BAREM

DE
PUNCTA
J

Grile
parțial

1.Dreptul internațional privat:

a. Este o ramură a dreptului intern și a dreptului privat din fiecare sistem de drept
b. are ca obiect de reglementare raporturile de drept civil în sens larg, cu element de extraneitate
c.este o ramură de drept internațional, convențional prin natura sa

2.Legea personală
a. guvernează forma testamentului olograf
b.guvernează, de principiu, statutul personal al persoanei fizice
c. este dată de cetățenia sau domiciliul persoanei fizice

3.Lex fori
a. este o primă soluție în privința calificării în DIP
b. se aplică pe fondul raportului juridic dacă legea străină a fost înlăurată prin invocarea ordinii publice
c.guvernează competența și procedura de judecată

4.Domeniul dreptului internațional privat este dat de:

a. conflictul de legi, conflictul de jurisdicții, condiția juridică a străinului, normele conflictuale și normele de aplicare
imediată
b. conflictul de legi, condiția juridică a străinului, normele amiabile și normele obligatorii
c.conflictul de legi conflictul de jurisdicții, conflictul de calificări și conflictul negativ al normelor conflictuale

5.Legea pavilionului
a.guvernează înregistarea faptelor de stare civilă survenite la bordul aeronavelor
b.privește exclusiv legea aplicabilă mărfurilor în tranzit
c.este dată de legea de înmatriculare a navelor și aeronavelor

6.Conflictul de jurisdicții
a.se soluționează prin normele de aplicare ale forului
b.privește determinarea competenței de judecată a instanțelor ratione materiae
c.privește competența de judecată, procedura de judecată și efectele hotărârilor pronunțate de o instanță străină

7.Locus regit actum

a.guvernează succesiunea bunurilor imobile
b.guvernează forma actului juridic, cerută ad validitatem
c.guvernează ipoteca constituită asupra unui bun situat în altă țară

8.Lex contractus
a.este legea determinată de instanță ca lege aplicabilă condițiilor de fond și efectelor contractului
b.privește regimul matrimonial, în ansamblul său
c.este o soluție conflictualistă, cu caracter imperativ

9.Ordinea publică în DIP

a.invocarea ei duce la înlăturarea aplicării legii străine și substituirea acesteia cu legea forului
b.este o cauză de înlăturare a aplicării legii străine normal aplicabilă dacă aceasta contravine unui principiu
fundamental al vieții forului
c.are un caracter relativ în timp și spațiu

10.Localizarea
a.este o primă etapă în determinarea legii aplicabile raportului juridic cu element de extraneitate
b.presupune realizarea unei relații între raportul juridic cu element străin și un sistem de drept
c.presupune realizarea unei relații între un raport juridic și teritoriul unui stat

GRILE EXAMEN
1.Lex rei sitae guvernează:
a. regimul bunurilor și drepturilor reale
b. forma actelor încheiate cu privire la bunuri imobile
c. posesia și acțiunile posesorii

2.Frauda la lege în DIP:

a. este o cauză de înlăturare a aplicării legii străine, dacă a fost atrasă aplicarea unei legi mai favorbaile cu încălcarea
unor norme imperative din legea normal competentă, dacă nu ar fi intervenit frauda la lege
b. este doar o problemă doctrinară ce nu este sancționată în DIP
c. este sancționată cu nulitatea sau în unele sisteme de drept prin inopozabilitatea actului încheiat prin fraudă la lege

3.lex loci delciti commissi:

a. este legea aplicabilă în materie succesorală
b. are înțelesul și de lege a locului producerii faptei ilicite, în situația în care fapta s-a produs pe teritoriul unui stat și
prejudiciul apare pe teritoriul altui stat-lex loci laesionis
c. este legea locului producerii delictului, aplicabilă în materie delictuală

4.Legea pavilionului:
a.guvernează regimul bunurilor aflate la bordul navelor și aeronavelor, strâns legate de acestea
b.este dobândită odată cu înregistrarea navelor și aeronavelor, fiind legea țării în care se face înregistrarea
c.guvernează navele și aeronavele, privite ca bunuri cu destinație specială și persoane juridice

5.Legea națională a persoanei fizice poate guverna:

a.regimul bunurilor aflate asupra călătorilor, în timpul călătoriilor cu nave și aeronave
b.capacitatea de a contracta
c.condițiile de fond la încheierea căsătoriei

6.Calificarea în DIP
a.privește lămurirea competenței de judecată
b.privește lămurirea înțelesului juridic al termenilor folosiți în conținutul și legătura normei conflictuale
c.este o problemă ce se soluționează anterior soluționării conflictului de legi

7.conflictul de legi
a. este situația în care unui raport juridic cu element de extraneitate îi sunt susceptibile de a se aplica două sau mai
multe legi, în sensul de sisteme de drept, datorită prezenței elementului de extraneitate
b.este soluționat cu ajutorul normelor conflictuale
c.este soluționat cu ajutorul normelor de aplicare imediată

8.condiția juridică a străinului

a. este deteminată anterior soluționării conflictului de legi
b. este reglementată prin norme de aplicare imediată
c. diferă în conținutul său de la sistem de drept la altul, de la o epocă istorică la alta

9.lex voluntatis:
a. poate guverna forma exterioară a actului juridic, dacă o altă lege nu este cerută ad validitatem
b. este legea aleasă de părți să guverneze actul juridic
c.guvernează regimul bunurilor imobile
10.recunoașterea extrateritorială a drepturilor dobândite în raport de o lege străină:
a.este o problemă specifică conflictului mobil de legi
b.este specifică soluționării conflictului de legi în timp și spațiu
c.se face de către forul actualmente competent, în limita ordinii publice în dip, cu condiția valabilei dobândiri a
dreptului subiectiv a cărui recunoaștere se pretinde

11.statutul real este guvernat de:

a. legea locului situării bunului-lex rei sitae
b. de legea personală a subiectelor raportului juridic
c. legea aleasă de părți cu privire la bunurile imobile.

12.conflictul de jurisdicții privește:

a.determinarea competenței de judecată, a procedurii de judecată și a efectelor hotărârilor judecătorești străine
b.tranșează competența de judecată materială între două instanțe de grad egal
c.este o problemă generală de atribuire de competență către instanțele unui anumit stat

13.norma conflictuala:
a. soluționează pe fond raportul juridic cu element de extraneitate
b. este specifică dip, cu ajutorul său soluționându-se conflictul de legi
c.are o structură proprie dată de conținut și legătură

14.conflictul de calificări se soluționează:

a.subsecvent soluționării conflictului de legi
b.în principal după lex fori, iar dacă termenii calificați nu sunt cunoscuți forului, părțile au prevăzut astfel ori legea
română arată expres se soluționează după lex causae-legea străină normal competentă
c.cu ajutorul normelor de aplicare imediată

15.legea națională a persoanei fizice poate guverna:

a.moștenirea, ca lege aleasă de autor să îi guverneze în tot succesiunea sa
b.raporturile de familie
c.starea civilă și capacitatea juridică

16.locul regit actum privește:

a.o normă conflictuală ce are de principiu caracter dispozitiv
b. forma exterioară a actelor juridice, când aceasta este cerută ad validitatem
c.o normă conflictuală cu caracter imperativ în toate cazurile

17.legea pavilionului:
a.guvernează înregistrarea faptelor de stare civilă survenite la bordul aeronavelor
b.este legea locului de înmatriculare a navelor și aeronavelor ce guvernează regimul lor ca bunuri cu destinație
specială și persoane juridice
c. guvernează delictele petrecute la bordul navelor și aeronavelor, doar dacă nu a fost afectat mediul exterior

18.retrimiterea este:
a. un mecanism logico-juridic specific dip, prin care norma conflictuală din sistemul de drept indicat a fi competent de
către norma conflictuală a forului, la rândul său nu primește competența de aplicare și indică a fi competent fie forul
inițial sesizat, fie un sistem de drept terț
b.un conflict negativ al normelor conflictuale din sistemele de drept aflate în conflict de legi
c.o cauză de înlăturare a legii străine normal competentă

19.legea străină se aplică:

a.doar dacă nu contravine ordinii publice în dip și numai dacă nu a devenit competentă prin fraudă la lege în dip
b.independent de condiția reciprocității, iar dacă aceasta este cerut, forul o arată expres
c.de către for în temeiul normelor conflictule ale forului care indică legea străina a avea un interes mai mare de
aplicare unui aspect al raportului juridic cu element de extraneitate.

