Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Filiaţia faţă de mamă sau maternitatea presupune două elemente: faptul naşterii şi identitatea copilului.
- Stabilirea maternităţii se face prin certificatul de naştere, prin recunoaştere şi prin hotărâre
judecătorească.
- Stabilirea paternităţii se realizează diferit pentru copilul din căsătorie şi pentru copilul din afara
căsătoriei
o Filiaţia faţă de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate. copilul
născut sub durata căsătoriei, chiar dacă a fost conceput înainte de încheierea căsătoriei şi
indiferent dacă soţul mamei a cunoscut sau nu starea de graviditate a viitoarei soţii la data
încheierii căsătoriei. În această noţiune includem şi copilul născut în timpul căsătoriei lovite de
nulitate, fie absolută, fie relativă, aşa cum prevede art. 305 alin. (1) NCC, şi copilul conceput în
timpul căsătoriei, dar născut după desfacerea, încetarea sau anularea acesteia, dacă naşterea a
avut loc înainte de recăsătorirea mamei.
Dacă însă copilul este conceput după desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei, el nu mai
este considerat din căsătorie.
o Filiaţia faţă de tatăl din afara căsătoriei se stabileşte prin recunoaştere sau prin hotărâre
judecătorească, după caz. Copilul din afara căsătoriei este copilul conceput şi născut înainte de
căsătorie sau după desfacerea, încetarea sau anularea acesteia, chiar dacă părinţii lui s-au
căsătorit ulterior naşterii sale, dar şi copilul ai cărui părinţi nu sunt căsătoriţi între ei. Copilul
aflat în această situaţie trebuie să dovedească relaţiile sexuale întreţinute de mamă cu pretinsul
tată în perioada timpului legal al concepţiei.
- Prezumţia timpului legal al concepţiunii: art.412 (1), C.Civ. “intervalul de timp cuprins intre a 300-a
zi a 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiei. El se calculeaza zi cu zi.”
- Prezumţia de paternitate: Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul
mamei.
o copilul este conceput şi născut în cadrul căsătorie - când soţul mamei nu este tatăl copilului,
el poate răsturna prezumţia prin acţiunea în tăgada paternităţii.
o copilului conceput în timpul căsătoriei şi născut după încetarea, desfacerea, declararea
nulităţii sau anularea căsătoriei şi care are ca tată pe fostul soţ al mamei.
o !!! Situatie – DUBLA PATERNITATE / CONFLICT DE PATERNITATE mama divorţată
sau văduvă naşte un copil la mai puţin de 300 de zile de la desfacerea sau încetarea căsătoriei,
dar după ce a intrat într-o nouă căsătorie. bărbatul care se căsătoreşte cu o femeie însărcinată
recunoaşte tacit copilul. Dacă paternitatea nu corespunde adevărului, ea poate fi tăgăduită sau
contestată, caz în care se va relua în discuţie aplicarea prezumţiei faţă de fostul soţ al mamei, cu
condiţia ca, până la naşterea copilului, să nu fi trecut 300 de zile de la încetarea, desfacerea sau
desfiinţare primei căsătorii. Dacă şi fostul soţ al mamei ar reuşi să tăgăduiască paternitatea
copilului, acesta ar avea situaţia juridică a copilului din afara căsătoriei.
o copilului născut în timpul căsătoriei mamei sale, dar conceput înainte de căsătorie -
prezumţie de recunoaştere tacită a paternităţii copilului conceput înainte de încheierea
căsătoriei.
o situaţia bigamiei mamei copilului - prezumţia aplicabilă cu prioritate este cea a paternităţii
faţă de cel de-al doilea soţ al mamei, deşi această a doua căsătorie este lovită de nulitate
absolută.
- Tăgada de paternitate: dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului
1
o indiferent cine este titularul acţiunii(sotul mamei sau mama copilului – pentru acestia 2 actiunea
e prescriptibila in 3 ani, copilul sau tatal biologic - imprescriptibila ), în cadrul ei este
obligatoriu a se face dovada nepaternităţii
1. Recunoasterea maternitatii:
a. dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă (dacă mama a făcut declaraţia de
naştere, dar înregistrarea a fost omisă prin vina ofiţerului de stare civilă, nu se mai impune
efectuarea unei noi recunoaşteri, ci sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la întocmirea
ulterioară a actului de naştere pe baza declaraţiei făcute ante)
b. când copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi.( în cazul
copilului găsit sau abandonat de mamă în spital, dacă nu a fost stabilită identitatea mamei în
termen de 30 de zile !!situatii – pg.99)
2. Recunoaşterea paternităţii: vizează copilul conceput şi născut în afara căsătoriei.
- se poate face numai de către tată sau de un mandatar cu procură specială şi autentică.
