Revista Electroinca nr.

1 - Aprilie 6013

Gnduri

MASONICE

Masoneria Mixta Universalitatea in context contemoporan

Editoriale | Cultura | Stiri | Social | Istorie

Revista editata de Marea Loja Universala a Romaniei

Gnduri

MASONICE
Director Mircea Theodor Manolache Director Onorific Stanila Aurel Senior Editor Rata Catalin Redactor Sef Catalin Florea Secretar General de Redactie Marius Feldman Art Director Cojocaru Bogdan Alexandru Coordonator Marketing Octavian Draghici

cuprins
programul de dezvoltare al marii loji universale a romaniei 6013-6021 pag. 3 proclamatia de la targoviste a marii loji universale a romaniei pag. 5 numele infailibil dumnezeirii pag. 6 ce este masoneria? pag. 7 tricolorul pag. 9 rolul masoneriei in societatea contemporana pag. 12 dimitrie cantemir pag. 13 al

Colaboratori: Grupul Studentilor Masoni StiriMasonice.wordpress.com

www.mluar.org 2

organizare

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE AL
MARII LOJI UNIVERSALE A ROMANIEI 6013-6021
Mare Maestru al Marii Loji Universale a Romaniei
de

Stanila Aurel

I. Introducere Procesul de dezvoltare al Marii Loji Universale a Romaniei este strans legat de principiul sublim al UNIVERSALITATII. Dezvoltarea Obedientei inseamna mai mult decat orice, punerea in aplicare a idealurilor masonice de Libertate de exprimare Egalitate intre natiuni si Fraternitate fara de care nu ar putea exista cel de al patrulea principiu, si anume acela de: Universalitate. Conform definitiei, acest sublim principu pe care Fratii si Surorile din Marea Loja Universala a Romaniei il respecta cu strictete, universalitatea inseamna totalitate, si cum altfel putem indeplinii acest principiu, decat prin uniunea intru egalitate a sexelor. Astfel ajungem la caracterul de Obedienta Mixta, intrunind atat Loji masculine, Loji feminine, dar si Loji mixte, pe care Marea Loja Universala a Romaniei si-l atribuie. Ca prioritate principala, trebuie sa avem in vedere necesitatea de a depasi vechile cutume masonice care promulga non-mixitatea, si sa admitem femeia ca egal al barbatului si viceversa. Nu este o sarcina usoara, insa numai impreuna, lucrand unul langa celalat, vom putea face ca ideile pe care ni le propunem si ni le asumam public sa devina reusite. II. Rezumat Executiv Orice Obedienta Masonica trebuie contemporana trebuie sa

promoveze o viziune strategica a dezvoltarii sale viitoare, pentru a memntine Ordinea in ceea ce priveste idealurile propuse si pentru a elimina astfel efectul Haotic al necunoscutului. Planificarea strategica a Obedientei noastre vizeaza dezvoltarea acesteia pe o perioada de 6, pana la 8 ani, aceasta fiind constituita pe repere si obiective clar definite pe care Marele Maestru, impreuna cu Membrii Marelui Consiliu si le vor asuma in totalitate. Pentru a avea rezultate, insa, trebuie ca toti Fratii si Surorile, de la Ucenici la Maestrii, sa lucreze in armonie, sa respecte Statutele si Regulamentele Ordinului, si sa isi aduca aportul in lucrarea masonica universala, aceea de refacere a Templului Spiritual al Umanitatii. III. Planul Intern Principalul obiectiv al dezvoltarii interne a Marii Loji Universale a Romaniei este acela de demarare a unui proiect de amenajare de temple in cat mai multe regiuni, astfel ca pana in anul 2020, in Romania sa existe cel putin un templu masonic in fiecare judet. De asemenea, trebuie avuta in vedere amenajarea unui muzeu si a unei biblioteci masonice complete, unde atat Fratii si Surorile, cat si vizitatorii sa poata lua la cunostinta despre tainele Francmasoneriei, in speranta ca vom inlatura astfel

