Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Istorie si Relatii Internationale

Lucrare de licenţă

Masoneria Română

Coordonator Absolvent

Oradea, 2008
CUPRINS

Introducere………………………………....................................................................................... 3

Cap I Surse, metode şi istoriografie………………………………..............................................6

Cap II Scopul şi funcţiile masoneriei………………………………...........................................10

Cap III Simbolistica masonică………………………………………..........................................15

3.1 Păstrare riturilor şi simbolurilor………………………...........................................16

3.2 Marile loji………………………………………………............................................19

3.3 Ierarhia masonică………………………………………...........................................23

3.3.1 Primul grad…………………………………………...............................................25

3.3.2 Al doilea grad………………………………………................................................28

3.3.3 Al treilea grad............................................................................................................29

Cap IV Conduc masonii lumea?..................................................................................................31

Cap V Personalităţii masonice………………………………………........................................35

5.1 Dimitrie Cantemir…………………….......................................................................35

5.2 Mihail Sadoveanu........................................................................................................37

5.3 Nicolae Titulescu.........................................................................................................38

Cap VI Oamenii politici şi masoneria………………………….................................................40

Cap VII Imaginea masoneriei în societate……………………..................................................44

Cap VIII Concluzii……………………………………………....................................................50

Bibliografie.....................................................................................................................................52

Anexe…………………………………………………………......................................................53

2
Introducere

„Cunoaşte-te pe tine însuţi, iubeşte-ţi şi ajută-ţi aproapele, respectându-i opiniile şi demnitatea”

(Regula de aur a Francmasoneriei)

Ce este masoneria? Căutând în dicţionarul explicativ al limbii române o să regăsim mai multe
definiţii care sunt trecute în dreptul acestei noţiuni. În primul rând vedem o similitudine între noţiunile
de „masonerie” şi „francmasonerie”. Cuvântul provine din limba franceză de la „maçonnerie”. O primă
definiţie a termenului ar fi următoarea: „Curent religios şi filozofic care se caracterizează prin ritualuri
mistice şi prin îmbinarea lor cu principiile etico-morale şi politice”1. Altă definiţie mai plastică a
masoneriei sună în felul următor: „Lucrare de zidărie compusă din diverse materiale unite cu un liant”.

Sursa cuvântului mason sau masonerie, trebuie căutată în Evul Mediu. Conform unor surse în
această epocă istorică erau mai multe societăţi secrete din domeniul constructorilor de catedrale care
doreau să păstreze pentru ei, într-un mediu restrâns, tainele prin care se ridicau aceste edificii
impunătoare în perioada medievală. Se pare că termenul francez de francmason ar reprezenta chiar
noţiunea de „zidar liber”. Termenul de mason şi de masonerie ar fi preluat conform anumitor autori de
un pastor anglican care ar fi întemeiat o societate secretă care dorea o schimbare cu caracter social.
Respectiva societate lupta pentru răsturnarea societăţii aristocrate care avea la fundament religia catolică
şi înlocuirea aristocraţiei cu burghezia şi religia protestantă. Ţările unde funcţionau astfel de societăţi
secrete erau Franţa şi Anglia.

Mai târziu aceste societăţi secrete par a fi îmbrăţişate şi de o serie de bancheri şi comercianţi de
origine evreiască care doreau să iasă din izolarea socială şi din ostracizarea la care erau condamnaţi.
Trebuie spus că fiind nişte societăţi secrete, activitatea acestora este învăluită în mister şi mit. Se poate
trasa cu greu o linie între realitate şi legendă, iar caracterul esoteric al mişcării amplifică aura de
necunoscut din jurul acestei mişcări.

Primul eveniment istoric major de care este legat numele masoneriei este Revoluţia Franceză din
anul 1789. Anumiţi istorici prezintă acest moment, deosebit de important care a marcat decisiv istoria
Europei şi istoria universală, drept o creaţie a masonilor şi a societăţilor secrete constituite de aceştia. Alt
eveniment major asupra căreia se realizează conexiuni cu masoneria este reprezentat de anul
revoluţionar 1848.

1
*** www.dexonline.ro
3
Primul contact al unor români cu mişcările secrete ale masoneriei datează tot de la finalul
secolului al XVIII-lea, în pragul declanşării revoluţiei franceze. Astfel, fii de boieri care studiau la Paris
au început să fie racolaţi de societăţile masonice. O serie de tineri proveniţi din Muntenia şi Moldova
care studiau în Franţa au jucat un rol activ în mişcarea revoluţionară de la 1789. Fraţii Golescu, fraţii
Brăteanu, Nicolae Bălcescu sunt numai câteva nume de fii de boieri care erau în Franţa cuprinsă de
febra mişcării revoluţionare. Odată întorşi în ţară, tinerii erau animaţi de convulsiile sociale din Franţa
şi au încercat să imprime o astfel de mişcare similară şi în principatele române.

Francmasoneria sau, scurt, masoneria este o organizaţie fraternă secretă, răspândită în lumea
întreagă, pretinzând a avea un scop filosofic şi umanitarist. Membrii săi sunt uniţi de idealuri comune
de natură atât morală cât şi metafizică, şi de credinţa într-o Fiinţă Supremă, cel mai adesea numită
general „Marele Arhitect”. În România francmasoneria este organizată sub denumirea de Marea Lojă
Naţională din România. Francmasoneria s-a dispersat, în decursul a câtorva veacuri, în zeci şi sute de
rituri şi loje diferite.

Începuturile Francmasoneriei, sunt legate potrivit unor surse de înfiinţarea în anul 1717 a celor
patru loji engleze care s-au întrunit la Londra şi au format Marea Lojă a Angliei. „La 1723 Andersen
întocmi Constituţiunile acestei organizaţii pe baza Constituţiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia.
Aceste loji de zidari rămăseseră cu timpul numai cu numele de zidari, în ele intrau orice fel de oameni.
Constituţiunile lui Andersen sunt legea fundamentală a Francmasoneriei”2 .

Masoneria nu este numai o simplă reuniune filantropică sau şcoală filosofică, ci alcătuieşte un
sistem mistagogic, care reaminteşte de vechile religii sau culte mistico - păgâne, din care îşi trage
obârşia, alcătuind o urmare şi o reînviere a lor. Raportul acesta al masoneriei cu religiile mistice se
vede de altfel şi din cele ce au loc şi se săvârşesc în timpul iniţierilor. „Căci, după cum în cele ce au
loc în misterele idolatre vechi se relua drama luptelor şi a morţii zeului mistic şi prin reluarea aceasta
mimică a dramei acesteia, cel ce se iniţia murea dimpreună cu patronul religiei misteriace – care
întotdeauna era o persoană mitică simbolizând soarele sau natura, care murea iarna şi reînvia
primăvara - , tot aşa şi în iniţierea celui de al treilea grad al Francmasoneriei. Într-adevăr treapta aceasta
a iniţierii alcătuieşte o expunere dramatică a morţii protectorului masoneriei, Hiram, şi un fel de reluare
dramatică a morţii acestuia în care, cel ce urmează a fi iniţiat suferă dimpreună cu el, fiind rănit în
aceleaşi organe şi în aceleaşi locuri ale corpului ca şi Hiram... Astfel Francmasoneria, în chip clar, este

2
*** Studiu asupra francmasoneriei, Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului, votat în şedinţa
Sfântului Sinod pe data de 11 martie 1937(sursa: www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/marturii.html)
4
o religie misteriacă cu totul diferită, separată şi străină de religia creştină... Masoneria are slujbe
religioase proprii, ca ceremonia învierii în chip de lup, sau botezul masonic, ceremonia recunoaşterii
căsătoriei sau căsătoria francmasonă, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic”3 .

Cu vechile ei ritualuri, secretele bine păzite, simboluri şi însemne, francmasoneria a fascinat


multe persoane de-a lungul timpului. Misterul de care s-a înconjurat i-a conferit o aură de mit, adesea
greu de pătruns. Organizaţiile masonice din întreaga lume sunt afiliate la diferite rituri: Sf. Arc Regal,
masoneria Mărcii, Ordinul Masonic al Cavalerilor Templieri, Ritul Scoţian Antic Acceptat şi Ritul de
York.

Capitolul I

Surse, metode şi istoriografie

Oamenii au fost preocupaţi din cele mai vechi timpuri de cunoaştere. Cunoaşterea de sine, a
mediului înconjurător, a universului şi a viitorului. Tot ceea ce însemană necunoscut sau orice lucru
care este învăluit într-o aură de mister, stârneşte pasiuni, dezbateri şi un apetit foarte mare care
simulează cunoşterea. Masoneria este privită ca şi o organizaţie secretă, elitistă, inaccesibilă omului de

3
*** Studiu asupra francmasoneriei, Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului, votat în şedinţa
Sfântului Sinod pe data de 11 martie 1937(sursa: www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/marturii.html)

5
rând, a căror membrii depozitează anumite secrete sau taine cu privire la lumea în care tărim. O
societate sau o organizaţie transparentă care îşi desfăşoară activitatea „la lumina zilei” nu va stârni
niciodată aşa de multe controverse, pasiuni sau dezbateri precum o organizaţie ocultă.

Fiinţele umane trăiesc de multe ori cu impresia că viitorul este creat în anumite laboratoare
secrete unde se i-au cele mai imporante decizii. Masoneria este privită ca un astfel de cabinet unde se
hotărăşte destinul omenirii. Masonii sunt văzuţi ca şi liderii mondiali care ne conduc lumea şi ne
influenţează viitorul. Altă percepţie faţă de masonerie este aceea potrivit căreia masonii sunt depozitarii
unor secrete seculare care dacă ar ajunge la cunoştiinţa publică toată percepţia lumii faţă de valorile în
care credem s-ar schimba. Realitatea noastră sau irealitatea în care trăim ar fi realmente dată peste cap.

Toate aceste elemente fac din subiectul masoneriei o adevărată provocare. O temă interesantă,
incitantă, dar în acelaşi timp greu de abordat datorită complexităţii şi caracterului ocult sau discret
specific subiectului. Lucrarea de faţă nu îşi propune să destăinuie secretele masoneriei (inabordabile de
fapt pentru un ochi exterior) sau să realizeze o analiză care să epuizeze tema în cauză. Ceea ce mi-am
propus este să ridic puţin vălul de mister care înconjoară tematica pe care o abordez şi să punctez
câteva idei şi exemple care să reliefeze rolul şi scopul organizaţiilor masonice. Dorim să vorbim despre
personaje istorice care au avut tangenţă cu aceste societăţi secrete, cum au influenţat evenimentele
istorice, care este structura de organizare a masoneriei, riturile, simbolistica, precum şi care este
percepţia oamenilor obişnuiţi faţă de acest subiect care a stârnit de-a lungul timpului nenumărate
controverse.

În demersul meu am căutat să parcurg căt mai multe surse pentru a avea o imagine complexă faţă
de tema propusă în acestă lucrare. Am cercetat cărţi care condamnau fenomenul masonic considerându-
l nociv pentru societate sau religie, am parcurs lucrări publicate chiar de mari masoni din România şi din
străinătate care ofereau o perspectivă asupra temei chiar din interiorul sferei de manifestare a masoneriei
şi am studiat documente care atestă activitatea masoneriei române. Date despre activitatea masoneriei
româneşti şi prezentarea ei sunt disponibile şi pe site-ul oficial al Marii Loji Naţionale din România –
www.mlnr.ro.

Pe internet sunt disponibile şi alte poziţii sau declaraţii publice asumate de masoni români, chiar
şi un interviu acordat de marele maestru, conducător al masoneriei române regulate, Eugen Ovidiu
Chirovici.

6
Termenul de francmason, in opinia lui Neagu Djuvara „a fost preluat pe la inceputul secolului al
XVIII-lea de un pastor anglican care infiinteaza o noua societate secreta. Societatea nu avea drept scop
nici zidaria, nici arhitectura, ci daramarea unei socetati mult prea dominate de aristocratie si de Biserica
catolica. (...) Se pare ca masoneria a jucat un rol important in izbucnirea Revolutiei franceze de la 1789.
Este o chestiune controversata, dar cred ca e multa dreptate in aceasta teza, de n-ar fi decat o singura
dovada: toate caietele de doleante-cerintele de reforma adresate, din toate provinciile Frantei, regelui
Ludovic XVI-se asemnau ca si cand ar fi fost scrise de aceeasi mana secreta, iar singura explicatie
plauzibila este ca toate au fost redactate in lojile masonice si apoi preluate de deputatii Starii a Treia,
care ajung la Paris. Acelasi lucru se repeta la noi in 1848. Acesti tineri romani care studiaza la Paris,
aproape toti (avem dovezi acum, de cand s-au deschis arhivele masoneriei) au fost recrutati pentru a
intra in masonerie si au venit ca masoni la noi in tara. Revolutia de la 1848, ca si Unirea Principatelor de
la 1859, a fost opera tinerilor masoni.

Adevarul trebuie spus, daca este dovedit prin documente. Ce s-a intamplat mai tarziu? Masoneria
a devenit oarecum o societate de sprijin reciproc si de acaparare a puterii; extrema stanga a preluat, in
mare parte, conducerea masoneriei, mai cu seama in Franta, si au intrat in masonerie foarte multi evrei,
dornici pe aceasta cale, sa sparga ostracizarea ce-i lovea de veacuri”.

Existenta masoneriei este de a, in viziunea lui Charles W. Leadbeater, „cerceta partea ascunsa a
existentei noastre zilnice si vom avea numai de castigat. Acelasi adevar ramane valabil la un nivel mai
elevant ca cel al religiei, de plida. Religia a vorbit intotdeauna omenirii despre lucrurile nevazute care
exista in inalt; nu numai intr-un viitor indepartat ci care ne inconjoara aici si acum. Viata noastra si
foloasele pe care le putem trage din ea depind in foarte mare masura de priza de realitate pe care aceste
lucruri invizibile (masoneria n. imi apartine) o fac pentru noi. In tot ce vom intreprinde, va trebui sa ne
gandim intotdeauna la consecintele nevazute ale actelor noastre. Unii dintre noi cunosc foarte bine cat de
folositoare au fost aceste notiuni la oficierea slujbelor religioase; la fel stau lucrurile si in
francmasonerie. Aceasta imensa lume interioara ramane intr-adevar invizibila pentru cei mai multi
oameni, dar nu chiar pentru toti. (...) Omul ar putea asfel sa o exploreze, sa o studieze, tot asa cum a
explorat si a studiat bucatica de pamant care i-a fost data”.

Francmasoneria este apreciata ca fiind o forta care a jucat si va juca un rol universal, de cele mai
multe ori pozitiv, in implementarea unei „lumii noi” prin familiarizarea publicului larg cu gandirea
masonica. Practic in lume „nu exista stat pe planeta care sa nu aibe o Franc-Masonerie bine organizata,
sub o suzeranitate (sub o obedienta). Statele Unite ale Americii-cel mai puternic stat al planetei in

7
prezent, pe plan militar si economic- poseda in total peste 6 milioane frati masoni si Supremul Consiliul
al Lumii. Cel mai mic stat al planetei, chiar si insulele civilizate, poseda cel putin un atelier masonic.

Puterea econimica si militara impun si determina puterea masonica. Exista organisme masonice
internationale, manifeste (Liga Universala a Franc-Masonilor, Centrul de Legatura si Informatii a
Puterilor Masonice Semnatare a Apelului de la Strasbourg- CLIPSAS etc. ) sau latente (anumite
organisme, chiar religioase, penetrate franc-masonic). Puterea oculta a Franc-Masoneriei se exercita la
nivelul celor peste 2.500 organisme si organizatii internationale neguvernamentate si al celor circa 250
organizatii guvernamnetale, un loc de frunte ocupandu-l Organizatia Natiunilor Unite si organismele
sale, Uniunea Europeana si organismele sale etc.

Franc-Masoneria este aidoma pasarii Phoenix, mai mult decat atat, se adapteaza permanenent la
obiectivitatea Istoriei pe care o creaza, in desfasurarea ei si a Lumii in evolutia ei”, afirma Radu
Comănescu si Emilian Dobrescu.

