Catalog Brukenthal

2
COLECŢIA DE OBIECTE MASONICE

A MUZEULUI NAŢIONAL BRUKENTHAL
- CATALOG -
OLGA BEŞLIU ADRIAN GEORGESCU
SIBIU, 2011
3
Director General
Prof. Univ. Dr. Sabin Adrian LUCA
Conservator: Olimpia Trâmbiţaş

Restauratori: Ruxandra-Ioana Stroia (restaurare piele),
Simona Stănculescu,
Carmen Sotelecan,
Camelia Crişan (restaurare textile),
Dorin Barbu (restaurare metal)
Fotografii: Alexandru Olănescu
Tehnoredactare: Chris Balthes
4
CUPRINS
DESPRE ORIGINEA FRANCMASONERIEI 7
DIN ISTORIA FRANCMASONERIEI SIBIENE: LOJA ST. ANDREAS ZU DEN DREI SEEBLÄTTERN 9
SAMUEL VON BRUKENTHAL: NOVATOR ŞI FRANCMASON 13
COLECŢIA DE OBIECTE MASONICE A MUZEULUI NAŢIONAL BRUKENTHAL. CATALOG 19
5
6
DESPRE ORIGINEA FRANCMASONERIEI
Despre originea francmasoneriei s-a scris enorm de-a găsit şi îngropat lângă Templu, unde a şi fost ridicat un
lungul timpului şi cu toate acestea subiectul a rămas, până altar în memoria lui1.
în prezent, unul extrem de controversat. Astfel, potrivit Dincolo de toate aceste amănunte însă, este cert că
opiniilor unor avizaţi, francmasoneria ar data încă din legenda lui Hiram joacă un rol esenţial în ritualul masonic, mai
perioada construirii Templului lui Solomon din Ierusalim (sec. ales în cel de iniţiere la gradul al treilea – cel de Maestru.
X î. Chr.); aceste opinii sunt bazate pe rolul determinant pe După alţii, francmasonii ar fi asociaţi (şi) cavalerilor
care îl joacă în cadrul ritualurilor şi învăţăturilor masonice templieri, un ordin de călugări luptători care s-au distins în
legenda lui Hiram, constructorul/arhitectul legendar al timpul luptelor cu arabii în perioada cruciadelor; acumulând
Templului, mason. Potrivit acesteia, regele Solomon, dornic bogăţii imense în timp, templierii au intrat - şi din acest
să construiască o casă a Domnului cum nu se mai văzuse, motiv - în conflict cu regele Franţei Filip al IV-lea (supranumit
a apelat la ajutorul regelui din Tyr care îi era prieten, „cel Frumos”), care a dispus practic desfiinţarea ordinului,
rugându-l să-i ofere un meşter constructor; regele din Tyr prin arestarea, în anul 1307, a cavalerilor templieri din
îl trimite pe arhitectul său, pe nume Hiram, foarte iscusit în întreaga Franţă (misterul care îi înconjoară până în zilele
prelucrarea aurului şi argintului, dar şi pietrar priceput - noastre se leagă atât de presupusa lor legătură cu
se consideră că stăpânea aceste calităţi graţie cunoaşterii Sfântul Graal şi cu Chivotul Legii2, pe de o parte, cât şi de
valoroaselor secrete ale maeştrilor masoni. Din poziţia sa ezoterismul emanat de cultul pe care, foarte probabil, îl
de supraveghetor al construirii Templului, avea posibilitatea practicau, un cult iniţiatic şi cu structură ierarhică, destinat
de a-i promova pe lucrători în ranguri superioare, respectiv doar celor aleşi – în aceste ultime două caracteristici se
de la ucenici şi calfe, la meşteri (maeştri). Conform întrevede posibila legătură cu francmasoneria). Se pare
legendei, la un moment dat Hiram a fost atacat pe rând totuşi că unii membri ai ordinului au reuşit să scape de
de trei calfe (ultima l-a ucis), care, dorind ca Maestrul să le arestare şi execuţie şi s-au refugiat în Scoţia, unde, conform
împărtăşească secretele şi astfel să fie avansaţi la gradul/ multor istorici, s-ar fi „transformat” din călugării războinici
rangul de meşteri constructori (maeştri masoni), s-au izbit în francmasonii de mai târziu, dând naştere Ritului Scoţian,
de refuzul categoric al acestuia, învăţăturile respective unul din cele două rituri fundamentale ale francmasoneriei
neputând fi divulgate oricum şi oricui. După ce l-au îngropat (potrivit altor teorii, dimpotrivă, Ritul Scoţian ar fi fost creat
pe Hiram în toiul nopţii, ucigaşii au încercat să fugă, dar
1 Karg, B., Young, K. John, 101 lucruri inedite despre francmasoni. Rituri
au fost prinşi şi aduşi în faţa regelui Solomon, unde şi-au ritualuri şi răstălmăciri, Bucureşti 2009, pp. 20-22.
recunoscut crima şi au fost executaţi. Trupul lui Hiram a fost 2 Ibidem, p. 23.
7
de expatriaţi scoţieni, care ar fi întemeiat o lojă a „Frăţiei” pe masonii operativi de cei speculativi, cu observaţia că
în Franţa)3. majoritatea simbolurilor masonice rămân uneltele asociate
În fine, cei mai mulţi dintre cercetătorii care s-au dedicat meseriei de zidar sau pietrar – echer, compas, nivelă, fir
studierii acestui subiect susţin ideea evoluţiei francmasoneriei cu plumb, etc.
din asociaţiile (ghilde/bresle) constructorilor (zidari/ O întrebare importantă în acest context este cea
pietrari) medievali, care dispuneau de rituri iniţiatice legată de modul în care s-a ajuns la această transformare;
(deci implicit secrete), precum şi de tradiţii proprii; dacă răspunsul, în esenţă, este următorul: constituiţi încă din
- în opinia lor - nu sunt excluse şi anumite influenţe legate antichitate (sub formă de colegii sacerdotale) într-un fel
de templieri, între membrii corporaţiilor de constructori de „aristocraţie” a corporaţiilor de meseriaşi, constructorii
medievali şi maestrul Hiram ei văd o legătură directă (în special cei de biserici/catedrale) se bucurau şi în evul
(constructorul Templului, depozitarul cunoştinţelor secrete mediu de numeroase privilegii din partea autorităţilor laice
despre arta regală, cunoştinţe care pot fi însuşite doar şi ecleziastice, de unde le-a venit şi numele: francs-maçons (în
prin iniţieri succesive = constructorul medieval de biserici, traducere literară zidari scutiţi6; în limba engleză, termenul
de asemenea păstrător al învăţăturilor ascunse despre freemason fie i-ar desemna pe zidarii/masonii care nu se
arhitectură, învăţături ce pot fi, la fel, revelate doar prin aflau sub controlul ghildelor şi care erau liberi/free/, fie ar
iniţieri succesive). proveni de la o varietate de calcar – freestone. Masonul,
Oricum ar fi, începutul masoneriei organizate este adică pietrarul care lucra cu acest material, era în mod firesc
plasat fără echivoc, de toată lumea, în anul 1717, odată numit freestone mason, după care, se presupune, termenul
cu întemeierea Marii Loji Unite a Angliei, moment care s-a transformat în freemason7). Aceste privilegii se datorau
presupune totodată trecerea de la aşa-zisa masonerie faptului că şi în evul mediu arhitectura era considerată Arta
operativă, la masoneria speculativă4. Regală, iar secretele ei erau încredinţate numai celor demni
Termenii operativ şi speculativ sunt frecvenţi în masonerie de ea; însă, la sfârşitul secolului al XVII-lea masoneria
şi derivă din termenii latini operari (muncă), respectiv specere (cea de tip operativ) a intrat în declin, unul dintre motive
(a vedea, a privi în jur)5. Cu alte cuvinte, masonii operativi constituindu-l reforma religioasă, în special cea din Anglia,
sunt cei care practicau efectiv meseria (zidarii, pietrarii), în care a condus la oprirea construirii de noi catedrale şi prin
timp ce speculativii, apăruţi ceva mai târziu, învăţau teoria, urmare la o scădere dramatică a nevoii de zidari. Deşi nu
folosindu-se de alegorii, ritualuri şi simboluri specifice se recunoaşte oficial, se consideră că acesta este momentul
celor dintâi dar modificate profund, cu o simbolistică mai care marchează începuturile trecerii de la masonii operativi
complexă şi un ezoterism mult mai accentuat. Prin urmare, la cei speculativi. În mod practic, la începutul secolului XVIII
folosirea acestora sunt elementele care îi diferenţiază masoneria ca meşteşug se afla într-o decădere totală,
iar după moartea în anul 1716 a arhitectului şi Marelui
3 Ibidem, pp. 22-28.
4 Ibidem, p. 12; Hutin, Serge, Societăţile secrete, Timişoara 1991, p. 72. 6 Hutin, op. cit., p. 69.
5 Karg-Young, op. cit., p. 37. 7 Karg-Young, op. cit., p. 38.
8
Maestru Cristopher Wren (constructorul catedralei St. Paul DIN ISTORIA FRANCMASONERIEI SIBIENE:
din Londra, finalizată în anul 1710), se va constitui o Mare LOJA ST. ANDREAS ZU DEN DREI SEEBLÄTTERN
Lojă la Londra, prin unirea celor patru loje existente aici8.
Aşa cum am subliniat deja mai sus, constituirea acesteia va Existenţa/funcţionarea primei loje sibiene, intitulată St.
marca trecerea definitivă la masoneria speculativă; astfel, Andreas zu den drei Seeblättern ( Sf. Andrei la cele trei frunze
dacă în masoneria operativă masoni erau zidarii înşişi, adică de lotus – sau nufăr în unele traduceri) este atestată între
cei care foloseau în mod direct uneltele menţionate, în cea anii 1767-1790, fiind înfiinţată de către Simon Friedrich
speculativă vor intra de-acum persoane cu ocupaţii dintre von Baussnern, cel care se iniţiase în primele patru grade la
cele mai diverse, de la politicieni şi artişti, la aristocraţi9, uniţi Dresda şi era deţinător al titlului de Maestru scoţian12. Ceilalţi
într-o Frăţie cu valenţe noi, orientată spre teorie, filozofie membri fondatori ai lojei erau şi ei iniţiaţi în primele patru
şi mai apoi spre social, ai cărei membri erau preocupaţi grade, după cum urmează: Johann Georg Eckardt, Thomas
atât de (re)descoperirea propriei persoane prin educaţie Filtch, Johannes Hammer şi Johann Christian Schmidt la Jena,
şi desăvârşire spirituală, cât şi de reformarea societăţii pe Lukas von Hermannsfeld şi Michael Gottlieb Neustädter la
principii noi – Libertate, Egalitate, Fraternitate ! Erlangen, Johann Michael Linzig la Tübingen13. Toţi erau cam
Nu vom intra în detalii legate de organizarea, evoluţia, de aceiaşi vârstă - se născuseră la Sibiu sau în împrejurimi
simbolistica, doctrinele sau scopul Masoneriei, deoarece între anii 1936 şi 174114 – şi toţi deveniseră masoni în timpul
subiectul este tratat într-un număr absolut impresionant de studiilor efectuate în străinătate15. Aceste elemente comune,
lucrări, disponibile oricui ar dori să-l aprofundeze; ne vom la care se adaugă faptul ca erau adepţii aceloraşi principii
mulţumi aşadar să precizăm că, la modul cel mai general (libertate, egalitate, fraternitate), i-au unit şi determinat să
cu putinţă, scopul acesteia îl constituie, la nivel de individ, devină „fraţi”, în cadrul lojei menţionate mai sus; pentru
de „Frate”, deschiderea căii spre Iniţiere, adică spre ca aceasta să poată funcţiona însă, era nevoie de un al
Cunoaştere, simbolurile fiind cele care îi dau masonului nouălea membru. Prin urmare, cei opt deja menţionaţi l-au
posibilitatea de a accede la ea. În ceea ce priveşte iniţiat la Sibiu, în primele trei grade masonice, pe Johann
societatea în ansamblul ei, obiectivul declarat al Frăţiei Michael von Ahlefeld, registrator, un tânăr localnic născut în
este constructivismul10, cu alte cuvinte (re)construcţia în acest anul 173616.
plan a Templului din Ierusalim, întruchipare a perfecţiunii
sau, altfel spus, „construirea unei societăţi conforme 12 Fischer, Lisa, Edenul de dincolo de codrii: Samuel von Brukenthal. Politician,
colecţionar, francmason la Sibiu/Hermannstadt, Sibiu 2007, p. 50.
principiilor raţionale, în aşa fel încât să asigure Umanităţii 13 Fischer, op. cit., p. 50.
perfecta sa dezvoltare”11. 14 Pentru detalii referitoare la vârsta membrilor fondatori vezi Cosma,
Mihaela, Iluminism şi masonerie la saşi. Proiectul primului cabinet de lectură
din Transilvania, p. 47, nota 3, în Sălăgean, Tudor, Eppel, Marius (coord),
8 Ibidem, p. 39. Masoneria în Transilvania. Repere istorice, Cluj-Napoca 2009.
9 Ibidem, p. 39. 15 Fischer, op. cit., p. 50.
10 Hutin, op. cit., pp. 89-91. 16 Daneş, Mariana, Colecţia de însemne francmasonice a Muzeului Brukenthal,
11 Ibidem, p. 90. p. 276, în Sălăgean-Eppel (coord), op. cit.
9
După nouă ani de activitate închisă, în care nu au fost de fraţi masoni, ei fiind membri ai lojei sibiene22. Apare
primiţi membri noi, în 1776 loja s-a deschis pentru cei astfel evident faptul că Brukenthal a folosit masoneria
interesaţi, desigur, pe baza patentei constituţionale (în fapt pentru a-şi concretiza ideile politice, culturale, educative,
o nouă aprobare de constituire17), într-un moment care etc., folosindu-se în acest scop de colaboratori cât mai
coincidea cu preluarea de către Brukenthal a funcţiei de apropiaţi, în care avea încredere şi pe care i-a sprijinit în
guvernator al Transilvaniei18, devenind rapid una dintre cele carierele lor profesionale, fie prin poziţia sa socială, fie -
mai importante din această parte a Imperiului habsburgic. chiar - material.
În acest context, trebuie remarcat faptul că momentul În componenţa lojei locale se vor regăsi de-a lungul
din anul 1777, când Samuel von Brukenthal a fost numit timpului nume reprezentative din elita politică şi intelectuală
oficial în funcţia de guvernator al Transilvaniei, a fost primit a provinciei, care reflectă totodată caracterul „cosmopolit şi
cu bucurie de către fraţii masoni sibieni care îl considerau multietnic al Sibiului”23. Din loja sibiană au făcut parte, printre
drept unul de-al lor, cu toate că acesta nu era membru alţii, Philipp Collignon, belgian, concesionar al hotelului
al lojei locale19 (se ştie însă despre Brukenthal că la data Steaua albastră (cel care după vizita din anul 177324 a
de 2 martie 1743, la 22 ani, a fost primit în rândurile împăratului Iosif al II-lea în Sibiu a schimbat numele hotelului
lojei francmasonice Aux Trois Canons, prima lojă înfiinţată unde acesta se odihnise din Steaua albastră în Impăratul