organizare

aura de necunoastere asternuta peste Ordinul Masonic. Se vor numi in functie 8 Pro-Mari Maestrii, acoperind toate eruoregiunile, care vor avea responsabilitatea punerii in aplicare a Strategiei de Dezvoltare la nivel local, dezvoltand si promovand invatatura masonica a Ritului Scotian Antic si Acceptat. O alta problema carora Marele Maestru, impreuna cu Membrii Marelui Consiliu al Marii Loji Universale a Romaniei le vor atribui o deosebita atentie vor consta in consolidarea relatiilor inetr-obedientiale cu alte Mari Loji prezente pe teritoriul Romaniei, consolidand astfel inca odata principiul de Universalitate, considerand Initierea ca fiind stalpul sacru al Francmasonului si nu apartenenta la o anumita Obedienta. IV. Planul Extern Ca si activitate de dezvoltare in plan extern, Marea Loja Universala a Romaniei va avea in vedere apropierea de cat mai multe Obediente Masonice Straine si chiar semnarea unor Tratate de Recunoastere si Amicitie. Marele Cancelar va fii astfel responsabil de participarea si reprezentarea Marii Loji Universale a Romaniei la diversele activitati si actiuni masonice din strainatate, informand in permanenta Fratii si Surorile din Obedienta despre tendintele si ideile pe care Francmasoneria straina le abordeaza. Trebuiesc totodata stranse relatiile cu Marile Loji din tarile vecine, dezvoltand impreuna cu acestia proiecte comune precum: Conferinte si Semniarii Masonice Expozitii Masonice Internationale Vizite reciproce la Tinutele Ritualice

Colaborari la reviste internationale cu caracter masonic Traduceri si lansari de carti masonice Un alt obiectiv important in strategia de dezvoltare externa il reprezinta constituirea de Loji Masonice, care sa reuneasca Frati si Surori, cetateni romani aflati in diaspora si care doresc sa isi aduca aportul la pormovarea Romaniei si a Ordinului Masonic Roman. V. Directii strategice de dezvoltare 1. Dezvoltarea regionala Din totdeauna Centrul a fost sustinut de Fratii si Surorile din Regiune, pilonii principali ai Masoneriei inca din cele mai vechi timpuri. Astadar, un alt punt important pe lista strategiei noastre de dezvoltare consta in constituirea de Loji Masonice in toate regiunile tarii, considerand ca Lumina Masonica, in Universalitatea ei, trebuie sa prospere nu numai in marile orase, ci si in micile localitati rurale, acolo unde invatatura masonica a strabunilor nostri a fost pastrata in cea mai pura forma a ei, prin traditiile, fara de care un popor nu ar putea exista. 2. Dezvoltarea calitativ-numerica Dreptul de a bate la portile Templului Masonic sunt garantate tuturor prin nastere, atat femeilor cat si barbatilor, atat tinerilor, cat si celor batrani. Marea Loja Universala a Romaniei este deschisa tuturor acestora, atat timp cat ei sunt oameni maturi si de bune moravuri, oameni care inteleg principiul de universalitate si oameni care isi doresc sa cunoasca tainele Masoneriei si sa isi aduca aportul in dezvoltarea morala si spirituala a Umanitatii. 3. Dezvoltarea culturala Intr-o societate in care non-cultura este privita ca pe o calitate si in care adevarata cultura este marginalizata si chiar, in anumite medii, eliminata cu desavarsire, Marea Loja Universala a Romaniei isi propune ca prin lucrarile membrilor ei sa isi aduca aportul la redesteptarea culturala a Romaniei. Astfel, prin toate mijloacele de care dispune, Marea Loja Universala a Romaniei va promova arta si cultura in toate formele ei. 4. Dezvoltarea Grupurilor Studentesti Activitatile Grupurilor Masonice Studentesti constau in studii de cercetare pe diverse teme (istorice, cultural-artistice, ritualice etc.), astfel incat tinerii

organizare

Francmasoni sa isi poata expune liber punctele de vedere si sa isi poata aduca aportul in marea Lucrare Masonica, colaborand in permanenta cu Marele Maestru si cu Pro-Marii Maestrii arondati regiunii din care fac parte. 5. Revista Ganduri Masonice O reala necesitate in dezvoltarea si promovarea ideilor si idealurilor masonice o reprezinta caile de comunicare cu societatea. Astfel, pe langa websiteurile oficiale autorizate de Marele Consiliu al Marii Loji Universale a Romaniei, editarea lunara a revistei

Ganduri Masonice va cuprinde lucrari ale Fratilor si Surorilor, mesaje ale Marilor Demnitari, comunicari si colaborari cu Obediente Prietene, dar si noutati ale peisajului Masonic Universal. Acestea sunt obiectivele de dezvoltare asumate de noi pentru ani 60136021! Fie ca Marele Arhitect al Universului sa ne Lumineze calea spre desavarsire!