Contributia masonica la dezvoltarea Roamniei, este de-a dreptul impresionata; „francmasonii au


contributii insemnate in abolirea privilegiilor sociale, in dezrobirea tiganilor si in incetatenirea evreilor,
in promovarea egalitatii tuturor cetatenilor si a sexlelor in fata legii, in separarea puterilor in stat, in
generalizarea invatamantului si in impunerea votului universal, in crearea universitatilor, a Academiei
Romane (17 dintre premiile ei actuale poarta numele unor mari masoni romani), a unor mari muzee si
colectii, a Crucii Rosii, in reformele agrare si in alte domenii, precum modernizarea armatei, aparitia si
organizarea presei, a invatamnatului artistic, in organizarea societatii civile romanesti („Fratia”,
„Socetatea Filarmonica”, „Junimea” etc ), a parlamentului si altor institutii fundamentale ale tarii intregi,
in extinderea relatiilor acestora in lume”4.

Capitolul II

Scopul şi funcţiile masoneriei

Francmasoneria îşi învăluie scopurile în secret. Francmasoneria spune că scopul ei este


cercetarea adevărului şi acţiunea caritabilă. „În realitate când masonii explică mai larg sensul acţiunii lor
caritative, vezi că e vorba de o fericire a lumii prin scăparea de ideile ei de acum, prin aşezarea ei pe
temeliile principiilor raţionaliste masone: Binefacerea pentru mason nu se confundă cu ceea ce s-a

4
*** Francmasonii romani de ieri si de azi, Lumea magazin, An VIII nr.7 (87) 2000, p.53
8
convenit să se numească caritate. Cedarea câtorva bucăţi de pâine, din prisos, nu-l achită de datoria
sfântă ce o contractează iniţiatul faţă de umanitate. A face bine comportă un întreg program de viaţă”5 .

Cercetarea adevărului are un înţeles aparte pentru masoni. Poate să cuprindă idei de destrămare
sau reformare a Statului şi a Societăţii. Unele dintre ideile de extremă stângă ale comunismului au fost
pregătite în Loji şi aplicate de francmasoni. La fel, idei anticreştine, de totală emancipare a instinctelor
omeneşti inferioare de sub prestigiul virtuţilor creştine.

Ziarul francmason Latomia scrie (Iulie 1849, p. 237): „Nu putem decât să salutăm socialismul ca
pe un excelent aliat al F. M. în munca de înnobilare a omenirii, în străduinţa de a promova binele
omenirii. Socialismul şi masoneria împreună cu comunismul au ţâşnit din acelaşi izvor”.

Scopul Francmasoneriei stă în legătură cu soarta întregii omeniri. Care este acest scop? Dintr-o
mulţime de mărturisiri masonice şi din cercetarea anumitor documente s-a desprins ideea că un scop era
întemeierea unei republici mondiale, condusă de francmasoni sau de evrei. Iată ce spune într-un
manual al maestrului: „Să avem curajul să ne zicem religioşi şi să ne afirmăm apostoli ai unei religiuni
mai sfinte decât toate celelalte. Să propagăm Religia Republicii, care va forma inima cetăţenilor şi va
cultiva virtuţile republicane”. Tema întemeierii republicii mondiale sub stăpânirea Francmasoneriei a
format unul dintre obiectivele dezbătute la un congres mondial al francmasoneriei din anul 1900,
desfăşurat la Paris.

„Când vorbesc metaforic, francmasonii se prezintă ca zidarii care au să rezidească, sub


conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta înseamnă, fără metafore, restabilirea
dominaţiei lui Israil asupra lumii întregi…Numai din tendinţa francmasoneriei, după republica laică,
internaţională şi extrem de democratică se explică de ce toate revoluţiile de la cea din 1789 încoace,
toate loviturile date creştinismului, principiului monarhic şi naţional, principiului autorităţii, sunt opera
francmasonilor. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea principiului naţional şi a
factorului creştin au desfiinţat Francmasoneria. Aşa a făcut şi Italia prin Mussolini în 1925, şi Germania

prin Hitler. În Ungaria a fost desfiinţată după prăbuşirea comunismului lui Bela Kuhn, dovedindu-se că
acest comunism a fost creaţia lojilor”6.

5
*** Studiu asupra francmasoneriei, Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului, votat în şedinţa
Sfântului Sinod pe data de 11 martie 1937(sursa: www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/marturii.html)

9
Unii autori susţin că scopul masoneriei nu ar fi reprezentat de cercetarea filosofică, a adevărului
şi nici a filantropiei. Scopul ei ar fi unul politic, fiind unul şi acelaşi pentru toată masoneria. Că scopul ei
este unul politic, nu de politică de partid, ci de concepţie, o spune masonul Dr. K. Reichl aprobând
opiniile unui membru al Marelui Orient Francez: „Dacă politica însemnează a te aprinde de suferinţa
oamenilor pentru apărarea drepturilor omului, pentru realizarea unor cerinţe culturale de mare valoare
din punct de vedere etic şi estetic, atunci, da, masoneria face politică, atunci masoneria este politică”.
Respectivul mason mai precizează că orientarea politică a masoneriei face demersuri pentru „libertatea
personală şi democraţie”, care nu trebuie lăsată în „dictatura barbară de dreapta sau de stânga”.

În acelaşi sens se exprimă şi masonul Dr. Oskar Trebitsch dezvoltând că masoneria „e contrară
oricărui radicalism, oricărei conduceri autoritare şi pentru larga democraţie”. Marile idealuri masonice
ale Umanitatii au devenit universale si pentru lume, chiar daca in multe locuri de pe glob nu sunt decat
un vis pentru cetatenii respectivi. Actualitatea idealurilor masonice este indiscutabila: pace, integrare,
globalizare, regionalizare, libertate de gandire, caritate, perfectionare intelectuala. Masoneria a faurit
istoria moderna si continua sa faureasca si istoria contemporana. Existenta statelor moderne sunt rodul
activitatii masonice: Statele Unite ale Americi (S.U.A)- primul stat masonic din istorie; de pe continentul
european: Italia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, chiar si Romania, iar in viitorul foarte
apropiat vor fi create Statele Unite ale Europei (in jurul actualei constructii europene, U.E ), Statele
Unite ale Asiei Centrale (proiect in delurare) . Nu exista stat care sa nu aibe o francmasonerie bine
organizata.

Mariile evenimente istorice poarta amprenta masonica, putem cita evenimentele istorice
petrecute in anii: 1642, 1789,1871, 1989, iar in Romania evenimentele din: 1821, 1857, 1864, 1918,
1944, 1945 sunt tot de sorginde masonica.

Scopurile si obiectivele francmasoneriei sunt nobile, urmarind realizarea si perfectionarea


omului, indiferent de rasa si religie, obtinerea Adevarului, Pacii, Binelui, a Progresului, Prosperitatii si
Bunastarii in lume.

Francmasoneria, prin reprezentantii ei, este in legatura permanenta cu o serie de alte societati
secrete si discrete, cu serviciile secrete, organizatii paramasonice ( Clubul de la Roma), bisericile
catolica, ortodoxa, luterana, protestanta, anglicana, chiar si cu reprezentantii religiilor budista, sintoista,
islamica etc.

6
*** Studiu asupra francmasoneriei, Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului, votat în şedinţa
Sfântului Sinod pe data de 11 martie 1937(sursa: www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/marturii.html)
10
Viziunea francmasoneriei asupra vietii umane este „de a permite individului dezvoltarea tuturor
posibilitatilor sale pentru a-si realiza pe deplin personalitatea”7.

O serie de opinii ale unor personalitati de marca, despre lume si om, ca George Bush, Vaclav
Havel, Nicolae Titulescu, Jean Monnet refecta scopurile francmasoneriei de astazi: „...visam la o Europa
care sa fie o comunitate de natiuni prietene si independente”8( Vaclav Havel); „trebuie gasite noi
modalitati de a lucra cu toate natiunile pentru a impiedica agresiunea si a dobandi stabilitatea,
prosperitatea si, mai presus de toate, pacea”9(George Bush,ex-presedinte al SUA); „...tarile nu sunt egale
in putere si in experienta, oamenii politici pot fi egali in dragoste si grija lor pentru pace. ...Uniunea
europeana este singura solutie pentru a mentine pacea intre popoare. Din punctul de vedere al viitorului,
daca ne punem cinstit in slujba ei, ea constituie germenii unei vieti internationale noi si atat de
binefacatoare, incat mintea noastra actuala, produs al luptei si al suferintei, nu o poate inca cuprinde”10
(Nicolae Titulescu); „Oamenii nu accepta schimbarea decat la nevoie si ei nu vad necesitatea decat in
criza. Pacea lumii nu poate fi asigurata fara a face eforturi constructive, proportionale cu pericole care o
amenita”11(Jean Monnet).

Francmasoneria este o organizaţie fraternă. Membrii săi sunt uniţi de idealuri comune de natură
atât morală cât şi metafizică, şi, în majoritatea ramificaţiilor, de credinţa într-o Fiinţă Supremă.

Marea majoritate a membrilor francmasoneriei se dedica promovării unor cauze etice,


educaţionale, fraterne, patriotice şi umanitare.

Anul 1717 marchează naşterea francmasoneriei moderne. În Anglia se înfiinţează pentru prima
dată o Mare Lojă prin reunirea celor existente, aceasta purtând şi numele de „Lojă-mamă” care şi-a
asumat sarcina de putere legislativă asupra francmasonilor. În acest sens, James Anderson va publica în
anul 1723 prima constituţie masonică intitulată „Constituţia francmasonilor, conţinând istoria, sarcinile,
regulamentele acestei Fraternităţi foarte vechi şi foarte onorabile”. Această constituţie cuprinde câteva
norme, reguli de comportament ale masonilor, reguli ce au stat de aici înainte la baza tuturor

7
Radu Comanescu,Emilian M. Dobrescu, Franc-Masoneria – o noua viziune asupra istoriei lumii
civilizate- vol.2 (1961-1968), Editura Europa Unita, Bucuresti, 2004, p.274
8
Ibidem, p.281
9
Idem.
10
Idem.
11
Radu Comanescu,Emilian M. Dobrescu, Franc-Masoneria – o noua viziune asupra istoriei lumii
civilizate- vol.2 (1961-1968), Editura Europa Unita, Bucuresti, 2004, p.281
11
constituţiilor masonice viitoare. Oricare ar fi constituţiile masonice, exista trei principii de baza, pe care
le putem regasi ca legi fundamentale in Codul Etic al Masoneriei de astazi:

Principiul dragostei fraterne

Aici este închegată credinţa că întreaga umanitate trebuie privită şi înţeleasă ca o mare şi
unică familie. Religiile diferite nu trebuie să despartă, ci să unească, Dumnezeu fiind unic, dar având
chipuri şi nume diferite. Graniţele nu ar trebui să dezbine, ci să strângă la un loc oamenii, într-o singură
şi mare comunitate. Limbile diferite nu ar trebui să ridice bariere de comunicare, ci punţi de legătură
între toţi oamenii, spiritul fratern vorbind o singură limbă universală: iubirea aproapelui.

Principiul ajutorului

Spiritul caritabil este cel care dă adevărata măsură condiţiei umane. Orice gest de iubire, orice
cuvânt frumos, orice atitudine prietenoasă nu sunt altceva decât manifestări meschine dacă nu au ca
suport ajutorul real, practic, concret. Ajutorul poate fi un sfat la nevoie sau deschiderea unei oportunităţi,
ori facilitarea unei relaţii benefice, sau un ajutor bănesc sau un sprijin material. Sprijinul nu trebuie să
umilească, ci trebuie să ajute efectiv, iar cel ajutat sa-şi păstreze neştirbită demnitatea personală.

Principiul adevărului

Principiul adevărului constă în regenerarea spirituală a tuturor masonilor. Dezvoltarea lor


trebuie să meargă către cunoaşterea de sine, către depăşirea de sine, până la nivele spirituale şi morale
cât mai înalte.

Scopurile de baza a francmasoneriei este sa devii din bun mai bun, sa-ti întaresti
personalitatea, sa-ti cultivi morala si spiritualitatea, sa-ti largesti orizontul mintii. Masoneria cultiva
principiul responsabilitatii si al moralitatii si îi încurajeaza pe francmasoni sa urmeze si în viata de
toate zilele lectiile învatate în timpul ritualurilor. Una dintre doctrinele universale ale Masoneriei este
"Fratia Omului si Paternitatea Lui Dumnezeu”(autoritatea parinteasca a lui Dumnezeu). Importanta
acestui crez consta în aprofundarea celor trei dogme esentiale ale Francmasoneriei: Dragoste Frateasca,
Ajutor si Adevar. Masoneria este, de asemenea, custodele traditiei initiatice. Datoria unui mason este
aceea de a pastra si perpetua aceasta traditie, ceea ce constituie o responsabilitate uriasa.

Trebuie mentionat faptul ca idealurile masonice nu apar sub forma unor crezuri scrise. Fiecare
mason percepe învataturile din ritualuri într-un mod propriu, ajungând la întelegerea care îi va

12
satisface mintea si constiinta, lasându-i în acelasi timp pe ceilalti sa procedeze la fel. Acesta este un
exemplu de toleranta masonica, toleranta fiind un alt principiu de baza ale breslei.

Capitolul III

Simbolistica masonică

Simbolurile şi miturile au un rol foarte important în tradiţia unui popor. În jurul mitului fondator
al unui popor, se pot naşte foarte multe pasiuni sau energii. Miturile, legendele şi personajele simbolice
-eroii deţin un important factor de coagulare a unui naţiuni.

În cărţile de istorie se spune că poporul român s-a format în jurul secolelor VIII – X, la nordul
şi la sudul Dunării. Invazia popoarelor migratoare, în special al slavilor, a produs mutaţii însemnate
în realizarea naţiunii române. La nord de Dunăre avea de-a face cu un proces de asimilaţie a slavilor, iar
la sud de Dunăre procesul se derulează invers. Transilvania este considerată de mai mulţi istorici drept
leagănul, nucleul dur, de formare a poporului român. Regiunea Munţilor Orăştie era centrul politico –
administrativo – religios a regatului condus de Decebal. Statul lui Decebal se constituie pe bazele
formaţiunii create de Burebista, dar la un nivel teritorial mai redus. De remarcat că Burebista îşi găseşte
sfârşitul în acelaşi an ca şi marele conducător roman Caesar, în anul 44 î. Hr. „Oricât ar părea de
ciudat astăzi, România are o bogată tradiţie ocultă. Religia dacilor era de tip secret – ea conserva
străvechea interdicţie indoeuropeană a scrisului şi presupunea iniţierea şi metempsihoza (viaţa după
moarte). De aceea grecii l-au făcut pe Zamolxis sclav şi apoi discipol al lui Pitagora. Istoria a distrus

13
această amplă tradiţie ocultă, păstrând doar rudimente dezgolite de sens. Reînnoirea ei se va produce
târziu şi – ca pretutindeni în Europa – se va datora elitelor intelectuale” 12.

Francmasoneria cuprinde o varietate de simboluri, cu un volum imens de semnificati pline de


misticism. Acestea sunt: loja, altarul, coloana, steaua in cinci colturi, echerul, compasul, ciocanul, dalta,
etc. . Orice mason trebuie sa aiba cunostinte solide în ceea ce priveste simbolul si rolul simbolului în
ritualuri, dupa cum un studiu comparat al mitologiei constituie baza unei bogate culturi masonice.

Cel mai renumit dintre simbolurile masonice, litera „G”, scrisă în interiorul unui echer şi al unui
compas, reprezintă de fapt iniţiala cuvântului „geometrie”, potrivit spuselor istoricului mason Albert
Mackey, care considera că masonii au fost învăţaţi că „Masoneria şi geometria sunt sinonime” şi că
„simbolurile geometrice care se găsesc în ritualurile Francmasoneriei moderne pot fi considerate
rămăşiţele secretelor geometrice cunoscute de masonii Evului Mediu, despre care acum se crede că s-au
pierdut”. Geometria ocultă, denumită uneori „geometrie sacră”, foloseşte de mult timp simboluri
geometrice, ca de exemplu cercul, triunghiul, pentagrama, precum şi altele, pentru ilustrarea unor idei
metafizice şi filosofice.

