LICEUL „ ST. O.

IOSIF ”
RUPEA

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR

PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL IV

Calificarea: TEHNICIAN
MECANIC PENTRU
ÎNTREŢINERE ŞI
REPARAŢII

Tema:
LUCRARI DE INTRETINERE A MASINILOR SI UTILAJELOR

ÎNDRUMĂTOR: OPRIS SIMONA

Elev: LANGA LIGIANA

Clasa:a XII-a C

2021
 CUPRINS

Tema proiectului1

Cuprins 2

Argument 3

Osii si arbori 6

a. Caracteristici tehnice.Clasificari 6

b. Clasificarea arborilor si osiilor 6

Materiale si tehnologii 10

c. Materiale utilizate 10

d. Elemente constructive 11

e. Fenomene de uzura.Cauze 13

f. Tipuri caracteristice de uzuri 14

g. Calitatea lubrifiantilor utilizati 15

Procese tehnologice de reparare a arborilor 16

h. Elementele proceselor tehnologice 16

i. Documentatia necesara elaborariiprocesului tehnologic 17

j. Reconditionarea arborilor prin sudare 18

i. Sudarea oxiacetilenica 19

ii. Incarcarea prin sudare electrica 19

iii. Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma 20

iv. Reconditionarea prin metalizare 21

v. Cromarea 23

vi. Reconditionarea pieselor prin bucsare 24

Tehnologii generale aplicate 25

k. Sisteme de reparatii 25

l. Documentatia tehnologica 25

Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea arborilor 26

m. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 26

Bibliografie 28
 3.ARGUMENT

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o
serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei
reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă
profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru
includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere
posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii
au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au
fost încorporate în abilităţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit
absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii
bazate pe strategii moderne de predare şi eval- uare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică
colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul curriculumului, elevul este solicitat în multe activităţi
practice care îi stimu- lează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a ex- perienţei şi
la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat „LUCRARILE DE INTRETINERE A MASINILOR SI UTILAJELOR ” implica elevul in atingerea

Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neîntrerupta a suprafetelor in frecare ale
diferitelor organe de masini din componenta acestora. Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
forma, di- mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire
brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina
necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In
plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si
eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im- portante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen- tru alte lucrari, un mare
numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea
suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-
mecanice si chimice ale stra- turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati- va de
deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda:
lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in
cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca- uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza
coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a
strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele,
discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si
in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
● alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
● alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
 ● utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
● datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
● alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
● rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau
instalatiei.
● Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de
serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a
limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari,
modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi- lirea marimii uzarii limita a organelor
componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a
subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri- lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii,
inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
a. Comunicare si iteratie.
b. Asigurarea calitatii.
c. Igiena si securitatea muncii.
d. Lucrul in echipa.
e. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
 LUCRARI DE INTRETINERE A MASINILOR SI UTILAJELOR

I. LUCRARI DE INTRETINERE EXECUTATE DE PERSONALUL CARE DESERVESTE MASINILE, UTILAJELE SI INSTALATIILE

Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de manipulare in procesul de poductie,
trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de masuri care se refera la :
● Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor deservite.
● Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.
● Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea corelarea lor.
● Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau degradari cauzate de mersul neregulat,
racirea sau incalzirea anormala, ungerea necorespunzatorare.
● Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, caliateta si cantitatea lubrifiantului.
● Masurile de siguranta inainte de oprire
● Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea lor.
● Masuri de siguranta dupa oprire
● Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale, particularitatiile de intretinere in conditii de variatii
mari de temperatura, umiditate.etc
● Protectia contra agentilor corozivi.
● Conservarea de scurta si lunga durata.
● Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta precizia, ca sa fie protejate de lovituri, zgarieturi shi alte
degradari.
Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice, in functie de caracteristicile utilajului, de
precizia necesara functionarii, de gradulk de incarcare a utilajului si regimul sau de lucru. Cu acest prilej se verifica sitemul de
racire si de ungere si comportarea in exploatare a masinii. In unele situatii, se fac reglari sau demontari partiale ale masinii si
utilajului si in special a acelor subansambluri care prezinta importanta in functionare. Rezultatul acestor verificari este
mentionat in dosarul masinii, utilajului sau a instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor uzarii si pentru stabilirea
volumului si felului reparatiei.

II. MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-unelte si utilajelor fixe sau utilajelor grele)
sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in cazul masinilor si utilajelor deplasabile).
Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curatate si reglate.
Inainte de spalare se recomanda ca instalatiile de racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului, care
intotdeauna contine impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei.
Se vor curati periodic filtrele instalatiilor de ungere: rezervorul si conductele de ulei trebuie spalate ori de cate ori se
schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa absoarba lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta
suficient de mare, pentru a nu se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii. Partiile de lucru fine ale masinii se curata cu carpe moi,
iar cele cromate au pile de caprioara. Ca materiale de stergere se mai folosesc: lavete, deseuri de bumbac uscate, panza de sac
moale etc.
Masinile-unelte se spala de obicei cu petrol lampant sau cu motorina, cu ajutorul unor carpe imbibate in aceste lichide.
Dupa spalare se sterg cu carpe sau se usuca cu aer comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din
turnatorii, se spala periodic la intervale mai mici decat masinile din celelate sectoare.

6
 III. INTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICE
Intretinerea instalatiilor hidraulice ale masinilor si utilajelor consta in: intretinerea agentului hidraulic (a lichidului de
lucru) si intretinerea elementelor componente ale instalatiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele hidraulice ale masinilor si utilajelor, in
cea mai mare parte este depozitat intr-un rezervor sau bazin. Datorita frecarilor mecanice, variatia presiunii, schimabrii
temperaturii etc, agentul de lucru este supus oxidarii, descompunerii, muradaririi, actiuni care modifica proprietatile fizice si
chimice, facandu-l necorepunzator scopului sau, conducand si la uzarea instalatiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la mentinerea proprietatilor agentului hidraulic,
eliminand particulele solide prin decantare si filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin
recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de mare gabarit etc.
Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru
o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de
stationare fiind cuprins intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C. Particulele ce nu pot fi retinute din circuit prin decatare
vor fi elmiminate prin filtrare.
Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele pot fi schimbate cu usurinta fara sa
afecteze sistemul de ulei. Elementele instalatie hidraulice supuse mai des lucrailor de intretinere sunt:
● Conductele
● Armaturile
● Rezervoarele
Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in bai cu acid clorhidric sau sulfuric
cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi.
Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara pauza, pulverizarea la interior a unor
uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la capete a conductelor.
Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va interveni cu perii de sarma, dupa care
se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv. Rezervoarele se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi
(tricloretilena).
Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin recircularea intensa a unui lot de ulei
de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie in lagare sau alte dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele
ori de cate ori se infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru indepartarea impuritailor
existente in supensie in fluid. Operatia de spalare se considera incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai
acumuleaza impuritai.
Dupa spalare , se evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista impuritai. Se introduce lotul de ulei de
lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera ca este necesar , dupa care instalatia poate intra in functionare normala.

IV. INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR UTILAJELOR SI INSTALATILOR

Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor la parametri optimi il are si
intretinerea corecta a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice
se vor curata pentru a impiedica sucrtcircuitarea lor.
7
 Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an.
Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se greseaza, iar daca prezinta o uzare
pronuntata se inlocuiesc. In cazul cand rulmentii motoarelor electrice s-au incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de
10-15 0C temperatura prescrisa se va inlatura cauza incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba rulmentu.
Bobinajele motoarelor se curata cu ajutorul unei perii mori de depunerile de praf ce ar putea duce la deteriorarea
izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.
Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza normal, se vor verifica: tensiunea de
alimentare a motorului electric; alimentarea cu curent electric sa nu se faca numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in
bobinaj. Incalzirea motorului electric se datoreaza suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante. Motorul electric poate fi supra
incarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea nominala.
Aparatura electrica se va verifica lunar, cand se va controla starea contactelor intrerupatoarelor, contactoarelor si
releelor. Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor curata cu hartie abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor
schimba.
Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de personal calificat pentru aceste tipuri de
lucrari.

V. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Importanta ungerii
Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare relativa una fata de cealalta , la
nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.
Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea poate fi: uscata; semifluida; fluida
In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea fluida.Frecarea fluida se poate
mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt
alimentate in mod continu cu lubrifianti.
Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau insuficiente, precum si la pornirea si oprirea
masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare
relativa .
La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat dintre cele doua suprafete ale fusului si
ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de
lubrifiant in golurile dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata , daca masina a
stationat un timp indelungat (fig.1,a).
La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care , avand forma de pana si o oarecare
presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi semifluida (fig.1,b,c)
La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la turatie foarte mare. In
acest ultim caz (fig.1,d) teoretic, grosimea peliculei de lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.