Proclamatia de la Targoviste a Marii Loji Universale a Romaniei

Din necesitatea emanciparii spirituale si morale a Masoneriei Nationale, Fratii si Surorile din Marea Loja Universala a Romaniei se intrunesc astazi Vineri, 12.04.6013, declarand Marea Loja Universala a Romaniei - Obedienta Masonica Suverana, Autonoma si Inedepndenta pe intreg teritoriul Romaniei, Obedienta ce continua Lucrarile Templului Spiritual al Umanitatii pentru a crea Unitate in Diversitate si pentru a reface Ordine din Haos, intru Gloria Marelui Arhitect al Universului. Consideram ca pentru a reaprinde Lumina in sufletele Fratilor si Surorilor de sub Obedienta Marii Loji Universale a Romaniei, mijloacele cele mai sigure si trebuitoare sunt urmatoarele: 1. Credinta fara echivoc in Marele Arhitect al Universului si in nemurirea sufletului. 2. Mentinerea vie a vechilor idealuri masonice, acelea de Libertate, Egalitate si Fraternitate. 3. Respectarea egalitatii intre sexe. 4. Respectarea drepturilor omului, consolidarea Statului de drept si promovarea culturii universale. 5. Incurajarea dialogului si a tolerantei ca mijloace de convietuire. 6. Lupta impotriva ignorantei, minciunii, lasitatii, terorismului, totalitarismului si extremismului, toate acestea considerate adversari permanenti ai Francmasoneriei. Prin acestea noi, Fratii de sub Obedienta Marii Loji Universale a Romaniei vom lucra impreuna, intru Gloria Marelui Arhitect al Universului. Am zis! Stanila Aurel Mare Maestru al Marii Loji Universale a Romaniei

stiati ca?
dedicatie, Maestru Venerabil.

La 04 Iunie 1874, Carol Davila a fost initiat la Gradul de Ucenic, in cadrul Respectabilei Loji Inteleptii din Helipolis, urmand ca in scurt timp sa devina, prin munca si In acelasi an, acesta reprezinta Loja cu ocazia Adunarii Generale a Maestrilor Venerabili ai G:.O:.D:.F:. de la Paris, in premiera pentru Masoneria Romana. In anul 1879, acesta devine Membru al Comitetului Central al Masoneriei Romane, continuand lucrarea masonica pe teritoriul Romaniei.

cultura Un alt simbol Masonic prin care acesta este reprezentat consta in litera evreiasca Yod, initiala Numelui Infailibil, plasata in interiorul unui triunghi echilateral, cunoscut drept simbol al Trinitatii, reprezentand Dumnezeul Crestin, Sfanta Treime. Dupa parerea mea, si poate a multora fintre Fratiile viastre, litera G, simbol al Masoneriei Albastre, este o reprezentare moderna a simbolului numelui Creatorului de care aminteam mai sus, menit insasi sa ne reaminteasca la nevoie de faptul ca Adevaratul Nume al lui Dumnezeu nu a fost niciodata pierdut, ci se afla la loc de cinste, inlauntrul fiecaruia dintre noi. Francmasoneria, asemeni multora dintre vechile Societati Iitiatice, atribuie Divinitatii numele de Mare Arhitect al Universului, incercand astfel deopotriva sa elimine diferentele de credinta a Fratilor, dar si sa evite pronuntarea Numelui Infailibil, care dupa cum spuneam anterior, era folosit numai in cele mai sacre dintre ceremonialurile antice. De asemenea, in Francmasonerie Divinitatea, sau Marele Arhitect al Universului, poate fi intalnita sub forma simbolurilor, care sunt numeroase, insa printre care cele mai importante le consider a fi litera G, Triunghiul si Ochiul Atot-Vazator. Ochiul Atot-Vazator al lui Dumnezeu este un simbol reprezentand omniprezenta Divinului, dar si caracterul protector al acestuia. Amintesc in continuare de faptul ca Masoneria Universala, ofera initiatului diverse forme si simboluri in drumul sau catre Divinitate, si de ce nu, imi permit a spune, chiar catre apoteoza. Inchei prin a va multumi inca odata pentru faptul ca ati dat atentie umilelor mele ganduri! Fie ca Marele Arhitect al Universului sa ne conduca sufletele catre Lumina!

Numele Infailibil al Dumnezeirii

de

Mihnea-Octavian Manolache 33:.