În cadrul Masoneriei, Loja reprezinta nucleul. Simbolic, ea reprezinta Templul lui Solomon.
Orice avansare si orice ritual au loc exclusiv în interiorul Templului, considerat replica perfecta a lumii
divine. Templul este sacru, este centrul universului. Structura, dimensiunile, proportiile - într-un cuvânt
arhitectura - nu sunt decât imaginea reflectata în oglinda a Divinitatii. De regula, un Templu se afla în
munti, la înaltime. Este considerat centrul cosmosului, un loc sacru, iesit din comun. Templul este locul
unde umanul se poate întâlni cu Divinul. Masonii înteleg foarte bine importanta atotcuprinzatoare în
religie a simbolului pietrei. Sunt posibile referiri la timpuri îndepartate, când existau legaturi strânse
între zei si piatra, considerata de unii istorici drept imagine arhetipala, reprezentând realitatea absoluta.
Se crede ca multi dintre zeii vechi, ca de pilda Mithras, ar fi luat nastere din piatra (petra genitrix),
atributele acesteia (stabilitate, soliditate, nemurire) fiind si atributele zeilor. Si în Biblie exista
numeroase pasaje ce indica fara urma de îndoiala credinta în legatura profunda dintre piatra, sacru si
spiritual: Isaia 28:16, Psalmi 118:22, Revelatia 2:17 si Geneza 28:11.

Lojile masonice, conform ritualurilor masonice, se sprijina pe trei coloane avand forme de:
dorica, ionica si corintrica. Semnificatia celor trei coloane reprezinta- intelepciunea, forta si frumusetea.
Intelepciunea ajuta la creere; forta pentru a o sustine, iar frumusetea ajuta la impodobirea omului
interior.
12
Gabriel Roşianu, Istoria masoneriei române (sursa: www.polemika.ro)
14
3.1 Păstrare riturilor şi simbolurilor

In literatura de specialitate se vorbeste despre faptul ca, intotdeauna a existat un raport intre
practica si obiceiurile francmasonilor cu cele ale vechilor egipteni. „Exista interesante desene ce
reproduc basorelefuri din vechiul Egipt si viniete din unele papirusuri, in special din Cartea Mortilor, din
care s-au pastrat numeroase texte. Aceste surse permit afirmatia ca, in Egipt, Templul (Loja n. trad. imi
apartine) avea forma unui patrat dublu si ca in centru se ridicau trei cuburi suprapuse constituind un altar
pe care erau asezate cartile Stiintei sacre”13. Un alt raport de legatura, ... „in epoca aceea, sorturile
purtate erau din piele si aveau forma triunghiulara. Cel al primului grad era alb ca si astazi, in schimb
sortul Marelui Maestru avea culori vii, fiind impodobite cu pietre scumpe si ciucuri de aur”14.

O alta asemanare cu vechiul Egipt, reprezinta faptul ca, „echerul masonic era bine cunoscut si se
numea neka; poate fi intalnita in numeroase temple precum si in marea piramida. Se spune ca el servea
la cioplirea pietrelor si, simbolic vorbind, la cizelarea conduitei omului, ceea ce aminteste inca o data de
interpretarea moderna. A cladi urmand echerul inseamna, potrivit doctrinei din vechiul Egipt, a cladi
pentru totdeauna”15.

Potrivit lui F. Churchward (The Arcana of Freemasonry) in C.W. Leadbeater, unele semne
specifice masoneriei provin de acum sase sute de mii de ani. „foarte posibil, caci lumea este cu mult mai
batrana decat ne inchipuim, iar francmasoneria poseda unul din ritualurile cele mai vechi din cate exista.
Trebuie sa admitem ca simpla prezenta a unui simbol masonic nu implica in mod necesar si existenta
unei Loji; dar el dovedeste cel putin ca intr-o epoca atat de indepartata oamenii gandeau ca noi,
incercand sa-si exprime gandurile in acelasi limbaj simbolic folosit si in epoca actuala”16.

Pastrarea ritualurilor si simbolurilor masonice incepe, dupa cum am vazut mai sus, cu misterele
vechiului Egipt si continuand cu imperiul Roman; „In epoca aceea il intalnim numele de Albanus, nobil
roman, nascut la Verulam, oras din Anglia. In tineretea sa, el a plecat la Roma si a intrat in armata unde a
servit in mod stralucit; la Roma a purtat armele timp de sapte ani si poate chiar mai mult; acolo a fost
initiat in francmasonerie si instruit in Misterele lui Mithra.
13
C.W. Leadbeater, Francmasoneria rituri si initieri, Ed. Herald, Bucuresti, p. 14
14
C.W. Leadbeater, Francmasoneria rituri si initieri, Ed. Herald, Bucuresti, p.16
15
Ibidem, p.17
16
Ibidem,, p.20
15
Dupa perioada petrecuta la Roma, el a revenit in Anglia, in orasul sau natal, fiind numit
guvernatorul cetatii. (...) Legenda spune ca pe vremea aceea muncitorii erau tratati ca sclavi si primeau
un salariu derizoriu; Saint-Alban (cum a fost denumit mai tarziu) a pus capat la toate acestea prin
introducerea francmasoneriei, asigurand lucratorilor salariile cele mai mari si, in general vorbind,
conditii de viata dintre cele mai bune. Multi dintre fratii francmasoni au auzit vorbindu-se de
manuscrisul Watson din 1687. Acest document se ocupa mult de ceea ce Saint-Alban a facut pentru
masonerie si mentioneaza faptul ca el a adus din Franta o serie de instructiuni aproape identice cu cele
folosite astazi. (...)

In anul 411 d. Ch., el s-a nascut la Constantinopol sub numele de Proclus, nume care il va face
ilustru. A fost ultimul mare filozof neoplatonician si biserica crestina a evului mediu s-a bucurat din plin
de influenta sa. Si-a urmat dupa aceea ciclul reincarnarilor stabilindu-se astfel o continuitate despre care
nu stim mare lucru. Il regasim in 1211, si in aceasta noua existenta s-a numit Roger Bacon, calugarul
franciscan, care a reformat teologia si stiinta din epoca sa”17.

Din cele spuse mai sus, trebuie sa retinem ca, ceremoniile si ritualurile masonice, reprezinta
expresii a religiei stravechi cu ce avea ea mai sfant; aceste rituri si tot ceea ce tine de sistemele antice
uneori impinse spre perfectiune, sunt pline de semnificatii.

In Francmasoneria, prin literatura de specialitate, se vorbeste de cele doua forme ale sale si
anume: una operativa iar alta speculativa.

Diferentele dintre masoneria operativa si cea speculativa îsi au radacinile adânc înfipte în
vechime, pe vremea când masonii erau efectiv implicati în activitati fizice de constructie. Acestia erau
adevarati maestri ai constructiilor, pastrându-si cu sfintenie secretele mestesugului. Caracterul speculativ
apare mai târziu, când în bresle sunt acceptati oameni nepriceputi în constructia propriu-zisa, însa
neîntrecuti în constructia spirituala. Nu se poate stabili cu exactitate momentul trecerii de la masoneria
operativa la cea speculativa. Cei ce nu doreau sa devina zidari i-au urmat pe protectori, iar cei acceptati
de bunavoie de catre masonii operativi au devenit "Masoni Acceptati”. Se dorea aderarea cât mai multor
membri datorita multiplelor avantaje spirituale, sociale si culturale. Declinul arhitecturii gotice si cererea
tot mai redusa de constructii de mare amploare au condus la scaderea considerabila a numarului
meseriasilor operativi necesari pentru a le duce la bun sfârsit. Daca nu ar fi devenit masoni speculativi,
ar fi disparut cu totul. Dar amploarea pe care a luat-o masoneria speculativa se datoreaza în principal

17
C.W. Leadbeater, Francmasoneria rituri si initieri, Ed. Herald, Bucuresti, p.20-21
16
formarii Marii Loji a Angliei in anul 1717. Din acest moment, Masoneria s-a raspândit în toata lumea si
alte mari loji au luat fiinta.

De unde si când au luat nastere ritualurile masonice? Ele dateaza de dinaintea secolului al XVIII-
lea. Practic, Ritualul Francmasoneriei a fost o continuare a practicilor si obiceiurilor instituite de munca
de zi cu zi a masonilor operativi. Accentul s-a mutat treptat, de la virtuti practice la virtuti morale,
întrucât masonii acceptati începusera sa-i depaseasca numeric în loji pe fratii operativi. In masoneria
speculativa incipienta nu exista decât un grad acela de Maestru. Abia mai târziu au fost introduse în
masoneria speculativa cele trei grade pe care le cunoastem astazi.

3.2 Marile loji

Originea primei Mari Loji dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea, in Anglia unde luasera
fiinta numeroase loji care erau compuse exclusiv din membri non-operativi. Pe 24 iunie 1717, de ziua lui
Ioan Botezatorul, membrii celor patru loji s-au intalnit si au infiintat prima Mare Loja, iar aceasta zi se
numara printre cele mai importante date din istoria Masoneriei, deoarece atunci s-a marcat debutul
Francmasoneriei moderne. Cu mici exceptii, fiecare loja masonica regulara a primit girul unei Mari Loji,
de aici concluzia ca toate provin, de fapt, din Marile Loji ale Angliei, Scotiei sau Irlandei. Fiecare Mare
Loja are o jurisdictie teritoriala proprie sau reprezinta o anumita regiune. Fiecare stat este guvernat de o
Mare Loja.

Francmasoneria este organizată în trei loji fundamentale: Loja Albastră (care reprezintă pasul de
început al oricărui novice şi care la rândul ei este subîmpărţită în trei grade: Ritul de York (care la
rândul lui se compune din încă zece grade) şi Ritul Scoţian (care are un total de 32 de grade de iniţiere
a membrilor). Cel de al 33-lea grad, la care se accede numai pe bază de invitaţii, reprezintă capul
omenesc - care se găseşte deasupra celor 33 de vertebre ale coloanei vertebrale. Acesta reprezintă cel
mai înalt grad al Masoneriei, cunoscut marelui public.

Exista diferente între denumirile Marilor Loji din USA. Unele poarta numele A.F.A.M.
(Masonerie Acceptata Libera si Antica), iar altele F.A.M. (Masonerie Acceptata si Libera).Cauza acestor
diferente a fost conflictul dintre doua factiuni diferite la momentul înfiintarii Marilor Loji. O factiune a
adoptat titulatura de Antica, cealalta grupare considerându-se Moderna. Diferentele de titulatura care
exista în USA nu au legaturi logice cu nici unul dintre acesti termeni sau cu originile Marilor Loji
americane.
17
Denumirea de Liber si Acceptat se refera la vechii meseriasi din Evul Mediu, care erau foarte
priceputi si considerati indispensabili celor doua institutii majore din acele timpuri si anume : Statul si
Biserica. De aceea, nu li s-au impus niciodata restrictii, fiind liberi sa munceasca, sa calatoreasca, într-
un mod direct proportional cu importanta lor.Termenul acceptat provine tot din vechime, din timpul
masonilor operativi. Pe la sfârsitul Evului Mediu, putini erau cei care stiau carte si nu apartineau vreunei
manastiri. Categoric, oamenii doreau sa devina masoni pentru a beneficia de avantajele oferite de breasla
si nu neaparat sa construiasca. Tot ce voiau era sa apartina acestei organizatii. Acestia erau Masonii
Acceptati care, cu timpul, i-au depasit ca numar pe masonii operativi, facilitând astfel trecerea de la
masoneria operativa la cea speculativa. Oricum, secretele constructiei începusera sa fie cunoscute, iar
arhitectura îsi schimbase principiile.

Modul de organizare al masoneriei este complex, structura si ierarhiile fiind aparent greu de
inteles pentru un profan. La nivel national exista Marea Loja Nationala din Romania. Mai apoi exista
peste o suta de loje locale ce au nume in functie de mari masoni romani,un exemplu este Loja Albastra
Orient Dimitrie Cantemir din Iasi.

În Romania, abia in anul 1833, Ion Heliade Rădulescu şi I. Câmpineanu fondează „Societatea
filarmonică” – întâia Lojă masonică a românilor din România. Din 1843 apar alte organizaţii masonice,
inspirate de Nicolae Bălcescu – „Frăţia” şi „Asociaţia literară”. De asemenea, în 1842 se înfiinţează
Loja Lumina la Bucureşti şi Loja Fraternitatea la Iaşi.

Primele loji masonice româneşti stau sub semnul mişcării paşoptiste şi a Micii Uniri de la anul
1859. Sunt foarte multe indicii că Unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei de la 1859 a stat sub semnul
masoneriei. Mişcările revoluţionare din anul 1848 care au cuprins toată Europa, au avut loc şi în
Principatele Române. Ideile de Libertate, Egalitate şi Fraternitate sunt de orgine masonică, iar
conducătorii revoluţiilor române de la 1848 au fost masoni. După anul 1848, odată cu înfrângerea
revoluţionarilor, cei mai mulţi vor lua calea exilului.

În 1859, prin stăruinţa Ilustrului Frate Auguste Carance, apăruseră trei loji româneşti de
obedienţă franceză cu acelaşi nume: „L’Etoile du Danube” (Steaua Dunării), una la Bucureşti, alta la
Iaşi, iar a treia la Galaţi, avându-l ca Venerabil pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Tot atunci, în
vederea supravegherii alegerilor în Moldova şi Valahia sosise o delegaţie europeană, compusă în
întregime din fraţi masoni. Ei i-au sfătuit pe masonii români să aleagă aceiaşi persoană în ambele

18
principate, dejucând astfel interesele Rusiei şi Turciei. Aşa s-a constituit la 24 ianuarie 1859 România
sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Pornind cu un domnitor mason (A.I. Cuza), structurile politice româneşti vor sprijini activ Franc-
Masoneria. Însuşi Cuza, în plin conflict cu forţele masonice naţionale acceptă înfiinţarea la Bucureşti,
în anul 1863, a Lojii „Înţelepţii din Heliopolis”. Această Lojă va avea o istorie glorioasă. Venerabili ai
ei au fost printre alţii: G. Filipescu, Dimitrie Sturdza şi doctorul Carol Davilla. Ea va avea un program
concret de reformă morală şi socială: printre altele a înfiinţat o Şcoală de Arte şi Meserii cu cursuri
gratuite şi repartiţii asigurate pentru absolvenţi. Între timp, însă, în faţa tendinţelor absolutiste ale lui
A.I. Cuza, franc-masonii români pun la cale lovitura de stat din 1866. Masonii aduc la putere – la
sugestia lui Napoleon al III-lea – pe prinţul Carol, din familia Hohenzollern-Sigmaringen, o familie de
masoni. El va deveni regele Carol I. Sub domnia lui, Masoneria română ia un nou avânt.

Înfiinţarea Mari Loji Naţionale a României a urmat Micii uniri din anul 1859, în timpul domniei
principelui Carol I. Lojile române se aflau sub suzeranitatea Marelui Orient al Franţei. În anul 1869,
căpitanul Ştefan Şoimescu reintroduce Franc-Masoneria italiană. La 8 septembrie 1880 se decide
înfiinţarea Marii Loji Naţionale a României (M.L.N.R.) care va avea 32 de loji în subordine (26 în
România, 4 în S.U.A., 2 în Bulgaria). M.L.N.R. îşi va publica rapid constituţia: „Constituţia
masonică pentru Regatul României şi Bulgariei” şi va fi recunoscută de Masoneria Internaţională în
1882. Primul Mare Maestru al M.L.N.R. a fost ales căpitanul Constantin Moroiu.

