UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA JURNALISM SI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

CATEDRA JURNALISM ŞI COMUNICARE PUBLICA

CURRICULUM

La disciplina
„Filosofia”
Ciclul I, Licență

AUTOR:
Oleg Sedlețchi
Lect.univ.

Chișinău – 2018
APROBAT Şef Departament
la ședința Departamentului
din „ ____” __________ 2018 dr. hab.A.Peru
I. PRELIMINĂRII
Obiectivul de bază a disciplinei „Filosofia ” constă în familiarizarea studenţilor cu conceptele
fundamentale din domeniul folosofiei. Folosofia constituie un sistem de concepte asupra vieții sociale.
Ca practică socială, impactul Filosofiei este polivalent. Ea îndeplineşte întîi de toate o serie de funcţii
importante: de informare a publicului, de conexiune a diferitor părţi ale societăţii, de dirijare, de
organizare etc.
Disciplina „Filisofiaşi” este un curs de studiere a celor mai principale școli din domeniul
filosofiei. Beneficiari ai cursului sunt studenții anului 1 sem 5. Limba de predare este limba
română .

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei modulului de modul Total
C S L LI
cu frecvenţă F.01.O.001 Filosofie Oleg 2 120 30 30 - 60 scris 4
la zi Sedlețchi
cu frecvenţă U.02A..012 Filosofie Oleg 2 120 10 10 - 100 scris 4
redusă* Sedlețchi

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI

Competenţe generice: FINALITĂŢI DE STUDII

- să determine specificul şi esenţa, - să aprecieze importanţa şi rolul

obiectul de studiu al filosofiei şi filosofiei în valorificarea spirituală a
raportul ei cu ştiinţele naturii, în realităţii în comun cu ştiinţele naturii.
special cu ştiinţa. - să determine raportul dintre contextul
- Să cunoască etapele de social-politic, economic,ştiinţific şi
dezvoltare, orientările şi şcolile specificul filosofiei antice,
filosofice principale. medievale,renascentiste,moderne,
- să determine influenţa contextului contemporane.
social-politic, economic şi - să evoce trăsăturile caracteristice ale
ştiinţific asupra dezvoltării filosofiei dintr-o epocă concretă.
filosofiei în epoca respectivă. - să evidenţiezeşi să explice temele
- să identifice premisele şi sursele principale de reflecţie filosofică în
doctrinelor filosofice studiate. sistemele filosofice studiate.
- să distingă arealul de problemele - să evalueze sistemele filosofice,
filosofice din cadrul sistemului identificând stilurile de filosofie
filosofic studiat. (sintetic,analitic,fenomenologic).
- să explice esenţa empirismului şi - să argumenteze influenţa filosofiei
controversele dintre aceste antice, medievale şi renascentiste
orientări filosofice. asupra filosofiei din Epoca modernă şi
contemporană.
IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREAORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la prelegeri

N: Tema Numărul Sem.

de ore
1 Filosofia,esenţaşi specificul ei 1 1
2 Filosofia în Grecia antică.Perioada preclasică 2 2
3 Filosofia în Grecia antică. Perioada clasică şi elenistă 1 1
4 Filosofia medievală şi renascentistă 1 1
5 Filosofia în Epoca modernă 1 1
6 Filosofia clasică germană 1 1
7 Filosofia contemporană 1 1
8 Interpretarea filosofică a lumii. Conceptele fundamentale ale 2 2
ontologiei
9 Problema cunoaşterei în filosofie 2 2
10 Gnoseologia şi epistemologia 1 1
11 Imaginea naturii și societății în ştiinţa contemporană 2 2
12 Principiile şi legile dialecticii 1 1
13 Interpretarea filosofică a omului 2 1
14 Valorile, cultura,civilizaţia 1 1
15 Limba,limbajul,comunicarea. Tipuri de comunicare 1 1
16 Conştiinţa de sine şi rolul ei în procesul comunicării 2 2
17 Stiluri de gândire şi comunicare 1 1
18 Omul,individul,personalitatea. Caracteristicele comunicative ale 1 1
personalităţii
19 Conştientul şi inconştientul, rolul lor în comunicare 1 1
20 Comunicarea din perspectiva filosofiei practice 1 1
21 Şcoala de-la Pala Alto. Dialectica comunicării 2 2
22 Cultura şi comunicarea 2 2
Total 30 30

V. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE

Obiective Conţinuturi
- să definească obiectul de Filosofia,esenţa şi specificul ei
studiu,principiile şimetode-le - Filosofia şi istoria filosofiei;
de cercetare ale filosofiei; - Obiectul de studiu al filosofiei;
- să identifice specificul - Coraportul dintre filosofie , mitologie,religie;
filosofiei în raport cu - Metode: dialectică, fenomenologie,
mitologia şi religia; hermeneutică etc.
- să determine raportul - Cuvinte-cheie:filozofie,istorie, obiect de studiu,
filosofiei cu alte discipline,în coraport, mitologie, religie, metodă, dialectică,
special cu ştiinţa. hermeneutică, fenomenologieetc.

- să identifice premisele şi Filosofia în Grecia antică. Perioada preclasică

etapele dezvoltării filosofiei
în Grecia antică;
- să compare etapele între ele şi
să evidenţieze specificul
fiecărei etape;
- să explice ideile ştiinţificeşi
filosofice ale reprezentanţi-lor
Şcolii din Milet;
- să evidenţieze temele - Dialectica lui Heraclit din Efes;
principale de meditaţie - Pithagora despre numere ca temei al lumii;
filosofică ale lui Heraclit;
- să aprecieze rolul lui
Pithagoraşi a Şcolii din Eleea
pentru dezvoltarea ştiinţeişi
filosofiei;
- să explice concepţiile
filosofice, sociale şi etice ale
lui Leucip şi Democrit şi să
aprecieze rolul principiului
atomist pentru dezvoltarea
ştiinţeişi filosofiei;
- Conceptele: principiu iniţial al lumii,
apeiron,hilozoism,logos,metem-psihoză;
- Condiţiile sociale şi premisele spirituale ale
apariţiei filosofiei în Grecia antică;
- Ideile ştiinţificeşi filosofice ale
reprezentanţilorŞcolii din Milet;
- Meritele milesienilor în dezvoltarea ştiinţeişi
filosofiei;
- Existenţaşinonexistenţa în
concepţiaeleaţilor.Aporiile lui Zenon
- Leucip şi Democrit despre atomi şi vid.
Cuvinte-cheie:filozofie, Grecia, antic, perioadă,
preclasic, concept, principiu, condiții, idei, merit,
dialectică, Heraclit, Pithagora, existență,
nonexistență, Zenon, Democrit etc.
- să explice esenţa orientării Filosofia în Grecia antică.Perioada clasică şi elenistă
antropologice a filosofiei din - Conceptele: cunoaşterea de sine,
Grecia antică; adevărul,virtutea,binele,frumosul,
- să aprecieze valoare filosofiei ordinea,armonia;
şi metodei socratice; - Specificul perioadei antropologice în filosofia
- să definească concepţiile din Grecia antică;
principale ale filosofiei lui - Metoda socratică: ironia şimaieuti-ca;
Platon; - Sistemul filosofic al lui Platon;
- să explice conceptele de bază - Concepţiileontologice,gnoseologi-ce,social-
ale politice şi estetice ale lui Aristotel în comparaţie
ontologiei,gnoseologiei,eticii cu concepţi-ile respective ale lui Platon;
şi esteticii aristotelice; - Valoarea filosofiei lui Epicur şi a lui Titus
- să aprecieze concepţiile lui LucreţiusCarus;
Socrate,Platon,Aristotel; - Esenţa filosofiei stoicilor şi a scepticilor.
- să determine specificul şi Cuvinte-cheie:filozofie, Grecia, antic, perioadă,
problematica filosofiei din clasic, elenist, concept, adevăr, virtute, bine,
perioada elenistă. frumos, ordine, armonie, metodă socratică,
sistem filosofic, Platon, Epicur, T. L. Carus,
stoic, sceptic etc.
- să evidenţieze trăsăturile Filosofia medievală şi renascentistă
caracteristice şi perioadele de - Conceptele : apologetică, patristică,
dezvoltare ale filosofiei scolastică,nominalism,realism,uni-
scolastice; versalii,renaştere,umanism,utopie;
- să determine temele - Raportul dintre credinţăşiraţiune
principale de în patristica bizantină;
reflecţiefilosofică din opera - Panteismul şi dialectica lui Nicolaus Cusanus;
lui Toma d’Aquino; - Învăţătura despre natură şicunoaştere în opera lui
- să evidenţieze trăsăturile Leonardo daVinci,N.Copernic,G.Bruno,
caracteristice şi perioadele de G.Galilei;
dezvoltare ale filosofiei în - Concepţiile social-politice ale lui N.Machiavelli,
Epoca Renaşterii; T.Morusşi T.Campanella.
- să identifice aportul lui Cuvinte-cheie:filozofie, medieval,renascentist,
Leonardo da Vinci, Nicolae concept, credință, rațiune, panteism, dialectică,
Copernic, Giordano N. Cisanus, învățătură, natură, cunoaștere,
Bruno,Galileo Galilei la Leonardo da Vinci, N. Copernic, G. Bruno, G.
dezvoltarea ştiinţeişi Galilei, N. Machiavelli, T. Morus, T. Campanella
filosofiei. etc.
- să definească conceptul de