la Viena20, iar mai târziu, după desfiinţarea acesteia, Romanilor, nume păstrat şi astăzi), Johann Aurelius Müller,
a întemeiat o nouă lojă la Halle, numită Aux Trois Clefs directorul gimnaziului evanghelic şi mai târziu episcop al
d’Or, în care a şi deţinut funcţia de maestru de scaun, din Bisericii Evanghelice din Transilvania, Daniel Gräser, jude
decembrie 1743 până în 174421). al scaunului sibian, Martin Hochmeister, tipograf şi editor,
Structura de conducere a Transilvaniei (guberniu), în Franz Joseph Müller, descoperitorul telurului, Samuel von
fruntea căreia se afla Brukenthal, era compusă din 11 Hahnemann, fondatorul homeopatiei, Johann Christian,
membri, dintre care 4 erau francmasoni; în funcţiile de baron von Rall, general, ofiţerul cu cel mai înalt grad din
secretar a două dintre cele 9 comisii existente, Brukenthal Transilvania, contele Györgyi Bánffy, succesorul lui Samuel
i-a numit pe doi dintre nepoţii săi, Michael Soterius, von Brukenthal în funcţia de guvernator al Transilvaniei şi
respectiv Michael von Brukenthal, viitorul jude regal, care, mulţi alţii (între care şi românul Ioan Piuariu-Molnar, medic
pe lângă gradul de rudenie, se bucurau şi de calitatea oftalmolog, militant activ pentru recunoaşterea drepturilor
românilor ardeleni), ale căror nume nu le putem aminti aici,
lista fiind mult prea lungă.
17 Fischer, op. cit., p. 51. Dacă în plan cultural şi intelectual, să spunem aşa, loja
18 În anul 1774 postul de guvernator al Transilvaniei devine vacant, iar
Samuel von Brukenthal este numit, interimar, în această funcţie; abia în 30
era „acoperită”, prin cooptarea în rândurile membrilor ei
iulie 1777 este confirmat oficial în demnitatea respectivă.
19 Fischer, op. cit., p. 48. 22 Ibidem, p. 49.
20 Ibidem, pp. 29-30. 23 Ibidem, p. 52.
21 Ibidem, p. 32. 24 Ibidem, p. 88.
10
a baronului von Rall şi a contelui Györgyi Bánffy ea a ajuns desprinderea definitivă, inclusiv a fraţilor masoni, de
să fie „acoperită” (protejată) şi în plan politic25. puterea economică şi financiară reprezentată de nordul
La începutul activităţii sale, Loja Sf. Andrei a fost Germaniei, aflat sub influenţă prusacă. Prin urmare,
organizată în aşa-numitul sistem al strictei observanţe26, sub conducerea lui Györgyi Bánffy, Marele Maestru
care presupunea o structurare după un model medieval, al Provinciei, Transilvania se integra şi din perspectivă
cu reguli ierarhice foarte stricte şi un sistem complicat francmasonică Imperiului Habsburgic28.
de avansare, care impuneau supunere totală faţă de Desprinderea fraţilor masoni din cuprinsul Monarhiei
conducerea lojei, deşi aceste reguli veneau în contradicţie de sub tutela/influenţa prusacă începuse cu doi ani
cu principiul egalităţii, postulat de masonerie; orice abatere mai devreme (1782), în timpul Conventului de la
era strict şi aspru pedepsită, în general prin amenzi. Wilhelmsbaden, convocat pentru reformarea acesteia,
În pofida acestor reguli, în cadrul lojelor din această deoarece necesitatea unei reforme structurale devenise
perioadă – deci şi în cadrul lojei sibiene - s-a urmărit, o realitate stringentă (apăruseră confruntări interne
prin acţiunea în comun a fraţilor, realizarea şi aplicarea - multe cu tentă personală – sau chiar externe, între
concretă a principiilor de egalitate şi toleranţă, ce-i drept diferite loje, confruntări care au dus uneori la conflicte
într-o viziune limitată, dependentă de realităţile secolului acute între ele; încercările alchimice de obţinere a
al XVIII-lea, care nu se reflectau şi în plan social - în aurului şi manifestările spirituale cu caracter ezoteric
primul rând pentru că nu se aplicau oamenilor de rând şi/ ale unora dintre ele, deja amintitele disensiuni şi
sau femeilor27; cu alte cuvinte, „fraţii” doreau ca ordinea „bisericuţe” interne sau organizaţiile paralele ale
socială existentă sa fie îmbunătăţită, dar nu schimbată Rozacrucienilor sau Iluminaţilor, la care se adaugă aşa-
(inclusiv Samuel von Brukenthal, marele reprezentant local numitul cult al misterelor, stârniseră valuri de indignare
al valorilor iluminismului, era un apărător al privilegiilor în rândul opiniei publice şi se soldaseră, de multe ori,
saşilor ardeleni şi inamic al concivilităţii, principiu după cu punerea sub urmărire şi acuzarea fraţilor masoni şi
care trebuiau anulate diferenţele juridice dintre diferitele a francmasoneriei în general). Convocat deci pentru
etnii conlocuitoare din Transilvania şi introdus principiul reformarea francmasoneriei, Conventul menţionat a pus
egalităţii între ele). totodată capăt sistemului „strictei observanţe”, marcând
În anul 1784, la cererea împăratului, a fost înfiinţată astfel intrarea francmasoneriei în epoca modernă, prin
Marea Lojă Naţională a Austriei, moment care consfinţea renunţarea la vechea formă de organizare, cu puternice
influenţe medievale. De acum înainte, istoria consemnează
25 Ibidem, pp. 52-53. o nouă etapă (a doua) şi în viaţa lojei sibiene29, care
26 Stricta observanţă a fost o orientare specifică a masoneriei, ai cărei
membri se considerau urmaşii cavalerilor templieri; avea un sistem complex 28 Ibidem, pp. 59-60.
de avansare, cu numeroase grade ierarhice, iar cei de gradul VI primeau 29 În 1784, de sărbătoarea Sânzienelor, noul sistem de organizare
titlul de cavaler şi echipament specific – tunică, mantie albă cu o cruce francmasonic a fost introdus şi la Sibiu; de atunci, în loja Sf. Andrei la cele
roşie, coif, platoşă (Fischer, op. cit., p. 54). trei frunze de lotus nu au mai existat decât trei grade (Fischer, op. cit., pp.
27 Ibidem, pp. 56-58. 59-60).
11
se întinde până în anul 1790, când va fi închisă; ea Mai mult decât atât, este sigur că după închiderea lojei şi
se traduce printr-o susţinută activitate intelectuală şi „pensionarea” forţată a baronului, reşedinţa sa a rămas o
spirituală. platformă a ideilor iluministe, constituind un „discret atelier
Ştiinţele au fost primele beneficiare ale acestei reforme de gândire francmasonă”33.
şi implicit ale noilor preocupări, prin numărul mare de Dacă cercurilor de lectură le reveneau un rol deosebit în
savanţi care îmbrăţişează acum idealurile francmasoneriei. răspândirea idealurilor masonice, unul la fel de important
Astfel, un exemplu între multe altele consemnate în era cel de instruire personală permanentă; astfel, din anul
epocă, este loja vieneză La noua speranţă încoronată, 1789 s-a stabilit ca duminica între orele 11-12 sa aibă loc
care decidea înfiinţarea unui muzeu în care fraţilor să li prelegeri de mineralogie ţinute de fratele Eder, iar marţea
se pună la dispoziţie, pe lângă instrumente de fizică, şi joia, între orele 17-20, lectură individuală, în cabinetul
colecţii de istorie naturală sau de tehnică şi lucrări prin destinat special acestui scop34.
care să se poată instrui sau informa; exemplul respectiv Cabinetul de lectură s-a aflat iniţial – probabil - în casa
era urmat şi la Sibiu, unde în 1784 exista deja o colecţie lui Martin Hochmeister, mason, tipograf şi editor; din anul
de minerale, una de botanică şi un cabinet de lectură30. 1790 cabinetul s-a transferat în Palatul Brukenthal, care
Aşadar, în paralel cu activităţile specific-rituale, fraţii poate fi considerat păstrătorul şi continuatorul preocupărilor
încep să-şi pună în practică noile obiective asumate, intelectuale din cadrul lojei după închiderea acesteia.
iniţiind bazele cercetării ştiinţifice din Transilvania (după Participanţii făceau parte din elita politică, intelectuală şi
închiderea lojei în anul 1790, această elită intelectuală a ştiinţifică, iar prelegerile aveau loc miercurea35.
constituit o serie de asociaţii, precum Asociaţia ardeleană Acest „cerc literar” nu se dorea doar un loc de instruire
de ştiinţe ale naturii şi cunoaştere a Transilvaniei, Asociaţia personală sau de discuţii, ci şi o portavoce a concluziilor
pentru cunoaşterea Transilvaniei, Iubitorii literaturii, etc.)31; acestor dezbateri; în acest sens s-a editat, sub redacţia
la rândul lui, Samuel von Brukenthal împărtăşea aceste fratelui Johann Filtsch şi în editura lui Martin Hochmeister,
idealuri - încă din 1780 începuse să colecţioneze minerale, Siebenbürgische Quartalschrift, publicaţie prin intermediul
ceea ce-i subliniază interesul faţă de ştiinţele naturii. De căreia fraţii masoni îşi îndeplineau rolul de formatori
asemenea, a avut drept consultanţi membri francmasoni de opinie şi după închiderea lojei, oferindu-le în plus
ai lojei sibiene, precum abatele Carl Eder, primul care i-a posibilitatea să-şi exprime ideile şi să-şi facă cunoscute
inventariat colecţia de minerale, sau consilierul gubernial rezultatele activităţii lor ştiinţifice36.
Johann Ehrenreich Fichtel, cel care înfiinţase pentru lojă un Un rol important, aflat în strânsă legătură cu noile
cabinet mineralogic32, evidenţiindu-se astfel, încă o dată, principii ale educaţiei promovate de fraţii masoni, îi revine
colaborarea dintre baron şi unii membri ai lojei sibiene.
33 Ibidem, p. 70.
30 Ibidem, p. 62. 34 Ibidem, p. 67.
31 Ibidem, p. 62. 35 Ibidem, pp. 67-68.
12
gimnaziului evanghelic din Sibiu; prima atestare a şcolii simboluri - mai puţin echerul - se regăsesc şi deasupra
datează din anul 1380, ea aflându-se întâi în subordinea uşii de la intrarea în Palatul Brukenthal, lucru firesc dacă
bisericii catolice, mai apoi a celei evanghelice. În secolul ne gândim la proprietar şi dacă avem în vedere faptul
XVIII vechea clădire a fost demolată, ridicându-se una că oriunde, ele constituiau elemente fundamentale ale
nouă (1779-1781), în concordanţă parcă cu importanţa limbajului francmasonic, recunoscut şi înţeles ca atare în
deosebită din punct de vedere pedagogic la care ajunsese epocă, de toţi „fraţii” iniţiaţi41.
instituţia în secolul respectiv37.
În momentul inaugurării, clădirea era una dintre cele
mai mari din oraş, fiind construită prin eforturile susţinute ale SAMUEL VON BRUKENTHAL:
fratelui Daniel Filtsch; alături de el se cuvin menţionaţi Jakob NOVATOR ŞI FRANCMASON
Aurelius Müller, director al instituţiei între anii 1776 – când
devine şi membru al lojei sibiene – şi 1785, precum şi Johann Născut la 26 iulie 1721 într-o mică localitate lângă Sibiu
Filtsch, profesor şi pedagog reformator al gimnaziului, de (Nocrich/Leschkirch), ca fiu (mezin) al judelui regal Michael
asemenea membru al Frăţiei din anul 178138. Brekner (care în urmă cu câţiva ani fusese înnobilat von
Vedem astfel cum misiunea educativă pe care şi-au Brukenthal), tânărul Samuel îşi urmează studiile gimnaziale
asumat-o fraţii masoni, îndeosebi după anul 1784, este la Sibiu şi Târgu Mureş; la finele acestora primeşte un
dusă la îndeplinire cu consecvenţă, prin activitatea lor post la cancelaria gubernială, unde lucrează în perioada
pedagogică în cadrul gimnaziului, devenit o platformă de 1741-1743 şi unde ia un prim contact cu normele juridice
răspândire a ideilor iluministe – acest fapt este demonstrat, ale Transilvaniei şi cu obiceiurile statutare ale comunităţii
odată în plus, atât de inscripţiile situate în şcoală (două sunt săseşti. După moartea părinţilor, moştenind o sumă de
demne de reţinut: cea cu textul Consacrată Educaţiei, Virtuţii bani care îi permitea să-şi continue studiile, se hotărăşte să
şi Exemplului, aflată deasupra intrării în şcoală, respectiv urmeze cursuri universitare, mai întâi la Halle, mai apoi la
cea cu laitmotivul Natură şi Revelaţie, plasată într-o carte Jena, unde, pe lângă aprofundarea cunoştinţelor politice
deschisă din stucatura de pe tavanul din aulă. Ambele şi juridice, este iniţiat în francmasonerie, prin intermediul
inscripţii sunt redactate în limba latină39), cât şi de cele căreia îşi face o serie de cunoştinţe şi relaţii personale care
câteva însemne francmasonice (cornul abundenţei, echerul, se vor dovedi ulterior de cea mai mare importanţă pentru
compasul, cărţile închise, sulul de pergament, instrumentele evoluţia carierei sale42.
muzicale – flautul, trompeta) care o însoţesc pe una dintre În vara anului 1745 revine la Sibiu şi se căsătoreşte
ele (am numit-o aici pe cea din urmă)40; de altfel, aceste cu fiica mai mică a primarului Klocknern, Sofia Katharina
von Klocknern, care îi aduce o avere mobilă considerabilă
37 Ibidem, pp. 70-71.
39 Ibidem, p. 72. 42 Armbruster, Adolf, Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal la Sibiu, în
40 Ibidem, p. 72. Revista de Istorie, Tom 31, nr. 4, Bucureşti 1978, pp. 651-652.
13
(în jur de 30.000 de florini), la care se adăuga o casă a putut înşela pe nimeni: „din cauza vârstei şi a puterilor sale
cu gospodărie în Sibiu şi dreptul la cetăţenia urbană. epuizate”49. Oricum, meritele incontestabile ale baronului
De asemenea, în toamna aceluiaşi an primeşte postul de Samuel von Brukenthal (rang la care fusese ridicat de
secretar adjunct în Magistratul Sibiului43, pentru ca în anii Maria Theresia încă din anul 1762) au fost recunoscute prin
imediat următori să ocupe, datorită relaţiilor de familie, acordarea de către Iosif al II-lea a celui mai înalt grad al
întâi postul de prim secretar, mai apoi pe cel de vice-notar44. Ordinului Sfântul Ştefan, respectiv Marea Cruce cu colan50.
Însă, momentul decisiv al carierei sale se va petrece Retras în palatele sale din Sibiu şi Avrig, trăieşte