Din anul 1883, o avalanşă de rituri masonice şi paramasonice pătrund în România. Odată cu ele
izbucneşte avalanşa certurilor între lojile şi atelierele rivale. Această situaţie a determinat reorganizarea
Masoneriei române printr-o nouă Constituţie în 1893. Pentru a ilustra valoarea şi forţa Franc-
Masoneriei române în a doua jumătate a secolului XIX-lea, se impune un exemplu clar. Este vorba
despre celebra societate culturală „Junimea”( Gabriel Roşianu, Istoria masoneriei române).

Junimea a fost fondată de T. Maiorescu, I. Negruzzi, V. Pogor, Th. Rosetti şi Petre Carp în 1865
ca societate cultural-filozofică. Pe lângă aceştia, din „Junimea” vor face parte M. Eminescu, I. Creangă,
I. Slavici, I.L. Caragiale etc. Arhivele Marelui Orient al Franţei a dezvăluit faptul că „Junimea”, imediat
după înfiinţare, devenise o societate masonică. Membrii ei făceau parte (în mare majoritate) din loja
„L’Etoile de Roumanie”, apărută la Iaşi, în 18 august 1866 şi condusă de George Suţu. Prin anul 1881
gruparea junimistă intră în politică, alături de liberali – şi reiterând, astfel, drumul dintotdeauna al

19
Masoneriei: de la o societate cultural-filozofică la un partid politic. Titu Maiorescu va ajunge, până la
urmă, prim-ministru.

În Transilvania mişcarea masonică îşi are originea în iluminism, iar primii promotori au fost
saşii. Pe data de 15 mai 1767 mai multe personalităţi din rândul naţiunii săseşti, în frunte cu Simon Friedrich
von Baußnern (viitorul comite al saşilor), reîntorşi de la studii universitare din Germania - unde au luat contact
cu francmasoneria sistemului templier, împreună cu un al nouălea mason iniţiat de ei au întemeiat în taină loja
Sf. Andrei la cele trei foi de mare (St. Andreas zu den drei Seeblättern).

Loja şi-a desfăşurat activitatea cu amploare din ce în ce mai mare în anii următori. Între 1 ianuarie 1781
şi anul 1784 ar fi avut loc 54 de recepţii de noi membri, între care tipograful Martin Hochmeister cel Bătrân (der
Ältere), viitorul episcop al saşilor, Müller, Carl Brukenthal şi Bedeus-Scharberg. Se pare că chiar împăratul Iosif
al II-lea la 11 decembrie 1785, permitea activitatea lojelor francmasonice în cuprinsul imperiului, acestea fiind
supuse unei supravegheri din partea organelor statului. Între 1786 şi 1790 s-ar fi înregistrat epoca de maximă de
înflorire a lojei, cu 106 recepţii şi 85 de avansări. Moartea lui Iosif al II-lea şi urcarea pe tron a împăratului
Leopold al II-lea au însemnat sistarea şi sfârşitul lucrărilor lojilor. Finalul lojei Sf. Andrei la cele trei foi de mare
din Sibiu se consemnează prin decizia temporarei acoperiri (închideri), până la aprobarea sa de către noul
monarh, adoptată de loja însăşi la 22 martie 1790. Decizia de aprobare din partea împăratului nu a mai venit, iar
loja nu s-a redeschis. În afara lojei din Sibiu pe la 1780 mai erau încadrate provinciei Transilvania şi lojele din
Braşov, Miercurea Ciuc, precum şi loja Philippi din Bucovina.

Masonii din Marea Loja Nationala din Romania au primit recunoasterea Marii Loji Unite a Angliei:

„Marea Loja Nationala din Romania (MLNR), condusa de Eugen Ovidiu Chirovici, a primit miercuri
recunoasterea din partea Marii Loji Unite a Angliei, devenind singura loja masonica din Romania cu
acest statut, anunta antena3.ro Contactat de HotNews.ro, Eugen Ovidiu Chirovici a refuzat sa comenteze
informatia, anuntand ca in cursul zilei MLNR va emite un comunicat oficial.

Marea Loja Unita a Angliei, cunoscuta si ca "Loja-mama a Lumii", este cea mai veche loja masonica din
lume, recunoasterea din partea sa insemnand un eveniment important pentru masonii din toata lumea.

In acest moment, in Romania functioneaza in paralel mai multe mari loji masonice, fiecare dintre ele
cautand recunoasterea oficiala in strainatate”18.

18
***www.hotnews.ro/actualitate/esential
20
Exista o restrictie severa in ce priveste pastrarea secretului absolut asupra adunarilor masonice.
In aceasta privinta indiscretia constituie un adevarat pericol. Fireste, nu se pune problema ca cineva sa
tradeze vreun secret masonic sau sa comita vreo indiscretie referitoare la masonerie si secretele sale,
pentru care a jurat in mod solemn sa nu le dezvaluie, circumspectia vizeaza in special animite aspecte
ceremoniale care, nepazite cum se cuvine, ar putea permite unui ascultator inteligent si curios sa
inteleaga mai mult decat ar trebui.

3.3 Ierarhia masonică

Masoneria poate să fie caracterizată drept o unitate în multiplicitate. Această caracteristică îi


face pe unii să presupună că, la nivel înalt, la gradele superioare, toate obedienţele francmasonice se
unesc într-un sistem piramidal unic.

Masonul de grad 33 Manly P. Hall scria următoarele: „Francmasoneria reprezintă o frăţie în


frăţie, o organizaţie exterioară care ascunde în rândurile ei o frăţie interioară a celor aleşi... prima parte
este vizibilă, cealaltă nu este vizibilă. Societatea vizibilă este o camaraderie splendidă, alcătuită din
persoane libere şi acceptate, care s-au reunit pentru a se dedica promovării unor cauze etice,
educaţionale, fraterne, patriotice şi umanitare. Societatea invizibilă este o frăţie secretă şi nobilă, ai cărei
membri se dedică trup si suflet slujirii unui arcanum arcandrum, adică unui secret sacru”.

Cunoscutul mason din secolul al XIX-lea Albert Pike recunoştea faptul că Francmasoneria are
„două doctrine, dintre care una este ascunsă, cunoaşterea sa fiind rezervată doar Maeştrilor..., iar cealaltă
este publică...”. Fostul arhivar al Filialei Provinciale a Lojii Marelui Orient, Wilmshurst, confirma faptul
că „primul stadiu sau gradele iniţiale ale Masoneriei sunt preocupate doar să aducă la cunoştinţa
membrilor valorile aparente ale doctrinei noastre” şi că „dincolo de acest stadiu, mă tem că marea
majoritate a masonilor nu trece niciodată”.

Existenţa acestui al doilea strat al organizaţiei este protejată de depunerea unui jurământ de
păstrare a secretului – lucru care înseamnă că dacă eşti unul dintre cei care ştiu aceste lucruri,
depunerea jurământului te împiedică să dezvălui conţinutul lor. Structura de putere a Ordinului a
provocat de asemenea îngrijorări multor cercetători. Icke scria următoarele: „Francmasoneria mondială
este o piramidă a manipulării. Structura piramidală permite elitei (adică celor câtorva persoane aflate în
fruntea Francmasoneriei) să deţină controlul asupra majorităţii membrilor organizaţiei, înşelându-i în

21
privinţa scopurilor reale şi furnizându-le informaţii incorecte asupra activităţilor care au loc în
interiorul acesteia şi în lume”.

Membrii Francmasoneriei sunt împărţiţi în grade oculte. Membrii dintr-un grad nu ştiu nici cine
face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelaşi grad cu ei. Ştiu numai cine face parte
din gradele inferioare. Din punct de vedere al numărului gradelor, precum şi al altor caracteristici rituale,
Francmasoneria se împarte în diferite rituri.

„Astfel există Francmasonerie ioanită sau albastră. Membrii acesteia sunt împărţiţi numai în
trei grade: ucenic, calfă şi maestru. Apoi este ritul scoţian sau roşu şi cuprinde aşa zisele grade înalte,
30 la număr, iar şi mai sus de acestea sunt gradele invizibile. De obicei însă Francmasoneria ioanită nu
există decât ca treaptă inferioară, supusă celei scoţiene. Gradele înalte şi cele invizibile sunt cele care
conduc din umbră toată vasta organizaţie a Francmasoneriei, în mod unitar, pe tot globul pământesc. În
vârful piramidei stă Patriarhul, sau Împăratul neîncoronat al lumii. Ridicarea într-un grad nu se face
prin alegerea de jos, ci prin selecţie de sus; cei din gradele superioare ridică pe cine vor dintr-un grad
inferior la un grad superior. Intrarea în orice grad se face printr-un jurământ înfricoşător şi printr-o
iniţiere. Prin jurământ, cel ce intră în gradul nou se obligă să păstreze secretul faţă de tot ce va vedea şi
va cunoaşte în acest grad. Prin iniţiere i se comunică taine din învăţătura şi misiunea Francmasoneriei,
necunoscută de gradele inferioare. Secretele comunicate gradelor inferioare sunt anodine, dar cele
comunicate gradelor superioare sunt grozave”19.

Jurământul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite sună în felul următor: „Jur înaintea
Marelui Arhitect al pământului că nu voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate
descoperi şi indica ceva ce nu trebuie descoperit. În caz de călcare a jurământului primesc să mi se taie
beregata, să mi se scoată ochii, să mi se găurească pieptul, să mi se smulgă inima, să mi se scoată
măruntaiele din trup, să se ardă, să se prefacă în cenuşă şi să se arunce în fundul mării sau să se
împrăştie în cele patru vânturi pe faţa pământului”.

Alături de această organizaţie, ocultă chiar pentru membri, există una administrativă, secretă
pentru profani. Francmasoneria lucrează în ateliere. Atelierele în care lucrează primele grade se
numesc loji simbolice, formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor superioare au alte
numiri. În fruntea fiecărei loji se află un venerabil, cu rol de preşedinte ajutat de mai mulţi demnitari.
Toţi sunt aleşi pe un an de către membrii lojei.
19
*** Studiu asupra francmasoneriei, Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului, votat în şedinţa
Sfântului Sinod pe data de 11 martie 1937(sursa: www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/marturii.html)
22
3.3.1 Primul grad

Evreii au un rol preponderent, chiar dominant în Francmasonerie. Toate gradele înalte şi


invizibile au fost create de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin, Francken, Moise Cohen, Isaac
Long, întemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Franţa şi America au fost toţi evrei. În
Ungaria majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv în mâna lor. În
Germania lojile dependente de Marea Lojă din Hamburg erau la fel ocupate de o mare majoritate de
evrei. În Turcia conducătorii Francmasoneriei erau pe la 1909, evrei. Tot aşa în Italia, şeful
Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar al Romei.

Din cele spuse mai inainte, in Masoneria Albastra sunt trei grade; ucenic, calfa si maestru pe care
le voi detalia in cele ce urmeaza. Trebuie mentionat faptul ca aceste grade sunt similare celor din
biserica crestina si anume; gradul de ucenic este similar cu cel de subdiacon, calfa celui de diacon si
maestru cu cel de preot si episcop.

Omul este considerat demn de a fi facut mason, prin urmatoarea definire: sa fie drept, cinstit, liber,
matur, cu o judecata sanatoasa si o conduita ireprosabila. Aceasta enumerare de calitati ne ofera o idee
despre pregatirea interioara care trebuie implinita inainte de initirerea masonica.

Aceste calitati ofera de asemenea si un sens simbolic, deoarece omul care aspira spre lumina,
trebuie sa inceapa in a se elibera de sub dominatia circumstantelor care-l limiteaza si-l oprima in drumul
sau catre o viata mai plina si mai stralucita.

Cel care isi manifesta dorinta de a intra in randurile fracmasoneriei, de cele mai multe ori trebuie
sa se adreseze unui francmason. Acesta din urma la randul sau va prezenta aceasta cerere secretarului
Lojii care va oferi solicitantului pentru inceput niste documente spre a fi studiate cu atentie. Solicitantul
va putea sa observe ca ii sunt solicitate anumite date cu privire la persoana sa: date personale, anul
nasteri, starea civila, studii, profesia si nu in ultimul rand motivele pentru care doreste sa adere in
Francmasonerie. In acel set de documente mai cuprinde si informatii despre Loja, ritul si simbolurile
sale, precum si o succinta istorie a masoneriei alaturi de „scopurile sau obiectivele” a acestuia si care ii
pot fi dezvaluite la inceput de initiere, pregatire in accesul sau la Francmasonerie. Solicitantului este
avertizat ca el va trebui sa inteleaga obligatiile pe care si le asuma odata ce va intra in masonerie, si ca
aceste obigatii sunt foarte importante, solemne si va trebui sa se achita de ele cu onoare.

Solicitantului inainte de a incepe ceremonia de investitura ii se cere sa renunte la tot ce are asupra
sa, conform unui tratat evreiesc vechi, Talmud; „nimeni nu trebuie sa intre in templu cu baston, nici
23
incaltat cu pantofi, nici imbracat cu vesmintele de deasupra, nici cu arginti in punga”20. Cu alte cuvinte
francmasonul trebuie sa devina egalul unui print si fratele unui cersetor. Solicitantul trebuie sa fie
„sarac”, nu trebuie sa depinda de bunurile si averile exterioare, deoarece acestea nu-l va ajuta cu nimic
in evolutia pe care trebuie sa o ia un mason, ci din contra, marile bogatii pot sa impiedice progresele sale
iar daca el nu are un caracter destul de puternic pentru a le domina si puterea de vointa de a le folosi sau
nu, fie ca le-a castigat fie ca le-a pierdut, sentimentele pe care trebuie sa le traiasca sunt nici de bucurie,
nici de tristete. Apoi el este legat la ochi, pentru ca nu trebuie sa vada Loja si niciun obicei inainte de a
depune juramntul solemn ca nu va dezvalui nici unei persoane din afara; el va purta la gat un crucifix,
fiind dezgolit partea stanga a corpului sau, avand semnificatia ca in viata oamenii au responsabilitati si
limitari, de care un intelept (mason) trebuie sa tina seama.

Ritualul de primire continua cu o intrebare: „Unde te-ai pregatit pentru a deveni francmason?”, el
va trebui sa raspunda prin formula: „In inima mea”, alocutiunea continua cu intrebarea: Ce intentionezi
sa faci aici?”, iar solicitantul trebuie sa raspunda: „Sa invat sa-mi conduc si sa-mi domin pasiunile si sa
fac noi progrese in masonerie?”, apoi in cele ce urmeaza ii se reprezinta solicitantului orbirea mentala a
omenirii si tot odata a sa. Omul de pe strada crede ca vede si stie, dar solicitantul trebuie sa tina seama
acum de faptul ca asta este o gresala. El incepe sa inteleaga cuvintele unui intelept al antichitatii: „Cand
se face ziua pentru omul de rand, se face noapte pentru intelept; dar cand, pentru omul de rand, se face
noapte, atunci se face ziua pentru intelept”. Ceea ce pentru lumea obisnuita pare a fi lumina si
cunoastere, in ochii sai nu este decat ignoranta si intuneric, si acolo unde, pentru ea, nu e decat intuneric,
inteleptul vede.

Putem constata cu o oarecare tristete ca scolile romanesti raspandesc atat de putine cunostinte
adevarate, esentiale pentru binele si dezvoltarea omului. Ne ia mult timp si energie in a face dintr-un
adolescent un bun elev la umanism, corectitudine, bunatate decat la matematica; exista mult prea putina
preocupare pentru a forma un om cu o viata ireprosabila, altruist, fidel si drept. Iata de ce se merge cu
adevarat prin intuneric, si tocmai de acest gen de noapte ii elibereaza francmasoneria pe membrii sai;
cunoscand, in mod simbolic intunericul, ei sunt hotarati sa-l traveseze in cautarea Luminii.