Tetragrama, sau Numele Infailibil si Impronuntabil al Dumnezeirii, reprezinta poate unul dintre cele mai importante Simboluri Masonice. Acesta era folosit la inceputuri de cartre vechii evrei in unele din cele mai sacre ceremonialuri, fiindu-i comunicat lui Moise direct de catre Divinitate, pentru a fi folosit numai de catre cei alesi. <<Moise a zis lui Dumnezeu: "Iata, cand ma voi duce la copiii lui Israel si le voi spune: "Dumnezeul parintilor vostri m-a trimis la voi"; si ma vor intreba: "Care este Numele Lui?" Ce le voi raspunde?">> (Exod.3.13) Conform legendei, o singura persoana era aceea care cunostea pronuntia reala a celor patru litre evreiesti, Yod-Heh-Vav-Heh, iar acesta era Marele Preot, care pronunta aceste sunete o singura data pe an, de Ziua Ispasirii, atunci cat intra in Sfanta Sfintelor, sanctuatul vechiului tempu din Ierusalim. Din punct de vedere lingvistic, radacina numelui vine de la verbul ebraic havah, care inseamna a fi, pe care in formele noastre verbale il putem traduce prin trecut , prezent , si viitor , adica : "Cel ce era , Cel ce este si Cel ce va fi" . <<Dumnezeu a zis lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt." Si a adaugat: "Vei raspunde copiilor lui Israel astfel: "Cel ce Se numeste "Eu sunt", m-a trimis la voi.">> (Exod.3.14) Cabalistii si Talmudistii au invaluit de-a lungul timpului acest nume intr-o multitudine de superstitii mistice, multe dintre care pe cat de absurde pe atat de incredibile, toate insa tinzand catre scoaterea in evidenta a veneratiei care i-a fost adusa inca din timpuri imemoriabile. Cei mai multi dintre acestia considera ca acela care este in posesia Numelui Infailibil, atunci cand este pronuntat poate poseda puteri divine, "scuturand Cerul si Pamantul, terorizand si uimind in acelasi timp insasi ingerii". Rabinii il numesc "shem hamphorash", sau "numele declarativ", si sustin ca David l-a gasit atunci cand sapa in Pamant.

cultura

Ce este Masoneria?
de

Catalin Florea

Una din definitiile masoneriei spune ca aceasta este o asociatie de oameni liberi si de bune moravuri care conlucreaza pentru binele si progresul societatii prin perfectionarea morala si intelectuala a membrilor sai. Altfel spus, este un drum parcurs de fiecare initiat, in scopul autoperfectionarii. Proaspatul initiat este asemenea unei pietre brute, ce pe parcursul calatoriei sale dobandeste treptat acea frumusete interioara, devenind o piatra slefuita. Francmasonul mediteaza neincetat asupra propriei conditii spirituale, in incercarea de a dobandi noi virtuti. Unul din cuvintele cheie intalnite in contextul unei discutii despre aceasta organizatie este acela de cunoastere, caci cunoasterea este cea care sta la baza evolutiei de orice natura, fratii intelegand aceasta si impartasindu-sio. Initiatul este liber sa cerceteze, el trebuie sa se intoarca la izvoare acolo unde apa este pura, caci acesta este adevaratul progres, nicidecum regresul. Utilizand cunoasterea, francmasonul construieste, atat pentru Fratie cat si pentru societate. Elementul ce consolideaza structura masonica este fraternitatea. Odata parcurse etapele initierii si juramantul masonic depus, profanul

devine veriga a lantului fratern. Noul venit se obliga astfel sa respecte cu strictete regulamentul si sa-si iubeasca fratii, chiar sa le intinda o mana in caz de nevoie. Se constientizeaza ca la intretinerea spiritului fratern contribuie fiecare, de la cel mai mic la cel mai mare, aceasta conducand la buna organizare si functionare a sistemului. Joseph Uriot spune in cartea Secretul Francmasonilor (1744): atunci cand suntem impreuna, devenim cu totii frati; restul universului ne este strain, printul si subiectul, nobilul si artizanul, bogatul si saracul se confunda, nimic nu-i distinge, nimic nu-i separa, virtutea ii face egali. Consider acest citat ca fiind o descriere perfecta a atmosferei intalnite in francmasonerie si ma bucur sa constat ca alaturi de vechile traditii aceasta s-a pastrat. Una din cele mai des intalnite intrebari adresate francmasonilor este urmatoarea: La ce te ajuta masoneria? Cred ca cel mai simplu si pe intelesul tuturor raspuns la aceasta intrebare ar fi: Ma educa!. Respectul, demnitatea, iubirea de tara si de aproape, generozitatea, dezvoltarea spirituala s.a.m.d. sunt cateva din comorile vietii ce se dobandesc in cadrul acestei organizatii. Obiectivul primordial este acela de a excela pe plan spiritual, iar abia apoi ne putem gandi si la planul material. Omul cat traieste invata este o inteleapta vorba din popor, cunoasterea este extrem de importanta de aceea si impartasita de frati, iar simbolurile masoneriei sunt o importanta sursa pentru dobandirea acesteia. Masoneria a fost si ramane o prezentare metafizica si alegorica a vietii reprezentata prin simboluri. Pentru a ma face mai bine inteles, am sa exemplific. Echerul reprezinta moralitatea, sinceritatea si justitia intentiei, iar compasul hotararea, capacitatea, geniul. Coloanele simbolizeaza dualitatea, una reprezentand elementul feminin, aerul, suflul ce alimenteaza viata, iar cealalta elementul masculin, focul, activitatea. Mozaicul este simbolul binarului, al opozitiei intre o entitate si alta, intre adevar si fals, bine si rau, frumos si urat. Floarea de Nu-ma-uita reprezinta simbolul