în primăvara anului 1753, când demisionează din funcţia înconjurat de colecţiile atât de dragi inimii sale, cu toate
de vice-notar şi pleacă la Viena „în interes personal”45. În că era în continuare consultat, neoficial, în problemele care
25 martie 175346 este primit în audienţă de împărăteasa priveau comunitatea săsească. Se stinge din viaţă la 9
Maria Theresia, căreia îi face o impresie foarte bună; aprilie 180351.
în consecinţă, Brukenthal va avea de-acum o carieră De-a lungul întregii sale cariere, Samuel von Brukenthal
diplomatică strălucitoare, fiind numit pe rând secretar a acordat o importanţă deosebită dezvoltării economice;
gubernial (1754), funcţie pe care nici un alt sas nu o mai astfel, a înfiinţat Comisia Comercială şi Asociaţia Agricolă,
deţinuse până atunci, mai apoi consilier gubernial (1760), primii cartofi fiind semănaţi pe terenurile moşiei sale de la
cancelar provincial (1762), preşedinte al cancelariei aulice Avrig în 177652. A încurajat importul sau schimbul de noi
(1766) şi din anul 1767 şi consilier secret47. În anul 1774 rase de animale, mai productive, un exemplu în acest sens
este numit - interimar - guvernator al Transilvaniei (postul fiind bivolii albi crescuţi la Ucea – singurii din Transilvania
era vacant în acel moment) şi va rămâne astfel până – trimişi chiar în Italia la solicitarea regelui Neapolelui, sau
în momentul confirmării sale depline în această ultimă berbecii aduşi în locurile noastre tocmai din Spania53.
demnitate (30 iulie 1777), pe care o va ocupa timp de Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal s-a
zece ani, până în 178748. desfăşurat pe mai multe planuri şi s-a realizat prin mijloace
După moartea suveranei protectoare (1780), între complexe; prin urmare, a încerca să fixezi cu precizie rolul
Brukenthal şi împăratul Iosif al II-lea s-au ivit o serie de şi participarea sa concretă la, de exemplu, opera de
neînţelegeri care au condus, în 1787, la pensionarea culturalizare şi modernizare a Sibiului (pavarea unor străzi,
oarecum forţată a guvernatorului sub un pretext care însă nu extinderea canalizării oraşului, interzicerea unor construcţii
din lemn, îndepărtarea stâlpului infamiei, înfiinţarea unor
43 Magistratul Sibiului nu reprezintă, aşa cum apare la prima vedere, o orfelinate, secarea lacurilor înconjurătoare, deschiderea
funcţie legată de o persoană, ci titulatura sub care este cunoscut organul,
colectiv, de conducere al oraşului. 49 Ittu, Gudrun-Liane, Scurtă istorie aMuzeului Brukenthal, Sibiu 2008, p. 12;
44 Armbruster, op. cit., pp. 652-653. Armbruster, op. cit., p. 655.
45 Ibidem, p. 653. 50 Fischer, op. cit., p. 159.
46 Ibidem, p. 653, nota 4. 51 Ibidem, p. 163.
47 Ibidem, p. 661. 52 Ibidem, p. 104
48 Ibidem, pp. 654-655. 53 Ibidem, pp. 103-104.
14
de şcoli, teatre, librării, etc.) este un demers extrem de aula gimnaziului; de atunci şi până în prezent colecţiile au
dificil, chiar imposibil, întrucât el nu a fost implicat direct fost îmbogăţite permanent prin achiziţii, donaţii şi, mai cu
în aceste proiecte - investiţia sa a fost una de influenţă, seamă după anul 1945, prin cercetări. Trebuie să subliniem
bazată pe poziţia sa politică54. Pe de altă parte, la modul însă că întreaga sa viaţă, întreaga sa operă, s-a inspirat
cel mai direct, opera culturală a lui Samuel von Brukenthal permanent şi din codul de idei al francmasonilor57.
este una care debutează ca o întreprindere particulară
şi sfârşeşte ca o instituţie culturală obştească: este vorba ***
despre activitatea sa de colecţionar de opere de artă,
cărţi, monede, antichităţi, minerale, etc., care împreună La data de 2 martie 1743, Samuel von Brukenthal, la 22
alcătuiesc un adevărat tezaur transformat, după moartea ani, este primit în rândurile lojei francmasonice Aux Trois
sa şi conform dispoziţiilor sale testamentare, în ceea ce Canons; desigur, iniţierea a fost pregătită din timp, pentru
astăzi este cunoscut în lumea întreagă sub numele de că în mod normal un candidat nou nu era admis în rândul
Muzeul Brukenthal, muzeu adăpostit în chiar reşedinţa artei regale decât fie la recomandarea altor membri (deşi
sa personală, un adevărat palat construit în stil baroc, cu nu există sau, mai exact, nu avem informaţii despre posibili
puternice influenţe vieneze. susţinători influenţi), fie după un „examen” prealabil58.
Plasat în Piaţa Mare a oraşului, printre străzi înguste Despre loja Aux Trois Canons se cunoaşte faptul că a fost
şi nepavate, cu case aranjate asimetric, cu gunoaie înfiinţată în anul 1742 la Viena (după ce în 1737 se înfiinţa
depozitate la colţurile străzilor, palatul trebuia – şi aşa a prima lojă germană, sau, mai exact, din spaţiul german),
fost – să se ridice la înălţimea rangului de guvernator al fiind prima din Austria. Important de reţinut este faptul că
Transilvaniei. Început în anul 1778 şi terminat complet în Frederic al II-lea al Prusiei patrona în acel moment loja
178855, acesta a reprezentat un model fericit de îmbinare intitulată Aux Trois Globes, fondată în anul 1740 la Berlin;
a esteticului cu funcţionalul şi s-a constituit, până la sfârşitul aceasta a transmis făclia Wroclaw-ului (pe atunci Breslau),
vieţii proprietarului său, într-un adevărat centru al vieţii unde, tot în anul 1740, se va înfiinţa o nouă lojă.De aici, ideile
sociale, culturale şi politice sibiene. francmasonice au fost aduse la Viena de contele Albrecht
Prin testamentul său56, integritatea colecţiilor adăpostite Joseph von Hoditz59, iar la doar două zile după înfiinţare,
în palatul sibian a fost asigurată, iar posibilitatea înstrăinării mai exact la 19 septembrie 1742, lojei din Viena i se va
averii sale a fost înlăturată; astfel, colecţiile şi biblioteca alătura contele maghiar Gabriel Bethlen, viitor preşedinte al
au devenit, conform dorinţei sale, accesibile marelui public Cancelariei Aulice Transilvane de la Viena60.
iubitor de frumos într-un cadru marcat, asigurat prin
57 Fischer, op. cit.
deschiderea festivă a muzeului, la 25 februarie 1817, în 58 Ibidem, p. 20.
59 Ibidem, p. 21.
54 Armbruster, op. cit., p. 658. 60 Ibidem, p. 21; Şindilariu, Thomas, Rolul francmasoneriei în începuturile
55 Ibidem, p. 133. carierei lui Samuel von Brukenthal. O necunoscută în biografia sa, în In
56 Ittu, op. cit., pp. 34-41. honorem Gernot Nussbächer, Braşov 2004, p. 309.
15
În 7 martie 1743 – cinci zile după ce Brukenthal a al acesteia - s-a dovedit a fi însuşi ginerele ei, Albert von
devenit francmason în cadrul ei – loja din Viena este Sachsen-Teschen (fondatorul celebrei colecţii de stampe
desfiinţată de Maria Theresa (deşi soţul acesteia, Franz Albertina, cea mai mare din Europa). Căsătorit cu fiica
Stephan von Lothringen era mason încă din 1731 !). Un favorită a Mariei Theresa, Maria Christina, acesta era
motiv important în această decizie va fi fost, fără îndoială, foarte apreciat de regentă, care avea o mare încredere
faptul că atât fondatorul lojei, Joseph von Hoditz, cât şi în el; astfel, discret dar efectiv, Albert von Sachsen-
iniţiatorul ramurei vieneze, contele elector Schaffgotsch, Teschen şi-a manifestat în mod puternic influenţa pe care
primat de Wroclaw, erau admiratori ai regelui Prusiei o avea în favoarea masoneriei. Alţi membri importanţi ai
Frederic al II-lea, inamic politic al împărătesei. Însă familiei imperiale erau şi ei protectori ai francmasonilor:
pentru a înţelege corect această decizie, trebuie să fiica Maria Christina, care găzduia în castelul Schönbrunn
facem următoarea precizare, legată de situaţia politică adunările francmasonilor în timp ce ea însăşi stătea de
a vremii: în momentul respectiv Maria Theresa era pază, Maria Anna, o altă fiică, care sprijinea şi ea fervent
regentă şi se afla, la doar 23 de ani, în toiul luptelor activitatea acestora (din recunoştinţă, masonii au dat
pentru succesiunea la tron, lupte care fuseseră generate numele ei unei loje din Klagenfurt) şi desigur, aşa cum am
de faptul că deşi era singura moştenitoare a ţărilor menţionat deja, însuşi soţul Mariei Theresa, Franz Stephan
aflate sub coroana habsburgică şi fusese numită – prin von Lothringen. Aşa se face că pe toată durata domniei
Sancţiunea Pragmatică – drept continuatoarea la tron a sale, de 40 de ani, deşi interzisă, activitatea masoneriei
tatălui ei, Carol al VI-lea, ea era puternic contestată de a fost tolerată până în anul 1795, când a fost definitiv
suveranii europeni şi mai ales de regele Prusiei, Frederic interzisă62.
al II-lea. Prin urmare, se poate ca prin desfiinţarea lojei În ciuda existenţei scurte, de numai 6 luni, loja vieneză
regenta să fi urmărit (şi) prevenirea posibilului spionaj Aux Trois Canons a jucat un rol important în perioada
militar61. de început a francmasoneriei austriece, nu atât pentru
Cu toate acestea, prin intermediul sfetnicilor săi, Maria faptul ca a fost prima lojă înfiinţată la Viena, cât mai ales
Theresa rămânea înconjurată de francmasoni – îi numim pentru faptul că a influenţat puternic viitorul membrilor
aici pe medicul ei curant, Gerard van Swieten, iniţiatorul săi, printre care se număra şi Samuel von Brukenthal63.
reformei sanitare, Tobias von Gebler şi Johann Melchior Dizolvarea lojei nu a însemnat doar un scandal social;
von Birkenstock, cei care au reformat învăţământul, pentru unii dintre membri consecinţele au fost neplăcute,
Joseph von Sonnenfels, la iniţiativa căruia s-a abolit fiind amendaţi, arestaţi şi chiar interzişi temporar la
tortura, Ignaz von Born, fondator al Muzeului de Istorie Curte64. În aceste condiţii vitrege, care făceau ca studiile
Naturală, etc. De departe însă, cel mai înfocat susţinător sale la Viena să devină practic imposibile, Brukenthal
şi apărător al francmasoneriei - de altfel membru activ
62 Ibidem, pp. 21-22.
63 Ibidem, pp. 29-30.
61 Fischer, op. cit., p. 21. 64 Şindilariu, op. cit., p. 310.
16
a plecat la Halle, unde, în 11 mai 1743, s-a înscris la la pământ - altă aluzie, de această dată la templul lui
Universitate; totodată, a luat legătura cu fraţii masoni65. Solomon. Pe revers, partea „selenară”, este înfăţişat oraşul
La un moment dat Brukenthal a decis să întemeieze Halle, deasupra căruia se află trei mâini strâns unite, care
o lojă, iar nevoia de susţinere pentru demersul său l-a reprezintă simbolic cele trei ipostaze înfrăţite: apărarea,
determinat să se îndrepte spre loja numită La cele trei educarea şi asigurarea hranei. Modul de autodefinire al
globuri din Berlin, condusă de chiar Frederic al II-lea (Mare francmasonilor este descris prin textul înscris pe medalie:
Maestru). Astfel, în 1743 primea de la aceasta îngăduinţa Studio sapientia silentio et non fucata amicitia quid nobilius
de a întemeia la Halle o nouă lojă, numită Aux Trois Clefs ? - Studiul, înţelepciunea, discreţia şi prietenia nefăţarnică, ce
d’Or (La cele trei chei de aur), a cărei inaugurare festivă a poate fi mai nobil ?68.
avut loc la 14 decembrie66. Sub conducerea lui Brukenthal Medalia comemorativă din 24 iunie 1744 reprezintă
loja a avut o activitate intensă, în scurt timp ajungând să primul portret oficial, prima imagine a viitorului guvernator
numere peste 40 de membri (mai ales studenţi proveniţi al Transilvaniei; un alt exemplar al medaliei (pe lângă
din rândurile nobilimii sau burgheziei), care se întâlneau cel deţinut de Muzeul Brukenthal), raritate numismatică,
de 4-5 ori pe lună. Ca Maestru de Scaun Brukenthal nu se găseşte la Muzeul de Istorie a Artei din Viena - este
a rămas decât până în anul 1744, însă loja creată de el probabil ca Brukenthal însuşi să fi dăruit una dintre aceste
a exercitat o mare atracţie, care a condus la extinderea piese Cabinetului Numismatic din Viena (de altfel şeful
masoneriei la Bremen şi la constituirea unei filiale a lojei Cabinetului Numismatic Imperial, abatele Franz Neumann,
la Jena67. important sfătuitor al lui Brukenthal în alcătuirea colecţiei
Legat de acest aspect, trebuie menţionat evenimentul de cărţi şi de numismatică, era el însuşi mason, în loja
petrecut la data de 24 iunie 1744, când, sub conducerea vieneză)69.
lui Brukenthal încă, loja a sărbătorit naşterea Sf. Ioan Brukenthal a fost obligat să-şi încheie studiile la Jena,
Botezătorul (Sânzienele), principalul praznic al confreriei. pentru că izbucnirea celui de-al doilea război silezian
În amintirea acestei festivităţi a fost emisă o medalie (1744) a făcut ca oraşul Halle, aflat acum sub stăpânire
comemorativă, lucrată din argint şi care este prezentă prusacă, să fie considerat teritoriu duşman pentru supuşii
la loc de cinste în catalogul nostru. Ea îl înfăţişează pe Mariei Theresa70.
avers (partea „solară”) pe Brukenthal, Maestrul de În anul 1753, la 32 de ani şi proaspăt căsătorit, Brukenthal
Scaun, cu însemnul specific acestui grad la gât: echerul. face, aşa cum subliniam mai sus, pasul determinant pentru
Acesta se sprijină de un glob pământesc, aluzie la loja- cariera sa: părăseşte Sibiul în favoarea Vienei, respectiv
mamă din Berlin (vezi numele acesteia), iar la dreapta a relaţiilor pe care i le putea oferi aceasta (vărul său,
se văd două coloane neterminate şi o a treia sfărâmată, Heydendorf, nota că „francmasoneria şi cunoscuţii din acest
65 Fischer, op. cit., pp. 30-32. 68 Ibidem, pp. 34-36.