8
 In canditiile ungerii fluide se realizeaza:
● Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare ;
● Reducerea consumului de energie prin frecare;
● Marirea sarcinilor admisibile;
● Marirea sigurantei in functionare;
● Economie de lubrifianti.

5.1. LUBRIFIANTI
Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre suprafetele de contact a doua corpuri
solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand
astefel frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.
Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii:
● Sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;
● Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii si sa nu se intareasca la
scaderea temperaturii;
● Sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile chimice, spre exterior, atit prin
corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;
● Sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care produce stratul de oxizi;
● Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex, unsoarea consistenta formeaza la
iesirea fluxului din lagar un guler protector;
Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stabila si pot fi utilizate la viteze mari , la temperaturi
ridicate cat si la temperaturi scazute;
Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura mentinerea mai persistenta a stratului
de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in perioadele de oprire l functionarea intermitenta; nu necesita etansari
complicate, iar intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6-8 luni).
Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre care exista o presiune foarte ridicata,
precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a
mecanismultui si o degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii.
Dintre materialele de ungere solide se evidenteaza grafitul, talcul, bisulfura de molibden, sapunurile metalice ca:
stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).
Dupa natura lor lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati in materialul cuzinetului sau aplicati
pe fus pe cale chimica ori mecanica .
Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau bisulfura de molibden, de aplica pe ambele
suprafete in miscare relativa, durabilitatea cuplului de freacare creste de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure
suprafete.
Viscozitatea este calitatea de baza a lubrfiantilor si reprezinta rezistenta pe care o opun particulele lor atunci cand sunt
supse unei alunecari.Pirin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite
conditi de exploatare .
Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se aprecia temperatura la care este
valabila valoarea data a viscozitatii.

9
 Sunt de preferat uleiurile cu variatie cat mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura , acestea putand lucra intr-un
interval larg de temperaturi cu un regim stabil .
Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica in situatii dificile de frecare sau la
presiuni foarte ridicate.
Punctul de inflamabilitate
Este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea atmosferica , se aprinde sub actiunea unei
flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de imflamabilitate este de 150-200 0C. Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult
la alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder interna , compresoare etc.
Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea propriei sale greutati nu mai poate curge
in mod vizibil. Acest fenomen are loc nu la o temperatura precisa , cila intru-un interval de temperatura.
Emulsionabilitatea
Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu se separa ulterior, proprietate ne
dorita mai ales la turbinele cu vapori.
Spumarea
Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului formeaza spuma, favorizand procesul
de oxidare a uleiului. In acelas timp scadeconductibilitatea termica ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului
si de prelucrare acaldurii in procesul de frecare a deiferitelor organe de masini. Dupa intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza
in vederea rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de baza.
5.2 ALEGEREA LUBRIFIANTILOR
Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplsare relativa a suprafetelor in contact; presiunea
specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a
mediului ambiant; caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.
Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere (onctuozitatea), caracteristici fizice si
chimice, stabilitatea in exploatare a acestor caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin
in contact in mod inevitabil in exploatre etc. O onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare de frecare va determina
uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul de gripaj mai mare.
In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate si aceasta mai ales pentru
agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate .
La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai indelungat in circuit, intereseaza in
mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.
In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care micsoreaza pericolul gripajului.
Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la care unsoarea incepe sa picure sub
actiunea propriei sale greutati. O unsoare consistenta este cu atita mai buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate,
ungerea ramanand totusi asigurata la temperatura de exploatare. TABELUL nr.1 cuprinde tipurile de unsori consistente
standardizate in tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare.
Tabelul nr. 1
Categoria Tipul STAS Baza (felul Punct de Utilizari
sapunului) picurareO C principale
min
Unsori U 75 Ca 75
Consistente 2 562-71 Calciu Lagare,
U 80 Ca 80
10
 de uz general 0 glisiere,etc
U 85 Ca 85
3
U 100 Ca 100
4
Unsori Rul 85 Calciu si 85
consistente plumb Ungerea
Rul 100 Calciu 100
pentru rulmenti 1608- rulmentilor
Rul 145 Sodiu 145
Rul 165 72 Sodiu 165
Unsori LD 93 Ca Calciu 93 Lagare deschise
consistente in 7 lucrand la
LD 170 Sodiu 170
brichete pentru 2721-71 temperaturi
Na 7
lagare deschise ridicate si presiuni
mari (masini din
industria hartiei si
cimentului,
laminoare, etc.)
Unsori pentru Tj 70 Calciu 70 Ungerea si
Tj 60 60
temperaturi 6320-68 protectia
joase pieselor metalice
iarna dupa
prescriptii
speciale
Uleiurile, fata de unsorile consistente, prezinta urmatoarele avantaje:
● Sunt folosite la orice turatii, chiar shi la cele foarte mari
● Isi mentin capacitatea de ungere la temperaturi la care unsorile consistente fie ca si-o pierd – cum este cazul la temperaturi
ridicate-fie ca produc pierderi mari de energie - cum se intampla la temperaturi scazute;
● Au frecare interioara mai mica, ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile, de precizie;
● Permit inlocuirea completa a lubrifiantului, fara a fi nevoie de demontarea si spalarea prealabila a elementelor agregatului
uns;
Ca dezavantaje ale uleiurilor sunt de relevat:
● Etansarea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant;
● Necesiteatea completarii mai frecvente.