- Copiii care pot fi recunoscuti:
a. Copilul înregistrat ca fiind născut din părinţi necunoscuţi = obligatoriu sa aiba stabilita
maternitatea mai intai!!!
b. Copilul conceput – e posibila si recunoasterea prenatala
c. !!Copilul recunoscut deja de un alt bărbat - recunoaşterea este lovită de nulitate absolută dacă a
fost recunoscut un copil a cărui filiaţie, stabilită potrivit legii, nu a fost înlăturată. Cu toate
acestea, dacă filiaţia anterioară a fost inlăturată prin hotărâre judecătorească, recunoaşterea este
valabilă.
d. Copilul decedat - acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenţi fireşti.
Formele recunoaşterii:
a) Declaraţie la serviciul de stare civilă
b) Înscrisul authentic
c) Testament (Recunoaşterea este irevocabilă, aşa încât revocarea testamentului, care este oricând
posibilă în timpul vieţii testatorului, nu produce efecte asupra recunoaşterii de filiaţie)!!! DAR
nulitatea testamentului atrage și nulitatea recunoașterii!
!!! Minorul necăsătorit îl poate recunoaşte singur pe copilul său, dacă are discernământ la momentul
recunoaşterii.
Nulitatea recunoaşterii
1. Nulitatea absoluta:
a. recunoaşterea a fost făcută faţă de un copil a cărui filiaţie, stabilită potrivit legii, nu a fost
înlăturată
b. recunoaşterea a fost făcută după decesul copilului, iar acesta nu a lăsat descendenţi fireşti;
c. recunoaşterea a fost făcută în alte forme decât cele prevăzute de lege, respectiv declaraţie la
serviciul de stare civilă, înscris autentic sau testament
Acţiunea în constatarea nulităţii absolute poate fi formulată de orice persoană interesată, de
copil, de celălalt părinte, de părintele biologic sau de moştenitorii acestora, de procurer, chiar şi din
oficiu de instanţă, în cadrul unui proces început.
Acţiunea este imprescriptibilă, iar citarea părinţilor şi a copilului în proces este obligatorie, potrivit
art. 436 NCC. Competenţa de soluţionare a acţiunii aparţine judecătoriei de la domiciliul pârâtului.
2
2. Nulitatea relativa - în cazul viciilor de consimţământ, deci recunoaşterea poate fi anulată pentru
eroare, dol sau violenţă. Acţiunea în anularea recunoaşterii poate fi introdusă de autorul
recunoaşterii al cărui consimţământ a fost viciat, într-un termen de 3 ani, care începe să curgă de la
data încetării violenţei ori, după caz, a descoperirii erorii sau dolului. Potrivit art. 436 NCC, citarea
părinţilor şi a copilului în proces este obligatorie, chiar dacă nu au calitatea de părţi. Competenţa de
soluţionare a acţiunii aparţine judecătoriei de la domiciliul pârâtului.
Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei : - filiaţia faţă de tatăl din afara căsătoriei se
stabileşte prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească.
- Dreptul la acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului, daca a implinit 14
ani, sau prin mama, tutore, etc.
- Acţiunea poate fi introdusă şi de copilul major, iar această concluzie rezultă cu claritate din faptul că
acţiunea aparţinând copilului nu se prescrie în timpul vieţii acestuia, iar după decesul său poate fi
introdusă de moştenitorii săi.
Mijloacele de probă în acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de tatăl din afara căsătoriei (titularul acţiunii în
tăgada sau contestarea paternităţii trebuie să facă dovada nepaternităţii - prin orice mijloc de probă)
o Expertizele
3
o Mărturisirea (se vor putea asculta ca martori rudele şi afinii până la gradul a treilea inclusiv, în afară de
descendent)
o Prezumţiile
Termenul în care se poate introduce acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei –
IMPRESCRIPTIBILA.!!!
- Dreptul la despăgubiri - pot face obiectul unei acţiuni judecătoreşti,
o Titularul acţiunii este mama copilului, care poate solicita aceste despăgubiri chiar şi atunci când
copilul s-a născut mort sau a murit înainte de pronunţarea hotărârii privind stabilirea paternităţii.
o Moştenitorii mamei nu pot introduce acţiunea, ci o pot numai continua, dacă mama a introdus-o
în timpul vieţii sale.
o Obiectul acţiunii îl constituie jumătate din cheltuielile naşterii şi ale lehuziei şi cheltuielile
făcute cu întreţinerea mamei în timpul sarcinii şi în perioada de lehuzie. Aceste cheltuieli
trebuie dovedite de mama conform dreptului comun
- Termenul în care se poate introduce această acţiune este termenul general de 3 ani, care curge de la
naşterea copilului
4
obligaţiei de întreţinere
Termen - 3 ani – pt. mama si sotul mamei - imprescriptibila
de - Imprescriptibila – pt. copil si tatal
prescripti biologic
e - 1 an – pt. mosternitori (de la decesul
parintelui)