-Poet universal-

Apruta in 1879, dar scrisa cu trei ani mai inainte, poezia Atat de frageda...", de Mihai Eminescu, este alcatuita din noua catrene. Tematic, Atat de frageda..." se incadreaza in poezia visului de iubire, alaturi de creatii cum ar fi: Floare albastra", Lacul", Dorinta", Sara pe deal. In toate, poetul ii inalta iubirii un cant nepieritor, in care bucuria si suferinta, voluptatea si durerea, visul si dorul de dragoste iradiaza intregul univers al imaginarului eminescian. Titlul este un epitet cu valoare de superlativ, sugerand frumusetea, puritatea si neprihanirea. Reluat in incipitul poeziei, titlul devine primul termen al unei comparatii plastice: Atat de frageda, te-asameni/ Cu floarea alba de cires". In intregul ei, comparatia mentionata ar putea trimite si la ideea fragilitatii fiintei umane - trecatoare ca florile in curgerea timpului. Alcatuita din noua strofe cu versuri de 9/8 silabe si ritm iambic, poezia ar putea fi impartita in doua secvente: - strofele I-VI (inclusiv); - strofele a Vil-a - a IX-a. Acestea se constituie in jurul imai multor motive literare: - al femeii-inger (strofa I); - al visului (strofele a Ii-a si a IV-a); - motivul lui Venus (strofele a IlI-a si a V-a); - motivul nuntii (strofele a IV-a si a Vil-a); - motivul despartirii (ultimele trei strofe).

In concluzie imbinand cu arta motivul dorului, al visului, al codrului si al izvorului, Eminescu inchina si prin poezi "Dorinta" un imn emotionant naturii eterne si frumusetii iubirii.

Poezia a aparut in revista " Convorbiri literare" la 1 septembrie 1876, impreuna cu poeziile " Lacul", " Craiasa din povesti" si " Melancolie". " Dorinta" apartine genului liric si este o idila clasicaestepoezie de prin substantivul comun Titlul ( o exprimat dragoste si de natura ). format cu sufixul "inta" de la substantivul "dor", cuvant cu mare incarcatura afectiva. Tema este aspiratia de implinire a iubirii ireale in mijlocul naturii. Din punct de vedere prozodic se remarca versul scurt, cu masura de sapte-opt silabe, ritm trohaic si rima numai intre versurile 2-4 (incrucisata) permitand citirea textului si ca distihuri. Prin aceasta particularitate a rimei, poezia "dorinta"de M.Eminescu se deosebeste de tonalitatea creatiei populare. In concluzie imbinand cu arta motivul dorului, al visului, al codrului si al izvorului, Eminescu inchina si prin poezi "Dorinta" un imn emotionant naturii eterne si frumusetii iubirii.

O, rmi este o poezie scris de ctre Mihai Eminescu i publicat pentru prima oar n Convorbiri literare, n numrul din 1 februarie1879. Este una din poeziile eminesciene ce ne anun ideea unui raport dintre natur i om (poet). Este alcatuit din 7 strofe. Primele 5 fac parte din primul tablou, iar celelalte 2 din al doilea tablou. n primul tablou vorbete pdurea, iar n strofele 6 i 7 vorbete eul liric. n aceast poezie , personificarea naturii atinge cote maxime. Pdurea capt chip uman, prin intermediul copilriei autorului. Se sugereaz chiar mbtrnirea naturii, n paralel cu mbtrnirea uman. Odat cu trecerea timpului, pdurea nu mai poate fi nteleas. Personificarea poate fi argumentat prin faptul c: Pdurea i vorbete, spunndu-i O, rami, il vede, observndu-l cu atenie, concluzionnd "Te asamn unui prin". Mai mult dect att, Pdurea este o fiin analitic, plin de raiune, ea pare c stpnete tainatimpului Anii ti se par ca clipe,/Clipe dulci se par ca veacuri. Dar, tocmai n acest context, numai amintirea, care devine cheia acestui proces, aparent reversibil, deci numai ea i salveaz pe amndoi (om-natur) de trecerea timpului.

Convorbiri literare n anul 1885, dei este datat anterior. C a n orice oper liric, ideea poetic central se refer la un sentiment, cel de dragoste, n strns legtur cu acesta fiind i sentimentele poetului exprimate n mod direct prin intermediul confesiunii. "Sara pe deal" este poemul dorului de dragoste, al visului pur. E visul tnrului care aspir spre ideal. Mnat de dor, de o pornire adnc venit din sine, el i imagineaz, naintea experienei, povestea iubirii pe care o triete ca pe o dorin aprins i statornic. n poezie, un tnr ndrgostit i nchipuie o poveste de iubire ntr-un cadru natural dominat de lsarea amurgului. Este o imagine a unei experiene care ns n-a avut loc. Cei doi ndrgostii ar urma s se ntlneasc sub un salcm care, asemenea teiului, e un arbore sacru al iubirii n poezia eminescian. ntr-un spaiu romantic, dominat de lun i de stele ce nasc umezi pe polta senin, tnrul intuiete prezena iubitei, care l ateapt plin de dor. Sentimentul de dragoste este pus n paralel cu imaginile din natur, care atribuie textului un aspect de pastel: pe msur ce se las seara i agitaia de peste zi se stinge, n acceai proporie cu starea sufleteasc a tnrului ndrgostit se schimb i sentimentele se amplific. Planul naturii se nchide spre finalul poeziei, pentru a lsa loc sentimentului arztor al iubirii. Cei doi, grbindu-se unul spre cellalt, se vor ntlni sub salcmul protector, unde i vor depna povestea de dragoste. Cuprini de euforie, descoperind cu nesa iubirea, ndrgostiii adorm copleii de fericire. Poate oare o ntreag via s echivaleze cu o astfel de noapte bogat? Elemente de prozodie: rim: pereche ritm: trohaic msur a versurilor: 12 silabe

Sara pe deal este un poem al lui Mihai Eminescu publicat n revista

Acest MUZEU VIRTUAL, dedicat lui MIHAI EMINESCU, Luceafrul Poeziei Romneti, este creat de DAN TOMA DULCIU.