5.3. ORGANIZAREA UNGERII

Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda:
● Alegerea lubrifiantului;
● Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe baza noemlor de consum;
● Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului;
● Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;
● Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului;
● Respectarea normelor de tehnica a securitatii mucii si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

11
 5.4. SISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELOR
In functie de numrul locurilor de ungere de modul de debitare a uleiului si caracterul circulatiei uleiului, se deosebesc
mai multe metode de ungere. Astefel: dupa numarul locurilor de ungere, se deosebesc doua :
● Ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu de ungere;ungere centralizata, cat mai
multor locuri de ungere le este asigurat lubrifiantul printr-o instalatie centrala de ungere;
● Dupa modul de debitare a uleiului exista ungere fara presiune , cand uleiul ajunge la suprafete care trebuie unse datorita
fortei de gravitatie, a capilaritatii sau a absorbtiei moleculare; ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de ungere
cu ajutorul unei pompe;
● Dupa caracterul circulatiei uleiului, se disting: ungere de circuit inchis sau cu recuperarea uleiului,. Cand uleiul revenit in
bazin dupa efectuarea ungerii este repus in circulatie;ungere in circuit deschis, la care uleiul nu poate fi recuperat(ungerea unor
ghidaje si a unor suruburi conducatoare)
Sistemul , modaliateta de ungere si lubrifiantul pentru o masina, un utilaj sau o instalatie se stabilesc pe baza
urmatoarelor criterii:
● Importanta organului caruia trebuie sa i se asigure ungerea in ansamblu functional al masinii, utilajului, instalatiei
respective;
● Calitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare al acestui organ;
● Cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp(ora) si pentru un schimb intreg (8h)
In functie de aceste trei criterii se stabileste: centralizata sau nu, cu sau fara presiune cu sau fara recuperare);
amplasarea dispozitivelor de ungere prin care trebuie sa se urmareasca accesibilitatea la locul de ungere si usurinta afectarii
acesteia;asigurarea functionarii sistemului de ungere cu posibilitatea de control a acestei functionari si, in unele cazuri, cu
semnalizarea automata a opriri ungerii .
Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii, trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
● Posibilitatea de reglare a debitului de ulei ;
● Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor;
● Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod;
● Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv , a aschilor sau a lichidului de racire a sculelor;
● Controlul usor a calitaii de lubrifiant existent la unmomentdat;
● Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia ;
● Simplitate si cost redus;
Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor de ungere impuse dispozitivelor si instalatiilor de ungere folosite
permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport cu particularitatiile fiecarei masini, utilaj si instalatii in parte .
Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri :
●Sisteme pentru ungerea individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune;
●Sisteme pentru ungere centralizata periodica sau continua, cu sau fara presiune;
●Sisteme combinate.
Ungerea cu unsoare consistenta. Ungerea cu unsoare consistenta se aplica la masini cu turatii micisau cand cantitatea
necesara de lubrifiant este redusa< lagare cu rulmenti, lagarele agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza
gulere protectoare impotriva patrunderii diverselor particule) unele angrenaje. Ungerea se face cu ajutorul ungatoarelor cu
bila, care conform STAS 1116-78 sunt:
●de tip A cu cap si filet conic (fig.2.a)

