Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate Nu sa cheltuiesti, nici sa te zgarcesti la toate peste

e masura, ci o cumpana buna si dreapta sa pazesti, ca sa nu te caiesti in umbra. Proverb roman Lumea contemporana devine tot mai mult o realitate de neconceput fara preocuparea pentru performanta, reusita si succes. Aceaste elemente au devenit motivatia oricarei intreprinderi care incearca sa se inscrie in exigentele economiei de piata si in competitia mondiala. Analiza performantelor economico-financiare ale intreprinderii se concentreaza si asupra evidentierii formarii rezultatului intreprinderii, respectiv pe evidentierea structurii lui, tinind seama de interdependentele dintre elementele constitutive si factorii care au influenta asupra nivelului acestor performante. Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora. Putem vorbi despre profit atunci cind are loc devansarea cheltuielilor de catre venituri; profitul este doar o componenta a rentabilitatii. Iar pentru a caracteriza o intreprindere din punct de vedere al rentabilitatii, pentru a vedea daca o intreprindere este sau nu rentabila, consideram ca trebuie studiate trei puncte cheie: evolutia activitatii cresterea, descresterea activitatii economice; evolutia cifrei de afaceri, evolutia valorii adaugate; evolutia rentabilitatii propriu-zise (profit, rata de rentabilitate, ca indicatori). Rentabilitatea se afla in strinsa corelatie cu profesionalismul intreprinzatorilor, cu timpul, mijloacele materiale si financiare investite pentru o activitate economica. Orice intreprindere trebuie sa asigure remunerarea si reinnoirea capitalului investit, iar acest fapt se realizeaza numai in conditiile unei suficiente rentabilitati a activitatii sale.
Noi im prumuturi

Capital investit (capital propriu si imprumuturi)

Dividende

Profit net

Active

Cifra de afaceri

Schema 1.1 Rentabilitatea sursa de finantare a activitatii intreprinderii Notiunea de rentabilitate este inseparabila de cea de risc; rentabilitatea presupune totdeauna o doza de risc: nimic nu este sigur in activitatea unei intreprinderi. Si cel mai bun exemplu in aceasta conexiune este riscul economic. Indiscutabila este variatia

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate rentabilitatii la diferite evenimente (ca de exemplu o crestere a salariilor sau a costului materiilor prime), la cota parte a cheltuielilor fixe (de aici interesul pentru analiza punctului mort), la variatia nevoii de fond de rulment in functie de fluctuatia volumului vanzarilor (trezoreria putand fi perturbata). Inainte de a analiza rentabilitatea activitatii intreprinderii ar trebui sa ne amintim de afirmatia lui Alvin Toffler*: pentru a caracteriza robustetea si profitabilitatea unei intreprinderi, nu trebuie studiata numai linia de fund, ci si a ceea ce se ascunde indaratul ei asa numita calitate a cistigurilor. 1. Analiza profitului 2. Analiza ratelor de rentabilitate

1. Analiza profitului 1.1 Analiza structurala a profitului 1.2.Analiza marjei comerciale 1.3.Analiza factoriala a profitului 1.1 Analiza structurala a profitului Sursa informationala de baza a rentabilitatii, contul de profit si pierderi, prezinta cheltuielile si veniturile pornind de la departajarea activitatii desfasurate de intreprindere in activitate de exploatare, financiara si extraordinara. Normalizatori romani au avut ca sursa de inspiratie situatiile financiare franceze, preluind insa de la sistemul anglosaxon viziunea asupra activitatii extraordinare. Activitatea de exploatare incorporeaza operatiunile efectuate conform obiectului de activitate al intreprinderii, fie cu titlu principal, fie cu titlu secundar. Prin indicatorii caracteristici activitatii de exploatare se exprima volumul activitatii desfasurate de intreprindere. Activitatea financiara prezinta efectele participatiilor in capitalurile altor intreprinderi, ale relatiei cu societatile bancare precum si alte operatiuni financiare impuse de derularea activitatii intreprinderii. Pornind de la premisa ca desfasurarea activitatii de exploatare implica si presupune activitatea financiara, cele doua activitati formeaza activitatea curenta a intreprinderii (echivalentul activitatii ordinare din sistemul american, respectiv anglosaxon). Activitatea extraordinara include operatiuni cu caracter accidental, de regula nerepetitive, care au loc independent de activitatea de exploatare si financiara, scapate de sub controlul intreprinderii. Rezultatul exploatarii, generat de decalajul dintre veniturile din exploatare si cheltuielile aferente activitatii de exploatare, exprima de fapt rentabilitatea intreprinderii independent de politica financiara si fiscala. Aceasta forma de exprimare a rentabilitatii pune in evidenta efectul activitatii de exploatare, luind in considerare cheltuielile de productie, de
*