17
cerc îl umpleau de speranţă”71). Foarte importantă în acest Simbolic, toată viaţa lui, Brukenthal a întruchipat
sens a fost întâlnirea pe care a avut-o la Cancelaria Aulică aplicarea în practică a principiilor exprimate în medalia
Transilvăneană cu contele Bethlen, pe care l-am menţionat comemorativă dedicată momentului din 24 iunie 1744.
deja ca francmason în loja Aux Trois Canons, adică chiar Colecţiile aflate în Palatul din Sibiu şi exploataţia agricolă-
cea în care fusese iniţiat şi Brukenthal; această întâlnire, model de la Avrig constituiau transpunerea în plan real
precum şi relaţiile pe care şi le închegase şi păstrase în a metaforicului „templu al umanităţii”. Ca om de stat şi-a
cercurile francmasonice în perioada şederii sale la Viena protejat supuşii, în conformitate cu ipostaza de apărător.
au dat roade evidente, concretizate în audienţa – decisivă Postura de educator rezultă din calitatea de colecţionar
pentru viitorul său – pe care i-a acordat-o împărăteasa de cărţi şi obiecte de artă, prin care susţinea instruirea
Maria Theresa în acelaşi an (1753)72. poporului, iar prin experimentele agricole pe care
În 1774 este numit guvernator interimar, adică le-a făcut poate fi apreciat şi ca producător de hrană.
preşedinte al Guberniului; cu toate că între loja sibiană şi Apartenenţa sa la francmasonerie i-a influenţat permanent
Brukenthal au existat legături, totuşi, el nu a fost membru şi în mod decisiv toate acţiunile, atât pe cele din planul
al lojei sibiene73. Una dintre explicaţii ar putea consta concretului, realului, cât şi pe cele din planul ideilor76.
în relaţiile tensionate cu familia Baussnern (Brukenthal îşi
alesese soţia dintr-o altă mare familie sibiană, Klocknern, Adrian Georgescu
deşi cei din familia Baussnern şi-ar fi dorit să se înrudească
cu Brukenthal), ai cărei membri ocupau poziţii de vază în
cadrul lojei sibiene (de la întemeierea acesteia, în anul
1767 şi până în anul 1778, loja Sf. Andrei la cele trei frunze
de lotus a fost condusă de Simon von Baussnern). Un alt
motiv ar putea consta şi în faptul ca Samuel von Brukenthal
era cu 20 de ani mai în vârstă decât fraţii sibieni, făcând
parte dintr-o altă generaţie74.
Este însă aproape sigur faptul că Brukenthal a continuat
să fie membru într-o lojă, probabil al uneia din nordul
Germaniei – menţionăm în acest sens faptul că în anul
1785 el a vizitat loja vieneză Adevărata concordie, lucru
permis doar fraţilor75.
71 Ibidem, p. 43.
72 Ibidem, p. 43.
73 Ibidem, p. 69.
74 Ibidem, p. 69.
75 Ibidem, p. 70. 76 Ibidem, p. 37-38.
18
COLECŢIA DE OBIECTE MASONICE
A MUZEULUI NAŢIONAL BRUKENTHAL
- Catalog -
Istoria lojei masonice sibiene Sfântul Andrei la cele trei frunze din 22 martie 1790 prevedea3 ca actele şi documentele
de nufăr (1767-1790) a trezit interesul a numeroşi istorici, să fie predate baronului Samuel von Brukenthal (1721 -
de referinţă fiind şi azi studiile publicate de Ferdinand 1803), lucru care nu s-a realizat4, iar obiectele şi casieria
von Zieglauer1 la un secol după închiderea ei. Dacă prin să fie încredinţate spre păstrare lui Martin von Hochmeister
studierea documentelor de arhivă se cunosc organizarea cel Tânăr (1767 – 1837)5. Speranţa de redeschidere a
şi activitatea lojei, patrimoniul acesteia, păstrat la Muzeul lojei nefiind împlinită, documentele au fost cumpărate în
Naţional Brukenthal, a început să fie valorificat în ultimii anul 1868 de muzeu, ele aflându-se în prezent la arhiva
ani2, întregind astfel imaginea celei mai importante loje sibiană, iar obiectele au intrat în patrimoniul acestuia, în
masonice din Transilvania secolului al XVIII-lea. mai multe etape, la sfârşitul secolului al XIX-lea6.
Din cele 163 de obiecte deţinute de muzeu, majoritatea Cea mai importantă achiziţie a fost făcută între 19 -
provin de la loja masonică din Sibiu. Protocolul acesteia 21 mai 1869, când s-au cumpărat, cu 150 coroane, de la
Julius Sigerus, obiecte şi documente ale lojei sibiene pe care
1 Ferdinand von Zieglauer, Geschichte der Freimauererloge „St. Andreas zu den drei acesta le moştenise de la Karl Sigerus, ginerele lui Martin
Seeblättern” in Hermannstadt (1767–1790). Nach den Quellen des Archivs der
bestandenen Loge dargestellt, în: Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, von Hochmeister. După doi ani, la 14 octombrie 1871,
Neue Folge, 12, 1874-1875, tom 3, Hermannstadt, pp. 447-592; Ferdinand von Friedrich Hochmeister dona insigne (nu se specifică câte), iar
Zieglauer, Geschichte der Freimauererloge „St. Andreas zu den drei Seeblättern” in
Hermannstadt (1767–1790). Nach den Quellen des Archivs der bestandenen Loge la 30 iunie 1872 se înregistra donaţia lui Friedrich Schuller
dargestellt, în: Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, Neue Folge, 13,
1876, tom 1, Hermannstadt, pp. 1 – 92.
2 Cu ocazia expoziţiilor organizate la Muzeul Naţional de Istorie a 3 Angelika Schaser, Reformele iozefine în Transilvania şi urmările lor în viaţa
Transilvaniei din Cluj în anul 2007 şi Muzeul Bucovinei din Suceava în 2011 socială, Sibiu, 2000, p. 192.
au fost publicate cataloagele pieselor expuse: Mariana Daneş, Marius 4 Thomas Şindilariu, Rolul francmasoneriei în începuturile carierei lui Samuel
Eppel, Obiecte masonice din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal – Sibiu, în von Brukenthal. O necunoscută în biografia sa, în In Honorem Gernot
Masoneria din Transilvania. Repere istorice, coord. Tudor Sălăgean, Marius Nussbächer, Braşov, 2004, p. 311.
Eppel, Cluj-Napoca, 2009, pp. 281-289; Olga Beşliu, Obiecte masonice 5 Iniţiat în primele două grade în 1789 şi 1790; vezi Zieglauer, op. cit., 13,
din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. Catalog, Suceava, 2011, pp. 1876, p. 91, nr. 263.
11-39. 6 Actele se păstrează în Biblioteca Brukenthal.
19
von Libloy, profesor la Academia de Drept, constând în prin varietatea tipologică a acestora -colane ale ofiţerilor9,
opt documente şi trei insigne ale lojei sibiene. De la Adolf însemne, eşarfe, obiecte de decor masonic (şorţuri, mănuşi)
von Hochmeister, consilier imperial, provin două donaţii. şi de ritual (ciocane, urne de vot, craniu, clepsidră), sigilii-.
Prima, din 15 octombrie 1873, consta dintr-un exemplar al În ceea ce priveşte apartenenţa, pe lângă piesele
volumului său apărut în acelaşi an, Martin von Hochmeister, provenite de la loja Sfântul Andrei la cele trei frunze de
Lebensbild und Zeitskizzen, donat bibliotecii Brukenthal. Era nufăr, se regăsesc patru obiecte care au aparţinut lojei
prima biografie a lui Martin Hochmeister cel Bătrân (1740- braşovene Cele trei coloane, lojă atestată în anul 1749 -trei
1789), membru al lojei masonice sibiene, iniţiat în primele însemne: nr. cat. 25, 27, 53 (ultimele două remarcabile prin
trei grade în anii 1784, 1785, 1787.7 Tot atunci, Adolf calităţile artistice) şi un şorţ: nr. cat. 101-; restul obiectelor,
von Hochmeister promitea să „predea” cu ocazia viitoarei necunoscându-se provenienţa lor, nu au fost atribuite până
sale vizite şi „insigne” francmasonice. Promisiunea s-a în prezent unei loje.
împlinit anul următor, când, la 17 iulie 1874, au fost donate Catalogul de faţă prezintă întreaga colecţie de
însemne şi documente ale lojei din Sibiu. La 21 august - 5 obiecte masonice, grupate după tipologie şi utilizare în
septembrie 1889 muzeul „a preluat”, fără a se specifica de timpul ceremoniilor.10 Piesele identice au o fişă comună,
la cine, patru piese care au aparţinut lojei sibiene: „un ceas diferenţele de dimensiuni fiind nesemnificative.
cu nisip, un ciocan din lemn, un craniu, o pânză neagră” (nr.
cat. 157, 151, 158; pânza nu se mai găseşte azi în colecţia
muzeului). Data donaţiei făcută de Gustav Bedeus, ultima
înregistrare în inventarul muzeului a unor piese masonice,
nu este menţionată în acte. Ea consta în trei obiecte care
au aparţinut lojei din Sibiu: un şorţ, o panglică şi o insignă
(nr. cat. 91, 16, 15)8. O piesă deosebită a colecţiei este
medalia francmasonică a baronului Samuel von Brukenthal,
întemeietorul şi conducătorul, pentru o perioadă, a lojei
Aux Trois Clefs d’Or din Halle, piesă intrată în muzeu la o
dată necunoscută.
Pe lângă numărul mare de piese, colecţia de obiecte

