Mihai Eminescu (1850-1889) s-a inscris in romantismul european prin sads iubirii si a

naturii, care este predominanta in lirica sa. Poezia Lacul, publicata la 1 septembrie 1876
in revista Convorbiri literare, alaturi de Melancolie, Craiasa din povesti, Dorinta, se
incadreaza in creatile das idilice, in care predomina natura cu cunoscutele ei elemente
specifice eminescene lacul, codrul, izvorul, luna etc.
Lirica erotica eminesteana imbina sentimentul dragostei pentru finta as cu adoratia fata
de frumusetile naturii, starea sufleteasca ia nastere, se impliniste sau se comsuma intrun decor mirific, de basm, sau intr-un cadru dezolant, mohorat, in functie de natura
sentimentelor exprimate.das, lacul, deoarece imaginea acestuia predomina in peisaj, in
raport cu celelalte elemente: trestiile, barca, lasduna, vantul etc.
Tema poeziei o constituie aspiratia poetului pentru o iubire ideala, cadu o poveste de
dragoste imaginata intr-un cadru natural rustic, cu care se contopeste trairea interioara
a eului liric.da
Eul liric se confeseaza, este exprimata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei
iubite, natura participa la trairile eului liric, lacul este personificat, devine martor la
iubirea poetului, contribuie la atmosfera de vraja, poezia incepe si se incheie simetric cu
imaginea lacului, care in d isadsi pierde din stralucire traind alaturi de poet suferinta si
tristetea.dsa
Tema basmului este triumful binelui asupra rului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea
mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, muncile, demascarea rufctorului, pedeapsa,
cstoria.
Aciunea se desfoar linear, succesiunea secvenelor narative este redat
prin nlnuire. Reperele temporale i spaiale sunt vagi: Amu cic era odat ntr-o ar ..., iar
fuziunea dintre real i fabulos se realizeaz nc din incipit.

Continutul poeziei. Poezia Lacul este alcatuita din cinci strofe a cate
patrudasdsadas versuri sau din cinci catrene, organizate gradat ca stare sufleteasca, de
la speranta implinirii iubirii pana la tristetea sfasietoare din final. Compozitional, poezia
poate fi structurata pe doua planuri, unul real, exterior care cuprinde tabloul descriptiv
al naturii si altul ideal, interior, al visului de implinire a iubirii absolute.
n basm, sunt prezente clieele compoziionale. Astfel, formula iniial: Amu cic era odat
i formula final: i a inut veselia ani ntregi, idsadadsada acum mai ine nc ... sunt formule
care marcheaz intrarea i ieirea din fabulos. Formulele mediane, i merg ei o zi, i merg dou, i
merg patruzeci i nou, i mai merge el ct mai merge, realizeaz trecerea de la o secven

narativ la alta i ntrein suspansul cititorului. Sunt prezente i numerele magice: 3,12, 24, semne
ale totalitii

