Capitolul I – Noțiuni generale privind sistemul financiar și finanțele

publice. Organizarea sistemului financiar public din România

1. Noțiunea de sistem financiar:

 Noțiunea de sistem financiar se utilizează având mai multe sensuri, și anume:
 Sistem de relații economice, în expresie bănească care exprimă
un transfer de resurse financiare, ce se produce în anumite
condiții
 Sistem de fonduri, de resurse financiare ce se constituie în
economie la anumite eșaloane și se utilizează în scopuri precis
determinate
 Sistem de planuri financiare, care reflectă anumite procese
prevăzute a se produce în economie, în cursul unei perioade de
timp determinate
 Sistem de instituții și organe care participă la organizarea
relațiilor, la constituirea și distribuirea fondurilor, precum și la
elaborarea, executarea și controlul planurilor financiare
 Sistem de finanțare a economiei
 Astfel, noțiunea de sistem financiar poate fi definit drept un ansamblu de
elemente sau categorii financiare, caracterizat prin legături organice între
componentele sale, care îi imprimă un caracter unitar

2. Elementele sistemului financiar:

 Subsistemul financiar public, ce reprezintă ansamblul relațiilor financiare
prin care se formează, se distribuie și se utilizează fondurile bănești publice,
având în prim-plan autoritățile publice care administrează în interes public
aceste fonduri
 Subsistemul financiar privat, considerat un ansamblu de relații financiare prin
care se formează, se distribuie și se utilizează fonduri financiare private, având
în prim-plan entitățile și persoanele private ce administrează în interes privat
fondurile respective

3. Politica financiară:
 Politica financiară este formată din mijloacele prin care statul intervine în
ajustarea sistemului financiar și nivel macroeconomic
4. Noțiunea de finanțe și noțiunea de finanțe publice:
 Finanțele publice pot fi definite drept totalitatea mijloacelor bănești care se
află la dispoziția unui stat și care îi sunt necesare pentru îndeplinirea funcțiilor
și sarcinilor sale
 Finanțele publice au drept obiect nu numai serviciile proprii ale statului sau
ale unei colectivități publice, ci îmbracă întreaga viață economică și socială a
națiunii și devin un element al planificării economice și sociale

5. Aparatul financiar al statului:

5.1. Ministerul Finanțelor Publice:
 Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de organ al administrației publice
centrale de specialitate cu rol de sinteză, aplică strategia și programul
Guvernului în domeniul finanțelor publice
 Acesta exercită administrarea generală a finanțelor publice, asigurând
utilizarea pârghiilor financiare și valutare în concordanță cu cerințele
economiei de piață și pentru stimularea inițiativei agenților economici
 Potrivit actului normativ, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) îndeplinește o
serie de funcții:
 Funcția de strategie, în sensul că participă la elaborarea
strategiei naționale în domeniile sale de activitate, respectiv în
domeniul fiscal, bugetar, de contabilitate publică, datorie
publică, control financiar public intern, sisteme de management
financiar și control, precum și coordonarea și verificare
achizițiilor publice
 Funcția de reglementare și sinteză, în sensul că asigură
elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru
realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanțelor publice
 Funcția de reprezentare, în sensul că asigură reprezentarea
statului român și a Guvernului atât pe plan intern, cât și pe plan
extern, în limitele stabilite de lege
 Funcția de prognoză, în sensul că elaborează studii și prognoze
pe termen scurt, mediu și lung privind evoluția economiei
românești, a anumitor sectoare ori în profil teritorial, prin
intermediul structurii sale proprii, respectiv Comisia Națională
de Prognoză
 Funcția de concepție bugetară și fiscală, în sensul că
elaborează și aplică politicile fiscale ale statului, precum și
bugetele publice gestionate de către stat
 Funcția de administrare a veniturilor statului, în sensul că
efectuează operațiunile specifice de colectare a veniturilor
menite să alimenteze bugetele publice ale statului
  Alte funcții, dintre care amintim funcțiile de administrare a
resurselor derulate prin Trezoreria Statului, de administrare
a datoriei publice, de evidență a bunurilor ce constituie
domeniul public al statului, de autoritate cu competențe în
domeniul politicii și legislației vamale etc...