20.lex contractus guvernează:

a.regimul navelor și aeronavelor
b.forma exterioara a actului juridic, atunci când aceasta este cerută ad validitatem legea locului încheierii actului
c.condițiile de fond și efectele contractului, ca lege determinată de instanță ca fiind aplicabilă contractului.

ordinea publică în dreptul internațional privat:

a) are un caracter relativ în timp și spațiu, fiind diferită de la un sistem de drept la altul și de
la o perioadă de reglementare juridică la alta
b) este actuală, interesând ordinea publică de la momentul soluționării litigiului
c) are un conținut mai restrâns decât cea din dreptul intern

printre caracterele conflictului de lege regăsim:

a) are un caracter bilateral sau unilateral, în funcție de legătură
b) este un conflict de interese și nu de suveranități
c) este un conflict simplu și complex

retrimiterea în dreptul internațional privat:

a) este un conflict negativ al normelor conflictuale din sistemele de drept aflate în conflict de
legi
b) este un conflict pozitiv al normelor conflictuale
c) este un mecanism de corelare între ele a instanțelor cu privire la competența de judecată

conflictul de jurisdicții privește:

a) o problemă ce se soluționează ulterior soluționării conflictului de legi
b) determinarea competenței de judecată, a procedurii de judecată și a efectelor
hotărârilor judecătorești străine
c) o atribuire generală de competență către instanța forului

legea națională a persoanei fizice guvernează:

a) regimul bunurilor aflate asupra călătorilor, în timpul călătoriilor cu nave și aeronave
b) dobândirea numelui prin filiație
c) condițiile de fond la căsătorie, respectiv legea națională a fiecăruia dintre viitorii soți
printre excepțiile de la regula lex rei sitae regăsim:
a) regimul bunurilor imobile
b) drepturile de creanță intelectuală
c) obligația reală propter rem
legea pavilionului guvernează:
a) forma exterioară a actelor încheiate cu privire la nave și aeronave
b) regimul navelor și aeronavelor privite ca bunuri și persoane juridice
c) delictele produse prin abordajul în marea teritorială

conflictul de calificări în dreptul internațional privat se soluționează:

a) de regulă după legea străină care conține termeni calificați, indiferent că sunt sau nu
cunoscuți forului
b) conform deciziei instanței, de la caz la caz, în orice situație
c) în principal după legea forului și în subsidiar după lex causae, doar dacă termenii
calificați nu sunt cunoscuți legii forului

extrădarea poate fi dispusă:

a) doar la cererea statului solicitant, după legea statului solicitat și în condiții de
reciprocitate
b) dacă persoana a săvârșit fapte penale împotriva unui cetățean roman
c) numai cu acordul persoanei față de care a fost formulată cererea

lex voluntatis poate guverna:

a) rezoluțiunea și rezilierea
b) regimul bunurilor cu privire la care se contactează
c) capacitatea de a contracta

localizarea în dreptul internațional privat:

a) se realizează în funcție de subiectul, obiectul și izvorul raportului juridic cu element
de extraneitate
 b) presupune stabilirea cu ce sistem de drept prezintă cele mai strânse legături
raportul juridic cu element străin
c) presupune realizarea unei relații teritoriale între aportul juridic și un sistem de drept

conflictul de legi în timp și spațiu:

a) este un aspect spațiu temporal al conflictului de legi ce apare ulterior soluționării
conflictului de jurisdicții
b) privește recunoașterea extrateritorială a drepturile dobândite în raport de o lege străină
forului actualmente competent
c) cunoaște două forme: una negative sau complex și una pozitivă sau simplă

pot constitui obiect de reglementare în dreptul international privat raporturile de:

a) drept fiscal cu element străin
b) drept commercial cu element străin
c) drept administrativ cu element străin

condiția juridică a străinului:

a) este reglementată prin norme de aplicare imediată
b) are un conținut diferit de la un stat la altul și în timp, în funcție de un complex de factori
sociali, politici și economici
c) este o problemă ce se cercetează anterior soluționării conflictului de legi

aplicarea legii străine:

a) se face în temeiul legii străine
b) se poate face și cu titlu de drepturi
c) se face în temeiul normelor conflictuale le forului

legea delictuală guvernează:

a) toate formele de răspundere pentru fapta altuia, în tot
b) acțiunea în regres a moștenitorilor împotriva celui care a obținut de la făptuitor repararea
integrală a prejudiciului
c) condițiile generale de răspundere civilă delictuală

nașionalitatea persoanei juridice în dreptul international privat roman se determină după:

 a) după naționalitatea capitalului sau cetățenia asociaților, ca și criteriu secundar
b) după locul de înmatriculare, ca și criteriu principal
c) locul unde își are sediul social persoaa juridică

legea locului situării bunului guvernează:

a) regimul obligațiilor propter rem
b) regimul posesiei și acțiunilor posesorii
c) regimul trenurilor și autotrenurilor

locus regit actum guvernează:

a) forma exterioară a testamentului autentic
b) forma exterioară a actului juridic, dacă forma nu este cerută ad validitatem
c) forma exterioară a actelor de stare civilă

legea pavilionului guvernează:

a) regimul faptelor juridice petrecute în marea teritorială
b) regimul bunurilor aflate la bordul navei\aeronavei și strâns legate de acestea
c) regimul bunurilor aflate asupra călătorilor

ÎNTRBĂRI

1. Calificarea în dreptul internațional privat privește :

a. Lămurirea sensului juridic al termenilor folosiți în conținutul și legătura normei conflictuale
b. Arată drepturile și obligațiile pe care le au la dispoziție părțile, precum și acțiunile în justiție prin care pot
fi valorificare aceste drepturi
c. Rezolvarea unei probleme specifice de drept internațional privat, problemă prealabilă soluționării
conflictului de legi

2. Retrimiterea, în dreptul internațional privat este :

a. Un conflict negativ al normelor conflictuale din sistemele de drept aflate în conflict de legi
b. Situația în care, sistemul de drept desemnat a fi competent de norma conflictuală a forului, la rândul
său, prin propria normă conflictuală nu primește competența și desemnează a fi competent forul mai
întâi sesizat sau un sistem de drept terț
c. Trimiterea cauzei la instanța competență general, material și teritorial să judece cauza

3. Ordinea publică în dreptul internațional privat este :

a. O cauză de înlăturare a aplicării legii străine, normal competentă după norma conflictuală a forului,
dacă dispozițiile legii străine contravin unui principiu fundamental de ordin politic, economic, juridic,
moral, al vieții forului
b. Este sancționată cu nulitatea actului încheiat prin fraudă la lege
c. Jurisprudențială, pentru fiecare caz în parte instanța forului arătând limitele înlăturării legii străine de
la aplicare și substituirea sa cu legea forului
4. Folosirea normei conflictuale, în dreptul internațional privat are un caracter :
a. Prealabil, prejudicial, desemnând legea aplicabilă, înainte de soluționarea în fond a cauzei
b. Imediat, soluționând fondul raportului juridic
c. Particular fiecărui sistem de drept, în conținutul și legătura lor normele conflictuale fiind diferite de la
un sistem de drept la altul