Strofa intai descrie cadrul naturii, decorul in care eul liric va exprima dorinta arzatoare
de a simti in profunzime sentimentul de iubire absoluta. Imaginea vizuala, construita
prin epitete cromatice, a lacului albastru, incarcat de nuferi galbeni, este la inceput
statica apoi creste in dinamism, in miscare, umanizandu-se, deoarece tresare emotional
in cercuri albe. Tabloul naturii anticipeaza, astfel, emotia poetului in asteptarea
nerabdatoare a iubitei.
Strofa a doua compune spatial interior al trairii, al visarii eului liric la iubirea ideala.
Motivul asteptarii este relevat prin verbe ce exprima nesiguranta, incertitudinea parcaascult, parc-astept, stare accentuata si de repetitia acestora. Nerabdarea
indragostitului de a-si intalni iubita este exprimata inca din primul vers: Si eu trec de-a
lung de maluri. Folosirea verbelor la conjunctiv sugereaza speranta, visul de implinire a
iubirii, posibila fericire fiind vizualizata prin gesturile tandre, mangaietoare: sa rasara,
sa-mi cada. Eventualitatea implinirii visului de iubire este in concordanta cu posibilul
cuplu, realizat de poet prin doua pronume personale, eu si ea, care sugereaza, pe
de o parte, confesiunea poetului, iar pe de alta parte, unicitatea iubitei, pronumele fiind
subliniat grafic. Iubita este, asadar, ea, unica, singura care ar putea sa-l faca fericit.
Subiectul basmului l constituie parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou, ceea ce presupune
un lan deaciuni convenionale: o situaie iniial de echilibru expoziiunea; un eveniment care
deregleaz echilibrul iniial intriga; apariia donatorilor i a ajutoarelor, trecerea probelor
desfurarea aciunii; refacerea echilibrului i rsplata eroului deznodmntul.
Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, n plan compoziional, unor etape ale drumului
iniiatic: etapa iniial, de pregtire pentru drum fiul craiului, mezinul (naivul), parcurgerea
drumului iniiatic Harap-Alb (novicele, cel supus iniierii) i rsplata mpratul (iniiatul).
Povestea lui Harap-Alb este un basm iniiatic (bildungsroman) deoarece urmrete eroul de-a lungul
probelor care l determin s devin matur pentru a putea conduce o mprie. Aceste probe sunt
diverse i verific att calitile fizice ct i cele morale ale eroului, avnd totodat i o valoare
simbolic.

Strofele a treia si a patra imagineaza, in continuare, eventuala poveste de iubire,

idila, care se manifesta ca un ritual incarcat de emotia posibilei intalniri: Sa sarim in
luntrea mica / Inganati de glas de ape, / Si sa scap din mana carma, / Si lopetile sa-mi
scape;. Verbele sunt tot la conjuctiv, pentru ca intalnirea nu este reala, ci ea se petrece
numai in imaginatia poetului, ca dorinta arzatoare a eului liric de contopire a cuplului de
indragostiti, intr-o iubire ideala: sa sarim, sa scap, sa-mi scape, sa plutim,

fosneasca, sune. Imaginile vizuale se impletesc cu imaginile auditive, natura fiind

participativa la sentimentele profunde de iubire in eventualitatea implinirii cuplului, idee
sugerata prin personificarea Inganati de glas de ape. Vizual, natura este dominata de
lumina blandei lune, Eminescu este astrul tutelar, care vegheaza evenimentele ce se
petrec pe pamant. Elementele auditive sunt exprimate prin sintagme sugestive pentru
ipostaza naturii de participant activ si sensibil la zbuciumul interior al eului liric, in
dorinta de implinire a cuplului de indragostiti: inganati de glas de ape, vantu-n trestii
lin fosneasca, unduioasa apa sune!. Din aceste strofe se desprinde si ideea armoniei
perfecte intre planul real, al naturii si planul ideal, al visului de iubire absoluta, dintre
planul exterior, al decorului natural si cel interior, al sentimentelor.
Situaia iniial de echilibru expoziiunea este redat de crai i cei trei fii ai si. Factorul
perturbator intriga este cartea primit de la Verde-mprat prin care acesta l roag pe crai s
trimit pe unul dintre fii, cel mai vrednic, s-i urmeze la tron. Desfurarea aciunii ncepe atunci
cnd craiul hotrte s testeze curajul fiilor si, ntmpinndu-i la pod deghizat n
urs. Podul simbolizeaz trecerea la o alt etap a vieii i se face ntr-un singur sens. Mezinul este
singurul care trece proba cu ajutorul calului nzdrvan. Trecerea podului urmeaz unei etape de
pregtiri. Drept rsplat pentru milostenia artat Sfintei Duminici, mezinul primete sfaturi de la
aceasta s ia calul, armele i hainele cu care tatl su a fost mire pentru a izbndi. Calul, cu puteri
supranaturale, va deveni tovarul i sftuitorul eroului. Trecerea podului este urmat de rtcirea n
pdurea labirint. Traversarea acesteia este o prob prin care eroul i-ar putea dovedi maturitatea,
ns Harap-Alb se rtcete, ceea ce semnific c mai are multe de nvat. Avnd nevoie de un
iniiator, cele trei apariii ale Spnului l determin s ncalce sfatul printesc i l ia ca slug. Naiv nc,
Harap-Alb coboar n fntn, fr a se gndi la urmri. Coborrea n fntn simbolizeaz moartea
eroului din care va renate cu o alt identitate. Schimbarea numelui (a identitii) reprezint nceputul
iniierii spirituale, unde va fi condus de Spn. Personajul intr n fntn naiv fecior de crai pentru a
deveni, la ieire, Harap-Alb, rob al Spnului.
Ajuni la curte mpratului Verde, Spnul l supune la trei probe: aducerea salilor din Grdina
Ursului, aducerea capului i a pielii cerbului btute cu nestemate i a fetei mpratului Ro pentru
cstoria Spnului. Harap-Alb trece acest probe, avnd acum iniiativa actelor sale, cu ajutorul
miraculos al Sfintei Duminici, criasa furnicilor, criasa albinelor, a personajelor himerice: Geril,
Flmnzil, Setil, Ochil, Psri-Li-Lungil i a obiectelor magice.dsadsadasdasdwqewqewqeq