Toffler A. - Puterea in miscare, Editura Antet, Bucuresti, 1995

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate comercializare si administrative, precum si riscurile corespunzatoare. Pentru intreprinderile ce desfasoara activitate productiva, de prestari de servicii sau comerciala, de regula dimensiunea si sensul pozitiv sau negativ al rezultatului net este dat de dimensiunea si sensul rezultatului din exploatare. Incorporarea in veniturile si cheltuielile de exploatare a fostelor categorii de venituri si cheltuieli considerate exceptionale a impus scindarea rezultatului din exploatare in rezultat aferent cifrei de afaceri si rezultat aferent altor activitati de exploatare, cu scopul de a evidentia contributia fiecarei forme de rezultat enuntate la constituirea rezultatului din exploatare.
Rexp l = RCA + R AA

Unde: RCA = rezultat aferent cifrei de afaceri exploatare

si

R AA = rezultat din alte activitati de

Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie considerata normala pentru intreprindere presupune inregistrarea de profit corespunzator cifrei de afaceri. Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia rezultatului aferent cifrei de afaceri. Daca o intreprindere inregistreaza pierdere corespunzatoare cifrei de afaceri, se impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus la aceasta situatie; este incalcata regula de baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in scopul realizarii de profit. Continuitatea activitatii unei astfel de intreprinderi este pusa sub semnul intrebarii. Rezultatul financiar este dat de diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare. Daca rezultatul exploatarii este efectul combinarii sau transformarii factorilor de productie in bunuri, rezultatul financiar este efectul modificarii valorii instrumentelor financiare detinute de intreprindere, al gradului de indatorare al intreprinderii, al politicii de gestionare a excedentului de resurse financiare ale intreprinderii. Cum efortul financiar pe care il face o intreprindere are ca scop stimularea activitatii de exploatare, in cazul in care din activitatea financiara se degaja pierdere, o situatie normala ar caracteriza intreprinderea daca rezultatul exploatarii ar asigura acoperirea acesteia. Ca expresie a gestiunii financiare, rezultatul financiar poate fi analizat separat de celelalte forme ale rezultatului, generate de activitatea de exploatare, respectiv de activitatea extraordinara. Iar daca in cadrul analizei mentionate se departajeaza veniturile si cheltuielile financiare generate de finantarea activitatii de exploatare de veniturile si cheltuielile imputabile strategiilor financiare ale intreprinderii, se evidentiaza calitatea gestiunii financiare a intreprinderii. Atit rezultatul exploatarii cit si rezultatul financiar sunt componente ale rezultatului corespunzator activitatii curente desfasurate de intreprindere, rezultat prezentat sub denumirea de rezultatul curent. Ca si la celelalte doua forme de rezultat prezentate, marimea rezultatului curent nu se afla sub incidenta politicii fiscale. Dimensionarea influentelor elementelor extraordinare asupra activitatii intreprinderii se face cu ajutorul rezultatului extraordinar. Luind in considerare caracterul extraordinar al acestor elemente, caracterul lor nerepetitiv, rezultatul extraordinar nu ocupa un loc determinant in cadrul analizei rentabilitatii.

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate Calculul rezultatului brut la nivel de intreprindere se face fie prin insumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar, fie prin scaderea din veniturile totale a cheltuielilor totale.

