',,-.

/1

Y.tI'k ,/'/t-fl-
"flkra/240U

Societatea ,,Jrrnimea" - factor de modemizare a cltltuii iolrlane

Pedoadade dupe 1860,sub glvernarea lui Atexandru Ioan Cuza, secaracterizeaza
pdn transformxd profunde in cultura roman4 determinate de un sPirit de mo-
demizarepe careilimpdma ianira generalie.In literalurese deschideePocamarilor
clasici,sciiitori reprezentaiivicu valoaremodelatoare.

Context istoric, Fondatori

DacdBeneraliapaqoptisi; beneficiasein mod specialde influenta franced, noua
orientar€- spre cultura germand- o va da un gruP de tinerl entuzia$ti,deci;i sa
trasezeun curs mai dinamic ;i si imprime un suflu nou culturii noasite Astfel ia
nasteresocietatea literari ,,Junimea",o asocialielibere,bazaii Pecomunitateade idei
a unor tineri intorqi de la studii in strainetab, majoritatea in Cermania, a1cirei model
riguros le-a format o viziune despre lume 9i o noue adtudine. Societateas€inJiinteazi
la lati, in iama anului 1853 pdmAvaraanului 1864,din initiativa a cinci tined care
devinmembri fondatoriiIacobNegruzzi,Titu Maiorescu,PP CarP,TheodorRoseth
(carea datnumele societelii)9i VasilePo8or.Asocjatiaestebine organizati avand o
tipografiepropde, o libriri€ $i o revisti infiinf a6 ir.'t857 - CanparbitiLiterure, unde
vor fi publicatepentru intaia oar; operelede valoareale marilor clasiciai literaturii
rom;ne,Lmine"cu.Crednga, CiraSialeSldviLi.

Evolulia societiFi,,Junim€a"
in viata socletdtii/ ninease disting cetevaetaPe:
Etapaieqeani (1863-1874) are un pronuntat caracterPolemicAl se manifest; in
trei directiirtimba, literatur: culturi. In aceastePedoadi se elaboreazePrincipiile
qi
socialeSi esteticeale junimismului. Tot acum se impune necesitateaeducidi Pu-
blicului prin aF-numiiele prclectiunipapulare. Organizatepe temevaiiate,in diverse
ciclud sistematice$i tinute intr-o formd academicS, ele au avut drept scoPeducarea
publicului lar& caresa inteleag; cultura ca factor de Progres$i moralitate.Aceaste
etapi marcheazdceuterilefebrilede modeleaptesa asigureprogresulla careasPira
Titu Maiorescu.lnieresulpentru literatur; semanifes6 din 1865,cand se avanseaze
ideea alcetuirii unei aniologii de poezie romaneascepentru gcolari Aceasta i-a
deierminat pe junimisti se ciieasc;in gedinlelesocieiaFiautodi mai vechi, Pe ale
cerortexteSi-auexersatspiriiul critic AiSustulliterar.

158
 Cea de-adoua etapA,cedureazedin 1874pane spre 1885(cu desfequrarea Sedin-
lelor,,Iunjmii" la Bucuresti,dar a activit;tii revisteila la!i), esreuna de consolidar€,
insensul c;irl aceast;pedoadi seafirmerepr€zentanriidi,"ctiL'iiloi in poeziaqi proza
roman::Eminescq Cr€angi,Slavici,Caragiale.Est€o perioad; in carese dimrnueaze
t€oretizareacriticismului in favoarcajudec:filor de valoar€.Acum sunt elaborare
studiileesentialcprin careTiiu Maiorescuseimpune caaut€nticintemeietora] critjcii
noasu€ literaremoderne,fir;'ins: a negiija preocuperiledin domeniul civitizaiiei,
dar mai ales djn domenlul limbii literare, necesare9i penrru c: in 1860se f;cuse
trecereade ]a alfabetul chiilic la cel latin. Maiorescusustlneutilitarea imbot;tirii
vocabularului linbii romane prin neologismede origine romanic:, intr-un srudiu
din 1881,iniitulat chiar Neol0r;srrelc.
Etapaa treia (bucureqteani)incepedin 1885,c:^d atat rcyistaConL'orbiilitenre
cat si societate,,Junimea",in intregrll siu, s€mui; la Bucuregti.Aceasti etap: areun
caracterprepondorentuniversitar, pin accentulpus pc cercetirileistorice$i filosonce.
Viaqa revistei se prelun8este pen: in 1944, dar nu va mai atinge gradul de
popularitat€dln pdmij 20 de ani de exisrenti.