cultura

tuturor celor care au suferit in numele francmasoneriei. Am sa trec in continuare in revista nume ale catorva Frati Romani ce au construit istorie, aducandu-si aportul la constructia Temlului Ideal al Umanitatii si care acum se bucura de acolo din Eternul Orient de cinstea ce le-o purtam:
George-Valentin Bibescu (1880 -

1941) - celebru pilot; Dimitrie Bolintineanu (1819-1872) poet, om politic, diplomat; Miron Cristea (1868 - 1939) - teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne; Carol Davila (1828 - 1884) - medic i farmacist; Vasile Alecsandri (1821 - 1890) - poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician; Alexandru Vaida Voievod (1872 1950) - om politic; Traian Vuia (1872 - 1950) - inventator, pionier al aviaiei mondiale; Mihail Sadoveanu (1880 - 1961) scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician i om politic; Mihail Koglniceanu (1817 - 1891) om politic de orientare liberal; Gheorghe Lazr (1779 - 1823) pedagog, teolog i inginer; Victor Eftimiu (1889 - 1972) - poet, dramaturg, academician; Nicu Filip (1914 - 2008) - primul Mare Maestru al Masoneriei Romane dupa 1989; Costache Negruzzi (1808 - 1868) - om politic i scriitor; Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 1907) - scriitor i filolog; Ion Minulescu (1881 - 1944) - poet i prozator; Iacob Negruzzi (1842 - 1932) - scriitor, dramaturg, critic literar; Ion Heliade Rdulescu (1802 - 1872) scriitor, filolog i om politic; Ion C. Brtianu (1821 - 1891) - om politic;

Gheorghe Grigore Cantacuzino - (1832 - 1913) Prim

Ministru al Romniei; Ion Ghica (1816 - 1897) - prim-ministru al Romniei de dou ori; Scarlat Ghica - domnitor al Moldovei i Munteniei; Octavian Goga (1881 - 1938) - poet, politician i primministru al Romniei; Costache Negri (1812 - 1876) - scriitor, om politic; Dimitrie Cantemir (1673 - 1723) - domn al Moldovei; Petre Carp (1837 - 1919) - politician, membru marcant al Partidului Conservator; C. A. Rosetti(1816 - 1885) - om politic; Alecu Russo (1819 - 1859) - poet, prozator; Dimitrie A. Sturdza (1833 1914) - academician, om politic romn; Nicolae Suu (1798 - 1871) - om politic i primul economist romn; Barbu tirbei (1799 - 1869) - domnitor n ara Romneasc; Nicolae Titulescu (1882 - 1941) - diplomat i om politic; Alexandru G. Golescu - Prim Ministru al Romniei (1870); tefan Golescu (1809 - 1874) - Prim Ministru al Romniei; Dimitrie Gusti (1880 - 1955) - filosof, sociolog i estetician; Titu Maiorescu (1840 - 1917) - critic literar, filosof i om politic; Constantin Mavrocordat (1711 - 1769) - domnitor n ara Romneasc i Moldova; Constantin Brancusi (1876-1957) - faimos sculptor; Acestea au fost cateva generalitati ce pot reaminti oricarui francmason cine este cu adevarat, daca se afla pe cale de a uita si pot ajuta la formarea unor pareri corecte ale profanilor in ceea ce priveste subiectul nostru de discutie.