empirism,raţionalism,iluminis
m;
- să se identifice trăsăturile
caracteristice ale filosofiei în
Epoca modernă;
- să se determine orientările şi
problemele filosofice
principale din această epocă.
- să identifice premisele Filosofia clasică germană
apariţieişi specificul filosofiei
clasice germane;
- să definească esenţaşi
însemnătatea filosofiei lui
Im.Kant;
- să determine părţile
componente şi problemele
centrale ale sistemului
filosofic al lui G.W.F. Hegel
şiimportanţa metodei
dialectice.
- să identifice premisele
apariţieişi trăsăturile
caracteristice ale filosofiei
contemporane;
- să definească problemele
esenţialeşi valoarea
orientărilor principale ale
filosofiei contemporane;
- să determine specificul şi
orientările principale ale
filosofiei româneşti din sec. al
XIX-lea.
- să se determine esenţa
ontologiei ca domeniu al
reflecţiei filosofice;
- să se definească conceptele
fundamentale ale
ontologiei,rolul şiimportanţa
lor pentru ştiinţă.
- Conceptele:criticism,transcendent,
transcendental,spirit absolut;
- Perioadele revoluţiei spirituale,
esenţaşiimportanţa filosofiei
transcendentale a lui Im.Kant;
- Valoarea imperativului categoric;
- Sistemul filosofic a lui G.W.Hegel;
- Importanţa metodei dialectice elaborarea de
Hegel pentru ştiinţele naturii.
Cuvinte-cheie:filozofie, clasic, german, concept,
perioadă, revoluție, Im. Cant, valoare, imperism,
G. W. Hegel, imperativ, sistem, metodă,
dialectic, științele naturii etc.
Filosofia contemporană
- Trăsăturile caracteristice şi orientările principale
ale filosofiei
contemporane;
- Voluntarismul şi pesimismul lui
A.Schopenhauer;
- Conceptul de supraom în filosofia
lui F.Nietzsche;
- Esenţa psihanalizei lui S.Freud;
- Existenţaşi libertatea umană în existenţialism;
- Neopozitivismul despre filozofie şiştiinţă.
Cuvinte-cheie: filozofie, contemporan, trăsătură,
orientare, voluntarism, pesimism,
A.Schopenhauer, concept, supraom, F.Nietzsche,
esență, psihanaliză, S. Freud, existență, libertate,
neopozitivism etc.
Interpretarea filosofică a lumii.Concepte
fundamentale ale ontologiei
- Conceptele:existenţă,materie,mişcare,spaţiu,
timp;
- Formele şi nivelurile existenţei;
- Specificul formei ştiinţifice de existenţă a
materiei;
- Specificul formei ştiinţifice de
- mişcareşi interpătrundere a formei ştiinţifice si a
altor forme de mişcare;
- Spaţiulşi timpul
cosmic,biologic,psihologic,social.
- Cuvinte-cheie:interpretare, filozofie,lume,
concept,ontologie .
- să se definească conceptul
deconştiinţă, informaţie,
limbaj, comunicare;
- să se determine specificul
conştiinţei individuale şi a
conştiinţei sociale;
- să se elucideze rolul
şifuncţiile limbajului şi ale
comunicării.
- să determine obiectul şi
problematica gnoseologiei şi
epistemologiei;
- să se identifice structura,
tipurile şi metodele de
cunoaşteriiştiinţifice;
- să se definească conceptul de
adevăr şi criteriile de
identificare a adevărului.
- să identifice schimbările
atitudinii cercetătorului faţă
de natură;
- să determine manifestările
crizei conceptului materialist
despre lume;
- să definească rolul ştiinţelor
naturii,în special al ştiinţei ca
parte a interacţiunii dintre om
şi natură;
- să determine modificarea
noţiunii de cauză în concep-
tul contemporan de cauzalita-
Problema conştiinţei în filozofie
- Geneza şi structura conştiinţei;
- Conştientulşiinconştientul;
- Gândirea,limbajul,comunicarea.
- Formele conştiinţei sociale.
Cuvinte-cheie:problemă, conștiință, filozofie, geneză,
structură, conștiință, conștient, inconștient, gândire,
limbaj, comunicare, forme etc.
Gnoseologia şi epistemologia
- Conceptele:gnoseologie,epistemologie, metodă,
adevăr;
- Cunoaştereaştiinţifică,tipurile şi
metodele ei;
- Specificul cunoaşterii în ştiinţă;
- Adevăr,eroare, minciună.
Cuvunte-cheie: gnosiologie, epistemologie, concept,
metodă, adevăr, eroare, minciună, cunoaștere, metode,
specific, știință, tip etc.
Imaginea naturii în ştiinţa contemporană
- Conceptele:natură,materie,adevăr ştiinţific.
- Criza conceptului materialist despre lume.
- Intervenţia tehnicii în raportul naturii faţă de om.
- Noua noţiune de adevăr ştiinţific.
Cuvinte-cheie: imagine, natură, știință,
contemporană, concept, materie,adevăr ştiinţific,
criză, materialist, lume, intervenție, tehnică, natură,
om, noțiune, științific etc.