Ultima strofa exprima tristetea sfasietoare a eului liric, provocata de neputinta

implinirii visului erotic si de solitudinea dureroasa si incarcata de suferinta. Dezamagirea
indragostitului este marcata de punctele de suspensie, asezate dupa cuvintele ce
exprima deceptia posibilei intalniri cu iubita: Dar nu vine. Se face astfel trecerea de
la starea de vis, plina de farmec, la realitatea trista si solitara, iubirea ramanand numai
o dorinta, un ideal neimplinit. Poetul exprima la persoana I, printr-o confesiune lirica,
durerea profunda, starea de deprimare pe care o simte si ramane tot singur in mijlocul

naturii: Singuratic / In zadar suspin si sufar / Langa lacul cel albastru / Incarcat cu flori
de nufar. Natura este aici numai un cadru, lacul nu mai tresare, fiind in armonie
desavarsita cu melancolia din sufletul poetului.
Deoarece este o opera literara in versuri, in care este descris un tablou din natura in
cadrul careia poetul isi manifesta dorinta de implinire a iubirii ideale, poezia Lacul de
Mihai Eminescu este o idila-pastel.
Spnul este personajul antagonist i reprezint ntruchiparea rului, dar are i rolul iniiatorului, fiind
astfel un ru necesar: i unii ca acetia sunt trebuitori pe lume cteodat .... De aceea calul
nzdrvan nu-l ucide nainte ca iniierea eroului s fie ncheiat.
Specific basmului cult este modul cum personajele sunt individualizate. Prin portretele fizice ale celor
cinci tovari ai eroului, se ironizeaz defecte umane, dar aspectul lor grotesc ascunde caliti
sufleteti.
Registrele stilistice popular, oral i regional confer originalitate limbajului, care difer de al
naratorului popular prin modul de exprimare.
Ion Creang d originalitate basmului su prin limbaj, folofqwqedqwqewefsind regionalisme, termeni
i expresii populare, fraze ritmate sau rimate, proverbe i zictori.
Umorul reiese din exprimarea mucalit, ironie, folosirea de porecle (Buzil), apelative caricaturale,
diminutive cu valoare augumentativ (buzioare), caracterizri pitoretweqeqweqi i expresii comice.
Poveste lui Harap-Alb de Ion Creang este un basm cult n care ntmplrile reale se mpletesc cu cele
fantastice, iar personajele ce reprezint binele lupt cu fore potrivnice pe care le
bidsadasdadadadaruie i n care autorul reorganizeaz elementele stereotipe conform viziunii sale
artistice i propriului stil, nscriind astfel aceast oper n seria capodoperelor literaturii romne.