Rol(l lui Titu Maiorescuin evollltia societifii ,,Junimea,,qi €riticismul junimist

Mentorul socie6tii ,,Junimea'"$i auioritat€anecontesrare a fost Titu Maiorescu,
liantul intregii grupiri Sipromotorul criricisrrxlrll",t ;sr.Noua odentarepe careo
imprimi culLurii romane sc daloreaz; catorva faclori importanti, prjnire care
delimitaiea ramuriior crilturii 9i invesiigarealor cu mijloacelecercetAriimoderne,
sub semnulobiectivititii Stiintifice-Criti€ismul iunimistse caracterizeazd pdn cateva
f r j c " r u . i c } r ; l o i f - r e r lj 7 a d L t J t . e e d. e ' u . e $ i r r e p r r n . p i , r i a r u n c i ) a n o i . i c a r e
sintetjzeazenoul spirital culturii romanegti.Spidtul criticpresupunerespectpentru
adev;r in cercetareaistoriei!i a limbii, dorinla de atezarea vielii poltice Siculturale
pebazeautentice,cultivareasimplititii $i combaiereafalseieruditii,rigoare9i rafiune,
rcsplngercaJotnetar lnrd fon d.
Spiritul filozofi€ estec;l;rlzitor in toate domeniile abordatede Junimi$ii,care
suni oameni cu formafi€ cultura)i amplE, cu viziune generald,nu obligaioriu
spe.ialigtiaj un€i ramuri. Pah.udintre ceicincimembri fondatoriai socie|.;riiculturate
ieqeneau oblinut cate un doctorat in filozofie, fapi care imprimi o Lnie speciah
initiativelor lori identificareaunei solidebaze teoretice,fundamentar: pe raiiona-
n e r r F s e ' 1 o reud e r F r - ' n a | . l p o e n rdrcur i . n 5 : a d - u r r p - a . H . e .
P€rsonaljiiti cu o cultur: solid;, junimi$tii promoveaz; gustul pentru clasic Ai
academic,preferandcarroanelegi valodleclasicizateintimp. De aici decurgereticenla
fati de inovatii qi €xperimentemod€miste, 6e cA acestease numeau simbolism9\
naturclism(in Iitenr,te), impresiotlist (in pictur; 9i in muzici), Art Nau1eau(i^
arhitecturd).
Riglrozitatea fi echilibrul iii Sesescexpresiain spiritul oratoric, promovar ca
reacfieimpoidva reiorismuluiexag€fatal pagoptiqtilor, impotriva ftazeologleidema-
goSicea discursudlof poliljce, dar qi impotriva belieide cuointesprc carc rr.aIritesa
aplecaremulte publicatii aletimpulul. Junimigriivor cultivaunmodel at orarorutuiin
caretotul dovede$teritoare, echilibru9i elega]1Fifondul de idei, forma discursului,
dicFa,Bestica,tinuta v€stinlentare.

159
I
,,Arma" ceamai folositi de membrii ,,Junimii" esteironi4 pe careo folosescnu 5.
numai impotriva adversarilor,ci !i peniru sanclionareadefectelordin inte orul
mi$cArii.

Titu Maiorescu, ift cortr& directiei ile azi ifl cultwa ronAnd - stttdfu rcprc-
zentativ pentru criticismul junimist 7.
in 186& apare studiul ir conta diecliei de astdzi itl c ltan rotnAfld, in carc este
fotm.ulati tearia
falmelarln'ld/ond.Maiorescuserevolti aicj impotdva z,tftuhiexistent
in epoci, de a imprumrta forme ale culturii apusenef;rd a ]e adapla condiliilor 8.
existe\te:Uli ratliaalin tanti direcliadc astdzia cultureinaastreestenefldeptuul I...1,
n derdt h1nspirdn,neadel)dritl politicd,neader,tuin paezie,nendeodr in Sramaticd,neadnir
i tadtcfornrcledet'tnnifestarea spiritulLtipubli. Lipsa instituliilor sau a experien-tei in
domeniul cultural, politic Si chiar artistic, pe care sh se aqezeacestefonne, face nul;
incercareade a contemporaneiza€lltura romani cu aceeaoccidentaH. Exista sansede
corectarea acesteltendintenumai dacnseiau m;sud impotriva €i, prin descurajarea
mediocdtdtilor 9i a/o/r,reLor JdrnJond.Ir.sntuFilefiind cele care corecteazamenta-
lil:[le, estenai bi e sdnuJaem o t@nlddelocdecAtsdJaceno tcoaldfta l. . .l; maibinesd
nufacen delocacadelnii,cu secliunileLar,cu €edinleLesalemne,at discursurilederecepliune,
cu anaLelepentru ekborute decdtsdleJacem taateatateajdfi naturitaLea qtiinliJicd
ft si gurd
te dii nli nei deaJi.
Maiorescunu esteimpotriva preluerii formelor cuturale din exterior.Acestea
trebuie insi adaptate la specificul nalional 9i anticipate de creareafondului.

Concluzie
Prin intermediul criticismului junimist, Titu Maiorescu aduce ln cultura romane
rjgurozitate,spirit Ftiintific,echilibru$i elegani;,faciori carevor contribui decisivla
schimbareainf;li$;di acesteia, pan; h urm:torul moment importanl al sincronizirii
cu literatura occidentah, teoretizat la inceputul secolului XX de E. Lovinescq
personalitaiecare va prehla unele dintre ideile maioresciene,dar se va raporta
pottjn:.icta teath fatnetot Jnfi fond

Yt ta /1-*
'tlfr'ro?dut