5. Condiția juridică a străinului este :

a. Ansamblul drepturilor și obligațiilor pe care străinul le are pe teritoriul unui Stat, precum și actele
normative în care sunt prevăzute acestea
b. Reglementata prin norme de aplicare imediată
c. O problemă de drept ce se soluționează anterior soluționării conflictului de legi, căci doar dacă
străinului i se recunoaște un drept subiectiv, el va putea pretinde aplicarea legii străine
6. Conflictul de legi este :
a. Situația în care unui raport juridic cu element de extraneitate îi sunt susceptibile de a i se aplica două
sau mai multe legi, în sensul de sisteme de drept diferite
b. Rezolvat cu ajutorul normelor conflictuale
c. Soluționat anterior soluționării conflictului de jurisdicții

7. Legea personală a persoanei fizice, în dreptul internațional privat guvernează:

a. Regimul bunurilor și drepturilor reale
b. Regimul moștenirii
c. Regimul actelor unilaterale, pentru a căror valabilă întocmire nu intervine o autoritate

8. Lex rei sitae, în dreptul internațional privat guvernează :

a. Regimul posesiei și al acțiunilor posesorii
b. Regimul bunurilor imobile
c. Regimul bunurilor aflate asupra călătorilor, în timpul călătoriilor pe nave și aeronave

9. Locus regit actum în dreptul internațional privat guvernează :

a. Forma exterioară, dacă părțile nu și-au ales legea aplicabilă actului juridic
b. Forma testamentului autentic
c. Forma de înregistrare a actelor și faptelor de stare civilă, ca lege a autorității ce înregistrează actul /
faptul de stare civilă

10. Lex locci delicti commissi, în dreptul internațional privat guvernează :

a. Delictul civil, în ansamblul său
b. Fapta ilicită, în cazul delictului complex, când fapta s-a petrecut pe teritoriul unui Stat și prejudiciul
apare pe teritoriul altui Stat
c. Operele de creație intelectuală, indiferent dacă au fost sau nu aduse la cunoștința publicului

11. Condiția juridică a străinului:

a. Soluționează conflictul de jurisdicții
b. Este reglementată prin norme conflictuale
c. Este reglementată prin norme de aplicarea imediată

12. Norma de aplicare imediată soluționează:

a. Conflictul de legi
b. Condiția juridică a străinului
c. Conflictul de jurisdicții

13. Conflictul de calificări:

a. Se face după legea străină principial competentă, dacă termenii sunt necunoscuți forului
b. Se soluționează, în principal, după lex fori
c. Se soluționează după legea proprie, adică cea aleasă de parți
14. Retrimiterea, în dreptul român:
a. Este primită doar dacă forul este sistemul de drept român
b. Nu este admisă
c. Cunoaște atât forma simplă, cât și forma complexă, fără nicio precizare

15. Norma conflictuală are un caracter:

a. Soluționează pe fond raportul juridic
b. Indirect, soluționează conflictul de legi
c. Prealabil, prejudicial

16. Localizarea raportului juridic cu element de extraneitate de face după:

a. Izvorul raportului juridic
b. Subiectele raportului juridic
c. Voința parților

17. Conflictul de legi în timp și spațiu:

a. Privește recunoașterea actelor de stare civilă întocmite în străinătate
b. Privește recunoașterea bunurilor dobândite în țara străină
c. Privește recunoșterea drepturilor dobândite în raport de o lege străină

18. Luarea in considerarea a legii străine:

a. Presupune aplicarea legii străine doar în anumite situații
b. Exclude aplicarea legii străine
c. Presupune lămurirea sensului juridic al termenilor

19. Caracterele regulilor de conflict:

a. Personalism-teritorialism
b. Bilateralism-unilateralism
c. Conflict de interese, conflict de suveranității

20. Conflictul mobil de legi:

a. Poate să apară în orice materie
b. Nu poate să apară în materia navelor și aeronavelor
c. Poate să apară în materia statului personal și al persoanei fizice

21. Localizarea raportului juridic cu element de extraneitate:

a. înseamnă să realizăm o relație juridico-politică între subiectul raportului juridic și
sistemul de drept
b. înseamnă să stabilim o relație între raportul juridic cu element străin și sistemul de
drept cu care are cele mai mai strânse legături
c. înseamnă să stabilim o relație teritorială între un raport juridic și un sistem de drept
22. Conflictul de jurisdicții privește:
a. Determinarea compentenței de judecată, în tot, a litigiului
b. Determinarea competenței de judecată, a procedurii de judecată și a efectelor
hotărârilor judecătorești străine
c. Se soluționează prin norme de aplicare imediată ale forului sesizat

23. Conflictul de calificări:

a. Se soluționează anterior soluționării conflictului de legi
b. Se soluționează prin norme conflictuale
c. Se soluționează după legea forului, iar pentru termenii necunoscuți forului după legea
străină principal competentă

24. Normele conflictuale:

a. Soluționează conflictele de legi
b. Au o structură specifică: conținut și legătură
c. Sunt specifice diferitelor sisteme de drept

25. Condiția juridică a străinului:

a. Este o problemă ce ține de domeniul dreptului internațional privat
b. Este reglementată prin norme de aplicare imediată
c. Cunoaște patru forme de reglementare

26. Retrimiterea este:

a. Sancționată cu inopozabilitatea soluției astfel obținută
b. Este de trei feluri: simplă, complexă și mixtă
c. Un conflict negativ al normelor conflictuale din sistemele de drept aflate în conflict de
legi

27. Conflictul de legi în timp și spațiu:

a. Este un aspect specific de conflicte spațio-temporale
b. Privește recunoașterea drepturilor subiective valabil dobândite în raport de o lege
străină
c. Presupune egala recunoaștere a sistemelor de drept între ele

28. Conflictul mobil de legi:

a. Nu poate să apară în domeniul regimului bunurilor imobile
b. Nu poate să apară în domeniul navelor și aeronavelor
c. Nu poate să apară în materie succesorală

29. Normele conflictuale:

a. Au un caracter prealabil, judiciar
b. Au un caracter bilateral și uneori unilateral
c. Au un caracter indirect, soluționând conflictul de legi
 30. Norma de aplicare imediată:
a. Are un caracter imperativ
b. Are un caracter unilateral
c. Are un caracter teritorial

31. Constituie caracteristică a elementului de extraneitate:

a) legătura cu un alt sistem de drept;
b) element internaţional în toate cazurile în sensul dreptului comerţului internaţional;
c) element de structură a raportului juridic.

32. Constituie element de extraneitate:

a) cetăţenia;
b) domiciliul;
c) caracterul normelor juridice.

33. Este caracter al raportului juridic ce element de extraneitate:

a) raport de drept civil, în sens larg;
b) numai raport de drept comercial;
c) raport de drep civil în sens restrâns.

34. Domeniul dreptului internaţional privat este alcătuit de:

a) conflictul de legi şi conflictul de jurisdicţii;
b) conflictul de legi, conflictul de jurisdicţii, condiţia juridică a străinului şi cetăţenia;
c) conflictul de legi, conflictul de jurisdicţii şi condiţia juridică a străinului.

35. În principiul conflictul de legi se iveşte între:

a) între lex fori şi legea străină;
b) între lex fori şi lex causae;
c) între lex causae şi legea străină.

36. Norma conflictuală:

a) Cârmuieşte direct raportul juridic;
b) Arată numai care este legea aplicabilă;
c) Este o norma de trimitere.

37. Sunt norme ale dreptului internaţional privat:

a) Normele interpretative;
b) Normele conflictuale;
c) Normele materiale.
38. Locul încheierii actului juridic este punct de legătură:
a) Determinare condiţiilor de fond al contractului;
b) Determinarea regimului juridic al imobilelor;
c) Natura juridică a succesiunii;

39. Normele cu acţiune dublă reprezintă:

a) o normă materială sau substanţială;
b) norme cu acplicare imediată;
c) norme conflictuale.