5.2. Agenția Națională de Administrare Fiscală:

 ANAF este un organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în
structura MFP, fiind o autoritate publică cu personalitate juridică chemată să
desfășoare activități concrete de colectare a veniturilor bugetare în serviciul
tuturor bugetelor publice ale statului, dar și al bugetului UE
 În această calitate, este responsabilă de modul în care se aplică și se respectă
legislația fiscală atât la nivel central, cât și la nivel teritorial
 Prin atribuțiile ce i-au fost conferite de lege, ANAF asigură următoarele
sarcini:
 Administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor
venituri bugetare
 Aplicarea politicii și legislației vamale, precum și exercitarea
atribuțiilor de autoritate vamală
 Controlul operativ și inopinat privind prevenirea,
descoperirea ;i combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect
frauda și evaziunea fiscală
 Structura organizatorică a ANAF este formată din:
 Direcții
 Servicii
 Birouri sau compartimente

5.2.1. Direcțiile regionale ale finanțelor publice:

 Direcțiile regionale ale finanțelor publice sunt structuri cu personalitate
juridică conduse de directori generali ce au și calitate de ordonatori terțiari de
credite ai bugetului de stat, însă niciuna dintre structurile subordonate acestora
nu au personalitate juridică

5.2.2. Direcția Generală Antifraudă Fiscală:

 DGA, ca structură fără personalitate juridică, are atribuții de prevenire și
combatere a actelor și faptelor de evaziune și fraudă fiscală și vamală și este
coordonată de unui dintre vicepreședinții ANAF cu rang de subsecretar de stat,
numit prin decizie a primului-ministru și condusă de un inspector general
antifraudă, ajutat de un inspector general adjunct antifraudă
5.3. Autoritatea Vamală Română:
 În cadrul Autorității Vamale Române, întreaga activitate continuă să se
desfășoare normal prin structurile existente, în ciuda modificărilor legislative
care au intervenit. Această activitate se desfășoară la nivel central și teritorial
 La nivel teritorial, ea se exercită prin intermediul direcțiilor regionale
vamale, care sunt structuri fără personalitate juridică ce vor funcționa în cadrul
AVR, iar în cadrul direcțiilor regionale vamale vor funcționa birouri vamale
de interior și/sau de frontieră
 AVR este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit și
eliberat din funcție prin decizie a Primului-ministru, la propunerea ministrului
finanțelor. Acesta va fi ajutat de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de
stat, numit și eliberat prin același proces
 Principalele obiective ale AVR sunt:
 Protejarea intereselor financiare ale României, ale UE și ale
statelor membre ale acesteia
 Punerea în aplicare a politicii comerciale comune și a celorlalte
politici ale UE cu impact asupra comerțului
 Protejarea României și a UE de comerțul inechitabil și ilegal și
încurajarea activităților economie legitime
 Garantarea securității și siguranței României, a UE și a
rezidenților acestora, protecția mediului, în cooperare strânsă
cu alte autorități, dacă este cazul
 Menținerea unui echilibru adecvat între controalele vamale și
facilitarea comerțului legitim

5.4. Trezoreria Publică:

 Trezoreria Statului este chemată să deservească toate bugetele publice, atât pe
cele ale statului, cât și pe cele ale unităților sale administrativ-teritoriale
 Supranumită și Banca Statului, Trezoreria are ca principală funcție aceea de
casieri a statului, asigurând execuția de casă a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, precum și a bugetelor locale prin încasarea
veniturilor bugetare pe baza unei evidențe stricte pentru fiecare plătitor, din
care să rezulte obligațiile de plată ale acestuia, sumele încasate și debitele
rămase de încasat, precum și asigurarea finanțării cheltuielilor în limita
creditelor bugetare și destinației stabilite, cu încadrarea în echilibrul prevăzut
de lege
 Potrivit legii, Trezoreria Publică este definită drept un sistem unitar și
integrat prin care statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți
privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publică, și a altor
operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și în conformitate cu
dispozițiile legale în vigoare
 Trezoreria efectuează următoarele operațiuni:
  Încasarea veniturilor bugetare
 Efectuarea plăților dispuse de persoanele autorizate ale
instituțiilor publice, în limita creditelor bugetare
 Efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind datoria
publică internă și externă rezultate din împrumuturi contractate
direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea
ratelor la scadență și plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor
și a altor costuri aferente
 Efectuarea altor operațiuni financiare în contul autorităților
administrației publice centrale și locale

5.5. Comisia Fiscală Centrală:

 Pentru aplicarea unitară a prevederilor legislației fiscale s-a înființat Comisia
Fiscală Centrală în cadrul MFP
 În realizarea sarcinilor sale, aceasta emite decizii pentru:
 Problemele de natură fiscală, prin coroborarea legislației din
domeniu cu legislația conexă, după caz, pentru care se impune
o soluționare unitară în vederea eliminării interpretărilor
diferite în aplicarea legislației
 Problemele ce privesc conflictele de competență ivite între
organele fiscale care nu sunt subordonate unui organ ierarhic
comun

