice sunt
produse de om și pot îndeplini o varietate de funcții. Substanțele chimice nocive pot ajunge în
corpul nostru dacă le respirăm, le mâncăm, le bem sau sunt absorbite prin piele.

Efectele poluării chimice asupra organismului duc la:

 disfuncții ale sistemului hormonal și reproductiv;

 disfuncții ale sistemului nervos;
 dezvoltări anormale în rândul copiilor;
 apariția neoplasmelor.

Unele dintre cele mai dăunătoare substanțe chimice sunt „substanțele chimice veșnice" care pătrund
în corpul uman și în mediul înconjurător și nu se descompun. Un alt exemplu de substanțe chimice
foarte dăunătoare sunt substanțele chimice care perturbă hormonii și care blochează, imită sau
perturbă hormonii naturali, cu consecințe grave pentru sănătate. De exemplu, bisfenolul A este o
substanță chimică extrem de dăunătoare, folosită la fabricarea produselor din plastic, cum ar fi
sticlele de apă și recipientele pentru alimente. S-a demonstrat că ea provoacă cancer, boli de inimă
și are impact și asupra fertilității.

Particulele fine denumite PM 10, PM 2.5 sau ultrafine PM 0.1 care apar, în mod obișnuit, din
deșeurile industriale, cenușă și produsele de ardere a combustibililor fosili pot migra în creier prin
bulbul olfactiv, structura neuronală responsabilă pentru miros, producând modificări ireversibile.
Particulele ultrafine produc, de asemenea, citokine care inflamează țesutul pulmonar sau epiteliul
nazal. Aceste particule și substanțe chimice transportate la vasele de sânge ale creierului ar putea
provoca inflamații și microhemoragii în barieră hematoencefalică.

Poluare biologică

Poluanții biologici sunt substanțe din mediul înconjurător care provin din organisme vii și care pot
afecta sănătatea, precum polenul de la copaci și plante, insecte sau părți de insecte, anumite
ciuperci, unele bacterii și virusuri și chiar păr de animale, solzi de piele de animale, salivă și urină.
Nu toate aceste substanțe sunt dăunătoare pentru toți cei care le întâlnesc.

Unii contaminanți biologici declanșează reacții alergice cum ar fi hipersensibilitate, rinită alergică,
astm și pneumonită. Bolile infecțioase cum ar fi gripa, rujeola, varicela și tuberculoza se transmit
prin aer. Mucegaiurile eliberează toxine care cauzează anumite afecțiuni respiratorii, cum ar fi
astmul.

Simptomele poluanților biologici pot fi:

 strănutul;
 lacrimarea ochilor;
 tuse;
 dificultăți de respirație;
 amețeli;
 letargie;
 febră;
 probleme digestive.