- să definească conceptul de
legitate şi să elucideze
specificul legităţilor statistice
în mecanica statistică, în
teoria cuantică;
- să identifice rolul ştiinţei în
explicarea însuşirilorşi
structurii materiei.
- să definească conceptul de Interpretarea filosofică a omului.
om,individ,individualitate,
personalitate;
- să determine dimensiunile
esenţiale ale existenţei umane;
- să explice coraportul dintre
personalitate şi
societate,responsabilităţileşi
drepturile omului.
- să definească conceptul de Valorile, cultura,civilizaţia
valoare,cultură,civilizaţie;
- să identifice raportul dintre
cultură,civilizaţie, natură şi
societate;
- să determine valorile
civilizaţiei contemporane.
Ştiinţa şi principiul cauzalităţii
- Conceptele: cauză şi efect,legităţi statistice.
- Noţiuni de cauză în conceptul contemporan de
cauzalitate.
- Legităţile statistice şi mecanica statistică.
- Caracterul statistic al legilor teoriei cuantice.
- Noţiune de complementaritate (Niels Bohr).
- Teoria relativităţiişi determinismul.
Cuvinte-cheie: știință, principiu, cauzalitate, concept,
cauză, efect, legitate, statistic, noțiune, caracter, lege,
teorie, noțiune, complementaritate, relativitate,
determinism etc.
- Conceptele:om,individ, societate;
- Antropologia filosofică – ştiinţa despre om
şicondiţia umană;
- Personalitatea şi societatea;Necesitatea şi
libertatea umană;
- Responsabilităţileşi drepturile omului.
Cuvinte-cheie: interpretare,om,individ, societate,
antropologie, știință, conduită umană etc.
- Conceptul de valoare. Sistemul valorilor;
- Valori general-umane şi valori naţionale;
- Raportul dintre cultură, natură şi societate;
- Cultura şicivilizaţia .Tipuri de civilizaţie;
- Trăsăturile caracteristice ale civilizaţiei
contemporane.
Cuvinte-cheie: valorile, cultura,civilizaţie, concept,
sistem, civilizație, tipuri, trăsături etc.
- să conştientizeze specificul
limbii,limbajuluişi
comunicării;
- să evidenţieze rolul limbii şi
comunicării în dezvoltarea
conştiinţei umane;
- să diferenţieze specificul
formelor de comunicare.
- să conceapă esenţa Eu-lui;
- să conceapă rolul relaţiei „eu-
tu”,”eu-ceilalţi”în dobândirea
conştiinţei de sine.
- să identifice propriul stil de Stilurile de gândire şi de comunicare
comunicare;
- să evalueze stilul de
comunicare ale partenerilor;
- să adapteze propriul stil de
comunicare cu stilurile Cuvinte-cheie: stil, gândire, comunicare, esență,
partenerilor.
- să determine componentele
profesionale ale personalită-
ţii;
- să diferenţieze caracteristicele
personalităţii de calităţile
vocale ale individului.
- să distingă şi să conştientize-
ze axiomele şcolii de la Polo
Alto privind comunicarea;
- să conceapă esenţa criticii
aduse modulului comunicării
şcolii respective;
- să dezvăluie esenţadialecti-cii
comunicării.
Limba,limbajul, comunicarea
- Esenţaşifuncţiile sociale ale limbii;
- Coraportul „limbă-limbaj”;
- Limbăşi comunicare. Tipuri de comunicare.
Cuvinte-cheie: limbă, limbaj, comunicare, esență,
funcție, social, , coraportul „limbă-limbaj”, comunicare,
tip etc.
- Esenţa stilului de gândire şia celei de
comunicare;
- Clasificarea stilurilor de comunicare;
- Eficienţa comunicării.
clasificare, stil, eficiență etc.
Omul,individul, personalitatea
- Caracteristicele specifice ale
personalităţii,omului,individului.
- Caracteristicele comunicative ale personalităţii.
Cuvinte-cheie: om, individ, personalitate, caracteristici
etc.
Şcoala de la Polo Alto. Dialectica comunicării
- Specificul poziţiei teoretice a şcolii Polo Alto;
- Modelul comunicării elaborat de şcoala de la
Polo Alto;
- Dialectica procesului de comunicare.
Cuvinte-cheie: școală, dialectică, comunicare, specific,
model etc.
V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr Produsul Strategii Criterii de evaluare Termen