masonice a Muzeului Naţional Brukenthal este remarcabilă
9 Atribuţiile şi colanul conducătorilor lojei sibiene sunt descrise de Ferdinand
von Zieglauer , op. cit. , 13, 1876, pp. 1-61; deţinătorii funcţiilor în 1779
şi 1784, la Horia Nestorescu-Bălceşti, Ordinul masonic român. Mai puţină
7 Zieglauer, op. cit., 13, 1876, p. 78, nr. 141. legendă şi mai mult adevăr, Bucureşti 1993, p. 45, 46.
8 Aşadar, numai pentru ultimele două intrări se cunoaşte numărul de inventar 10 � Două piese, păstrate fragmentar (un mâner de ciocan şi o panglică
atribut pieselor înregistrate. albastră de colan) nu sunt incluse în catalog.
20
1. MEDALIE A LUI SAMUEL VON BRUKENTHAL11
Atelier: Halle (?)
Datare: 24 iunie 1744
Material: argint
Dimensiuni: D: 4,8 cm; Gr. 43,32 g.
Descriere: Avers: efigia lui Samuel von Brukenthal, Maestrul de
scaun, aşezat, care se sprijină pe un glob pământesc.
Acesta poartă însemne masonice: un colan cu echer,
simbol al Maestrului, un şorţ, iar în mâna dreaptă
ţine un fir cu plumb. La picioare sunt reprezentate
un ciocan, un echer, un compas. În stânga acestuia,
pe un bloc rectangular, pe două feţe, apar iniţialele
„C.S.v.Br.”, şi, respectiv, o nivelă. În dreapta
personajului se află două coloane rupte, alăturate,
aşezate pe un postament; lângă acesta, la pământ,
se află un fus de coloană fragmentar, suprapus de
capătul unei coloane cu capitel. În câmp, deasupra,
soare cu raze şi un vultur în zbor purtând o coroană,
în dreapta. Legendă: STVDIO · SAPIENTIA · SILENTIO
. Revers: vedută a oraşului Halle, deasupra, în câmp,
trei mâini unite, reprezentând cele trei ipostaze
înfrăţite „apărarea, educarea, asigurarea hranei”.
În câmpul medaliei, în partea stângă, apar stele
şi semilună, iar în dreapta doar stele. Legendă:
ET NON FVCATA AMICITIA QVID NOBILIVS.; în
exergă: HALAE MDCCXLIV / D · XXIV · IVN.
Nr. inventar: T 1285/10703
11 Obiecte masonice din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. Catalog de expoziţie,