40. Cele două elemente de structură ale normei conflictuale sunt:

a) conţinutul şi legătura;
b) forma şi legătura;
c) caracterul şi conţinutul.

41. Metoda conflictualistă soluţionează

a) condiţia juridică a străinului;
b) conflictul de legi;
c) numai răspunderea civilă delictuală.

42. Metoda conflictualistă presupune:

a) alegerea legii competente;
b) fiecare stat are propriul sistem de norme conflictuale;
c) existenţa unor norme conflictuale adptate prin convenţii internaţionale.

43. Metoda normelor materiale, spre deosebire de cea conflictualistă presupune:

a) reglementarea directă a raportului juridic;
b) alegerea legii competente;
c) sluţionarea nemijlocită a rapoartelor juridice cu element de extraneitate.

44. Metoda folosirii legilor de aplicare imediată presupune:

a) Aplicarea normelor conflictuale este subordonată, ca în materia respectivă să nu existe o lege de
aplicare imediată;
b) Determinarea competenţei unui sistem de drept;
c) Soluţionarea nemijlocită a raportului juridic cu element internaţional.

45. Metoda proper law constă în :

a) Determinarea legii de la o speţă la alta, chiar dacă se referă la aceeaşi materie;
b) Aplicarea acelorlaşi reguli pentru speţele din aceeaşi materie,
c) Nu ia în considerare totalitatea împrejurărilor de fapt ale speţei.
46. Principalele izvoare interne sunt:

a) actele normative care conţin norme conflictuale sau materiale, destinate să reglementeze

raporturi cu element de extraneitate;

b) convenţiile internaţionale;

c) uzanţele comerciale.

47. După sfera lor, izvoarele interne se împart în:

a) uzanţe şi cutume;

b) izvoare specifice şi nespecifice;

c) practica judiciară.

48. Existenţa lacunelor în legislaţia internă, conduce la:

a) refuzul judecătorului de a soluţiona litigiul;

b) complinirea prin analogia legii ;

c) complinirea prin analogia dreptului.

49. Sunt izvoare internaţionale:

a) tratatul şi pactul internaţional;

b) practica arbitrară;

c) acordul internaţional.

50. Cutuma este :

a) o practică acceptată de părţi;

b) o caracteristică a dreptului comercial;

c) o regulă de conduită stabilită în practica vieţii sociale.

51. Conţinutul normei conflictuale se determină cu ajutorul:

a) Locul executării contractului;

b) Capacitatea şi starea civilă;

c) Domiciliu.

52. Reprezintă un factor care determină calificarea:

a) în diferite sisteme de drept, noţiunile şi termenii folosiţi de norma conflictuală au sensuri

diferiţi;

b) legea străină trebuie luată în considerare;

c) trebuie acordată competenţă şi legii altui stat.

53. Suntem în prezenţa unui conflict de calificări, atunci când:

a) Elementele de structură ale normei conflictuale au acelaşi înţeles în sistemele de drept aflate

în prezenţă;

b) Elementele de structură ale normei conflictuale au înţelesuri diferite în sistemele de drept

aflate în prezenţă;

c) Nu are importanţă.

54. Este considerată o excepţie de la calificarea după legea forului:

a) Autonomia de voinţă;

b) Calificarea secundară;

c) retrimiterea.

55. Calificarea în dreptul român :

a) este cea stabilită de legea română;

b) este cea stabilită de legea aplicabilă;

c) depinde de la caz la caz.

56. Retrimiterea presupune:

a) un conflict în spaţiu între normele conflictuale;

b) un conflict în timp între normele conflictuale;

c) un conflict negativ între normele conflictuale.

57. Retrimiterea de gradul presupune :

a) legea străină retrimite la legea forului;

b) legea străină retrimite la legea unui stat terţ;

c) legea străină se aplică direct.

58. Legea română prevede:

a) neadmiterea retrimiterii de gradul I;

b) admiterea retrimiterii de gradul I;

c) admiterea retrimiterii de gradul II.

59. Retrimiterea nu se aplică:

a) în cazul autonomiei de voinţă;

b) când se aplică regula locus regit actum;

c) în cazul calificării.

60. Care este argumentul pentru admiterea retrimiterii:

a) un şir neîntrerupt de noi retrimiteri;

b) norma conflictuală aplicabilă este cea a forului;

c) coordonarea sistemelor de drept aflate în conflict.

61. Ordinea publică în dreptul internaţional privat:

a) are aceeaşi funcţie ca şi ordinea publică în dreptul intern;

b) precizează limitele aplicării legii străine;

c) precizează limitele domeniului lăsat liberei iniţiative a părţilor.

62. Ordinea publică poate fi invocată:

a) numai în domeniul dreptului familiei;

b) numai în materia statutului personal;

c) în toate materiile dreptului internaţional privat.

63. Constituie caractere ale ordinii publice:

a) diversitatea în ceea ce priveşte conţinutul său de la o ţară la alta;

b) apare ca un corectiv în aplicarea legii străine;

c) este actuală.

64. Invocarea ordinii publice în materia creării de drepturi înseamnă:

a) invocarea în materia drepturilor dobândite;

b) invocarea în materia naşterii raportului juridic;

c) substituirea legii forului celei străine.

65. Efectele invocării ordinii publice într-o ţară:

a) se produc datorită autorităţii acesteia în altă ţară;

b) se produc automat;

c) se produc pentru că ordinea publică a ţării unde se cere recunoaşterea, permite menţinerea

efectelor produse.
66. Fraudarea legii poate interveni:

a) în privinţa statutului personal ;

b) în privinţa bunurilor mobile;

c) în privinţa statutului real.

67. Spre deosebire de fraudarea în dreptul intern, în cazul celei din dreptul internaţional privat:

a) se înlătură aplicarea legii locale;

b) se înlătură aplicarea legii străine;

c) se înlătură fie aplicarea legii locale, fie aceea a legii străine;

68. Fraudarea legii şi ordinea publică:

a) cele două instituţii juridice nu trebuie confundate;

b) cele două instituţii trebuie confundate;

c) nu are importanţă.

69. Condiţiile cumulative ale fraudării legii sunt :

a) actul de voinţă al părţilor, intenţia frauduloasă a părţilor şi scopul urmărit;

b) actul de voinţă al părţilor, intenţia frauduloasă a părţilor, utilizarea unor mijloace licite, şi nu ilicite,

obţinerea unui rezultat ilicit;

c) actul de voinţă al părţilor, intenţia frauduloasă a părţilor, utilizarea unor mijloace ilicite şi un

rezultat licit.

70. Sancţionarea fraudării legii în dreptul român:

a) se aplică numai în cazuri limitativ prevăzute de lege;

b) se aplică numai în cazul actelor nu şi pentru contracte;

c) sancţiunea constă în nulitatea actului juridic încheiat cu fraudarea legii române.

71. Ne aflăm în prezenţa unui conflict de legi în spaţiu:

a) când se pune problema momentului existenţei raportului juridic a cărui valoare se cere;

b) când se pune problema momentului naşterii, al modificării, al transmiterii sau al stingerii raportului

juridic;

c) nu are importanţă.

72. Distincţia dintre conflictul de legi în spaţiu şi conflictul de legi în timp şi spaţiu prezintă interes

pentru :

a) în privinţa ordinii publice în dreptul internaţional privat ;

b) cu privire la clasificarea în normele teritoriale şi norme extrateritoriale;

c) în privinţa drepturilor subiective

73. La baza soluţionării conflictului de legi în timp şi spaţiu:

a) normele dreptului civil;

b) normele extrateritoriale;

c) normele dreptului internaţional, pentru sistemul nostru de drept, cel român.