5.6. Consiliu Fiscal:

 Pentru elaborarea și derularea politicilor fiscal-bugetare, legiuitorul a înființat
o structură nouă, cu rol consultativ, menită să asigure o fundamentare
științifică a deciziilor de politică fiscală și bugetară a Guvernului, și anume
Consiliul Fiscal
 Acesta este o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu experiență în
domeniul politicilor macroeconomice și bugetare, menită a sprijini activitatea
Guvernului și a Parlamentului
 Academia Română, BNR, ASE București, Institutul Bancar Român și ARB
vor nominaliza fiecare o singură persoană pentru a face parte din Consiliul
Fiscal
6. Ordonatorii de credite ai statului:
 Conform legislației specifice în materia finanțelor publice, ordonatorii
principale de credite sunt miniștrii și conducătorii altor autorități publice
centrale
 De asemenea, ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale
îndeplinesc, prin compartimente specializate, o serie de sarcini:
 Elaborează bugetele de venituri și cheltuieli și urmăresc
realizarea acestora
 Repartizează creditele bugetare organelor ierarhic inferioare
 Exercită controlul financiar intern asupra activităților unităților
subordonate și iau sau propun, după caz, măsuri pentru
înlăturarea deficientelor constatate, asigurarea integrității
patrimoniului, respectarea disciplinei financiare

7. Aparatul financiar al unităților administrativ-teritoriale:

 La nivelul comunelor și al orașelor operează consilii locale, care au calitatea
de autorități deliberative, și primării, ca autorități executive
 La nivelul județelor și al capitalie există consilii județene, respectiv consiliul
general al municipiului București
 Consiliile locale au atribuții în problemele de interes local, inclusiv în cele
referitoare la finanțele publice locale și la activitățile economice, sociale și de
altă natură, de interes local. Astfel, consiliul local:
 Aprobă bugetul local, precum și formarea, administrarea și
executarea acestuia
 Aprobă virările de credite și modul de utilizare a rezervelor
bugetare
 Aprobă împrumuturile și contul de încheiere a exercițiului
bugetar
 Stabilește impozitele și taxele locale, precum și taxele speciale,
pe termen limită, în condițiile dispozițiilor Codului Fiscal
 Administrează domeniul public și privat al comunei sau
orașului și exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la
regiile autonome pe care le-a înființat
 Înființează instituții și agenții economice de interes local
 Hotărăște asupra concesionării sau închirierii de bunuri sau
servicii publice de interes local, precum și asupra participării,
cu capital sau cu bunuri, la societățile comerciale, pentru
realizarea de lucrări și servicii de interes public local, în
condițiile legii
  Primarul îndeplinește o serie de atribuții principale, dintre care unele țin de
domeniul finanțelor publice, precum:
 Întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a
exercițiului bugetar și le supune aprobării consiliului
 Exercită funcția de ordonator principal de credite
 Verifică încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și
comunică consiliului cele constatate
 Supraveghează inventarierea și administrarea bunurilor care
aparțin comunei sau orașului
 Consiliul Județean reprezintă autoritatea administrației publice județene
pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea
realizării serviciilor publice de interes județean. În această calitate,
îndeplinește o serie de atribuții importante, inclusiv în domeniul finanțelor
publice locale, precum:
 Adoptă programe și prognoze de dezvoltare economico-socială
a județului și urmărește realizarea acestora
 Adoptă bugetul propriu al județului și contul de încheiere a
exercițiului bugetar
 Stabilește impozite și taxe județene, precum și taxe speciale
 Președintele Consiliului Județean exercită funcția de ordonator principal de
credite, care întocmește proiectul bugetului propriu al județului și contul de
încheiere a exercițiului bugetar, pe care le supune spre aprobare consiliului

8. Autoritățile de control financiar:

8.1. Curtea de Conturi:
 Curtea de Conturi constituie organul suprem de control în domeniul financiar
și funcționează pe lângă Parlamentul României
 Prin activitatea pe care o desfășoară, Curtea de Conturi urmărește respectarea
legilor și aplicarea principiilor de economicitate, eficacitate și eficiență în
gestionarea mijloacelor materiale și bănești
 Curtea de Conturi este o autoritate publică autonomă de sorginte
constituțională
 Fac obiectul controlului exercitat de Curtea de Conturi:
 Formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului
asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor UAT, precum și
mișcarea fondurilor între aceste bugete
 Constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a
fondurilor de tezaur
 Formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor
guvernamentale pentru credite interne și externe
 Utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și
transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea
statului sau a UAT
 Constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de
către instituțiile publice autonome cu caracter comercial și
financiar și de către organismele autonome de asigurări sociale
 Situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului
public și privat al statului și al UAT de către instituțiile publice,
regiile autonome, societățile comerciale sau ce către alte
persoane