cultura

Tricolorul
de

Lucian Obreja

Drapelul tricolor romnesc, alturi de stem i imn reprezint un nsemn naional important al neamului nostru. El are o tradiie popular i cretin precum i una revoluionar. Ziua de 26 iunie a fost proclamat prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naional. Conform legii, aceast zi va fi marcat de ctre autoritile publice i de celelalte instituii ale statului prin organizarea unor programe i manifestri cultural-educative, cu caracter evocator sau tiinific, consacrate istoriei patriei, precum i prin ceremonii militare specifice, organizate n cadrul unitilor Ministerului Aprrii Naionale i ale Ministerului de Interne. Reunirea celor trei culori ale drapelului romnesc rou, galben i albastru are adnci semnifica ii istorice, exprimnd continuitatea poporului romn, legturile permanente ntre romnii de ambele versante ale Carpailor, idealurile de unitate i independen care au ghidat neamul romnesc de-a lungul ntregii sale existene. Culorile rou, galben i albastru au fost folosite i de strmoii notri daci. Dragonul dacic, strmoul Tricolorului, era structurat cromatic, n cele trei culori att n Dacia ct i, ulterior, n provinciile romane, n care dacii au slujit ca ostai. Edificator n acest sens menionm cohorta de 1000 de daci recrutat, ncepnd din timpul mpratului Hadrianus, denumit Cohors I Aelia Dacorum, care a fost trimis n extremitatea nord-estic a imperiului, n Britania. Aici i-a avut reedina i castrul la Amboglana (Comboglana) timp de dou secole.

n cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacrat Transilvaniei i publicat la Braov n 1851, se face meniunea c cele trei culori ale drapelului romnesc sunt o motenire de pe timpul Daciei Traiane. Mergnd napoi, pe firul istoriei, constat m c cea mai veche nsemnare despre tricolor, ca formnd culorile Daciei, se afl n Novella XI, dat la 14 aprilie 535 de mpratul Justinian (527 565) cu prilejul fixrii teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea, alturi de regiuni din Panonia Secunda, pri din fosta Dacie romn, format din Dacia Cisdanubian (Dacia Mediteraneea i Dacia Ripensis) i Dacia Transdanubian, aceasta din urm fiind alctuit din inuturile vecine cu Dunrea, de la gura Tisei pn la vrsarea Oltului, ale Banatului i Olteniei. Decretul imperial, care stabilea i nsemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: Din partea dreapt, n prima diviziune, scut rou, n mijlocul cruia sunt vzute turnuri, nsemnnd Dacia de dincolo, n a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adic albastru), cu semnele tribului burilor, ale crui dou laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (cmpul dintre cele dou scuturi) auriu (galben). n acest simbol heraldic, scutul albastru, cunsemnele tribului burilor, reprezenta acea parte a Daciei Traiane aflat nc sub stpnirea efectiv a lui Justinian, respectiv Banatul i Oltenia de azi, sau fostaDacie Malvensis, locuit de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum i o zon a Transilvaniei, ce se nti nd ea d e- a l ungul d rum ul ui comercial care ducea spre regiunile aurifere din Munii Apuseni, unde spturile arheologice au confirmat existena aezrilor romane pn n secolul al VI-lea, adic fosta Dacie Porolissensis. Scutul rou, nsemnnd

cultura Dacia de dincolo, se refer la sudul i centrul Moldovei, alt parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rsrit o considera posesiune a sa, cel puin n principiu, aflat ns n afara teritoriului deinut efectiv de ctre romani. Precizarea Dacia de dincoloavea n vedere tocmai poziia geografic i politic deosebit a acestei pri a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv cmpul galben dintre cele dou scuturi (ro u i albastru), reprezint, fr ndoial, Muntenia de astzi sau fosta Moesie inferioar. Prin urmare, cele trei culori, rou la dreapta, galben la mijloc i albastru la stnga, din stema Daciei Justiniane, aezate n ordinea i n poziia culorilor drapelului romnesc de astzi, se refer la Dacia Traian, confirmnd afirmaia lui J. F. Neigebaur c tricolorul romnesc este o motenire de la nceputurile mileniului nti. Dup 1948, steagul tricolor a fost modificat prin plasarea n centrul su a unei noi steme, ce simboliza o nou form statal, republica popular, i, dup 1965, republica socialist. n decembrie 1989, cnd masele s-au ridicat mpotriva dictaturii, drept expresie a condamnrii vechiului regim, a fost ndeprtat de pe flamura tricolorului nsemnul heraldic ce se dovedise nedemn de istoria noastr naional. Tricolorul romnesc este i un simbol masonic! Concepute s ne impresioneze vizual sau melodic, simbolurile naionale ni se adreseaz astzi, chemndu-ne cu gndul i sufletul s privim cu mndrie la trecutul neamului. Dintre simbolurile naionale, DRAPELUL se impune prin semnificaie i nlime spiritual. Pentru noi, romnii, drapelul tricolor pe care l arborm astzi este sinonim cu idealul de unitate i independen naional. Tricolorul romnesc este i un