Solicitantului ii se permite sa intre in Loja, unde va fi plimbat in toate cele patru laturi ale
incaperii, avand semnificatiile sale, tinut de mana de frati masoni. Loja este imaginea lumii superioare in
care paseste omul care pareseste lumea fizica, in acelas timp cu inclinarea capului, ce semnifica
supunerea fata de vointa divina, supunere cu care omul trebuie sa intre in aceasta noua regiune a vietii,

20
C.W. Leadbeater, Francmasoneria, rituri si initieri, ed. Herald, Bucuresti, p.156
24
calm si gata de a primi (secretele) totul fara sa se tulbure, orice i s-ar intampla. In continuare solicitantul
va ingenunchia in partea stanga a Superiorului, invocand binecuvantarea a acelui Foarte Demn si
Venerat Maestru al Intelepciunii. In cele ce urmeaza investiturii, solicitantul se afla in picioare, in coltul
nord-vestic al Loji si cu fata la est, unde superiorul il declara demn de a fi mason, in aceasta clipa i se da
posibilitatea solicitantului sa se retraga daca doreste, iar daca si-a exprimat hotararea de a merge mai
departe fara teama, el este condus in fata altarului (locul luminii) inconjurat de un anumit numar de frati
masoni pentru a depune juramntul de a pastra cat mai bine secretele care ii sunt dezvaluite si care vor
urma, fratii masoni cu spadele in plan vertical asezati la est isi indind spadele orizontal in semn de
binecuvantare, solicitantul rosteste formula juramntului: „Jur ... sa fie pastrat”; in timp de rosteste
juramntul el este dezlegat la ochi, prin aceasta ii se da semnificatia bucuriei de a revedea lumina, lumina
intelepciunii, forta, armonie. Obiectele care impodopesc Loja ii apar acum sub un nume nou. Apoi
Superiorul il primeste si il constituie pe solicitant, ca frate mason si il numeste Ucenic, lovind cu
ciocanu intr-un obiect plin de semnificatii masonice asezata succesiv pe umerii si pe capul lui.

Ii se explica apoi noului ucenic secretele acestui grad, in acest moment ucenicul este ca un elev
pornit pe calea incercarii si care trebuie sa cultive trei calitati; discernamantul, absenta dorintelor si
conduita buna. Care sa-i asigure libertatea de actiune in plan extern si inainte de a intra in Loja.

Primul grad are ca scop principal supunerea pasiunilor corpului fizic si dezvoltarea morala a
masonului, ucenic, ce are in fata sa trei planuri de cucerit: corpul fizic cu impulsurile din trecut, astralul
cu ardoarea dorintelor si emotiilor sale, si gandirea cu toata curiozitatea si indaratnicia sa. Fiecare din
aceste planuri impune fiecarui mason o dubla sarcina; mai intai aceea de a-si supune impulsurile
emotionale, subordonandu-le vointei, apoi, aceea de a le dezvolta si de a le face din ele un instrument
pozitiv, folositor interesului sau personal.

In stadiul de ucenic, masonul nu are alta sarcina decat sa se instruiasca si sa se pregateasca din
„cartea adevarurilor”, sa invete cuvintele din aceasta carte si nimic mai mult. Aceasta perioada de timp
nu este altceva decat doar o pregatire in vederea unei „marii operatii chirugicale” care ii va oferi
initiatului o dezvoltare intelectuala ce tinde treptat prin risipirea prejudecatilor, si sa se deschida catre
idei noi si sa-i faca gandirea mai cuprinzatoare si mai libera.

In masoneria albastra, loja este ceea care ofera unitate iar prezenta unui anumit numar de frati
francmasoni este indispensabila pentru ca ritualul sa fie valabil, in afara de cazul in care gradele sunt
comunicate de catre o persoana investita cu autoritatea necesara, conform zicalei: „ Trei conduc o Loja,
cinci o mentin, sapte sau mai multi o fac perfecta”.
25
In masonerie, succesiunea sau transmiterea puterilor este departe de a fi fixata ori clara intr-un fel;
explicatia trebuie cautata in faptul ca masoneria, fiind un ordin secret, nu se afla in relatii directe cu
lumea exterioara, in ansamblu sau sistemul de succesiune este mai putin rigid decat cel al Bisericii.
Succesiunea, atat pentru Ucenici, Calfa, Maestri, cat si pentru Suveranii Mari Inspectori Generali, se
pare ca a avut loc aproape fara intreruperi in plan fizic, si totusi succesiunea nu este nicidecum necesara
si puterile „sacramentale” pot fi conferite sau retinute.

3.3.2 Al doilea grad

In acest grad, ceremonia de investitura se aseamana, in parte, cu cea din primul grad, deoarece
aspirantul ravneste la principiul de a fi inaltat in cel de-al doilea grad cu ajutorul Divinitati, ajutat de
Superior (Marele Maiestru). Ceremonia incepe din nou cu intrebarea traditionala, pusa aproape in
aceeasi formula, ca la primul grad: „Care este prima grija a fiecarei Calfa?”, iar raspunsul este: „ Sa se
asigure ca Loja este acoperita”. Aceasta acoperire a Lojii la deschiderea celui de-al doilea grad nu este in
niciun caz o repetare a ceremoniei precedente, dar, asigura o securitate sporita, extrem de necesara ca
nicio tulburare sa nu poata interveni pe parcursul lucrarii si invataturi primite in acest grad.

Ceremonia de investitura continua cu intrebarile si raspunsurile ce se refera la simbolul masonic


echerul si ne indica faptul ca in acest caz este vorba despre simbolul vointei spirituale pentru a dobandi
facultatea de a gandi cu claritate.

Noul Calfa va trebui sa paraseasca locul pe care-l ocupa in Loja pe cand era Ucenic, la nord-vest,
pentru a ocupa acum la sud-estul Lojii. Practic el va urma drumul soarelui (emisfera boreala) pe toata
perioada cat este Calfa, se va ridica vara la nord-est, pentru ca apoi prin est sa treaca catre sud, sporind
darurile pe care le face lumii, el revine apoi la vest ca sa adoarma in asteptarea „reinvierii” sale pentru o
noua zi, ziua in care va deveni Maestru.

Prima cerinta pentru candidat, in cel de-al doilea grad este disciplina mentala, el trebuie sa se
streduiasca zilnic in a face progrese in cunostintele masonice. Calfa semnifica faptul ca, lucrarea fizica
este incheiata, iar in acest grad masonul mai are doar doua planuri de cucerit. El cauta sa-si faca din
corpul sau astral un instrument perfect, pentru a exprima emotiile superioare; in acelasi timp invata sa-si
conduca gandirea. In acest stadiu, francmasonul trebuie sa-si competeze in fiecare zi cunostintele sale
masonice, pana cand gandirea sa nu va mai fi inconstant si superficial, ci ascultator. Atunci el trece in al
treilea grad, in care secretele arata ca nu mai are niciun plan de cucerit; ultima sa datorie este de a face
26
din gandire un instrument desavarsit in serviciul eului superior. Aceasta lucrare masonica ii va cere atatia
ani cati ii vor fi necesari inainte de a ajunge in scaunul de Marele Maiestru.

Dupa victoria asupra pasiunilor si emotiilor, scopul principal al Ucenicului, tot astfel si victoria
asupra gandirii inferioare constituie scopul principal al Calfei. Toti oamenii se simt in stare sa
gandeasca, dar adevarul este ca putini oameni gandesc cu folos. Progresul real in gandire devine posibil
doar printr-o disciplina mentala, iar Calfa trebuie sa dobandeasca facultatea de a gandi cu claritate.

Cand loja se deschide pentru acest grad, se produce o schimbare in ceea ce priveste culorile cu care
este impodabit loja; aceasta schinbare este determinata atat de vesmintele luminoase ale diversilor
oficianti, cat mai ales unei tente luminoase care, unindu-se cu primele, le modifica; asfel in gradul de
Ucenic culoarea atotstapanitoare este caramiziul, pentru gradul de Calfa este galbenul.

3.3.3 Al treilea grad

In acest grad al francmasoneriei, apelul adresat solicitantului este cu totul diferit si distinct fata de
cel primit in cele doua grade precedente. Maestru este acum supus unei influente noi, el patrunde intr-o
lume noua si ridica inca unul dintre valurile care-l impiedica sa descopere cu adevarat sensul vietii si al
mortii. Caracteristica acestui grad este, atmosfera pe care el o creeaza, reala si in acelasi timp
indiscutabila-o prezenta de mister.

In gradul de Maiestru, solicitantul isi urmareste obiectivul sau fiind ajutat de, echerul si compasul;
acest lucru inseamna ca dezvoltarea sa depinde de intrebuintarea juducioasa a corpului si a sufletului, a
patrulaterului si a triunghiului. Simbolistica acestuia este faptul ca, Maiestru,trebuie sa priveasca
neincetat spre ceea ce va fi si nu sa se multumeasca cu ceea ce este.

Perfectiunea, este scopul Maiestrului, nu va fi deplin atinsa decat atunci cand cele trei varfuri ale
triunghiului, adica vointa spirituala, intuitia si inteligenta, vor fi pe deplin trezite si in intrgime stapanite
pe cele patru vehicule inferioare, adica, corpul mental, astral, eteric si fizic.

Juramantul Maiestrului, poate, unul dintre cele mai frumoase si mai solemne juraminte masonice,
se refera la sintagma „Fidel pana la moarte”, semnificand ca un frate masonic trebuie sa accepte mai
curand moartea decat sa calomnieze un francmason sau sa nu apere intotdeauna onoarea unui frate.

27
In acest grad, ca defapt si in celelalte grade, solicitantul ingenuncheaza pe un triunghi format din
vergile incrucisate tinute de calfi, in timp ce este invocata binecuvantarea celui Prea-Inalt. Demn de
remarcat este si faptul ca in masoneria albastra toate juramintele sunt facute in limitele aceluiasi
triunghi; ceea ce arata ca omul in intregime-corp, suflet si spirit-ia parte la implinirea lucrarii masonice.

Incercarile pe care francmasonul le traveseaza, de la al doilea la al treilea grad arata necesitatea de


a se impinge mai departe puterea asupra sinelui si de a se ajunge, intr-o anumita masura, la dominarea
ciudatei regiuni intermediare, care se intinde dincolo de gandirea inferioara, regiune numita de anumite
scoli filosofice „constiinta subliminala”

Doctrina primului grad este purificarea; ea cere sa fie eliminate din natura omului tot ceea ce l-ar
putea impinge spre acte egoiste si nesabuite. Doctrina celui de-al doilea grad indeamna omul sa caute
instruirea, sa dobandeasca dezvoltarea intelectuala, care nu numai ca-l va impiedica sa lucreze prost dar,
cu siguranta, il va angaja pe calea actiunilor altruiste.

Doctrina celui de-al treilea grad il indeamna, pe mason, sa se ridice catre un plan superior si sa
aprecieze nu numai actele exterioare ci si conditia interioara, deoarece manifestarile exterioare trebuie sa
fie expresia acestora din urma.

Capitolul IV

Conduc masonii lumea?

Exista suficiente argumente care sa sustina ca Francmasoneria ar fi o organizatie secreta, oculta,


malefica, o conspiratie mondiala ce actioneaza din „umbra” urmarind sa manipuleze oamenii si sa
instaureze o asa-zisa „Noua Ordine Mondiala”, prin care sa domine. Un alt argument este ca, Comisia
Trilaterala, constituita in 1973, si asa zis grupul Bilderberg, format din bancheri internationali, magnati,
industriasi, academicieni si oameni politici, care au aderat la masonerie, au ca si scop: de a manipula
28
guvernele si economiile tuturor natiunilor astfel incat acestea sa serveasca interesele corporatiilor si
bancilor multinationale si de a implementa teoria „sclavie fara lanturi”.

Aceasta „Noua Ordine Mondiala”, e o lume in care cetatenii sunt chiriasi, costul vietii lor
intotdeauna depaseste veniturile, o lume in care incercarile de scapare sunt observate electronic si
numarate economic. Cum observa Gary Edwards, presedintele Centrului Resurselor Etice (din S.U.A),
avem o „societate care de multe ori sarbatoreste necinstea”. El explica: „Facem eroi din ticalosi, din
politicieni corupti, din oameni de afaceri care fura guvernul si scapa cu fata curata”.

Ceea ce este uluitor este faptul ca, mari personalitati ale lumii au fost, in mare parte Francmasoni;
dar desigur acest fapt nu insemna automat si faptul ca, acestia se fac „vinovati” de toate relele sau binele
ce sa facut, se face si se va face in lume.

Francmasoneria nu si-a propus niciodata, cel putin oficial, remodelarea lumii. Nu si-a propus mai
mult decât sa încerce a-si ameliora în oarecare masura adeptii. Exista o evidenta prezumptie
pricinoasa în atitudinea adolescentului care presupune ca erorile, injustitiile, teroarea si catastrofele
înfioratoare carora oamenii le cad victima tin de febletea, ignoranta, frica sau aviditatea generatiilor ce
îi preced.
Lumea este asa cum este.

A imagina o societate umana capabila sa ordoneze universul în raport cu propriile obiective


reprezinta, fara-ndoiala, un vis generos ce da sens si noblete cuvântului UTOPIE, în care efectul se
disipeaza o data cu euforia ce-l naste. Conceptul de proiect social este, în aceeasi masura, una din
creatiile extraordinare ale genului (indiferent de originea acestei gaselnite).

Umanitatea a cunoscut o ordine ideala, una susceptibila de a nivela mizeriile conditiei umane.
Aceasta conceptie nu este cu siguranta ingenua. Omul traieste în societatea contemporana. Percepe în
loc-ordinea comunitara. Graţie unei interiorizări reflectate în însasi conditia existentei sale, el
valorizeaza aceasta traire drept o posibila cale catre o ordine mai buna.Trebuie sa le spunem celor ce
gândesc ca ordinea animala este preferabila celei umane, ca presupun în mod nejustificat animalele ca
fiind mult mai fericite decât oamenii. Nu ca animalele s-ar sfâsia între ele (sau mai rau), ori ca s-ar
omorî între ele (li se mai întâmpla), nici macar ca traiesc în conditii deosebit de precare (nu peste tot
si nu în toate cazurile); doar ca nu au speranta de a gasi ceva mai bun afara de ce cunosc si accepta.

29
Cu toate astea, sa încercam sa trecem peste imagini. Ce ne este mereu necunoscut? În fapt, ne
aflam în fata problemei noastre. Acea cu privire la ordinea umana. Suntem constienti ca aceasta ordine
se raporteaza la ordinea cosmica. Se raporteaza la un “centru”, daca termenul “cosmic” pare prea
pretentios.

Ori aceasta ordine umana nu poate fi înteleasa si justificata decât în functie de factorii ce o
determina. Adica de factori organici si simbolici. De materie si de spirit, ca sa vorbim în limbaj comun.

Ce ne sta în putere sa facem? De ce mijloace dispunem si la ce nivel putem sa intervenim? Si mai


ales, în ce masura putem sa fim siguri de ceea ce ne dorim? Cum sa cunoastem ceea ce le convine
altora când toata viata ne straduim sa descifram ce ne este convenabil noua însine?

Iata câteva întrebari simple, pe care nu ni le putem pune decât dupa ce am înteles, dupa secole de
acumulare a unei experiente referitoare la conditia umana, ca ele nu sunt decât pretexte. Majoritatea
oamenilor nu si le pun, îsi urmeaza calea cum pot, prinsi în actiunea cotidiana si în necesitatea
imediata.

Poate una dintre scopurile masoneriei este de a învedera în interogatia asupra conditiei umane,
în clipa în care devenim, inexplicabil, constienti de ea. Nu este vorba de a da imediat un raspuns
mitologic, cum face în general societatea; ci de a gasi, precum cautatorii solitari, un raspuns practic,
construind un uzaj propriu. Traditia sociala a raspuns mereu întrebarilor individuale printr-un discurs
justificator cu privire la existenta, la caracterul social si la obligatiile individului. Ea a promis un raspuns
pentru mâine, sau pentru mai târziu, si a statuat premisele, în mare parte servituti temporare.

Cum sa faci viata sociala sa existe, nu pe ţesutul organic ci pe inteligenta, pe ratiune, pe vointa, pe
armonie - iata o tema masonica fundamentala. În acest sens francmasonii îsi asuma sarcina întelegerii
diverselor optiuni vehiculate dealungul vremurilor de catre umanitate.