. preconizat de realizare de
realizare
 Respectarea cerinţelor de
prezentare – 1 p.
 Capacitatea studentului de a
organiza conţinutul referatului
într-o logică anumită şi de a
interpreta subiectul din punct de Cu cel
vedere personal – 3 p. puţin o
 Calitatea conţinutului săptămîn
1. Referat Studiu bibliografic
(profunzimea studiului) - 5 p. ă înnainte
 Diversitatea surselor (surse de de
informare utilizate) – 3 p. examen.
 Analiza critică a rezultatelor
prezentate - 2 p.
 Respectarea volumului - 1 p.
Barem:

 Respectarea rigorilor de
 Documenentarea prezentare – 3p.
 Analiza, reflecţii  Surse relevante pentru disciplină Conform
2. Raport critice. – 5p. graficului
 Prezentarea  Caracter analitic – 7 p. stabilit.
concluziilor Barem:
).

VI.SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

a) Evaluarea continuă se realizează prin:

 observare, conversaţii, dezbatere. Nota profesională este media aritmetică a cel puţin trei
note acordate pentru participarea şi calitatea intervenţiilor în discuţii;
 prezentarea referatului şi susţinerea unei prezentări a lucrării:
b) Evaluarea finală pentru activităţi pe parcursul semestrului se realizează prin susţinerea
examenului
Nota finală se determină ca medie ponderată a notei pentru dezbateri (20%), notei pentru
lucrare (30%), note pentru prezenţă (10%); notei pentru examen (40%).
c) Evaluarea la două testări.
d) Barem de notare la evaluarea finală:
Nota „10” „9” „8” „7” „6” „5” „4” „3” „2” „1”
Nr. de
30-29 28-26 25-22 21-17 16-11 10-6 5-3 2 1 0
puncte

Subiecte pentru lucrarea de control

1.Orientări principale în filosofia contemporană.