74. Una din condiţiile eficacităţii internaţionale a drepturilor dobândite:

a) Dreptul subiectiv să fi fost dobândit conform legii competente;

b) Dreptul subiectiv dobândit să producă toate efectele;

c) Stabilirea legii ce urmează a se aplica.

75. Efectele dreptului subiectiv dobândit potrivit legii străine sunt :

a) Dreptul subiectiv dobândit nu poate produce în altă ţară mai multe efecte decât prevede legea

potrivit căreia a fost creat;

b) Dreptul subiectiv dobândit poate produce în altă ţară mai multe efecte decât prevede legea potrivit

căreia a fost creat;

c) Dreptul subiectiv dobândit produce toate efectele pe care i le dă legea sub imperiul căreia a luat
naştere.
76. Conflictul mobil de legi apare:

a) când raportul juridic este supus unui sistem de drept străin;

b) când raportul juridic este supus succesiv la două sisteme de drept diferite;

c) când raportul juridic este supus la două legi diferite aparţinând aceluiaşi sistem de drept.

77. Conflictul mobil de legi poate interveni în următoarele domenii:

a) în privinţa statutului real imobiliar;

b) în privinţa statutului real mobiliar;

c) în privinţa pavilionului navelor

78. Suntem în prezenţa unui conflict în timp al normelor conflictuale ale forului:

a) apar norme conflictuale noi într-o ţară;

b) apar legi aplicabile noi;

c) se schimbă sistemul de drept aplicabil.

79. Conflictul mobil de legi prezintă ca particularitate:

a) afectează legea aplicabilă;

b) apare din cauza menţinerii punctului de legătură;

c) apare din cauza schimbării punctului de legătură.

80. Conflictul mobil de legi se aseamănă cu conflictul de legi în timp:

a) ambele presupun existenţa a două legi succesive;

b) ambele presupun un punct de legătură fix;

c) ambele afectează legea aplicabilă.

81. Faptele de stare civilă sunt:

a) naşterea persoanei;

b) moartea persoanei;

c) căsătoria persoanei.

82. Legea personala se poate prezenta sub următorul aspect:

a) legea naţională;

b) legea internă;

c) legea domiciliului.

83. Teoria interesului naţional constă în:

a) o persoană capabilă după legea sa personală, va fi considerată incapabilă în altă ţară;

b) o persoană incapabilă potrivit legii sale personale, va fi considerată incapabilă în orice ţară s-ar
duce;

c) dacă o persoană este capabilă după legea sa personală, ea va fi considerată capabilă în orice ţară

s-ar duce.

84. Potrivit dreptului român, statutul personal este supus :

a) este supus legii naţionale;

b) este supus legii naţionale, afără numai dacă prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel;

c) este supus legii domiciliului.

85. Ocrotirea părintească privitor la copilulul din afara căsătoriei, cetăţean român este supusă:

a) legii domiciliului;

b) legii naţionale a copilului de la data naşterii;

c) legii aleasă de părinţi.

86. Fundamentul regulii lex rei sitae se găseşte în:

a) reglementarea de către legea străină;

b) autoritarea legii interne;

c) un stat nu poate admite că un bun aflat pe teritoriul său, să fie reglementat de o lege străină.

87. Domeniul de aplicare al regulii lex rei sitae conţine:

a) navele şi aeronavele;

b) regimul juridic al posesiunii

c) mărfurile în tranzit.

88. Lex rei sitae nu se aplică:

a) bunurilor care se găsesc în circuitul civil;

b) mijloacelor de apărare a dreptului de proprietate;

c) navelor şi aeronavelor.

89. Dreptul de autor este supus:

a) legii statului unde opera a fost adusă pentru prima oară la cunoştiinţa publicului;

b) legii forului;

c) legii naţionale a creatorului.

90. Lex rei sitae reglementează:

a) forma actelor juridice;

b) capacitatea persoanei care contractează;

c) o parte din aspectele raportului juridic.

91. Potrivit regulii locus regit actum:

a) forma actului juridic este cârmuită de legea locului unde se încheie actul;

b) forma actului juridic este cârmuită de legea forului;

c) forma actului juridic este cârmuită de legea naţională a părţilor.

92. Regula locus regit actum îşi găseşte fundamentul :

a) în considerarea principiilor dreptului privat;

b) în consideraţii de ordin practic;

c) în considerarea principiilor dreptului public.

93. Una din excepţiile de la aplicarea regulii locus regir actum:

a) calificarea şi conflictul de calificări;

b) prevederiile legii forului;

c) frauda la lege în dreptul internaţional privat.

94. În cazul actelor sub semnătură privată regula locus regit actum are un caracter:

a) facultativ;

b) imperativ;

c) obligatoriu.

95. Forma de procedură este supusă:

a) legii aleasă de părţi;

b) legii străine aplicabile;

c) legii forului.
96. Legea competentă pentru a reglementa condiţiile de fond şi efectele contractului se numeşte:

a) lex contractus;

b) lex fori;

c) lex patriae.

97. Lex voluntatis exclude :

a) calificarea şi conflictul de calificări;

b) retrimiterea;

c) legea aleasă de părţi.

98. Legea contractului mai poate fi determinată după :

a) lex fori;

b) lex causae;

c) lex loci executions.

99. Principiul lex loci contractus înseamnă :

a) determinarea legii contractului după legea locului încheierii contractului;

b) exprimarea voinţei părţilor în privinţa legii aplicabile;

c) determinarea legii contractului după legea executării contractului.

100 . Lex voluntatis se aplică:

a) unui număr restrâns de contracte în dreptul român;

b) unui număr mare de contracte în dreptul român;

c) numai contractelor comerciale.

101. Răspunderea civilă delictuală este supusă:

a) legii locului unde a intervenit faptul cauzator de prejudicii;

b) legii aleasă de părţi;

c) nu are importanţă;

102. În marea liberă şi în spaţiul aerian de deasupra ei, activitatea delictuală este supusă:

a) legii locului unde a intervenit faptul cauzator de prejudicii;

b) legii pavilionului;

c) legea naţionalităţii comune.

103. Abordajul navelor în marea teritorială este supus:

a) legii pavilionului;

b) legii naţionalităţii comune a navelor;

c) legii locului delictului.

104. Legea aplicabilă dreptului la replică:

a) legea statului unde a apărut publicaţia ;

b) legea naţională a persoanei incriminate;

c) legea domiciliului persoanei respective.

105. În cazul plăţii nedatorate se aplică:

a) legea naţională a părţii păgubite;

b) legea locului unde s-a făcut plata;

c) legea care reglementează contractul.

106. În cazul căsătoriei în străinătate între cetăţenii români, condiţiile de fond ale căsătoriei

sunt supuse:

a) legii române;

b) legii domiciliului comun;

c) legii unde se încheie căsătoria;

107. Forma încheierii căsătoriei este supusă:

a) legii viitorului domiciliu comun al soţilor;

b) legii statului pe teritoriul căruia se celebrează;

c) legea naţionalităţii comune.

108. Legea aplicabilă efectelor căsătoriei, când soţii au aceaşi cetăţenie:

a) legea domiciliului comun;

b) legea română ;

c) legea naţională comună a soţilor.

109. Condiţiile de fond cerute pentru încheierea convenţiei matrimoniale sunt cele prevăzute de:

a) legea naţională a fiecăruia dintre soţi ;

b) legea locului unde se încheie;

c) legea domiciliului.

110. Obligaţia de întreţinere în raporturile dintre părinţi şi copii se determină după:

a) legea care reglementează divorţul;

b) legea care reglementează efectele căsătoriei;

c) legea care naţională a creditorului.