Suceava, 2011, nr. cat. 1, autor fişă Claudiu Munteanu; Lisa Fischer, Edenul de dincolo de
codri. Samuel von Brukenthal: Politician, colecţionar, francmason la Sibiu / Hermannstadt,
Sibiu, 2007, pp. 35-36.
21
2. COLAN AL MARELUI MAESTRU PROVINCIAL
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: mătase, alamă aurită, alamă argintată
Dimensiuni: panglica: L: 196 cm; La: 4,5 cm; rozeta: D: 7,5 cm;
medalionul: L: 6,75 cm; La: 4,9 cm
Descriere: Colan cu panglică roşie şi medalion în formă de
stea cu şase colţuri (Steaua lui David). Steaua este
formată din două triunghiuri suprapuse, care închid
între laturile lor litera „G”, decorată cu motiv floral.
La colţul de sus al stelei este sudat un inel. Rozeta
este din acelaşi material ca şi panglica. A aparţinut
lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze de nufăr”.
Nr. inventar: M 6070
3. COLAN AL MARELUI MAESTRU PROVINCIAL

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită, fier
Dimensiuni: panglica: L: 83 cm; rozeta: D: 13 cm; medalionul: L:
13,5 cm; La: 9 cm
Descriere: Colan cu panglică albastră şi medalion în formă
de echer cu capetele sinuoase, margini dublate de
o linie perlată incizată. De-a lungul echerului este
gravată inscripţia: „G.[rand] M.[aître] PROVINCIAL
DE TRANSILVANIE”. Rozeta este din acelaşi material
ca şi panglica. Colanul se închide cu o copcă. A
aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze de
nufăr”.
22
4. COLAN AL MARELUI MAESTRU
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită, argint, sticlă
Dimensiuni: panglica: L: 83 cm; La: 7,5 cm; rozeta: D: 7 cm;
medalionul: L: 6,4 cm; La: 5 cm; Gr: 0,6 cm; G: 26,5
gr;
Descriere: Colan cu panglică roşie bordată cu negru şi
medalion în formă de cruce grecească. Capetele
braţelor crucii sunt rotunjite, între ele câte trei raze;
în centrul crucii, pe avers, un vultur cu aripile deschise
şi ochiul roşu; pe revers, un pelican cu pui, încadrat
de braţele unui compas sprijinite pe un raportor. A
nufăr”.
5. COLAN AL MARELUI MAESTRU

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: mătase, alamă aurită, foiţă tablă, fier
Dimensiuni: panglica: L: 79 cm; La: 4,3 cm; medalionul: L: 5,8 cm;
La: 5,05 cm
Descriere: Colan cu panglică roşie şi medalion reprezentând
o cruce malteză. Braţele şi centrul crucii sunt lucrate
separat, în casetă adâncită, căptuşită cu foiţă de
tablă roşie; braţul de sus are un inel fix, de care este
prins un altul mobil. Colanul se închide cu o copcă. A
nufăr”.
23
6. COLAN AL MAESTRULUI DE SCAUN
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită, alamă argintată, fier
Dimensiuni: panglica: L: 71 cm; La: 4 cm; rozeta: D: 13 cm;
Descriere: Colan cu panglică albastră şi medalion reprezentând
un compas cu un echer şi o ramură de acacia
între braţe. Rozeta este din acelaşi material ca şi
panglica. Colanul se închide cu o copcă. A aparţinut
7. COLAN AL PREŞEDINTELUI / PRIMUL SUPRAVEGHETOR

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: panglica: L: 70 cm, La: 3,5 cm; rozeta: D: 11,5 cm;
medalionul: Î: 6,2 cm; La: 6,3 cm
o nivelă -un triunghi cu fir cu plumb-. Rozeta este din
acelaşi material ca şi panglica. Colanul se închide cu
o copcă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
frunze de nufăr”.
8. COLAN AL VICEPREŞEDINTELUI / AL DOILEA SUPRAVEGHETOR

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: panglica: L: 71 cm; La: 3,5 cm; rozeta: D: 13,8 cm;
o nivelă în formă de clopot cu pendul. Rozeta este din
acelaşi material ca şi panglica. Colanul se închide cu
24
9. COLAN AL SECRETARULUI
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă argintată, fier
două pene de scris încrucişate. Rozeta este din acelaşi
material ca şi panglica. Colanul se închide cu o copcă. A
aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze de nufăr”.
10. COLAN AL MAESTRULUI DE CEREMONII

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, bronz, alamă aurită, fier
Dimensiuni: insigna L: 7,1 cm; La: 6,4 cm; panglica L: 78 cm; La:
3,5 cm; rozeta D: 10,4 cm
două săbii încrucişate, între care sunt două frunze
cu tulpinile împletite, terminate într-o fundă. Rozeta
este din acelaşi material ca şi panglica. Colanul se
închide cu o copcă. Vârful unei săbii şi una din frunze
sunt rupte. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele
trei frunze de nufăr”.
25
11. COLAN AL ORATORULUI
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: panglica: L: 70 cm; La: 4 cm; rozeta: D: 13 cm;
medalionul: L: 5,7 cm; La: 4,6 cm; Gr: 0,7 cm
o carte închisă. Cartea are coperta decorată cu o
cunună de laur, în interiorul căreia este un triunghi
echilateral cu câte o frunză în fiecare colţ; pe cotorul
ondulat este sudat un inel de prindere. Rozeta este
din acelaşi material ca şi panglica. Colanul se închide
cu o copcă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele
12. COLAN AL TREZORIERULUI

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită, alamă argintată (?), fier
medalionul: L: 7,3 cm; L cu inel: 12 cm; La: 7,3 cm
două chei încrucişate, între care sunt trei frunze cu
tulpinile împletite şi terminate într-o fundă; cheile şi
frunzele sunt legate la mijloc cu o bandă. Rozeta
închide cu o copcă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei
la cele trei frunze de nufăr”.
26
13. COLAN AL ECONOMULUI
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită, alamă argintată, lemn
abanos, fier
Dimensiuni: panglica: L: 71 cm; La: 3 cm; rozeta: D: 9,5 cm;
Descriere: Colan cu panglică albastră şi medalion în formă de
cheie fixată în cruce cu un baston din lemn cu capetele
din metal. Cheia şi bastonul sunt prinse pe trei frunze
cu tulpinile împletite, terminate într-o fundă. Rozeta
închide cu o copcă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei
14. COLAN AL OSPITALIERULUI

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită, alamă argintată
medalionul: D: 7,3 x 6,1 cm
Descriere: Colan cu panglică albastră şi medalion în formă de
cunună de laur; în interior două mâini împreunate,
unite printr-o panglică cu inscripţia „FREUNDSCHAFFT
UND MENSCHEN LIEBE”. Rozeta este din acelaşi
material ca şi panglica. Colanul se închide cu o
copcă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
27
15 - 16. COLAN
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită
Dimensiuni: panglica: L: 108 cm; La: 3,5 cm: medalionul Î: 8,4 cm;
D: 4,6 cm
Descriere: Colan cu panglică din mătase albastră şi medalion
în formă de stea cu cinci colţuri, surmontată de o
coroană austriacă prevăzută cu inel de prindere.
Colţurile stelei sunt delimitate de braţele deschise
a cinci compasuri; central este reprezentat soarele,
ale cărui raze formează 12 colţuri; suportul este o
plachetă în formă de raze. A aparţinut lojei „Sfântul
Andrei la cele trei frunze de nufăr”.
Nr. inventar: M 6089, medalion; M 6087 panglica
17 - 19. COLAN CU CHEIE

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, fildeş, fier
Dimensiuni: panglica L: 80 cm; La: 3,5 cm; rozeta D: 6 cm; cheia
L: 6,5 cm; La: 2,4 cm
o cheie cu floarea în formă de triunghi echilateral
cu un inel fix în vârf. Limba cheii este evazată, cu
un decupaj relativ circular în mijloc; pe tijă trei
inele strunjite. Rozeta este din acelaşi material ca
şi panglica. Colanul se închide o copcă. A aparţinut
Nr. inventar: M 6071, M 6073, M 6074
28
20 – 22. COLAN CU CHEIE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, fildeş, fier
cheia: L: 7,6 cm; La: 2,6 cm
o cheie cu floarea în formă de triunghi echilateral
cu un inel fix în vârf. Limba cheii este în formă de
dublu X; pe tijă un inel strunjit. Colanul se închide cu
Nr. inventar: M 6072, M 6075, M 6076
23. CRUCE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită, sticlă
Dimensiuni: L: 6,5 cm; La: 4,8 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de cruce malteză; braţele
lucrate separat în casetă adâncită şi unite în centru. În
braţele crucii este montată sticlă; pe spatele fiecărui
braţ este gravat câte un simbol/monogramă. Braţul
de sus are la capăt un inel fix şi un altul pentru
agăţare. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
29
24. CRUCE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită
Dimensiuni: L: 6,6 cm; La: 5 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de cruce malteză; braţele
lucrate separat şi unite în centru. În braţele crucii este
aplicată o foiţă metalică roşie; în partea de sus un
inel fix prin care este trecut un altul pentru agăţare.
A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze
de nufăr”.
25. CERC CU INSTRUMENTE GEOMETRICE

Atelier: austriac ?
Datare: a doua jumătate a sec. XVIII
Material: argint
Dimensiuni: Î: 5,6 cm, D: 4,7 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de cerc, în care sunt înscrise
instrumente geometrice simbolice: riglă, compas,
echer, ciocan, raportor, iar în centru semnul lojei
„Cele trei coloane”; în partea de sus, un inel de
agăţare.
26. CUNUNĂ DE LAUR CU BUFNIŢĂ ŞI CARTE

Atelier: austriac ?
Dimensiuni: L: 5,05 cm; D: 4,3 cm
Descriere: Însemn masonic sub forma unei cununi de laur în
interiorul căreia este reprezentată o bufniţă aşezată
pe o carte deschisă; pe paginile cărţii sunt iniţialele
„PM” şi „CV”.
30
27. MISTRIE
Atelier: austriac ?
Material: alamă aurită, lemn abanos, fildeş
Descriere: Mistrie bogat decorată: pe avers, pe un soclu, un
mason ce poartă tricorn, şorţ cu însemnele lojei, iar în
mâna stângă un fir cu plumb; deasupra soarele, iar
pe margini cornul abundenţei şi ornamente vegetale;
pe revers un triunghi ţinut de o mână ieşită din nori,
în interiorul lui semnul lojei „Cele trei coloane”, iar
pe margini instrumente simbolice (fir cu plumb, echer,
compas, raportor, ciocan) şi un bogat decor vegetal.
Mânerul este fixat cu o tijă curbată în formă de „S”,
cu un buton şi, respectiv, un inel din fildeş la capete.
28 – 32. MISTRIE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de mistrie cu lopăţica
triunghiulară, mâner fusiform cu inel la capăt. A
nufăr”.
Nr. inventar: M 6014, M 6023, M 6024, M 6025, M 6029
33. MISTRIE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: piele, argint
Dimensiuni: mistrie: L: 4,9 cm; La: 2,8 cm; şnur: L: 20,5 cm
Descriere: Însemn masonic reprezentând o mistrie cu lopăţica
triunghiulară, mâner fusiform cu inel la capăt, de care
este prins un şnur din piele. A aparţinut, probabil,
31
34 – 39. MISTRIE CU COCARDĂ ALBASTRĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase, alamă aurită
Dimensiuni: mistria: L: 4,4 cm; La: 2,5 cm; panglica: L: 9 cm; La:
1,5 cm
triunghiulară, mâner fusiform cu inel la capăt;
panglica este prinsă la capătul mânerului şi legată
în fundă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
Nr. inventar: M 6007, M 6008, M 6009, M 6010, M 6015, M
6027
40. MISTRIE CU COCARDĂ CREM