2.Teoria cunoaşterii.
3.Omul, cultura , civilizaţia.
Model de test

Subiectul 1: Filosofia,esenţa şi obiectul ei de studiu

1.1Definiţi obiectul de studiu al filosofiei şi problemele ei fundamentale

1.2.Comparaţi diferite forme istorice de concepţie despre lume şievidenţiaţi specificul lor.
1.3.Apreciaţi rolul şi însemnătatea filosofiei,coraportul ei cu ştiinţele naturii, în special, cu
ştiinţele.

Subiectul2: Omul, cultura , civilizaţia

2.1.Expuneţi interpretarea filosofică a genezei, esenţei şi menirii omului.
2,2.Definiţi conceptele de cultură şicivilizaţie.
2.3.Apreciaţi trăsăturile caracteristice ale civilizaţiei contemporane.
VIII. REFERINŢELE BIBLIOGRAFICE

Baciu, M., Introducere în filozofie. Focşani, 1995.

Bagdasar, N., Bogdan, V., Narly, C., Antologie filosofică.Filosofi străini. Chişinău
1996.
Balca, N., Istoria filosofiei antice. Bucureşti 1983.
Bîrsan, G., Timpul în ştiinţăşi filosofie. Bucureşti, 1997.
Boboc, A., Filosofia contemporană:orientări şitendinţe în filosofia nemarxistă din
sec.XX. Bucureşti, 1980.
Boboc, A., Istoria filosofiei. Note de curs. Chişinău, 1993.
Boboc, A., Mihai, N., Filosofia contemporană. Principalele orientări şi stiluri de
gândire. Chişinău, 1993.
Botezatu, P.,Cauzalitatea fizică şipanquantivismul. Iaşi, 2002.
Braga, M.,ş. a. Istoria filosofiei. Curs de prelegeri. Partea I, II. Chişinău,1996.
Brody, Th.,Fizică şi Filozofie. București, 1996.
Capcelea, V., Filosofie. Chişinău, 2002.
Celmare, St., Perspective epistemologice. Iaşi, 1993.
Celmare, St.,Studii de teoria cunoaşterii. Iași, 1999.
Coandă S.,Metodele şi formele cunoaşteriiştiinţifice. Chişinău,1991.
Dergaciov, L., Rumleanschi, P., Roşca, L.,Filosofia. Chişinău,2002.
Din istoria gîndirii filosofice. Partea I,II. Chişinău, 1999.
Flonta, M.,Cogniţio. O introducere critică în problema cunoaşterii. București,
1994.
Gortopan, N., Doctrinele filosofiei în evoluţia lor.Vol. I. Chişinău,1998.
Huisman, D., Dicţionar de opere majore ale filosofiei. Trad. de C. Petru,Ş.
Velescu.Bucureşti, 2001.
I.Humă., I.,Filosofie. Ontologie generală. Iaşi, 1991.
Joja, A., Istoria filosofiei moderne. Renaşterea de la Petrarca la Bacon. Bucureşti,
1975.
Iliescu, A., P., Miroiu, P.,Filosofie. Bucureşti, 1994.
Laerţius, D., Despre vieţileşi doctrinele filosofilor. Bucureşti 1997.
Mihai, N.,Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău, 1996.
Mureşan, V.,Evoluţieşi progres în ştiinţă. București, 1996.
E.Puha, E., Filosofie.Concepte,domenii,probleme. Iaşi, 1997.
Pânzaru, P.,Viaţa sub privirile filosofiei şiştiinţei contemporane. Bucureşti, 1985.
Stănciulescu, T., D.,Întrebările filosofiei. Iaşi,2001.
Stere, E.,Istoria filosofiei antice şi medievale. Bucureşti, 1976.
Tudorescu,I.,Determinismul şiştiinţa. Bucureşti, 1971.
Ţapoc, V.,Iniţiere în istoria filosofiei universale. Chișinău, 2002.
Vergez, A., Huisman, D.,Curs de filosofie. Bucureşti,1991.
Vlăduţescu, G., Filosofia în Grecia veche. Bucureşti, 1984.