111. Moştenirea bunurilor mobile , oriunde acestea s-ar afla este:

a) legii naţionale;

b) legii domiciliului;

c) legii aleasă de moştenitori;

112. Locul deschiderii succesiunii prezintă importanţă pentru :

a) determinarea notarului competent;

b) determinarea competenţei instanţei judecătoreşti;

c) legea aplicabilă.

113. Consimţământul este supus:

a) legii domiciliului;

b) legii aleasă de moştenitori ;

c) legii succesiunii.

114. În privinţa sezinei executorului testamentar se poate aplica şi :

a) lex rei sitae ;

b) locus regir actum;

c) lex voluntatis.

115. Cauza este supusă:

a) lex rei sitae;

b) legii succesiunii;

c) locus regit actum.

116. Frauda de lege in dreptul international privat

a) este o problema ce tine de gresita aplicare a normei conflictuale

b) este o problema ce tine de solutionarea conflictului de jurisdictii

c) este o exceptie de la aplicarea legii straine, astfel cum a fost desemnata prin norma conflictuala a
forului

117. Normele de aplicare imediata:

a) au un caracter teritorial, imperativ si unilateral, indicand strict aplicarea legii forului

b) solutioneaza conflictul de jurisdictii

c) reglementeaza conditia juridica a strainului

118. Luarea in considerare a legii straine:

a) apare in cazul retrimiterii

b) este specifica dreptului englez la solutionarea conflictului de legi

c) nu se confunda cu aplicarea legii straine, presupunand doar cercetarea continutului legii straine

119. Lex rei sitae guverneaza:

a) forma exterioara a actului juridic incheiat cu privire la bunurile imobile

b) regimul bunurilor si drepturilor reale

c) regimul navelor si aeronavelor

120. Legea nationala a persoanei fizice guverneaza:

a) starea civila, capacitatea juridica si raporturile de familie

b) testament olograf

c) regimul bunurilor aflate asupra calatorilor in timpul calatoriilor pe nave si aeronave

121. Conflictul mobil de legi:

a) priveste determinarea legii aplicabile unui raport juridic cu element de extraneitate

b) nu poate sa apara in cazul bunurilor imobile

c) priveste recunoasterea drepturilor dobandite in raport de o lege straina, contemporana nasterii

dreptului subiectiv

122. Succesiunea este guvernata in dreptul international privat român de:

a) legea locului deschiderii succesiunii

b) legea nationala a autorului desemnata de aceasta ca lege aplicabila in tot succesiunii reale

c) legea ultimei resedinte obisnuite a autorului

123. Recunoasterea persoanei juridice straine in dreptul international privat roman se face:

a) opereaza de drept pentru persoanele juridice cu scop lucrative si in limita ordinii publice romane

b) opereaza judiciar, sub conditia reciprocitatii, in toate situatiile

c) se face dupa legea a carei netionalitate o are persoana juridica

124. Lex voluntatis guverneaza:

a) regimul matrimonial, cand partile au ales legea aplicabila

b) actul juridic, mai putin forma exterioara ceruta ad validitatem de locus regit actum

c) actul juridic, in ansamblul sau, fara nicio distinctie

125. Calificarea in dreptul international privat:

a) este un conflict pozitiv al normelor conflictuale

b) este o problema ce se solutioneaza anterior desemnarii legii aplicabile

c) se face, in principiu, dupa legea forului

126. Condiția juridică a străinului :

a) este determinată de părți prin acordul de voință

b) este reglementată prin norme conflictuale

c) este reglementată prin norme imperative, de aplicare directă

127. Normele de aplicare imediată :

a) au un caracter imperativ, teritorial și unilateral

b) reglementează condiția juridică a străinului

c) soluționează conflictul de jurisdicții

128. In dreptul internațional privat, calificarea se face după :

a) lex fori și lex causae, dacă dreptul străin nu este cunoscut forului

b) legea națională a titularului dreptului calificat

c) legea materială la care face trimitere forul

129. Normele conflictuale :

a) soluționează conflictul de legi în timp și spațiu

b) au de regulă un caracter bilateral

c) au o structură dată de conținut și legătură

130. Domeniul dreptului internațional privat este dat de : *

a) conflictul de legi, condiția juridică a străinului, localizarea și retrimiterea

b) conflictul mobil de legi, calificarea, normele conflictuale, normele de aplicare imediată și

condiția juridică a străinului

c) conflictul de legi, conflictul de jurisdicții, condiția juridică a străinului, normele conflictuale și

normele de aplicare imediată
131. Elementul de extraneitate *

a) este o stare de fapt în legătură cu un raport de drept civil în sens larg

b) este o stare de drept reglementată de lege prin soluții conflictualiste

c) primește considerare în raport de fiecare sistem de drept

132. Recunoașterea drepturilor dobândite în raport de o lege străină : *

a) se face de forul actualmente competent, în limita ordinii publice, cu condiția valabilei nașteri a
dreptului pozitiv a cărui recunoaștere se cere

b) dacă dreptul subiectiv s-a născut în plat internațional, mai întâi se cercetează valabila aplicare
a normelor conflictuale și ulterior valabile aplicare a normelor materiale ce guvernau nașterea
dreptului

c) se bazează pe extrateritorialitatea drepturilor subiective și egala recunoaștere a sistemelor de

drept între ele

133. Retrimiterea este . *

a) un conflict negativ al sistemelor conflictualiste ale sistemelor de drept aflate în conflict de legi

b) simplă sau de gradul 1 și complexă sau de gradul 2

c) un conflict pozitiv al sistemelor de drept aflate în conflict de legi

134. Conflictul mobil de legi *

a) apare datorită mobilității factorilor de conflict, oamenii putând uza de punctele de legătură

b) nu apare în domenii precum : raporturile de familie și contracte

c) se soluționează prin aplicarea normei conflictuale și a regulilor dreptului tranzitoriu

135. Conflictul de legi *

a) apare între legea forului și legea străină cu care raportul juridic are legătură prin elementul
străin

b) se soluționează prin aplicarea legii străine

c) se soluționează anterior stabilirii condiției juridice a străinului

136. Conflictul de calificări : *

a) se soluționează după legea proprie adică cea aleasă de parti

b) se soluționează în principal după lex fori

c) se face după legea străină principial competentă, dacă termenii sunt necunoscuți forului

137. Norma conflictuală are un caracter : *

a)prealabil, prejudicial

b)soluționează pe fond raportul juridic

c.indirect, soluționează conflictul de legi

138. Retrimiterea , în dreptul român : * ?

a) este primită doar dacă forul este sistemul de drept român

b) cunoaște atât forma simplă, cât și forma complexă, fără nicio

precizare

c) nu este admisă

139. Condiția juridică a străinului : *

a) este reglementată prin norme conflictuale

b) este reglementată prin norme de aplicare imediată

c) soluționează conflictul de jurisdicții

140. Norma de aplicare imediată soluționează :

a) condiția juridică a străinului

b) conflictul de jurisdicții

c) conflictul de legi
141. Localizarea raportului juridic cu element de extraneitate se face după : *

a) izvorul raportului juridic

b) subiectele raportului juridic
c) voința părților

142. Caracterele regulilor de conflict sunt : *

a. personalism - teritorialism

b. conflict de interese - conflict de suveranități

c) bilateralism - unilateralism

143. Conflictul de legi în timp și spațiu *

a) privește recunoașterea drepturilor dobândite în raport de o lege

străină

b) privește recunoașterea actelor de stare civilă întocmite în străinătate

c) privește recunoașterea bunurilor dobândite în țară străină

144. Luarea in considerare a legii straine:

a) exclude aplicarea legii străine

b) presupune lămurirea sensului juridic al termenilor
c) presupune aplicarea legii straine doar in anumite situatii

145. Conflictul mobil de legi:

a) nu poate sa apara in materia navelor si aeronavelor

b) poate sa apara in orice materie

c) poate sa apara in materia statutului personal al persoanei fizice

146. Normele Conflictuale:

a. Au o structură specifică dată de conținutul si legătura normei conflictuale

b. Sunt specifice fiecărui sistem de drept
c. Soluționeaza conflicetele de legi
147. Normele de aplicare imediată:

a. Sunt norme cu caracter imperativ si teritorial

b. Sunt norme de competență si procedură de judecată aplicate raportului ce element de
exatraneitate

148. Domeniul dreptului internațional privat este dat de:

a. Conflictul de jurisdicții, condiția juridica a străinului, conflictul de legi, normele conflictuale

si normele de aplicate imediată
b. Normele conflictuale , normele de plaicare imediata, conflictul de legi, coditia juridica a
astrainului si localizarea.
c. Conflictul de legi, conditia juridica a strainului, calificarea , retrimiterea si conflictul de
jurisdictii.