Dealungul unei existente, un om îsi schimba punctul de vedere si centrul de interes, profesiile pot
evolua, regimurile politice capata alta înfatisare, practicile si moravurile alta structura si caracter, viata
colectiva un alt sens. A-ti propune sa aduni oameni de diferite conditii, profesii si statut, de vârste
inegale si educatii diverse, impune un admirabil efort de adaptare permanenta, de relativizare, adica de
maturizare, de maiestrie si inteligenta. Este destul de greu sa credem ca, o structura ca Francmasoneria,
ar fi capabila si ar dispune de resurse necesar pentru a putea afirma ca ea, este ceea care cârmuieste viata
sociala atat a individului cat si ceea a societatii.
30
Marea majoritate a comunitatilor au ca vocatie reunirea indivizilor pentru ceea ce ei au în comun:
preocupari, gusturi, sau proiecte. În genere aceste comunitati exercita actiunea lor în sensul identificarii
membrilor cu un model predefinit. Profesiile, jocurile, credintele, studiul, regrupeaza fiinte sociale ce se
aseamana în oarecare masura si se asambleaza in functie de tipologii comune.

Împlinirile pe care Francmasoneria le însuseste nu sunt, pe plan social sau politic, spectaculare, si
nici de domeniul naivitaţii, cum ar fi a plasa toata încrederea în votarea unei legi sau în afirmarea
unei ideologii. Împlinirile pentru care Francmasoneria si-a asumat responsabilitatea, sunt cele ce permit
omenirii sa se raporteze la exemplul personal, care reprezinta pentru altii încurajarea de a fiinta. Acest
lucru doreste a reprezenta Francmasoneria, etalonul realizarilor umane, modalitatea lor de cuantificare.

Nu exista razboiul alternativelor în ceea ce priveste conditia umana; fie ne consideram dirijati,
inspirati (de divinitate, de maestrii, sau de stiinta), fie ne consideram liberi, recte creatori absoluti ai
propriei aventuri. Raspunsul depinde de fiecare. Nu este facil. Pretinzându-ne creatori, cât de putin,
ajungem sa spunem ca este posibil sa schimbam ceva în lume, dar aceasta nu s-ar putea fara a schimba
ceva în noi însine. Putem la fel de bine sa spunem ca putem cel putin sa schimbam ceva în noi. Dar
asta înseamna a schimba ceva în lume, cel putin în ceea ce priveste raportul lumii cu noi. Alta
întrebare: Trebuie sa schimbam lucrurile sau sa ne adaptam? Trebuie sa ne supunem sau sa refuzam?
Pentru ce oare toate acestea? Unii ar raspunde transant. Am teama însa ca nu ar fi decât retorica de
complezenta.

Cine poate sa conduca mereu într-o maniera rezonabila? Cine poate sa refuze rezonabil
învataturile ratiunii? Aici, înca o data, unii ar raspunde transant. Cine nu s-ar conduce mai bine pe sine
decât îl conduc ceilalti? Si de fapt cine defineste ce înseamna mai bine? În realitate, nu exista decât o
mica distanta între fatalism si credinta. Sau mai degraba, o singura formula poate sa clarifice, formula
pe care ar putea sa o adopte toti oamenii de stiinta: cred în inteligibilitatea lumii sensibile, cred în
rationalitatea aparentelor, reduse prin intermediul masurii si al observatiei. Din acesta credinta se poate
construii opera vietii umane.

Rezumand, putem spune ca pentru cei ce îi preocupa tema, daca Francmasoneria conduce sau nu
lumea, masoneria nu cauta decat sa lamuresca conditia sociala a omului, descoperind complexitatea
implicatiilor ei; desigur nu putem exclude in totalitate argumentul ca masoneria nu ar avea o arecare
contributie, influenta in ceea ce priveste destinul omenirii, dar sa fim rationali si sa pastram proportiile.

31
Capitolul V

Personalităţii masonice

Există documente prin care se adevereşte că Dimitrie Cantemir, Horea şi Tudor Vladimirescu au
fost masoni. Veritabila întemeiere a Franc-Masoneriei române porneşte de la Paris în jurul anului
1820. se înfiinţează Loja „Ateneul Străinilor”, unde sunt iniţiaţi fii de boieri trimişi la studii în
străinătate. Printre aceştea putem da exemplele fraţilor Golescu, Mihail Klogălniceanu, Ion Ghica, Vasile
Alecsandri, Costache Negruzzi, C. Negri şi Alecu Russo. Acestora li se adaugă: I. Brătianu, C.A.
Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Grigore Alexandrescu, Nicolae
Bălcescu şi colonelul I. Câmpineanu. Putem concluziona că întreaga mişcare de la 1848 (paşoptiştii) a

32
fost de sorginte masonică, la fel într-o oarecare măsură şi mişcarea lui Tudor Vladimirescu de la 1821
care are legături cu societatea grecească secretă Eteria.

5.1. Dimitrie Cantemir

Istoria masoneriei române începe conform unor surse în secolul XVIII în timpul domniilor
fanariote. După toate indiciile prima personalitate română afiliată la o societate secretă europeană a fost
principele Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitorul Moldovei.

„La începutul secolului al XVIII-lea el a devenit rozicrucian şi, conform unei legende, capul lui
a fost luat după moarte pentru a fi îngropat într-un cimitir rozicrucian din Scoţia. Oricum, dincolo de
legende, primele Loji masonice de pe teritoriul românesc s-au înfiinţat în Moldova, pe la jumătatea
secolului al XVIII-lea. Iniţiatorii lor au fost italienii – secretarul particular al lui Constantin
Mavrocordat, pe nume del Chiaro fondează Loja de Galaţi, în 1734. Apărute sub domnii fanariote,
aceste Loji masonice nu se adresau decât accidental românilor. La începutul secolului al XIX-lea,
boierimea moldo-valahă devenise evident anti-fanariotă şi un puternic curent naţional îşi face
apariţia”21.

Dimitrie Cantemir s-a născut la Iaşi. El s-a urcat pe tronul Moldovei în anul 1693, după moartea
domnitorului Constantin Cantemir, tatăl său. A avut o domnie scurtă de numai trei săptămâni, între 19
martie şi 8 aprilie, fiind nevoit să lase tronul. După această experienţă a locuit aproximativ 17 ani la
Istambul, devenind un fel de om de încredere al otomanilor.

Poarta îl reinstalează în anul 1710 pe tronul Moldovei, având nevoie de o persoana de


încredere pentru a-l putea supraveghea pe Constantin Brâncoveanu, domnitorul Ţării Româneşti. În
luna noiembrie 1710, a fost numit domn al Moldovei, având tot o domnie scurtă până în anul 1711.
Principalul obiectiv politic a lui Dimitrie Cantemir a fost eliberarea Moldovei de sub dominaţia
otomană, iar în acest sens s-a orientat spre o alianţă cu Rusia. La 2/13 aprilie 1711 a încheiat tratatul
de la Lutk, care stipula o alianţă moldo-rusă cu principal obiectiv lupta antiotomană. Prin acest tratat se
garanta recunoaşterea domniei ereditare în familia Cantemir, garantarea hotarelor ţării şi sprijin militar
reciproc în lupta antiotomană.

21
Gabriel Roşianu, Istoria masoneriei române (sursa: www.polemika.ro)
33
Soarta nu a ţinut cu domnitorul moldovean. La data de 20 mai 1711 a decretat lupta împotriva
otomanilor. La 24 iunie 1711, ţarul Petru cel Mare a venit la Iaşi, unde s-a întâlnit cu Dimitrie
Cantemir. Războiul moldo-rus împotriva turcilor s-a soldat cu înfrângerea de la Stănileşti, pe Prut, în
perioada dintre 18 şi 20 iulie 1711. După acest eşec Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a fost
toată viaţa un apropiat al ţarului Petru cel Mare, şi a murit la Dimitrovka. Osemintele sale au fost aduse
în ţară de abia în anul 1935, şi au fost înhumate la biserica Trei Ierarhi din Iaşi. După acest episod
otomanii îşi vor pierde încrederea în domnii pământeni şi vor impune atât în Moldova cât şi în
Muntenia, domni străini. Aceştia proveneau din cartierul Fanar din Constantinopol şi au intrat în istorie
ca şi domnitorii fanarioţi şi epoca fanariotă. Aceasta se va prelungi până la revoluţia condusă de Tudor
Vladimirescu din anul 1821.

Dimitrie Cantemir a fost în primul rând un om de o aleasă cultură. Dintre cele mai importante
scrierile sale amintim: „Descrierea Moldovei” (1716), care reprezintă prima prezentare geografică şi
istorica a Ţări Moldovei, a instituţiilor şi obiceiurilor ei; „Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului
Otoman” (1714), fiind una dintre cele mai bune istorii ale acestui stat care au fost scrise vreodată;
„Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” (1722), lucrare în care este descrisă originea şi
continuitatea românilor, rămasă din păcate neterminată. Dimitrie Cantemir a fost recunoscut ca şi savant
mondial încă din timpul vieţii, fiind ales în anul 1714 membru al Academiei din Berlin.

Există azi dovezi care atestă că Horea şi Tudor Vladimirescu au fost masoni. Veritabila
întemeiere a Franc-Masoneriei române porneşte de la Paris în jurul anului 1820. Aici, în Loja
„Ateneul Străinilor”, sunt iniţiaţi fii de boieri trimişi la studii în străinătate. Putem cita pe fraţii
Golescu, Mihail Klogălniceanu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, C. Negri, Alecu
Russo. Lor li se adaugă: I. Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe
Magheru, Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, colonelul I. Câmpineanu. Astfel, observăm imediat
că întreaga mişcare de la 1848 (paşoptiştii) a fost de sorginte masonică. În 1833, Ion Heliade Rădulescu
şi I. Câmpineanu fondează „Societatea filarmonică” – întâia Lojă masonică a românilor din România.
Din 1843 apar alte organizaţii masonice, inspirate de Nicolae Bălcescu – „Frăţia” şi „Asociaţia literară”.
De asemenea, în 1842 se înfiinţează Loja Lumina la Bucureşti şi Loja Fraternitatea la Iaşi.

5.2 Mihail Sadoveanu

34
Mihail Sadoveanu (născut pe 5 noiembrie 1880, Paşcani, decedat pe 19 octombrie 1961 la
Bucureşti) a fost academician, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, om politic şi mason român.
Mihail Sadoveanu este adesea considerat cel mai mare romancier român din toate timpurile. A fost
supranumit „Ceahlăul literaturii române”.

În 1908 a devenit vicepresedinte al Societatii Scriitorilor Romani, iar apoi presedinte al acesteia.
Membru corespondent (1916) si membru titular (1921) al Academiei Romane. Redactor la Samanatorul,
Cumpana, Insemnari literare, Insemnari iesene, unul dintre principalii colaboratori ai Vietii romanesti,
director al Adevarului si al Diminetii. Opera sa literara cuprinde povestiri si romane istorice (Neamul
Soimarestilor, Fratii Jderi, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai Voda, Creanga de aur, Nicoara
Potcoava), proza de investigatie sociala (Bordeenii, O istorie de demult, Venea o moara pe Siret,
Baltagul, Hanul Ancutei), naratiuni si descrieri (Tara de dincolo de negura, Noptile de Sanziene, Valea
Frumoasei, Nada Florilor, Locul unde nu s-a intamplat nimic) etc. A mai scris studii, povestiri si romane
inspirate de apartenenta sa la Ordinul Masonic si de credinta intr-o lume mai buna (Lumina vine de la
Rasarit - conferinta tinuta in 1945; Lupta pentru pace. Al doilea Congres Mondial al partizanilor pacii la
Varsovia - conferinta tinuta la 19 decembrie 1950 in sala Ateneului Roman; romanul Mitrea Cocor).

Nu se cunoaste locul si data initierii sale. Intre 1927 si 1930 a fost Venerabilul Lojii iesene
"Dimitrie Cantemir", iar din 1932 al Lojii "Moldova", din acelasi oras. Intre 1930 si 1935 a indeplinit si
urmatoarele demnitati masonice: Mare Maestru Adjunct al Marii Loji Nationale din Romania (MLNR),
Pro Mare Maestru al MLNR, Mare Maestru al MLNR si Mare Maestru al Francmasoneriei Romane
Unite. Fratele sau, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason.

Marea Lojă Naţională condusă până în 1933 de Pangal, s-a rupt în două, o parte lojile ei – cele
provinciale şi cinci din cele zece bucureştene – constituindu-se separat în frunte cu Mihail Sadoveanu.
Pe Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare ar fi rămas cu
Pangal. Gruparea lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient.

Despre opiniile de mason ale lui M. Sadoveanu cităm câteva rânduri din cuvântarea rostită la
adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji Naţionale. „Liber cu adevărat e numai acel maestru care
izbândeşte a-şi domina pasiunile şi a se elibera de prejudecăţi. Cel care păstrează ura de rasă,
obscurantismul violenţelor, suficienţele dogmatice, e un sclav ca şi cel care nu-şi poate domina pasiunile
degradante”. M. Sadoveanu redă credinţe masonice şi critică credinţa creştină ortodoxă, pe care o
socoteşte o credinţă pentru naivi, în romanul „Creanga de aur”.

35
5.3 Nicolae Titulescu

Nicolae Titulescu (nascut pe 4 martie 1906, Craiova, decedat pe 17 martie 1941, la Cannes) a fost
un diplomat şi om politic roman, în repetate rânduri ministru si preşedinte al Ligii Natiunilor.

Născut la Craiova ca fiu al unui avocat, şi-a petrecut copilăria la moşia tatălui său în Titulesti,
Olt. După terminarea Liceului „Carol I” la Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare, studiază dreptul
la Paris obţinându-şi doctoratul cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels.

În 1905 s-a întors în România ca profesor de drept la Universitatea din Iasi, iar în 1907 se
mută în Bucuresti. În urma alegerilor din1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-
Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I.C.
Bratianu ca Ministru al Finantelor.

În vara anului 1918, împreună cu alţi fruntaşi români (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia,
Constantin Mille) înfiinţează la Paris Comitetul National Roman, cu scopul de a propaga în opinia
publică internaţională dreptul poporului român la unitatea naţională, comitet recunoscut oficial de
guvernele puterilor aliate ca organ plenipotenţial al naţiunii române.

În anii 1927-1936, Nicolae Titulescu a fost de mai multe ori Minisru de Externe.Începând din anul 1921
a funcţionat ca delegat permanent al României la „Liga Natiunilor” de la Geneva, fiind ales de două ori
(1930 si 1931) Preşedinte al acestei organizaţii. Devine membru de onoare (1930) si membru titular
(1935) al Academiei Romane; pentru ca apoi, presedinte al Academiei Diplomatice Internationale. A fost
unul dintre cei mai straluciti oratori si creatori de politica internationala pentru promovarea si
mentinerea pacii. Indepartat din guvern (august 1936), a emigrat in Franta. A simpatizat cu adeptii
Republicii Spaniole in timpul razboiului civil din aceasta tara (1936-1939). Nu se cunosc locul si data
initierii sale in masonerie dar, se presupune ai fi efectuata probabil cand se afla la studii in Franta (sursa:
http://ro.wikipendia.org) .

36
Capitolul VI

Oamenii politici şi masoneria

Personalităţi masonice regăsim în toate domeniile de activitate şi prin toate profesiile. Alegerea
noului Patriarh al României dintre Î.P.S. Bartolomeu Anania – mitropolitul Clujului şi Î.P.S. Daniel –
mitropolitul Moldovei a născut vii dispute pe teren masonic. Î.P.S. Daniel – actualul Patriarh al
României – era „acuzat” de faptul că e mason. În domeniul politic vicepreşedintele Partidului Democrat,
Sorin Frunzăverde, fost preşedinte al Consiliului Judeţean al Caraş-Severin şi ex-ministru al apărării a
fost catalogat în mai multe rânduri ca mason.