simbol masonic. Cele trei culori mprite n mod egal reprezint principiul egalitii. Orientarea culorilor n sus semnific verticalitatea, un alt concept Masonic. Cifra trei este numrul perfect. Sunt numai patru rile europene tradiionale cu steagul tripartit n mod egal i vertical: Frana, Italia, Belgia i Romnia (i Moldova, care a fcut parte din Romnia Mare). Sunt exact rile cu o puternic origine masonic, nascute din Revoluia Francez (1789), din cea belgian (1830), din risorgimento-ul italian i din micarea de regenerare romneasc. n 1848 tricolorul a devenit n ara Romneasc nsemnul naional, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revoluionar, prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotrt ca drapelul rii s aib trei culori: albastru, galben i rou, iar pe pnz s fie nscrise cuvintele Dreptate, Frie. O lun mai trziu, vznd cu nu s-a neles nc cum trebuiesc fcute stindardele naionale, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou c stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru nchis, galben deschis i rou carmin. Ele vor fi dispuse vertical i vor fi aranjate n ordinea urmtoare: lng lemn vine albastru, apoi galben i apoi rou flfind. Adoptarea tricolorului ca drapel naional a urmat tradiia luptei romnilor pentru unitate i neatrnare. Este semnificativ , n acest sens, precizarea fcut n zilele revoluiei de ministrul treburilor din afar al rii Romneti, ntr-o not adresat lui Emin Paa: Culorile earfului ce purtm

10

cultura Galben (sau aur), simbol al forei, bogiei i puritii, precum i al holdelor aurii de gru din timpul verii; Albastru (sau azur), reprezint aerul, cel mai nobil element dup foc i simbolizeaz blndeea, frumuseea nobleea i buna credin. A doua etap n istoria tricolorului a nceput cu prezena culorilor naionale pe primul drapel propriu-zis al primei reprezentane naionale din istoria modern a Romniei. Aceasta a fost Adunarea norodului din vremea Revoluiei din 1821, condus de Tudor Vladimirescu. El se afl i n prezent la Muzeul Naional de Istorie i a devenit primul simbol vexiologic modern al suveranitii poporului romn i, ca urmare, primul steag tricolor din istoria romnilor. Anul revoluionar 1848, pe lng importana lui naional cu totul deosebit, pentru destinul viitor al Romniei, a prilejuit i exprimarea voinei suverane a romnilor pentru cele trei culori naionale: rou-galben-albastru. n anul 1848, drapelul a fost arborat la Paris, dup 25 februarie, cnd o delegaie de tineri romni au mers la Primria Parisului s felicite Guvernul provizoriu; la Blaj, la 26 aprilie 1848; la adunarea popular de la Izlaz, din iunie 1848, la care participanii au mers cu steaguri i cocarde tricolore i la Bucureti, sub el biruind revoluia la 11/23 iunie. Decretul nr.1 din 14/26 iunie, al Guvernului provizoriu, este primul decret pentruSTEAGUL NAIONAL, n care se arat: Steagul naional va avea trei culori: albastru, galben rou. A doua zi, 15/27 iunie, drapelul naional tricolor a fost sfinit n cadrul unei Mari Adunri populare, pe Cmpul Filaretului, numit de atunci, Cmpia Libertii. Astfel, tricolorul a devenit simbol naional i a fost arborat la toate manifestrile publice pe el depunndu-se jurmntul de credin de ctre personalitile statului i otirea romn. Tricolorul romnesc a avut de parcurs participarea Romniei la rzboiul de independen 1877-1878, n care ara i-a ctigat cu mari jertfe, independena de stat i la nfptuirea marii Uniri din 1918, care a nsemnat desvrirea unitii politice a naiunii romne, n primul i al doilea rzboi mondial, n zilele Revoluiei Romne din decembrie 1989.

noi nu sunt de datin modern. Noi leam avut nc de mai nainte pe steagurile noastre. nlturat odat cu intervenia strin din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel naional la 1 septembrie 1863, de ctre Alexandru Ioan Cuza. El avea ns culorile dispuse orizontal, redate rou, galben, albastru, i se va menine n aceast alctuire pn n anul 1867, cnd punndu-se din nou problema nsemnului nostru naional, comisia nsrcinat cu stabilirea drapelului rii i-a nsuit propunerea lui N. Golescu, fostul paoptist, ca culorile s fie aezate cum era la 1848, adic vertical, n ordinea albastru, galben, rou, care s-a pstrat pn azi. Tricolorul Romnesc semnific veacurile de gnd i lupt, pentru unitate i independen ale ntregului popor romn. Pn n momentul afirmrii sale casimbol naional acesta a strbtut mai multe perioade, prima fiind aceea a opiunii pentru cele trei culori: rou, galben i albastru. Acestea au avut, de la nceputuri, urmtoarele semnificaii: Rou, simbol al mririi, bravurii, ndrznelii i generozitii, precum i al sngelui vrsat n lupte, puterii de via i energiei strmoeti;

Cu sincere imbratisari, Lucian Obreja

11

cultura

Rolul Masoneriei in societatea contemporana

de

Mihnea-Octavian Manolache 33:.