Atelier: austriac ?
Material: rips mătase, argint
Dimensiuni: mistrie: L: 4,8 cm; La: 2,4 cm; panglica: La: 2,8 cm;
funda: D: 14 cm
triunghiulară, mâner fusiform cu inel la capăt;
panglică este prinsă la capătul mânerului şi legată
în fundă.
41. COMPAS ŞI TRIUNGHI ECHILATERAL

Atelier: austriac ?
Descriere: Însemn masonic compus dintr-un compas reprezentat
ca raze de soare, dispus deasupra unui triunghi
echilateral în care este înscris un cerc.
32
42. COMPAS CU ARC GRADAT
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de compas cu arc gradat între
vârfuri; în partea de sus inel de prindere. A aparţinut
43. COMPAS CU ARC GRADAT

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic reprezentând un compas cu un arc
gradat între vârfuri. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei
44. COMPAS
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic reprezentând un compas; în vârf un
inel fix prin care este trecut un altul, mobil, pentru
agăţare. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
45. COMPAS
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: oţel, alamă aurită
Descriere: Însemn masonic reprezentând un compas. A aparţinut
33
46. COMPAS
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de compas; în partea de sus
inel de agăţare. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la
cele trei frunze de nufăr”.
47. ECHER
Atelier: austriac ?
Descriere: Însemn masonic reprezentând un echer cu capetele
sinuoase, ornamentate prin gravare. Pe braţul scurt
este gravat un arc gradat, pe care se mişcă vârful
acului indicator fixat cu un nit pe braţul lung al
echerului.
48 – 49. ECHER
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de echer cu capetele
sinuoase; în vârf un inel de agăţare. A aparţinut lojei
„Sfântul Andrei la cele trei frunze de nufăr”.
Nr. inventar: M 6042, M 6053
34
50. NIVELĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic reprezentând o nivelă (triunghi
echilateral cu fir cu plumb) cu inel de prindere. A
nufăr”.
51. RIGLĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de riglă cu o latură teşită,
capetele terminate în profil sinuos, la unul dintre ele
fiind ataşat un inel de prindere. A aparţinut lojei
52. RIGLĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de riglă cu două tipuri de
gradaţii; la unul din capete este prins un inel. A
nufăr”.
35
53. CORNUL ABUNDENŢEI
Atelier: austriac ?
Descriere: Însemn masonic reprezentând cornul abundenţei din
care se revarsă flori; în centrul lor este semnul lojei
„Cele trei coloane”.
54. PENE DE SCRIS LEGATE CU PANGLICĂ

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic reprezentând două pene de scris
încrucişate, legate cu o panglică înnodată în partea
de sus într-o fundă cu trei bucle (prin cea din mijloc
este trecut un inel de prindere), iar în partea de jos
cu două bucle. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la
55 – 56. TRIUNGHI ECHILATERAL

Atelier: austriac ?
Descriere: Însemn masonic în formă de triunghi echilateral cu
inel de agăţare. În interiorul triunghiului sunt înscrise
trei frunze/inimi unite în centru.
36
57. STILET
Atelier: austriac ?
Datare: 1767 - 1790
Material: alamă aurită, lemn
Descriere: Însemn masonic în formă de stilet cu lama şerpuită,
faţetată, garda în linie sinuoasă, răsucită. Mânerul
are la capăt o capsulă emisferică, cu caneluri, de
care este fixat un inel prins cu şarnieră. A aparţinut
58. SPADĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită, fier
Dimensiuni: L: 8 cm; La: 1,85 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de spadă cu lama din fier,
iar garda şi mânerul din alamă aurită. A aparţinut
59. SPADĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită; alamă argintată
Descriere: Însemn masonic în formă de spadă; la capătul
mânerului un inel de agăţare. A aparţinut lojei
37
60. PENSULĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă, fildeş, păr
Dimensiuni: L: 4,85 cm; D: 1 cm
Descriere: Însemn masonic reprezentând o pensulă; la capătul
cozii un inel de agăţare. A aparţinut lojei „Sfântul
61. INIMĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de inimă. A aparţinut lojei
62. LINGURĂ DUBLĂ

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de lingură dublă, cu spatule
inegale; mâner fusiform cu un bulb şi două inele
strunjite în partea de mijloc; prin capătul spatulei
mai mari este trecut un inel de prindere. A aparţinut
38
63. SFEŞNIC
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: tablă alamă aurită
Dimensiuni: Î: 1,5 cm; Db: 1,3 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de sfeşnic; farfurioara
adâncă, picior cilindric; mâner din bandă îngustată
în partea de jos. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la
64. CHEIE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: fildeş
Descriere: Însemn masonic reprezentând o cheie cu floarea în
formă de triunghi echilateral cu un inel fix în vârf; pe
tijă un inel strunjit; limba cheii este în formă de dublu
X. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze
de nufăr”.
65 – 67. CHEIE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: fildeş
tijă sunt strunjite trei inele; limba cheii este evazată,
cu un decupaj relativ circular în mijloc. A aparţinut
lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze de nufăr”
Nr. inventar: M 6000, M 6001, M 6004
39
68. CHEIE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: fildeş
tijă sunt strunjite două inele; limba cheii este în formă
de triunghi echilateral cu baza traforată la mijloc. A
nufăr”.
69. SCARĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic reprezentând o scară cu şapte
trepte, de prima este prins un inel pentru agăţare. A
nufăr”.
70. DALTĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic reprezentând o daltă cu inel la
capătul mânerului. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei
40
71. DALTĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de daltă cu inel la capătul
mânerului. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele
72. UNEALTĂ PENTRU SPART PIATRA

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: L: 3 cm; D: 0,9 cm
Descriere: Însemn masonic cu mâner faţetat, hexagonal; inel de
prindere trecut prin capătul mânerului. A aparţinut
73. CIOCAN DE ZIDAR

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită, fildeş
Descriere: Însemn masonic în formă de ciocan de zidar; prin
capătul mânerului decorat cu un inel strunjit este
trecut un inel. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele
41
74. TÂRNĂCOP
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de târnăcop; mâner
decorat cu un inel strunjit; în capăt inel de prindere.
de nufăr”.
75. SECURE
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de secure; mânerul decorat
cu un inel strunjit, la capăt un inel de agăţare. A
nufăr”.
76. LOPATĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Însemn masonic în formă de lopată cu un inel de
agăţare la capătul cozii. A aparţinut lojei „Sfântul
42
77. PISĂLOG
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: L: 3,3 cm; D: 0,9 cm
Descriere: Însemn masonic reprezentând un pisălog cilindric, cu
mânerul terminat în formă de sferă prin care trece
inelul de prindere. Corpul şi mânerul sunt decorate
cu inele strunjite. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la
78. MAI
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: Î: 2,4 cm; Db: 0,9 cm; Dg: 0,7 cm; Dmax: 1,7 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de mai; corp tronconic,
cu două mânere orizontale; la capăt inel fix de
care este agăţat un altul mobil pentru prindere. A
nufăr”.
79. UNEALTĂ PENTRU BĂTĂTORIT

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: Î: 3,2 cm; L: 1,9 cm
Descriere: Însemn masonic cu placa pătrată şi mâner din fildeş
decorat cu un inel strunjit; în capăt inel de prindere.
de nufăr”.
43
80. DRIŞCĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: Î: 0,6 cm; L cu inel: 2,3 cm; La: 1,5 cm
Descriere: Însemn masonic reprezentând o unealtă de zidar
-drişcă-, cu mâner din bandă fixat transversal; printr-
unul din vârfurile plăcii trece un inel de prindere. A
nufăr”.
81. TARGĂ DE ZIDAR

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: mătase, alamă aurită
Descriere: Însemn masonic reprezentând o targă de zidar
dreptunghiulară, cu şase bare; la capete câte un
şnur din mătase împletită, de care este agăţat un
inel. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
82. CIUBĂR DE MORTAR

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită, ciment alb, sticlă
Dimensiuni: Î: 1,5 cm; Dg: 1,5 cm; Db: 1,3 cm
Descriere: Însemn masonic reprezentând un ciubăr cu două
toarte, prin una fiind trecut un inel; pe corpul vasului
sunt strunjite patru linii dispuse două câte două;
interiorul este umplut cu fragmente de sticlă colorată
prinse în ciment alb. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei
44
83. LADĂ DE MORTAR
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită, ciment alb, sticlă, mătase
Dimensiuni: L: 1,6 cm; La: 1,4 cm; Î: 0,9 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de ladă dreptunghiulară, cu
mânere din şnur; încărcătura este reprezentată prin
cioburi de sticlă colorată prinse în ciment. A aparţinut
84. ROABĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: alamă aurită, ciment alb, sticlă
Descriere: Însemn masonic în formă de roabă, cu încărcătura
reprezentată prin cioburi de sticlă colorată fixate în
ciment alb. De roata prevăzută cu perforaţii dispuse
circular este prins un inel pentru agăţare. A aparţinut
85. ROABĂ
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Dimensiuni: L: 2,7 cm; La: 0,9 cm; Î: 1,3 cm
Descriere: Însemn masonic în formă de roabă a cărei roată are
patru spiţe. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele
45
86. ŞORŢ DE MAESTRU DE ONOARE
Atelier: necunoscut
Material: piele de ovină, mătase
Dimensiuni: L: 45 cm; La max.: 42,5 cm
Descriere: Şorţ în formă de scut heraldic, confecţionat din piele
albă, bordat cu mătase crem; piept triunghiular, croit
separat şi răsfrânt; în centru şi în partea de jos, la
colţuri, câte o rozetă din panglică de mătase crem.
Din cordon se păstrează un fragment.
87. ŞORŢ DE MAESTRU DE ONOARE

Atelier: necunoscut
Dimensiuni: L: 48,5 cm; La max.: 44 cm
albă; căptuşit şi bordat cu mătase albastră, margine
dublată cu panglică din acelaşi material; piept
triunghiular, croit separat şi răsfrânt, cordon din
mătase păstrat fragmentar; decorat cu trei rozete
din mătase cu trei rânduri de material (albastru –
galben – albastru), dispuse în centru şi jos, la colţuri
şi fixate cu un nasture îmbrăcat cu mătase galbenă.
88. ŞORŢ DE MAESTRU

Atelier: necunoscut
Dimensiuni: L: 47,5 cm; La max.: 42,5 cm
albă, bordat cu mătase albastră; piept triunghiular,
croit separat şi răsfrânt; în colţul din dreapta jos o
rozetă din mătase albastră şi aurie, celelalte două
rozete şi cordonul lipsesc.
46
Atelier: necunoscut
Descriere: Şorţ din piele albă, în formă de scut heraldic,
bordat cu mătase gri-albastră ca şi cordonul; piept
triunghiular, croit separat şi răsfrânt. Şorţul este
căptuşit cu mătase albastră. În centru şi în partea de
jos sunt cusute trei rozete din mătase, cu trei rânduri
de material (gri-albastru – galben – gri-albastru),
fixate cu un nasture îmbrăcat cu mătase galbenă.