12
●de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig.2.b)
●de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig.2.c).
La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In timpul alimentarii cu aceasta presa
de mana, unsoarea invinge apasarea arcului si patrunde in interior. Ungatoarele pot fi montate si in pozitie inclinata 45 o sau la
90o, prinn folosirea unor piese de pozitie (figura 3). In afara ungatoarle cu bila se folosesc si ungatoarele (fig .4) executate
conform STAS 748-69. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea
capacului filetat, lubrifiantul este fortat sa patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si
cuzinetului pana la fus.
De asemenea sa dovedit corespunzatoare ungerea directa din depozitul capacului lagarului (fig .6).

Ungerea centralizata, realizata prin alimentarea simultana a mai multor puncte de unsoare presata dintr-un cilindru, al
carui piston este actionat manual sau mecanic, cu posibilitatea de reglaj exact al cantitatii necesare fiecarui loc de ungere,
asigura o eficienta superioara dispozitivelor anterioare (fig .7)

Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive
de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan sau cilindric (fig .8) alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in
care uleiul se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita Tecalemit.
Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac sau din canepa (fig.10) .Uneori un
rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai multor locuri de ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru
picurarea uleiului absorbit si un racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)

13
 Ungatoarele cu inel (fig.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este un dispozitiv de ungere foarte bun,
economic, deoarece uleiul nu se pierde.
Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata mai rar si in special pentru rulmenti (fig.13).In acest caz, nivelul uleiului
nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea
lui si, ca urmare, la o ungere defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.

Ungerea prin barbotaj consta din antrenarea si improscarea unei cantitati de ulei din baie pe interiorul carcasei masini
sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin santuri colectoare la locurile de ungere. Ungerea individuala in baie de
ulei cu element intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare.Elementul intermediar (fig.14) consta din doua
role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul
saniei. Ungerea cu pernita de pasla (fig.15) care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns asigura prin
capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare .
Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-un rezervor de ulei R (fig.16) , o
pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si al trimite la un distribuitor D , de unde , prin conductele C 1,C2,…..Cn
uleiul este dirijat sub actiunea gravitatiei la locurile de ungere.

Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F 1 de pompa P , care asigura presiune
corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F 2 si dirijat la ditribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la
locurile de ungere prin conductele C1,C2,……Cn

14
 5.5. CONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELOR
Controlul functionarii ungerii prezinta o deosebita importanta si consta in: verificarea presiunii si a continuitatii,
verificarea tem de ungere etc.
Controlul circulatiei uleiului se face cu indicatorul (18.9) ; in acest caz uleiul curge sau picura prin teava curba 1, ceea ce
se poate observa prin cilindrul de sticla 2 care formeaza o parte din corpul indicatorului.

VI. TEHNOLOGIA UNGERII MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Efectuarea unei ungeri corecte presupune:
● Stergerea lagarelor si desfundarea orificilor sau canalelor de ungere inainte de inceperea ungerii;
● Ungerea se face atent , fara risipa pentru a se evita scurgerea uleiului ;
● Ungerea se efectueaza numai cand masina este oprita ;
● Dupa efectuarea ungerii se sterge uleiul scurs si se aseaza aparaturile la locul lor.
Ungerea transmisilor cu lant depinde de viteza lantului, frecarea avnd loc intre roata de antrenare si lant si intre zalele
lantului. La viteze de deplasare de 4-6 m/s, ungerea se face prin picurare, uleiul fiind repartizat prin mai multe conducte, la
partea neantrenata a lantului (fig.20).

VII. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Modul in care se face intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa conduca la protectia personalului
muncitor contra accidentelor si la reducerea efortului fizic. Lucrarile de intretinere a masinilor, utilajelor si instalatiilor se fac
numai cand acestea sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente. Pentru ungerea diverselor
parti ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele existente in acest scop.
In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu, in interiorul depozitului sau magaziei vor
exista dispozitive de aerisire si ventilatie, iar fumatul si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise.
Locurile unde exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a incendilor.

15