Surse naturale

Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de

poluanti devine tot mai grav:

a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari
distante de vant si curenti de aer.

b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este
lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata

c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase

poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea
populatiei umane.

Sursele naturale de poluare a apelor sunt, în cea mai mare parte a lor, surse cu caracter
permanent. Ele provoacă adesea modificări importante ale caracteristicilor calitative ale
apelor, influenţând negativ folosirea lor. Cu toate că, în legătură cu aceste surse, termenul
de poluare este oarecum
impropriu, el trebuie considerat în sensul pătrunderii în apele naturale a unor cantităţi de substanţe
străine, care fac apele respective improprii folosirii.
Principalele condiţii în care se produce poluarea
naturală a apelor sunt :
- trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare, de sulfaţi) constituie principala
cauză de pătrundere a unor săruri, în cantităţi mari, în apele de suprafaţă sau în straturile
acvifere. Un caz deosebit îl reprezintă rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape
de suprafaţă
sau subterane;
- trecerea apelor de suprafaţă prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacă impurificări
prin particulele solide antrenate, în special dacă solurile sunt compuse din particule fine, cum
sunt cele din marne şi argilă, care se menţin mult timp în suspensie;
- vegetaţia acvatică, fixă sau flotantă, în special în apele cu viteză mică de scurgere şi în lacuri,
conduce la fenomene de impurificare variabile în timp, în funcţie de perioadele de vegetaţie;
- vegetaţia de pe maluri produce şi ea o impurificare, atât prin căderea frunzelor, cât şi prin
căderea plantelor întregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire şi
descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, în special în perioade de ape mici sau sub pod
de gheaţă.
Sursele de poluare accidentală naturale sunt în general rare, ele datorându-se în special unor
fenomene cu caracter geologic.
Dintre impurificările de acest tip se poate cita pătrunderea unor ape puternic mineralizate în straturile
subterane sau în apele de suprafaţă, în urma unor erupţii sau altor activităţi vulcanice, a deschiderii
unor carsturi, a deschiderii unor noi căi de circulaţie a apei subterane prin spălarea unor falii etc.

Incendiile naturale - sursa de poluare

Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand umiditatea
climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona
tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa
favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983, pe insula
Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare
de paduri tropicale. In coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in
timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din
plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese
incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani secetosi, au izbucnit incendii
devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80
a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob.

Activitatile casnice - sursa de poluare

Activitatile "casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, in multe tari in curs de
dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, iar ca
pret, in unele locuri, are un ritm de crestere mai mare decat alimentele. Cauza cresterii zi de zi a
pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare
de material lemnos, au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea
fondului forestier. In S.U.A. si India se ard anul circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in S.U.A.
aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in timp ce in India, aceiasi cantitate
asigura 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o
necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste tari
consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, in politica
lor economica, reducerea consumului de petrol si, in compensatie, cresterea contributiei
energetice a lemnului de foc. Chiar in S.U.A., acolo unde pretul altor surse de energie a crescut
considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. Se apreciaza, de
exemplu, ca in aceasta tara, dupa 1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in sectorul casnic, a
sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de noua ori, iar in 1981
s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea locuintelor cu
lemne. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate
insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi cancerigene. Dar in scopuri casnice nu se
ard numai lemn, ci si cantitati enorme de carbuni, petrol, si gaze naturale, din care rezulta de
asemenea substante toxice.