149. Condiția juridică a străinului

a. Este diferită de la un stat la altul si în timp, în cadrul aceluiși sistem de drept

b. Este reglementată prin norme de aplicare imediată
c. Se determină anterior soluționari conflictului de legi.

150. Retrimiterea:

a. Este un conflict negativ al normelor conflictuale din sistemele aflate in conflict de legi
b. Este un coflic negativ al normelor de competenta
c. Este situatia in care norma la care a trimis forul , la randul sau primeste soluționarea
litigiului.

151. Calificarea in dreptul internațional privat:

a.este o problema care intervine anterior soluționarii conflictului de legi

b. privește lamurirea sensului termenilor din conținutul si legatura normei conflictuale

c.priveste aratarea drepturilor părților si a acțiunilor pe care le pot exercita

152. Conflictul de legi in timp si spațiu:

a. Pune in discuție extrateritorialitatea punctelor de legatură

b. Se soluționează prin norme conflictuale.
c. Priveste recunoastrea drepturilor valabil dobandite in raport de o lege straină
153. Izvoarele dreptului internațional privat:

a. Sunt de drept intern si de drept internațional

b. Au un caracter internațional si universal
c. Sunt izvoare specifice si izvoare nespecifice

154. Dreptul Internațional Privat:

a. Este o ramură a dreptului intern

b. Este o ramura cu natură mixtă de drept intern si internațional
c. Este o ramura a dreptului internațional

155. Conflictul mobil de legi:

a. Presupune alegerea unei legi mai favorabile intr-un raport juridic cu element strain
b. Presupune schimbarea punctului de legatură fara schimbarea conținutului normei conflictuale
c. Presupune schimbarea punctelor de legatură si a continului normei conflictuale

156. Dreptul international privat :

a. este o ramura de sine statatoare a dreptului

b. este o parte a dreptului civil

c. este o parte a dreptului international

157. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Constitutia Romaniei

b. Uzantele comerciale internationale

c. Cutuma international

158. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

a. Codul civil

b. Practica judiciara

c. Practica arbitrala
159. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a. Tratatele internationale

b. Practica judiciara

c. Uzantele comerciale interne

160. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al
Romaniei:

a. Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra

b. Cutuma internationala
c. Uzantele comerciale interne

161. Constituie caracteristică a elementului de extraneitate:

a) legătura cu un alt sistem de drept;

b) element internaţional în toate cazurile în sensul dreptului comerţului internaţional;

c) element de structură a raportului juridic.

162. Constituie element de extraneitate:

a) cetăţenia;

b) domiciliul;

c) caracterul normelor juridice.

163. Este caracter al raportului juridic ce element de extraneitate:

a) raport de drept civil, în sens larg;

b) numai raport de drept comercial;

c) raport de drep civil în sens restrâns.

164. Domeniul dreptului internaţional privat este alcătuit de:

a) conflictul de legi şi conflictul de jurisdicţii;

b) conflictul de legi, conflictul de jurisdicţii, condiţia juridică a străinului şi cetăţenia;

c) conflictul de legi, conflictul de jurisdicţii şi condiţia juridică a străinului.

165. În principiul conflictul de legi se iveşte între:

a) între lex fori şi legea străină;

b) între lex fori şi lex causae;

c) între lex causae şi legea străină ai raport de drept comercial;

166. Norma conflictuala:

a) Cârmuieşte direct raportul juridic;

b) Arată numai care este legea aplicabilă;

c) Este o norma de trimitere.

167. Sunt norme ale dreptului internaţional privat:

a) Normele interpretative;

b) Normele conflictuale;

c) Normele materiale.

168. Locul încheierii actului juridic este punct de legătură:

a) Determinare condiţiilor de fond al contractului;

b) Determinarea regimului juridic al imobilelor;

c) Natura juridică a succesiunii;

169. Normele cu acţiune dublă reprezintă:

a) o normă materială sau substanţială;

b) norme cu acplicare imediată;

c) norme conflictuale

170. Cele două elemente de structură ale normei conflictuale sunt:

a) conţinutul şi legătura;

b) forma şi legătura;

c) caracterul şi conţinutul.

171. Metoda conflictualistă soluționează

a) condiţia juridică a străinului;

b) conflictul de legi;

c) numai răspunderea civilă delictuală

172. Metoda conflictualistă presupune:

a) alegerea legii competente;

b) fiecare stat are propriul sistem de norme conflictuale;

c) existenţa unor norme conflictuale adaptate prin convenţii internaţionale.

173. Metoda normelor materiale, spre deosebire de cea conflictualistă presupune:

a) reglementarea directă a raportului juridic;

b) alegerea legii competente;

c) sluţionarea nemijlocită a rapoartelor juridice cu element de extraneitate.

174. Metoda folosirii legilor de aplicare imediată presupune:

a) Aplicarea normelor conflictuale este subordonată, ca în materia respectivă să nu existe o lege

de aplicare imediata

b) Determinarea competenţei unui sistem de drept;

c) Soluţionarea nemijlocită a raportului juridic cu element internaţional.

175. Metoda proper law constă în :

a) Determinarea legii de la o speţă la alta, chiar dacă se referă la aceeaşi materie;

b) Aplicarea acelorlaşi reguli pentru speţele din aceeaşi materie,

c) Nu ia în considerare totalitatea împrejurărilor de fapt ale speţei.

176. Principalele izvoare interne sunt:

a) actele normative care conţin norme conflictuale sau materiale, destinate să reglementeze

raporturi cu element de extraneitate;

b) convenţiile internaţionale;

c) uzanţele comerciale.

177. După sfera lor, izvoarele interne se împart în:

a) uzanţe şi cutume;

b) izvoare specifice şi nespecifice;

c) practica judiciară.

178. Existenţa lacunelor în legislaţia internă, conduce la:

a) refuzul judecătorului de a soluţiona litigiul;

b) complinirea prin analogia legii ;

c) complinirea prin analogia dreptului.

179. Sunt izvoare internaţionale:

a) tratatul şi pactul internaţional;

b) practica arbitrară;

c) acordul internaţional.

180. Cutuma este :

a) o practică acceptată de părţi;

b) o caracteristică a dreptului comercial;

c) o regulă de conduită stabilită în practica vieţii sociale.

181. Conţinutul normei conflictuale se determină cu ajutorul:

a) Locul executării contractului

b) Capacitatea şi starea civilă;

c) Domiciliu.

182. Reprezintă un factor care determină calificarea:

a) în diferite sisteme de drept, noţiunile şi termenii folosiţi de norma conflictuală au sensuri diferiţi;

b) legea străină trebuie luată în considerare;

c) trebuie acordată competenţă şi legii altui stat.

183. Suntem în prezenţa unui conflict de calificări, atunci când:

a) Elementele de structură ale normei conflictuale au acelaşi înţeles în sistemele de drept aflate în
prezenţă;

b) Elementele de structură ale normei conflictuale au înţelesuri diferite în sistemele de drept aflate
în prezenţă;

c) Nu are importanţă.
184. Este considerată o excepţie de la calificarea după legea forului:

a) Autonomia de voinţă;

b) Calificarea secundară;

c) Retrimiterea.