Venituri totale

( - ) Cheltuieli totale

Rezultat brut

Schema 1.2 Mod de formare a rezultatului brut in viziunea normelor romanesti

Rezultatul brut al exercitiului masoara rentabilitatea globala a activitatii intreprinderii, este sinteza capacitatii intreprinderii de a-si folosi eficient resursele. Daca se ia in calcul impactul fiscalitatii asupra rezultatului brut, se determina rezultatul net al exercitiului. Rezultatul net al exercitiului exprima excedentul sau deficitul de resurse asigurat prin capacitatea intreprinderii de gestionare a capitalurilor in cadrul activitatii desfasurate. Rnet = Rbrut Ip Unde: Ip = Rimpozabil*Ci si Rimpozabil = Rbrut-Vni+Chned-Pfiscal Sesizam in formulele de calcul mai sus prezentate dubla influenta, in sensuri diferite, a modificarii rezultatului brut asupra rezultatului net. Cresterea/scaderea profitului brut atrage cresterea/scaderea rezultatului net ca expresie a rentabilitatii si in acelasi timp scaderea/cresterea rezultatului net prin prisma fiscalitatii. De aici se naste marea dilema a intreprinzatorului: accept un profit brut ca rezultat al activitatii in conditii de fiscalitate excesiva sau recurg la cosmetizarea profitului brut pentru a nu afecta lichiditatea prin suportarea unui impozit pe profit suficient de mare? Decizia nu se lasa asteptata, este marcata de interesele startegice pe termen lung. Gradul de remunerare al investitorilor, marimea resurselor lasate la dispozitia intreprinderii in scopul dezvoltarii, sunt influentate in mod direct de dimensiunea rezultatului net al exercitiului. Impozitul pe profit este stabilit cumulat, pentru toate cele trei tipuri de rezultat. In acest context, investitorii si ceilalti utilizatori ai informatiei privind intreprinderea sunt privati de dreptul de a cunoaste latura fiscala pentru fiecare tip de activitate in parte si implicit rezultatul net pe fiecare activitate. Avantajul calcularii rezultatului exercitiului (profit sau pierdere), plecind de la cele trei rezultate intermediare, rezida in posibilitatea analizarii succesive a impactului lor asupra rezultatului final al intreprinderii. Interesul asupra unei forme sau alta a rezultatului activitatii intreprinderii difera in functie de specificul utilizatorului informatiei. O societate bancara va fi interesata de dimensiunea rezultatului curent al activitatii ajustat cu cheltuielile cu dobinzile, statul are interes pentru rezultatul brut iar investitorii urmaresc evolutia rezultatului net.

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

Utilizatori ai informatiei Sistem bancar Stat Investitor

Interes manifestat pentru: Rezultat curent, exclusiv cheltuielile cu dobinzile Rezultat brut Rezultat net

Schema 1.3 Forme ale rezultatului activitatii intreprinderii si utilizatorii informatiilor privind dimensiunea inregistrata de rezultat Sinoptic, formarea rentabilitatii absolute pe categorii de activitati se prezinta astfel:
V enitu ri d in exploa tare A ctivitatea de ex ploatare ( - ) R ezulta t din exp lo atare

C h eltuieli din exploa tare V en ituri fin an cia re A ctivitatea finan ciara ( - ) C heltu ieli fin an cia re

(+)

R ezu ltat curen t

R ezu ltat fina nciar (+ )

R ezu ltat b rut (-) R ezu ltat net

V enitu ri ex traord inare A ctivita tea extraord in ara (-) C h eltuieli ex traord inare R ezu ltat ex traord inar

Im p ozit p e profit

Schema 1.4 Forme ale rentabilitatii absolute in functie de natura activitatii

Sensul si dimensiunea rezultatului net sunt date de gradul de acoperire a rezultatului financiar de catre rezultatul exploatarii, de dimensiunea si sensul rezultatului curent*. Situatia ideala, ce caracterizeaza sanatatea financiara a intreprinderii, presupune un rezultat al exploatarii pozitiv si, in acelasi timp un rezultat financiar pozitiv. Iar daca in acest caz exista si o durata medie de incasare a creantelor inferioara duratei medii de plata a obligatiilor, atunci cu siguranta se poate discuta despre starea de performanta a intreprinderii.