Acest lucru este prezentata intr-un articol din contidianul „Curentul” din 10 septembrie 2007,
autor: George Roncea; „ ... O scurta trecere in revista a istoriei romanesti a masoneriei ne arata
corespondente interesante intre "frati" si politicieni: in anul 1995 functiona Marea Loja Nationala a
Romaniei, ale carei baze le-a pus Adrian Nastase. Nastase si loja sa absorb, in 1997, Marea Loja Unita a
Romaniei (Loja Masonica infiintata de Marcel Shapira si condusa de Dan Amedeo Lazarescu - tatal

37
vitreg, informator al Securitatii, care l-a crescut pe Tariceanu). Amedeo Lazarescu primeste un titlu
onorific de Suveran mare Comandor pe viata. Suveran al celor doua consilii unificate la nivel de rit
devine Costel Iancu, un viorist cu arcus acordat pe frecventa serviciilor speciale. In noiembrie 2003,
Eugen Chirovici, intimul lui Nastase, ajunge Mare Maestru al Marii Loje Nationale a Romaniei, cu
binecuvantarea lui Kondiakov, Mare Maestru al Rusiei, Mare Kaghebist, Mare Expert al lui Putin pe
treburi extrem de fine. 15 Loji s-au separat formand Marea Loja Nationala a Romaniei, condusa de
comisarul Viorel Danacu. Povestea nu se sfarseste aici. Implicarea fratilor masoni in treburile de zi cu zi
ale vietii politice a Romaniei este vizibila. Cel mai recent, un mason cunoscut, Sorin Frunzaverde, l-a
indicat ca viitor Patriarh, Acceptat (cum ar zice ei cu literele lor Mari), pe Daniel Ciobotea, actual
loctiitor al scaunului patriarhal dupa moartea misterioasa a Patriarhului Teoctist. Si mai interesant este
faptul ca Patriarhul Teoctist a fost "operat" de un alt mason, intr-o clinica ce e controlata de un Mare
Mason, dr. Irinel Popescu. Coincidenta (?) face ca Teoctist sa fie ingropat exact in aceeasi zi, 3 august,
cu anteriorul Patriarh al Romaniei, Iustin Moisescu”.

Dan Amedeu Lazarescu, „a fost initiat in Franc-Masonerie in atelierul Phoenix din Bucuresti. A
avansat destul de repede, ajungand la gradul 26 pana in 1947. In anul urmator a fost arestat. A fost
eliberat in 1964, in urma unui decret al generalului De Gaulle pentru eliberarea tuturor detinutilor
politici din Romania. In 1991 este inaintat de Marcel schapira la gradul 33 si preia de la acesta
demnitatea de Suveran Mare Comandor al supremului Consiliu de Rit Scotian antic si Acceptat al
Romaniei. In 1997 a participat la unificarea Supremelor Consilii. Este ales Suveran Mare Comandor <ad
vitam>.

Se retrage din Masonerie din cauza varstei si a preocuparilor literare si politice”22.

In cele ce urmeaza am sa redau din interviul sau:

„ Prea Ilustre frate, puteti sa ne spuneti ceva despre suportul dat lui Lenin si lui Trotki, pentru
declansarea Revolutiei din Octombrie 1917? Noi stim ca in 1915 a avut loc in Suedia o intalnire unde s-
a stabilit pieirea Imperului Rus, care era acuzat de antisemitism, ... .Intr-adevar Masoneria
internationala a sprijinit eforturile lui Lenin in actiunea sa?

(...) Dupa cum se stie, Masoneria este impartita intr-o serie intreaga de rituri, unele dintre ele
dusmanindu-se. (...)

22
Dorin Baleanu, Radu Comanescu “Ilustri Francmasoni ai Romaniei” (interviuri si documente),
vol.1, Ed. Europa Unita, 2003, p. 111
38
Tarii Rusiei au fost intotdeauna, conducatorii reactiunii europene. Pentru toate tarile lumii, Rusia
era spaima Masoneriei si a evreilor. Dezlantuirea primului razboi mondial s-a datorat urii Masoneriei
europene si americane impotriva tarului si a Imperului tarist. Primul razboi mondial a fost un razboi al
Masoneriei austriece si germane impotriva Rusiei, pentru a o distruge. (...) Este aproape sigur ca
Imperiul Englez si Ritul scotian Antic si acceptat au urmarit in primul razboi mondial sa distruga Rusia
prin Germania. (...) Dupa ce SUA au intrat in razboi, de partea Antantei, pentru a nu pierde Germania
razboiul, servicile secrete imperiale germane au avut ideea de a autoriza trecerea lui Lenin si a
tovarasilor sai din Elvetia, prin Germania, in Suedia, de unde sa mearga prin Finlanda in Rusia, ca sa
rastoarne guvernul rus, pro-antantist, al lui Kerenski. (...) Nemtii le-au dat 40 milioane rube aur, ca sa
rastoarne guvernul masonic al lui Kerenski, asa incat revolutia bolsevica a fost pusa la cale de serviciile
secrete imperiale germanice. Apoi comunismul sovietic, prin Lenin, a desfintat Masoneria rusa. Oriunde
a ajuns comunismul, a desfiintat Masoneria.

Acum sa revenim la Romania. La revolutia gorbacioviana din 1989, in care rolul principal l-au
jucat Lady Margaret Thatcher si Ronald Reagan, comunismul a fost distrus. La Malta, la 2-3 decembrie
1989, s-a rediscutat ceea ce fusese discutat la Papa, in doua audiente succesive, de catre cei doi
presedinti, american si sovietic, George Bush si Mihail Gorbaciov. (...) soarta lui Ceausescu, pe care-l
urau toti atat de mult, a fost si ea pecetluita, asa ca 1.200 de romani au murit degeaba. (...)

In septembrie 1989, cand s-au implinit 200 de ani de la Revolutia Franceza, am fost invitat la
Paris, la un mare congres intitulat „La Revolution et le Droit”, la Universitatea Paris 2; cu acest prilej l-
am vazut pe Schapira, care mi-a spus:

< - Bagă de sema, daca te intorci in tara, ca Ceauşescu e condamnat. Gorbaciov si-a luat
angajamentul in fata noastra, ca pana la sfarsitul anului sa-i termine pe ultimii patru despoti comunisti
din Europa, in ordinea urmatoare, Honecker, Husak, Jivkov si Ceauşescu. Pana la safarsitul anului,
Ceauşescu va fi rasturnat>. Eu, aiurit, auzind asa ceva, am zis:

< - Bine, dar el are Securitatea, are Armata...>

< - Ai sa vezi, din Securitate si din Armata se vor recruta cei care-l vor rasturna pe Ceausescu>.
El era bine informat.

39
Cand m-am intors la Bucuresti, telefonul era supravegheat, veneau la mine fel de fel de indivizi,
am reusit, incetul cu incetul, sa reorganizez Partidul National Liberal, care a fost la 22 decembrie 1989
gata infiintat”23.

Masoneria din România este condusă, astazi, de Eugen Ovidiu Chirovici, fost ministru al
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM). Eugen Ovidiu Chirovici deţine funcţia de Mare Maestru al
Marii Loje Naţionale din România.

Eugen Ovidiu Chirovici,a declarat pentru Cotidianul din 24 septembrie 2007 ca, dupa 1990,
masonii au avut un rol deosebit de important in integrarea Romaniei in NATO si in aderarea la Uniunea
Europeana.

Inca de la investirea guvernului Tariceanu din 2005, presedintele Basescu i-a refuzat marelui
maestru al Marii Loji Nationale din Romania, Eugen Ovidiu Chirovici, un post de ministru. Acest fapt
pare sa fi declansat ostilitatile intre membrii acestei loji si presedinte, mai ales tinind cont de faptul ca
loja l-a suportat activ pe Adrian Nastase si PSD in timpul campaniei electorale din 2004. Astfel, in mod
cu totul atipic pentru calitatea formala de mare maestru, Eugen Ovidiu Chirovici s-a implicat direct in
luptele politice de la Bucuresti, devenind chiar membru al Partidului Conservator inca din 2003.

Nu se poate vorbi despre un eveniment istoric al Romaniei moderne fara implicarea masoneriei.
Printre oamenii politici care au fost masoni putem enumera: Constantin Argetoianu, I. G. Duca,
Constantin Angelescu, Ion Inculet, Mihail Negura, J. Th. Florescu, Ion Lugosanu, Pan Halippa, Nicolae
Lupu, Mihai Popovici, Mihail Ralea, C. Radulescu-Motru, V. V. Tilea, Octavian Goga, Mihail
Manoilescu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu. In mediile publice circula diverse zvonuri despre mai
multi politicieni sau personalitati in diverse domenii ca fiind masoni. Cu toate acestea, masonii tin sub
secret numele celor care au aderat la organizatie, secretul fiind una dintre regulile de aur ale organizatiei.

23
Dorin Baleanu, Radu Comanescu “Ilustri Francmasoni ai Romaniei” (interviuri si documente),
vol.1, Ed. Europa Unita, 2003, p. 115-119.
40
Capitolul VII

Imaginea masoneriei în societate

Reproducem câteva pasaje dintr-un interviu acordat de Eugen Ovidiu Chirovici jurnalistului
Mircea Lepadătu pentru Mesagerul Hunedorea în numărul 91.

Eugen Ovidiu Chirovici: „Din anul 1996 am intrat în rândul masonilor romani. Deci, la trei ani de la
reînfiinţarea Masoneriei Regulare în România. M-a atras în Masonerie faptul ca am simţit că mă
regăsesc în învăţăturile şi regulile acesteia. Mai precis spus, cred că am găsit în Masonerie exact ceea
ce aşteptam de la un tip de învăţătura spirituala, deloc dogmatica şi riguroasă, care, ţinând cont de
zestrea mea spirituala şi de educaţia pe care o aveam la acea vreme, mi-a venit ca o mănuşă.

Reporter: „Majoritatea oamenilor cred despre Francmasonerie că este o societate secreta ai cărei membri
participă la anumite ritualuri şi trag sforile din umbra in tot felul de chestiuni politice, economice sau de
altă natură. Ce este adevărat din toate acestea?”

Eugen Ovidiu Chirovici: „Aproape nimic nu este adevărat. Ca să vorbim de Masonerie, în general şi
despre Masoneria din România, în special, ne-ar trebui foarte mult timp şi spaţiu în ziar. Voi încerca,
41
deci, să punctez pe scurt câteva lucruri privind Masoneria Regulara, spre ştiinţa cititorilor
dumneavoastră. Adevărul este ca Francmasoneria este una dintre cele mai vechi societăţi fraternale. Se
spune despre Francmasonerie - sau Masonerie, este acelaşi lucru – că este un sistem alegoric al
moralităţii, ilustrat prin simboluri. Însă ea reprezintă mult mai mult. Putem vorbi despre ea ca despre un
curs de moralitate care face apel la alegorie şi simbol, însă, pe lângă această semnificaţie, Masoneria
este şi o societate organizată, o fraternitate. Ea cultivă în rândul membrilor săi principiile
responsabilităţii, moralităţii şi adevărului. Condiţia esenţială pentru a fi primit în Ordinul Masoneriei
Regulare este credinţa în Divinitate şi în nemurirea sufletului, ordinul fiind deschis doar pentru
bărbaţi, de buna reputaţie, de orice rasă şi religie. Deci, Francmasoneria nu este o religie şi niciun
substitut al acesteia, ea se adresează practicanţilor oricărei religii, aceştia având deplină libertate, după
intrarea în Ordin, să-şi urmeze nestingheriţi credinţa. De la începuturile sale, Masoneria urmează cu
consecvenţa cele Trei Mari Principii: iubirea fraternă, într-ajutorarea, adevărul. În plus, Francmasoneria
cere fiecăruia dintre membrii săi să respecte cu stricteţe Constituţia şi legile ţării în care activează, să
nu întreprindă nimic din ce ar putea afecta suveranitatea şi bunăstarea propriului popor sau a ţării care
temporar îl găzduieşte. De asemenea, Frăţia cere fiecărui membru să-şi îndeplinească cu loialitate
îndatoririle cetăţeneşti, acestea având prioritate faţă de alte obligaţii asumate în cadrul Ordinului”.

Reporter: „Totuşi, Masoneria este o societate secretă? Întreb asta deoarece masonii nu se prea dau în
vânt să-şi recunoască apartenenţa la ea”.

Eugen Ovidiu Chirovici: „Francmasoneria nu este o societate secretă, dar este una discretă. Singurele
“secrete” cultivate în Ordin sunt cele referitoare la ritualuri şi modurile de recunoaştere între fraţi, ele
fiind mai mult o problema de tradiţie. Statutul Ordinului este public, fiind înregistrat la Registrul
Asociaţiilor şi Fundaţiilor, principiile şi cutumele, alături de scopurile sale, sunt şi ele publice. De pildă,
denumirea oficială sub care Asociaţia masonilor regulari români este înregistrata la Registrul Naţional
al Persoanelor Juridice fără scop patrimonial este Marea Loja Naţionala din România (MLNR). De fapt,
cei interesaţi de activitatea noastră pot găsi toate aceste lucruri pe site-ul MLNR”.

Reporter: „Unele persoane îşi închipuie că intrând în rândul masonilor vor obţine cine ştie ce
avantaje sau privilegii. Care-i adevărul legat de acest aspect?”

Eugen Ovidiu Chirovici: „Adevărul este ca în Masonerie nu câştigi nimic din punct de vedere material,
ci doar pe plan spiritual. Munceşti foarte mult pe acest plan, al spiritualităţii, este ca şi cum ai construi o
catedrală, pe care n-o vezi, ea fiind, de fapt, în sufletul tău. În concluzie, te construieşti pe tine. Şi mai
vreau să subliniez ceva. Nu poţi fi un bun mason daca nu eşti un bun cetăţean, un patriot adevărat. Se
42
ştie – şi exemple în acest sens avem numeroase, şi de la noi şi din lume – că masonii au fost cei mai
mari luptători pentru libertatea popoarelor lor, pentru libertate în general. De aceea tiranii, dictatorii au
fost cei mai mari duşmani ai masonilor”.

Reporter: „Mai avem o întrebare legată de acest subiect. Care este deosebirea dintre Masoneria
Regulara şi cea Iregulară?”

Eugen Ovidiu Chirovici: „Francmasoneria Regulară Universală este practicată de numeroase Mari Loji
independente, ce respectă cu stricteţe condiţia de bază pentru accederea în Ordin, respectiv credinţa în
Dumnezeu (Fiinţa Supremă) şi in nemurirea sufletului, precum şi cutumele păstrate de-a lungul
timpului. În plus, în Masoneria Regulară nu pot intra decât bărbaţii. Există însa unele Mari Loji,
precum şi alte corpuri pretins masonice care nu cer membrilor săi să creadă în Fiinţa Supremă şi le
permit acestora să dezbată în Loji rezoluţii pe teme politice, ceea ce la regulari este absolut interzis a se
face. În plus, în Lojile Iregulare sunt primite şi femeile. Aceste Mari Loji, precum şi organizaţiile
pretinse masonice nu sunt recunoscute ca regulare de către Marea Loja Unită a Angliei (“Marea Lojă
Mama a Lumii”) şi implicit de întreaga Francmasonerie Universală Regulară”.

Reporter: „Ca o concluzie la toate cele arătate până acum, care ar fi principala datorie a unui mason?”

Eugen Ovidiu Chirovici: „Francmasonul are în primul rând obligaţia să-şi facă datoria faţă de Creatorul
Suprem - indiferent sub ce nume este cunoscut -, potrivit credinţei sale, şi apoi să-şi slujească cu
devotament şi loialitate ţara.

Pe site-ul oficial al Marii Loje Naţionale din România, www.mlnr.ro regăsim mesajul Marelui Maestru,
Eugen Ovidiu Chirovici: „CUVÂNT de SALUT”

În numele Francmasonilor români regulari, vă urez "Bun venit !" pe pagina oficială web a MARII LOJI
NAŢIONALE DIN ROMÂNIA. Destinată atât membrilor M.L.N.R., cât şi celor interesaţi de acest
domeniu discret al oricărei societăţi democratice, prezenta pagină îşi propune să ofere din sursa oficială
directă acele date de interes despre o activitate care de-a lungul timpului a suscitat numeroase dezbateri
pro sau contra.