Sorul face s nceteze sfada i hotrte ntre cei puternici. (Pildele lui Solomon 18.18) Inca dinaintea momentului sacru al Initierii, al primirii Luminii Masonice, candidatului i se cere sa fie un om respectuos, moral si de bune moravuri, un om de o reputatie ireprosabila, ale carui calitati il vor face mai apoi demn de a purta Sortul Masonic, acel sort pe care oameni mari l-au purtat candva cu mandrie. Afirma mai apoi, insasi candidatul, umil in fata constructiei Universale a Francmasoneriei, ca dorinta lui nu este alta decat aceea de a primii Lumina, de a deveni din om bun, un om si mai bun, de a sustie si a practica inainte de toate Virtutea, Adevarul, si nu in cele din urma, Iubirea de aproape. Este mai tarziu invatat sa isi indeplineasca datoria sa fata de Dumnezeu, de Omenire si de el insusi, aceea de a isi iubii si apara Patria, de a fi un cetatean exemplar, un model demn de urmat al societatii. In sfarsit, la apogeul sau initiatic, cand a parcurs drumul, nu usor, de la Gradul de Ucenic, la cel de Maestru Francmason, intelege umilul candidat acum slefuit, ca devenind Francmason, acceptand si practicand in fiecare zi invataturile ce i-au fost predate in aceasta fabuloasa Societate si Scoala Initiatica, acesta poate razbate peste valurile timpurilor in care i-a fost dat sa traiasca, pentru a deveni un adevarat Stalp al Umanitatii. Iata asadar care este legatura intre Francmasonerie si viata profana, insasi faptul ca Francmasoneria nu ramane in Templu, aceasta Cand functiile si bunastarea individuala devin idoli, si cand cei mai nepregatiti oameni pentru a conduce aspira la functii, iar frauda devine mijlocul potrivit pentru atingerea scopului, tara va trudi din greu, intr-un climat de necinste si minciuna Albert Pike - Morala si Dogma

devina o parte din viata noastra, devine daca imi este permis, o rutina. Unui Francmason nu ar trebui sa i se spuna sa ajute, el insasi este o fire caritabila, unui Francmason nu ar trebui sa i se ceara sa spuna Adevarul, acesta prin insasi felul lui de a fi uraste minciuna. Putem afirma asadar, ca si o definitie, ca Francmasoneria este un exercitiu intelectual si filozofic, menit pentru a scoate la suprafata toate calitatile pozitive ale Individului si a le oferi inapoi Societatii. Insasi prin natura acesteia, inca de la inceputuri, Francmasoneria a fost o scoala initiatica, fie ea operativa, speculativa sau sprituala. Daca in timpuri indepartate, aceasta oferea candidatului sansa de a invata si a evolua in arta regala, in zilele noastre Masoneria ofera posibilitatea de a evolua pe plan filozofic, spiritual, si de ce nu pot spune chiar stiintific. Lumea se schimba intr-un mod din ce in ce mai complex si mai rapid, Masoneria ramane insa Puntea de legatura intre Individ si Societate, continuandu-si drumul traditional, intro maniera tot timpul contemporana.

12

francmasoni celebrii

DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723)

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi n comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui.[necesit citare] A fost fiul lui Constantin i al Anei, nscut Banta. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 22 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei. n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui rzboi turco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta, a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie, adic ambasador la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn. S-a cstorit cu fiica lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, Casandra, care i-a druit pe Matei, Constantin, erban, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744). Din a doua cstorie (dup moartea Casandrei), cu fiica unui general rus, a avut o fat: Anastasia. C. Negruzzi scrie: "El avu cu soia dinti ease feciori i dou fete, iar cu cea a doua, numai o fat. Una din fete i doi feciori murir, nc trind el; i aa-i rmaser dou fete Maria i Smaragda i patru feciori Matei, Constantin, erban i Antioh." A fost rosicrucian. Potrivit unei legende, capul su a fost luat dup moarte pentru a fi ngropat ntr-un cimitir rosicrucian din Scoia. O loj cu numele su i al crei Venerabil a fost i Mihail Sadoveanu, a funcionat n perioada interbelic a secolului trecut la Iai.

Sufletul odihn nu poate afla pn nu gsete adevrul carele l ncearc ori ct de departe i ori ct de cu trud i-ar fi a-l nimeri.

www.mluar.org

13