Andronic B.C Performanta firmei, Ed Polirom, Bucuresti, 2000

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

RE>0 RC>0 RF>0

Schema 1.5 Starea de sanatate financiara a intreprinderii Situatia frecvent intilnita, considerata normala pentru intreprinderi, presupune un rezultat al exploatarii pozitiv, suficient pentru a acoperi pierderea din activitatea financiara.
RE>0 RC>0 RF<0

Schema 1.6 Starea normala a intreprinderii Daca nu se asigura o continuitate a desfasurarii activitatii in conditiile mentionate sau daca se forteaza politica de investitii, atunci situatia intreprinderii poate deveni vulnerabila. Exista posibilitatea ca intreprinderea sa asigure din activitatea de exploatare profit dar nu suficient pentru a acoperi pierderea financiara (sa o numim situatie strategica).
RE>0 RC<0 RF<0

Schema 1.7 Starea strategica a intreprinderii Se pot confrunta cu un rezultat al exploatarii pozitiv dar nu suficient pentru acoperirea pierderii financiare intreprinderile aflate in faza de lansare a activitatii sau intreprinderile care in scopul extinderii activitatii, au avut o politica de investitii agresiva (finantata prin credite) cu efecte in timp. Daca desfasurarea activitatii de exploatare implica pierdere iar activitatea financiara mareste pierderea din exploatare, intreprinderea se afla intr-o stare critica. Se impune analiza cauzelor care au condus la aceasta situatie si totodata a capacitatii intreprinderii de a asigura continuitatea activitatii sale.

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

RE<0 RC <0 RF<0

Schema 1.8 Starea critica a intreprinderii Realizarea unui rezultat curent pozitiv pe baza profitului financiar, in conditiile unei pierderi din activitatea de exploatare, este caracteristic pentru societatile financiare. Este o situatie considerata exceptie, intilnita si la intreprinderi ce fac parte dintr-un grup, care isi abandoneaza activitatea de baza si devin surse de finantare pentru celelalte.
RE<0 RC >0 RF>0

Schema 1.9 Starea exceptie a intreprinderii Cazul in care se inregistreaza pierdere din activitatea de exploatare, profit financiar dar pierdere curenta, este specific intreprinderilor care isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential puternic, cu mari cheltuieli de exploatare dar fara dificultati in recuperarea creantelor, cu termene de plata a obligatiilor mai mari.
RE<0 RC <0 RF>0

Schema 1.10 Starea de dificultate a intreprinderii Prin analiza dinamica si structurala a veniturilor si cheltuielilor intreprinderii, se confirma cele doua posibilitati de asigurare a rentabilitatii intreprinderii: cresterea veniturilor si reducerea cheltuielilor. Iata ca in contextul rentabilizarii activitatii intreprinderii, un rol esential este detinut de coordonarea consumului de resurse. Grupind cheltuielile unei intreprinderi cu activitate de productie in cheltuieli cu materii prime si materiale, cheltuieli de stocare, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de productie si cheltuieli financiare (considerind nul efectul elementelor extraordinare), rentabilizarea activitatii intreprinderii este intretinuta prin urmatoarele masuri (in ceea ce priveste coordonarea elementelor de natura cheltuielilor)*:
*

Niculescu M. Diagnostic economic, Ed Economica, Bucuresti, 2003

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

E lem en te p rin cip ale d e ch eltu ieli

M axim izarea ren tab ilitatii p rin : S urse de aprovizionare la cel m ai bun pret C ontracte de aprovizionare cu preturi prestabilite C resterea puterii de negociere cu furnizorii R educerea consum ului factorilor de productie S ecuritatea si ritm icitatea aprovizionarilor O ptim izarea stocurilor active si de siguranta A ccelerarea vitezei de rotatie a stocurilor P olitica judicioasa de recrutare a personalului S istem de rem unerare si stim ulare m ateriala si m orala C resterea nivelului de pregatire profesionala S tandardizarea diferitelor com ponente A utonom izarea ciclului de productie S ubstituirea si com binarea factorilor de productie G estionarea eficienta a lichiditatilor A ccelerarea duratei m edii de incasare a creantelor P olitica de indatorare bazata pe cresterea eficientei activitatii