Francmasoneria Regulară, fondată în anul 1717 la Londra, prin formarea primei Mari Loji, este astăzi
prezentă în tot spaţiul a ceea ce numim "lume liberă", deci caracterizat prin democraţie parlamentară
în plan politic şi economie de piaţă în cel social/economic.

43
Reconstrucţia Francmasoneriei Regulare în spaţiul fost comunist a devenit posibilă imediat după
prăbuşirea Cortinei de Fier. Sistemele totalitare şi/sau fundamentaliste au fost, de-a lungul istoriei,
persecutoare constante ale fenomenului Masonic, indiferent de doctrina/ideologia de la care s-au
revendicat în plan politic.

În România Luminile au fost reaprinse în mod regular la simbolica dată de 24 ianuarie 1993, Marea
Loja Naţională din România reluându-şi oficial Lucrările.

Fără a fi ferită de inerentele derapaje şi erori caracteristice oricărui început, reconstrucţia


Francmasoneriei Române, parte integrantă a Lanţului Universal Regular, poate fi caracterizată astăzi ca
o poveste de succes.

Am considerat necesară elaborarea acestui material care, departe de a se dori exhaustiv, reprezintă totuşi
o « schiţă de portret » a singurei Obedienţe Regulare de pe teritoriul românesc. Această schiţă este
destinată în primul rând membrilor Ordinului, dar poate fi utilă şi oricărui cercetător onest al evoluţiilor
societăţii civile româneşti postdecembriste. Asta pentru că departe de a fi o societate ocultă/secretă, ci
una iniţiatică, deschisă potenţial tuturor bărbaţilor maturi, liberi şi de bune moravuri, Francmasoneria
reprezintă, în orice democraţie, unul dintre pilonii fundamentali ai societăţii civile, considerată ca atare
şi de instituţiile fundamentale ale statului.

Patriotică şi onestă, dedicată binelui public, Marea Lojă Naţională din România şi-a adus de-a lungul
istoriei şi îşi aduce şi astăzi contribuţia la dezvoltarea democratică a României, la consacrarea durabilă
a toleranţei şi a drepturilor fundamentale ale omului în ţara noastră. Marea Lojă Naţională din România
nu a primit niciodată fonduri publice, direct şi/sau indirect, în schimb a dat – strict prin contribuţiile
membrilor – societăţii româneşti, doar în anul 2006, peste 20 de miliarde de lei sub forma burselor,
donaţiilor şi sponsorizărilor.

Francmasoneria Regulară Română a întâmpinat cu bucurie şi responsabilitate primirea ţării noastre în


complexul politic, economic şi cultural al Uniunii Europene şi considera acest moment istoric drept un
motiv în plus pentru a-şi aduce un aport şi mai consistent la dezvoltarea societăţii civile româneşti în
viitor. (Marele Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, Eugen-Ovidiu Chirovici)

Trebuie mentionat faptul ca nu de mult timp sa infiintat un Centru National de Studii Masonice,
condus de Horia Nestorescu-Balcesti, printr-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Zilei din data
de 06.09.2007, unde afirma ca „Masoneria este o asociatie deschisa pentru toata lumea”. Mai jos voi
reda o parte din acest interviu:
44
„- Ce rol a jucat de-a lungul timpului masoneria în cultura română?

- Cred că nu există epocă sau moment important din istoria României în care francmasoneria să nu fie
discret prezentă. Vreau să repet, poate pentru a mia oară, că francmasoneria nu pune guverne, nu dă jos
miniştri, nu face revoluţii. Ea are roluri mult mai importante. Asemănăm masoneria cu semănătorismul
de pe vremuri. Mulţi aşteaptă şi se întreabă ce face masoneria mîine. Ei bine, masoneria nu face nimic
mîine, ci face în decenii, în secole. Mai precis, noi nu lucrăm pentru clipă, nu lucrăm de azi pe
mîine, lucrăm pentru viitor. Dacă ar trebui să răspund la întrebare, ar trebui să spun că nu există mare
scriitor român, poate cu mici excepţii, care să nu fi fost mason şi vreau să exemplific. Printre aceştia se
numără: Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Costache Moroiu, cei de la
Academia Mihăileană, absolut toţi, au fost masoni. Foarte puţină lume ştie astăzi că Horia a fost
membru al masoneriei. Mai apoi, să nu uităm că întreaga generaţie de la 1848 a făcut parte din
masonerie. Cred că astăzi ar fi mult mai uşor să spun care dintre marile personalităţi ale culturii române
şi nu numai nu a făcut parte din masonerie. Momentul Cuza, momentul cîştigării Independenţei,
Regatul şi apoi Marea Unire, sînt momente importante pentru realizarea cărora masonii şi-au adus
contribuţia.

- De ce este necesar un Centru Naţional de Studii Francmasonice?

- Răspunsul este foarte simplu. Cine nu îşi cunoaşte istoria în profunzime nu va şti niciodată încotro
se îndreaptă. Masoneria a fost văduvită de literatură, de o arhivă, pentru că s-au distrus foarte multe
documente ale lojelor masonice şi noi trebuie să refacem trecutul. Acest lucru nu este posibil decît prin
studiu istoric şi este un lucru mai mult decît cunoscut academic că istoria masoneriei este o componentă
indisolubilă a istoriei naţionale. Masoneria, pe vremuri, a fost subterană. Acum şi eu sînt adeptul
transparenţei totale a masoneriei ca principii de organizare, ca prezenţă vie în lumea contemporană,
deoarece există un singur mod pe care eu îl recomand fraţilor mei de a fi recunoscuţi ca masoni. Ei
sînt un etalon, un exemplu. Să dea Domnul ca şi parlamentarii noştri să aibă curajul să spună în plenul
Camerei Deputaţilor sau a Senatului: <Da, sînt mason şi mă mîndresc cu apartenenţa la masonerie>”.

Un alt exemplu in ceea ce priveste preocuparea masoneriei de a intra in perceptia publicului ca o


structura preocupata de destinele sanatoase ale omului, este emiterea unui comunicat de presa in ceea ce
priveste evenimentele din Italia referitor la conationali nostri romani: ”... masoneria depune toate
eforturile printr-o implicare sustinuta, asigurandu-i pe fratii italieni si din Europa, ca Romania este o tara

45
prietena, democrata si care face eforturi de schimbare a intregii societati prin educatie, valorile
reprezentand modelele demne de urmat.

Marea Loja Nationala a Romaniei a solicitat, impreuna cu Confederatia Marile Loji Unite ale
Europei, autoritatilor europene sa impuna <masuri comune si concrete la nivelul UE> pentru a sprijini
programele de educatie. De asemenea, s-a implicat in problema imigrantilor.

Prin fratii nostri din Confederatia Marilor Loji Unite ale Europei, am pus in discutie inca de
acum doi ani, problemele imigrantilor indiferent de nationalitate, de credinta sau sex, probleme care dau
de gandit in mod profund, in acest sec. XXI, tuturor tarilor membre ale UE”, se mai arata in comunicatul
Marii Loji Nationale a Romaniei.(sursa: ziare.com)

Se spune ca, Francmasoneria este aceea structura care faciliteaza omului dorinta perfectionarii.
Atunci când încerci să te perfecţionezi, este important să gaseşti un grup de oameni, unde sa faci
schimburi de idei, să te poti baza pe sprijin reciproc şi să poti practica virtutea toleranţei.
Francmasoneria este o frăţie, ce există datorită eforturilor depuse împreună de un grup de oameni care
lucreaza uniţi de acelaşi gând şi conştientizau că în acest mod avansează pe drumul perfecţionării de
sine. Aceasta frăţie este o legatură profund conştientizată, care ne leagă de toţi ceilalţi, fie că suntem
masoni ori nu.

Omul modern trebuie să gândească la scară mondială; el trebuie să vadă dincolo de barierele
rasiale, filosofice şi religioase care cel mai adesea il separă de semenii săi. În toate manifestările sale,
dogmatismul nu poate fi decat nefast pentru lumea in care traim noi în prezent. Masoneria este o
experientă care demonstrează că universalitatea nu este si nici nu trebuie să fie sinonimă cu
uniformitatea, ci dimpotrivă.

46
Capitolul VIII

Concluzii

Francmasoneria este o organizaţie mondială, secretă în care evreii au însemnat un rol, având
un rit quasi-religios fiind ca organizaţie şi ca metodă de lucru quasi-secreta. Francmasoneria propagă o
concepţie despre lume panteist-naturalistă, reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume şi
ideea omului ca persoană, deosebită, destinat nemuririi. Din raţionalismul şi naturalismul său,
francmasoneria induce o morală laică şi un învăţământ laic.

Francmasoneria sa dezvoltat si se dezvolta prin diversitatea sa confesională şi socială, spre


atingerea unui ţel comun: urmarea propriului drum al fiecăruia dintre noi către perfecţionarea de sine.
De aceea, Francmasoneria ofera unelte simbolice si traditionale oricui doreste să se perfectioneze.
Oricine se poate autoperfecţiona prin experienţa vietii si o bună întelegere a eticii. Masoneria este o
frătie care permite fiecaruia să se îmbogăţeasca din experienţa celorlalti. Masoneria iti ofera accesul
spre o instruire pe calea vietii.

47
Este dificil in a defini cu corectitudine, fara teama de a gresi, care ar fi menirea, scopurile,
obiectivele masoneriei. Daca ar fi sa studiem, insa, istoria masoneriei, o viata de om nu ne-ar ajunge.
Cert este ca Francmasoneira a inceput sa fie din ce in ce mai transpareta.

Dar, oare este cert ca Francmasoneria este sau reprezinta ceva negativ? Poate ca, scopurile
masoneriei este sa devii din bun mai bun, sa-ti intaresti personalitatea, sa-ti cultivi morala si
spiritualitatea, sa-ti largesti orizontul mintii.

Cert este ca, exista o imagine despre masonerie destul de pripita dupa parerea mea si ar arata
astfel; Masoneria este privita ca fiind o „Biserica a Satanei”, o unealta mondiala in mana evreimii, care
ar urmari acapararea lumii. Important de semnalat este ca Francmasoneria a fost interzisa numai de
regimurile totalitare, fie ele de dreapta sau de stanga. Extremistii au privit-o in permanenta ca pe un „stat
in stat”, neintelegind intrajutorarea mutuala dintre masoni si caracterul ei secret. In societatile civilizate
frecventarea unei loji este un gest firesc, precum iesitul la o bere cu prietenii, iar masoneria reprezinta un
barometru al democratiei. Cu toate ca astazi masoneria se considera o societate discreta si nu secreta, ea
ramine puternic contestata.

Se spune ca Masoneria ar insemna ca fiind, o stare de traire, pe care o ai sau nu o ai, iar masonii
nu se fac, cum s-ar face generalii la apelul de seara, ci masonii se „nasc”.

Nu putem nega faptul ca, invataturile Francmasoneriei priveste cunoasterea de sine, a celorlalti, a
divinului, a valorilor mai mult decat a fortelor, si ne vorbeste despre libertatea omului in mijlocul
actiunii. Francmasoneria nu reprezinta o amenitare cu privire la soarta omenirii, ci dinpotriva, ea
urmareste realizarea umana, de a elibera pe om de servitutile ce-l paralizeaza.

Ceea ce putem afirma despre Francmasonerie, fara-ndoiala, in mod rational, ca nu reprezinta o


forta oculta, diabolica, ci o institutie menita a dezbate si a cunoaste conditia umana, de a o dezvolta si
desigur ca, atunci cand ar loc o schimbare evolutiva in conditia umana apare inevitabil si o schimbare a
societatii pe plan civilizational.

48
Bibliografie

1. Neagu Djuvara, O scurtă istorie povestită celor tineri, Ed. Humanitas, ed-tia a V-a, Bucuresti,
2005

2. Charles W. Leadbeater, Francmasoneria, rituri şi iniţieri, Ed. Herald, Bucureşti.

3. *** Lumea Magazin, numărul 7 şi 8 anul 2000, Francmasonii români de ieri şi de azi, art.
George Muntean, pag. 52-53.

4. Radu Comănescu, Emilian M. Dobrescu, Franc-Masoneria, O nouă viziune asupra istoriei lumii
civilizate, vol. 2, Ed. Europa Unită, Bucureşti, 2004.

5. Dorin Băleanu, Radu Comănescu, Iluştri francmasoni ai României (interviuri şi documente), vol.
1, Ed. Europa Unită, Bucureşti, 2003.

6. Horia Nestorescu – Bălceşti, Enciclopedia ilustrată a francmasoneriei din România, vol. 1 si 2,


Centrul Naţional de Studii Francmasonice, Bucureşti, 2005.

7. Gabriel Roşianu, Istoria masoneriei române.


49
8. *** Studiu asupra francmasoneriei, Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului, votat în şedinţa
Sfântului Sinod pe data de 11 martie 1937 (sursa: www.gandsislovaortodoxe.mirem.ro/marturii)

9. *** www.mlnr.ro – site-ul oficial al Marii Loje Naţionale din României.

10. *** www.francmasoneria.ro

11. *** www.masonicforum.ro

12. Cristian Craita, Marile mistere ale piramidei oculte, Ed. Obiectiv Craiova, Craiova

13. Sorin Sipos, Silviu Dragomir istoric, Fundatia Culturala Romana-Centrul de Studii Transilvane,
Cluj-Napoca, 2002

14. Sever Dumitrascu, Ion Zainea, Actiunea Masonica Oradeana „Focarul” sau Urmarirea
Istoriografiei Romane (1987-1991), Ed. Universitatii din Oradea, 2004

15. Jules Boucher, Simbolurile francmasoneriei, trad. de Cristina Savoiu, Ed. Rao, Bucuresti, 2006

Anexe

Axena I

Pentru a ne crea o imagine cât mai complexă faţă de subiectul abordat în această lucrare am
realizat un mic chestionar care doreşte să reliefere cât mai original modul în care masoneria este privită
de omul de rând. Fără a avea pretenţia că este o cercetare ştiinţifică sau un sondaj de opinie cu date
relevante am elaborat un mic chestionar cu privire la masonerie. Am ales 20 de persoane în mod
aleatoriu şi le-am sondat opiniile cu privire la mai multe întrebări care se nasc când vine vorba de
masonerie.

Chestionar

1. Când auziţi de cuvântul „masonerie” sau de „mason” la ce vă gândiţi în primul rând?

2. Ce este după părerea dumneavoastră masoneria sau cum aţi defini dumneavoastră masoneria?

3. Aţi cunoscut oameni care sunt masoni?

• Dacă aţi cunoscut, ce impresie v-au făcut?

• Dacă nu aţi cunoscut, aţi dori să cunoaşteţi?


50
4. Dacă ar fi să puneţi o întrebare unui mare maestru mason, ce l-aţi întreba?

5. Credeţi că, în esenţa ei, masoneria desfăşoară o activitate benefică sau malefică?

Răspunsuri

Anexa II

Breloc mason reprezentând compasul şi echerul

51
Vulturul bicefal

Echerul şi compasul

52
Medalion aniversar.

Emblema actuală a Marii Loji Naţionale din


România, cu inscripţia "învinge sau mori" in
latină.

53
Loja masonica.

Anexa III

IERARHIE

54
(sursa: francmasoneria.ro)

Anexa IV

SCHIŢĂ de PROFIL

55
În prezent, MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ din ROMÂNIA are 6234 membri activi, reuniţi în 203 de
Loji regulare şi active, raspândite pe întreg teritoriul României, în care lucrează 4657 de Maeştri, 690
de Calfe şi 887 Ucenici, iar numărul de candidaţi este de 512.

Marea majoritate a Fraţilor (5849) au studii superioare – 94%.

Spectrul profesiilor practicate de Fraţi:

56
Media de vârstă a membrilor este de 45,3 ani.

Numarul mediu de membri într-o Lojă este de 35.

57
Lojile albastre din Obedienţa M.L.N.R.

(sursa: mlnr.ro)

58