185. Calificarea în dreptul român :

a) este cea stabilită de legea română;

b) este cea stabilită de legea aplicabilă;

c) depinde de la caz la caz.

186. Retrimiterea presupune

a) un conflict în spaţiu între normele conflictuale;

b) un conflict în timp între normele conflictuale;

c) un conflict negativ între normele conflictuale.

187. Retrimiterea de gradul presupune :

a) legea străină retrimite la legea forului;

b) legea străină retrimite la legea unui stat terţ;

c) legea străină se aplică direct.

189. Legea română prevede:

a) neadmiterea retrimiterii de gradul I;

b) admiterea retrimiterii de gradul I;

c) admiterea retrimiterii de gradul II.

190. Retrimiterea nu se aplică:

a) în cazul autonomiei de voinţă;

b) când se aplică regula locus regit actum;

c) în cazul calificării.

191. Care este argumentul pentru admiterea retrimiterii:

a) un şir neîntrerupt de noi retrimiteri;

b) norma conflictuală aplicabilă este cea a forului;

c) coordonarea sistemelor de drept aflate în conflict.

192. Conţinutul normei conflictuale se determină cu ajutorul:

a) Locul executării contractului;

b) Capacitatea şi starea civilă;
c) Domiciliu.

193. Reprezintă un factor care determină calificarea:

a) în diferite sisteme de drept, noţiunile şi termenii folosiţi de norma conflictuală au sensuri

diferiţi;
b) legea străină trebuie luată în considerare;
c) trebuie acordată competenţă şi legii altui stat.

194. Suntem în prezenţa unui conflict de calificări, atunci când:

a) Elementele de structură ale normei conflictuale au acelaşi înţeles în sistemele de drept

aflate în prezenţă;
b) Elementele de structură ale normei conflictuale au înţelesuri diferite în sistemele de
drept aflate în prezenţă;
c) Nu are importanţă.
195. Este considerată o excepţie de la calificarea după legea forului:

a) Autonomia de voinţă;
b) Calificarea secundară;
c) Retrimiterea

196. Calificarea în dreptul român :

a) este cea stabilită de legea română;

b) este cea stabilită de legea aplicabilă;
c) depinde de la caz la caz.

197. Retrimiterea presupune

a) un conflict în spaţiu între normele conflictuale;

b) un conflict în timp între normele conflictuale;
c) un conflict negativ între normele conflictuale.

198. Retrimiterea de gradul presupune :

a) legea străină retrimite la legea forului;

b) legea străină retrimite la legea unui stat terţ;
c) legea străină se aplică direct.

199. Legea română prevede:

a) neadmiterea retrimiterii de gradul I;

b) admiterea retrimiterii de gradul I;
c) admiterea retrimiterii de gradul II.

200. Retrimiterea nu se aplică:

a) în cazul autonomiei de voinţă;

b) când se aplică regula locus regit actum;
c) în cazul calificării.
201. Care este argumentul pentru admiterea retrimiterii:

a) un şir neîntrerupt de noi retrimiteri;

b) norma conflictuală aplicabilă este cea a forului;
c) coordonarea sistemelor de drept aflate în conflict

202. Conflictul mobil de legi apare:

a) când raportul juridic este supus unui sistem de drept străin;

b) când raportul juridic este supus succesiv la două sisteme de drept diferite;

c) când raportul juridic este supus la două legi diferite aparţinând aceluiaşi sistem de drept.

203. Conflictul mobil de legi poate interveni în următoarele domenii:

a) în privinţa statutului real imobiliar;

b) în privinţa statutului real mobiliar;

c) în privinţa pavilionului navelor.

204. Suntem în prezenţa unui conflict în timp al normelor conflictuale ale forului:

a) apar norme conflictuale noi într-o ţară;

b) apar legi aplicabile noi;

c) se schimbă sistemul de drept aplicabil.

205. Conflictul mobil de legi prezintă ca particularitate:

a) afectează legea aplicabilă;

b) apare din cauza menţinerii punctului de legătură;

c) apare din cauza schimbării punctului de legătură.

206. Conflictul mobil de legi se aseamănă cu conflictul de legi în timp:

a) ambele presupun existenţa a două legi succesive;

b) ambele presupun un punct de legătură fix;

c) ambele afectează legea aplicabilă.

207. Faptele de stare civilă sunt:

a) naşterea persoanei;

b) moartea persoanei;

c) căsătoria persoanei

208. Legea personala se poate prezenta sub următorul aspect:

a) legea naţională;

b) legea internă;

c) legea domiciliului.

209. Teoria interesului naţional constă în:

a) o persoană capabilă după legea sa personală, va fi considerată incapabilă în altă ţară;

b) o persoană incapabilă potrivit legii sale personale, va fi considerată incapabilă în orice ţară s-ar
duce;

c) dacă o persoană este capabilă după legea sa personală, ea va fi considerată capabilă în orice ţară

s-ar duce.

210. Potrivit dreptului român, statutul personal este supus :

a) este supus legii naţionale;

b) este supus legii naţionale, afără numai dacă prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel;

c) este supus legii domiciliului.

211. Ocrotirea părintească privitor la copilulul din afara căsătoriei, cetăţean român este supusă:

a) legii domiciliului;

b) legii naţionale a copilului de la data naşterii;

c) legii aleasă de părinţi.

212. Nationalitatea persoanei juridice in dreptul international privat roman se determina dupa:

a) dupa locul de inmatriculare, ca si criteriu principal

b) locul unde isi are sediul social persoana juridica

c) dupa nationalitatea capitalului sau cetatenia asociatiilor, ca si criteriu secundar

213. Locus regit actum guverneaza:

a) forma exterioara a actelor de stare civila

b) forma exterioara a actului juridic, daca forma nu este ceruta ad validitatem

c) forma exterioara a testamentului autentic

214. Legea delictuala guverneaza:

a) conditiile generale de raspundere civila delictuala

b) actiunea in regres a mostenitorilor impotriva celui care a obtinut de la faptuitor repararea

integrala a prejudiciului

c) toate formele de raspundere pentru fapta altuia, in tot

215. Legea pavilionului guverneaza:

a) regimul bunurilor aflate la bordul navei/aeronavei sis trans legate de acestea

b) regimul faptelor juridice petrecute in marea teritoriala
c) regimul bunurilor aflate asupra calatorilor

216. Legea locului situarii bunului guverneaza:

a) regimul posesiei si actiunilor posesorii

b) regimul trenurilor si autotrenurilor
c) regimul obligatiilor propter rem
217. Pot constitui obiect de reglementare in dreptul international privat raporturile de:

a) drept comercial cu element strain

b) drept administrative cu element strain
c) drept fiscal cu element strain

218. Conflictul de legi in timp si spatiu:

a) este un aspect spatio-temporal al conflictului de legi ce apare ulterior solutionarii conflictului de

jurisdictii
b) priveste recunoasterea extrateritoriala a drepturilor dobandite in raport de o lege straina forului
actualmente competent
c) cunoaste doua forme: una negative sau complexa si una pozitiva sau simpla

219. Localizarea in dreptul international privat:

a) presupune stabilirea cu ce sistem de drept prezinta cele mai stranse legaturi raportul juridic cu
element strain
b) presupune realizarea unei relatii teritoriale intre raportul juridic si un sistem de drept
c) se realizeaza in functie de subiectul,obiectul si izvorul raportului juridic cu element de
extraneitate

220. Aplicarea legii straine:

a) se face in temeiul normelor conflictuale ale forului
b) se poate face si cu titlu de drepturi dobandite
c) se face in temeiul legii straine