C h eltu ieli cu m aterii p rim e, m ateriale

C h eltu ieli d e stocare, d ep ozitare

C h eltu ieli cu p erson alu l

A lte ch eltu ieli d e p rod u ctie

C h eltu ieli fin an ciare

Schema 1.11 Structura cheltuielilor intreprinderii si orientarea strategica a intreprinderii in vederea maximizarii rentabilitatii

1.2. Analiza marjei comerciale Marja Comerciala (fig 1.1) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriale sau comerciale). Pentru aceste intreprinderi indicatorul marja comerciala reprezinta mai degraba o masura a fluxului global al activitatii de comert cu marfuri decit un indicator de rezultat real. Excedentul vinzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare reprezinta marja comerciala.
V in z a r i d e m a r f u r i (-) C o s tu l m a r f u r ilo r v in d u te M a r ja c o m e r c ia la

Fig.1.1Mod de formare a marjei comerciale Marimea marjei comerciale trebuie apreciata in functie de tipul politicii de vinzari promovata de intreprindere. Astfel, in cazul intreprinderilor specializate in comert de lux sau comert traditional, corespunzator unei cifre de afaceri reduse ii revine o marja comerciala ridicata; intreprinderile care practica metode de vinzare prin autoservire si dispun de suprafete mari, de regula inregistreaza o marja comerciala redusa in conditiile unei cifre de afaceri ridicate. Pentru intreprinderile cu activitate comerciala, reperul in diagnosticarea profitului il constituie departajarea cifrei de afaceri in functie de costul marfurilor si marja comerciala:

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

C ifra d e a fa c e ri C o s tu l m a rfu rilo r v in d u te M a rja c o m e rc ia la C h e ltu ie li d e d is trib u tie R e zu lta t b ru t Im p o zit p e p ro fit R e zu lta t net

Atit indicatorii de rezultate cit si capacitatea de autofinantare din exploatare permit prin variatia relativa inregistrata dar si prin corelarea cu evolutia altor indicatori economicofinanciari, estimarea rentabilitatii intreprinderii; deteriorarea sau imbunatatirea starii de performanta economico-financiara este cu siguranta semnalata prin dimensiunea absoluta sau relativa a indicatorilor mentionati. Cu titlu de exemplu, marja comerciala ( MC ) comparata cu cifra de afaceri a intreprinderilor cu activitate comerciala (regasita sub denumirea de rata a marjei comerciale-( R MC ) evidentiaza impactul politicii comerciale privind preturile practicate si sursele de aprovizionare utilizate asupra rezultatului activitatii. MC R MC = * 100 CA
Analiza evolutiei ratei marjei comerciale permite caracterizarea strategiei intreprinderii de maximizare a profitului si de asemenea confera o baza reala pentru comparatii intre intreprinderi pe o perioada mai mare de timp. Utilitatea acestei rate este regasita si in estimarea profiturilor viitoare ale intreprinderii. O intreprindere cu o rata a marjei comerciale de dimensiune redusa este vulnerabila la schimbarile de pret care pot anula sau reduce serios profiturile. Factorial, marja comercial se poate analiza pe baza modelului: MC = CAmf R mc , unde: CAmf vnzri de mrfuri; R mc rata medie a marjei comerciale. Analitic, rata medie a marjei comerciale poate fi calculat:
R mc =

g i rmci
100 2

unde: gi structura vnzrilor de mrfuri; rmci rata marjei comerciale pe tipuri de mrfuri. Sistemul factorial de analiz a marjei comerciale este: CAmf MC R mc rmci gi

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate 1.3.Analiza factoriala a profitului 1.3.1 Analiza factoriala a rezultatului brut al exercitiului
Modelul de analiza factoriala a rezultatului brut sintetizeaza efectul variatiei veniturilor totale dar si al rezultatului mediu la un leu venituri (ca forma a eficientei): Vt Rbrut gi prb

prbi Fig 1.2 Sistem de analiza factoriala a rezultatului brut

Rbrut = Vt Ct = Vt (1
Unde:

Ct ) = Vt * prb Vt

Rbrut = rezultatul brut al exercitiului; Vt = venituri totale; C t = cheltuieli totale prb = rezultat (profit) mediu la un leu venituri totale
_

prbi

100 g i = structura veniturilor totale pe categorii de activitati prbi = rezultat (profit) brut la un leu venituri, pe categorii de venituri Pentru cuantificarea influentelor factorilor ce rezulta pe baza modelului de calcul si analiza a rezultatului brut, s-au folosit relatiile: 1. influenta sumei veniturilor totale: (Vt1 Vt0 ) * prb 0 Nota: cu indice 0 s-au notat valorile din baza de comparatie, iar cu indice 1 valorile care se compara cu baza. 2. influenta profitului mediu brut la un leu venituri totale: Vt1 * ( prb1 prb 0 ) din care: 2.1 influenta structurii veniturilor: Vt1 * ( prb rec prb0 ) 2.2 influenta profitului mediu la un leu venituri pe categorii:
_ _ _ _ _

prb =

Vt1 * ( prb 1 prbrec )

10

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate 1.3.2. Analiza factoriala a rezultatului exploatarii
In functie de nivelul bazei tehnicomateriale existente in intreprindere, de natura activitatii desfasurate, de natura factorilor a caror evolutie se doreste a se evidentia, in analiza factoriala a rezultatului exploatarii se pot folosi modelele: a) Re xpl = V exp l Ch exp l = V exp l * pre unde: Re xpl = rezultatul exploatarii; V exp l = venituri Ch exp l = cheltuieli din exploatare
_ _

din

exploatare;

pre = profitul (rezultatul) mediu la un leu venituri din exploatare g i prei pre = 100 g i = structura veniturilor din exploatare
prei = profitul (rezultatul) la un leu venituri pe categorii de venituri din exploatare Modelul este recomandat intreprinderilor cu activitate productiva, pentru care productia stocata si productia imobilizata au valori mari, iar baza tehnicomateriala nu este foarte ridicata.

1.3.3. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri

Cifra de afaceri este componenta de baza a veniturilor din exploatare. O situatie considerata normala pentru intreprindere presupune inregistrarea de profit corespunzator cifrei de afaceri. Rezultatul exploatarii este pozitiv sau negativ in functie de evolutia rezultatului aferent cifrei de afaceri. Daca o intreprindere inregistreaza pierdere corespunzatoare cifrei de afaceri, se impune o analiza riguroasa a cauzelor care au condus la aceasta situatie; este incalcata regula de baza a existentei sale, ratiunea de a vinde in scopul realizarii de profit. Continuitatea activitatii unei astfel de intreprinderi este pusa sub semnul intrebarii. Din aceste considerente, vom discuta in cele ce urmeaza despre profitul aferent cifrei de afaceri abandonind notiunea de rezultat aferent cifrei de afaceri. Pentru analiza factoriala a profitului intreprinderii, sunt utilizabile urmatoarele modele: a) P = CA CH = qvi p i qvi p i
i =1 i =1 n _ n _

Unde: P = profit aferent cifrei de afaceri; CA = cifra de afaceri CH = cheltuieli aferente cifrei de afaceri; qvi = cantitatea vinduta pe unitate de produs i g i = structura productiei vindute pe produse; ci = cost pe unitate de produs i
p i = pret mediu de vinzare pe produse
_

11

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

Modelul prezentat este recomandat intreprinderilor cu activitate productiva, avind avantajul de a detalia efectul modificarii volumului si structurii vinzarilor, al costului si pretului mediu de vinzare pe produse asupra profitului aferent cifrei de afaceri. Pornind de la acest model, s-ar putea construi urmatorul sistem de factori, care prin actiunea lor se reflecta in profitul aferent cifrei de afaceri: qv

gi

pi ci

Fig 1.3 Sistem factorial de analiza a profitului (modelul a) Exemplu: Nr. Indicator 0 1 crt Cifra de afaceri 1. 1.000.000 1.102.400 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 2. 800.000 868.140 Indicele preturilor - Ip 3. 104% IC indicele costului 4. 105% Profitul aferent cifrei de afaceri 5. 200.000 234.260 I. Determinarea modificrii profitului P = P1 P 0 = 234.260 200.000 = +34.260 lei II. Determinarea influenei factorilor asupra modificrii profitului aferent CA

12

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

1. determinarea influentei modificarii volumului vinzarilor asupra profitului aferent cifrei de afaceri

qvi

( P ) = P I P 0 0 q

qvi 1 pi 0
I q = i =1 n
i =1 n

i =1

qvi 1 pi 1
qvi 1 pi 0 = i =1 Ip ;

qvi 1 pi 1
I p = i =1 n
i =1

qvi 0 pi 0
n

qvi 1 pi 0
n

i =1

qvi 1 pi 0 = i =1 I

qvi 1 pi 1
p

qvi 1 pi 0 1.060.000 1.102.400 = = 1.060.000 I q = i =1 = = 1, 06 n 104% 1.000.000 qvi 0 pi 0

i =1

qvi

( P ) = P I P = 200.000 1, 06 200.000 = 12.000 0 q 0

2. determinarea influentei modificarii structurii vinzarilor asupra profitului aferent cifrei de afaceri

g i

( P ) =

n n qvi 1 pi 0 qvi 1c i 0 P0 I q i =1 i =1

i =1

qvi 1ci 0 = i =1 I
n

qvi 1ci 1
;
c

qvi 1ci 1
I c = i =1
n i =1

qvi 1ci 0

i =1

qvi 1ci 1
qvi 1c i 0 = i =1 Ic =

868.140 = 826.800 105%

n n qvi 1 pi 0 qvi 1c i 0 P0 I q = (1.060.000 826.800) 212.000 = +21.200 i =1 i =1 3. determinarea influentei modificarii costurilor asupra profitului aferent cifrei de afaceri n n n n ( P ) = q p q c q p q c = vi 1 i 0 vi 1 i 1 vi 1 i 0 vi 1 i 0 c i i =1 i =1 i =1 i =1 = 826.800 868.140 = 41.340

g i

( P ) =

13

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

4. determinarea influentei modificarii pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri

i =1 1.102.400 = 1.102.400 = +42.400 1, 04 Profitul aferent cifrei de afaceri a crescut fa de perioada luat ca baz de comparaie cu 34.260 mii lei. Asupra profitului cei 4 factori de influen au acionat astfel:
a. creterea volumului vnzrilor cu 6% a asigurat un profit suplimentar fa de perioada precedent cu 12.000 mii lei. Creterea cantitii vndute poate fi efectul extinderii reelei de distribuie, mbuntirea imaginii pe pia., creterii gradului de pregtire profesional a personalului angajat, creterea cererii ntr-o mai mare msur dect oferta. b. Prin modificarea structurii vnzrilor, P a fost cu 21.200 mii lei mai mare dect n perioada de baz. n acest sens modificarea structurii vnzrilor este explicat prin creterea ponderii vnzrilor cu o rentabilitate mai mare dect media stabilit pe ntreprindere n perioada precedent. Considerm justificat modificarea structurii vnzrilor dac a avut la baz modificarea cererii pe pia i nu disfuncinalitilor n activitatea de aprovizionare a ntreprinderii. c. Costul unitar a crescut fa de perioada precedent cu 5% ceea ce implicit a generat scderea profitului aferent CA cu 41.340 lei. Creterea costurilor poate fi efectul creterii consumurilor specifice sau/i a preurilor de aprovizionare. Considerm justificat creterea costurilor dc a avut ca efect mbuntirea calitii produselor i a atras o cretere a profitului prin pre i cantitate vndut. d. Creterea preului mediu cu 4% a condus la nregistrarea unui profit suplimentar fa de perioada precedent cu 42.400 lei. Creterea preului meduu poate fi determinat de mbuntirea calitii produselor, mbuntirea imaginii produselor, creterea cererii ntr-o mai mare msur dect oferta. Influena nefavorabil exercitat de creterea costurilor a fost acoperit de influena favorabil generat de creterea cantitiui, odificarea structurii vnzrilor i creterii preului ediu de vnzare asfel nct per total, societatea a obinut un profit suplimentar fa de perioada precedent de 34.260 lei. n scopul creterii n continuare a profitului aferent CA se poate aciona astfel: Creterea volumului vnzrilor prin extinderea reelei de distribuie Creterea ponderii vnzrilor cu o rentabilitate mai mare dect cea stabilit ca medie de ntreprindere n contextul respectrii cerinei pe pia. Reducerea costului unitar fr a afecta calitatea produselor prin mai buna negociere a preurilor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice pe unitate de produs Creterea preului mediu prin calitate

p i

( P ) =

qvi 1 pi 1

n n qvi 1c i 1 qvi 1 p i 0 qvi 1c i 1 i =1 i =1 i =1 n

14

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate

_

b) P = CA * pr In acest caz se opereaza cu urmatorul model: NS T qvi CA

_ _

t
wh

pi gi
_ _

pr

pi

ci Fig.1.4 Sistem factorial de analiza a profitului (modelul b)

unde : pr = profitul mediu la un leu cifra de afaceri; T = fond total de timp de munca NS = numar mediu de salariati; t = timp mediu de lucru pe salariat
w h = productivitate medie orara Prin modelul prezentat se retin doi factori fundamentali asupra carora se poate actiona in vederea cresterii profitului aferent cifrei de afaceri: dimensiunea cifrei de afaceri (cu rol de factor cantitativ) si profitul mediu la un leu cifra de afaceri (factor ce denota eficienta economica). Sesizabila este dubla actiune a pretului mediu de vinzare asupra profitului: prin cifra de afaceri si prin profitul mediu la un leu cifra de afaceri. Si acest model este recomandat in principal intreprinderilor cu activitate productiva.
_ _

Mf CA P c) P = T * * _ * T CA Mf

Unde:
_

Mf = gradul de inzestrare tehnica a muncii T CA = eficienta (randamentul) mijloacelor fixe _ Mf Modelul prezentat, aparte din punct de vedere cognitiv, implica in diagnosticarea profitului aferent cifrei de afaceri variabile cu un spectru larg al relevantei. Alaturi de structura vinzarilor, pret si cost unitar, in caracterizarea evolutiei profitului aferent cifrei de afaceri sunt implicate timpul de lucru, gradul de inzestrare tehnica si randamentul mijloacelor fixe.

15

Analiza performantelor intreprinderii prin rentabilitate 1.3.4.Analiza factoriala a profitului pe produs

Un diagnostic complet al profitului aferent cifrei de afaceri cuprinde in mod evident si diagnosticarea profitului pe produs. Marimea profitului pe produs ( ) combina efectul modificarii cantitatii vindute ( q v ) cu efectul variatiei pretului mediu de vinzare ( p ) si al costului unitar ( c ):
=q v * p q v * c = q v * ( p c) = q v *
Asadar, in ceea ce priveste cresterea profitului pe produs, intreprinderea poate actiona asupra cresterii pretului mediu de vinzare (in limita acceptata de puterea de cumparare a potentialilor clienti si luind in considerare politica comerciala practicata de concurenta) si reducerii costului mediu unitar (fara a afecta calitatea activitatii desfasurate). Modificarea costului mediu unitar se afla sub incidenta urmatorilor factori:
_ _ _ _ _ _

C o n su m sp ecific d e m a terii p rim e si m a teria le P ret m ed iu d e a p ro v izio n a re T im p d e m u n ca p e u n ita te d e p ro d u s S a la riu m ed iu o ra r C h eltu ieli in d irecte p e u n ita te d e p ro d u s

C o s t m e d iu u n ita r

Schema 3.4 Sistemul de factori ce actioneaza asupra variatiei costului mediu unitar
Abilitatea intreprinderii de a realiza un excedent de profit in conditiile unei activitati desfasurate intr-un mediu concurential rezida in modul de gestionare a factorilor enuntati.

16