Atelier: necunoscut
Material: piele de ovină, mătase, bumbac
Dimensiuni: L: 50 cm; La max.: 35 cm
Descriere: Şorţ din piele albă, necăptuşit, bordat cu mătase
albastră, decorat cu o panglică din acelaşi material
aşezată în pliuri de-a lungul marginilor; piept
pătrat, croit separat şi răsfrânt; cordon din pânză.
Trei rozete din mătase albastră sunt dispuse lateral
şi în partea de jos, iar central este reprezentat un
compas cu braţele deschise.
47
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1777
Dimensiuni: L: 31 cm; La: 34 cm
Descriere: Şorţ din piele albă; piept triunghiular, croit separat şi
răsfrânt; fără cordon. Şorţul este bordat cu mătase
albastru închis12, decorat cu trei rozete din acelaşi
material şi dublat cu mătase albastru deschis. Pe
partea interioară a pieptului este brodată cu roşu
monograma „BB”. A aparţinut unui membru al lojei
92 – 99. ŞORŢ DE MAESTRU

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1777
Descriere: Şorţ din piele albă; piept triunghiular, croit separat
şi răsfrânt, căptuşit şi bordat cu mătase albastru
închis; cordon din mătase albastru deschis, ca şi
cele trei rozete cusute pe piept şi în partea de jos.
A aparţinut unui membru al lojei „Sfântul Andrei la
6141, M 6144, M 6149
12 Şorţurile bordate cu mătase albastră sunt, conform observaţiei din registrul vechi de
inventar, anterioare anului 1777; începând din acest an a fost folosită pentru şorţuri
mătase de culoarea verde.
48
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1777
Descriere: Şorţ din piele albă, bordat cu mătase albastră; piept
triunghiular, croit separat şi răsfrânt. În colţul din
stânga, jos se păstrează o rozetă din mătase albastră,
celelalte două (din colţul din dreapta şi piept),
căptuşeala (albastru deschis) şi cordonul lipsesc. În
partea de mijloc, la poale, este ştampila lojei sibiene
101. ŞORŢ DE COMPANION

Atelier: braşovean ?
Descriere: Şorţ în formă de scut heraldic, din piele albă, croit
dintr-o bucată; piept triunghiular, răsfrânt. Şorţul este
căptuşit şi bordat cu mătase albastră, cordon din acelaşi
material. În partea de mijloc, la poale, este aplicată
ştampila lojei masonice din Braşov „Cele trei coloane”13.
13 Despre loja braşoveană şi ştampila de pe şorţul prezentat a se vedea Ludwig Abafi,

Die St. Andreas zu den drei Seeblättern in Hermannstadt, în Geschichte der Freimaurerei
in Oesterreich – Ungarn, 21.22 Heft., Budapesta, f.a., p. 260.
49
Atelier: necunoscut
Descriere: Şorţ în formă de scut heraldic, din piele albă, croit
dintr-o singură bucată; piept triunghiular, răsfrânt;
căptuşit şi bordat cu mătase albastră. În partea de
jos, la mijloc, este aplicată ştampila lojei.
103 – 104. ŞORŢ DE COMPANION

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1777
Descriere: Şorţ din piele albă, bordat cu mătase albastră; piept
triunghiular, croit separat şi răsfrânt. Căptuşeala şi
cordonul lipsesc. În partea de mijloc, la poale, este
ştampila lojei sibiene „Sfântul Andrei la cele trei
50
Atelier: sibian ?
Datare: 1781-1783
Descriere: Şorţ din piele albă, căptuşit şi bordat cu mătase verde,
cordon din acelaşi material; piept dreptunghiular,
croit separat şi răsfrânt. Pe spatele clapetei, în colţul
din dreapta sus, este scrisă cu cerneală neagră
monograma: „St. v. B” (Ştefan Kozta von Belleneyes,
primit în lojă ca ucenic la 7 ianuarie 1781, la 26
februarie acelaşi an devenea companion, iar la 17
aprilie 1783 maestru14). La poale este imprimată
ştampila lojei sibiene „Sfântul Andrei la cele trei
Nr. inventar: M 6136; la nr. inv. M 6133, M 6143 şorţuri identice,
dar fără monogramă, din perioada 1777-1790

Atelier: sibian ?
Datare: 1777-1790
Dimensiuni: L: 41,5; La max.: 36,5 cm
Descriere: Şorţ din piele albă, căptuşit şi bordat cu mătase verde,
cordon din acelaşi material; piept dreptunghiular,
croit separat şi răsfrânt. A aparţinut lojei „Sfântul
14 Zieglauer, op. cit., 13, 1876, p. 72, nr. 87.
51
Atelier: necunoscut
Material: piele de miel, mătase
Descriere: Şorţ de companion confecţionat din piele albă,
necăptuşit, bordat cu mătase neagră; piept
triunghiular, croit separat, răsfrânt; cordonul lipseşte.

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: piele de ovină, lână
Descriere: Şorţ de companion în formă de scut heraldic,
fără piept, necăptuşit; cordon din lână roşie,
păstrat fragmentar. Pe dos, cu creion, inscripţia:
„J. A. MÜLLER” (Johann Aurelius Müller, rector al
Gimnaziului Evanghelic din Sibiu, primit în loja
sibiană în iulie 1776, în acelaşi an parcurge toate
cele patru grade)15.
15 Zieglauer, op. cit., 13, 1876, p. 63, nr. 13.
52
112. ŞORŢ DE UCENIC
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: piele de ovină
Descriere: Şorţ de ucenic, necăptuşit, croit dintr-o singură
bucată; piept triunghiular prevăzut cu butonieră;
cordon din piele. În partea de jos este imprimată
ştampila lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze de
nufăr”16.
113 – 115. ŞORŢ DE UCENIC

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Şorţ de ucenic croit dintr-o singură bucată, necăptuşit;
piept triunghiular, prevăzut cu butonieră; cordon din
mătase albastră. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la
Nr. inventar: M 6137, M 6142; M 6140 (fără cordon)
116 – 117. ŞORŢ DE UCENIC

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: piele de ovină, bumbac
Descriere: Şorţ croit dintr-o singură bucată, necăptuşit; piept
triunghiular, prevăzut cu butonieră; cordon din
pânză albă. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele
trei frunze de nufăr”
16 Despre cea mai veche ştampilă a lojei sibiene, existentă pe şorţurile şi mănuşa
prezentate, a se vedea: Abafi, op. cit., p. 230.
53
118 - 119. ŞORŢ DE UCENIC
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Descriere: Şorţ necăptuşit; piept triunghiular croit separat, fără
butonieră; cordon din mătase albastră. A aparţinut
Nr. inventar: M 6129, M 6153 (fără cordon)
120 – 123. MĂNUŞĂ PENTRU MÂNA DREAPTĂ

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: piele de capră
Dimensiuni: L: 26 cm
Descriere: Mănuşă cu manşeta răsfrântă, purtând ştampila lojei
Nr. inventar: M 6112;
la nr. inv. M 6113, M 6117, M 6118 mănuşi pentru mâna
dreaptă fără ştampilă
124 – 127. MĂNUŞĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: piele de capră
Dimensiuni: L: 28,5 cm
Descriere: Mănuşă cu manşetă răsfrântă. A aparţinut unui
membru al lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze
de nufăr”.
Nr. inventar: M 6114, M 6115, M 6116, M 6119
54
128. EŞARFĂ
Atelier: austriac ?
Material: rips mătase, fir de argint
Descriere: Eşarfă neagră, din două benzi cu capetele petrecute
şi cusute. Pe faţă sunt aplicate patru broderii
reprezentând un cap de mort, dispus deasupra a
două oase încrucişate, iar la mijlocul eşarfei un pod
zidit, cu trei arcuri, purtând iniţialele „P.D.L.”. Pe dos,
la punctul de încrucişare al benzilor, este cusut un şnur
maro.
129. EŞARFĂ
Atelier: austriac ?
Material: rips mătase; tempera
Descriere: Eşarfă neagră, decorată prin pictare; pe faţă este
reprezentat un craniu suprapus peste două oase
încrucişate, alături (spre stânga) cinci picături /
lacrimi, apoi textul „VINCERE AUT MORI”, urmat de
alte patru picături.
130. EŞARFĂ
Atelier: austriac ?
Material: rips mătase
Descriere: Eşarfă roşie, nedecorată.
55
131 – 134. BRÂU
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: rips mătase moarată, fir metalic, lemn
Descriere: Brâu albastru prevăzut la capete cu doi nasturi din
lemn îmbrăcaţi cu fir metalic auriu, respectiv două
butoniere. La mijloc este cusut un şnur albastru. A
aparţinut unui membru al lojei „Sfântul Andrei la cele
Nr. inventar: M 6063, M 6064; M 6065, M 6066
135 – 137. PANGLICĂ VERDE

Atelier: sibian ?
Material: mătase
Descriere: Panglică simplă, din mătase verde, cu o copcă la
capăt.
Nr. inventar: M 6083, M 6093, M 6102
138. PANGLICĂ NEAGRĂ

Atelier: austriac ?
Material: rips mătase moarată pe ambele feţe
Descriere: Panglică simplă, la capăt cu trei copci.
56
139. PANGLICĂ ALBASTRĂ
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: mătase
Descriere: Panglică albastră, cu capetele tăiate ondulat. A
nufăr”.
140 – 148. COCARDE

Atelier: transilvănean ?
Material: rips mătase
Descriere: Cocarde din mătase albastră, roşie sau crem.
Conform registrului inventar, la intrarea obiectelor în
colecţie, cocardele erau prinse pe şorţuri.
6100, M 6101 (cocarde albastre);
M 6060 (cocardă roşie);
M 6103 (cocardă crem)
57
149. VOAL NEGRU
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: mătase
Dimensiuni: L: 209; La: 17 cm
Descriere: Voal simplu, din mătase neagră, tivit la margini. A
nufăr”.
150. CIOCAN AL MAESTRULUI DE SCAUN17

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: lemn abanos, fildeş
Dimensiuni: L: 19,6 cm; La: 6 cm; D: 3,5 cm
Descriere: Ciocan miniatural cu bătător cilindric şi capetele
încrustate cu câte un inel din fildeş. Mânerul este
decorat prin sculptare cu o ghirlandă de frunze
înfăşurată în spirală, cu un inel şi un bumb din fildeş.
de nufăr”.
151. CIOCAN AL MAESTRULUI DE SCAUN

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: lemn abanos
Dimensiuni: L: 32,8 cm; La: 8,7 cm; D: 7 cm
Descriere: Ciocan din lemn cu bătător cilindric, mâner neted,
mai gros în partea terminală, decorat cu două inele
strunjite. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
17 Cu ciocanul mare se deschidea şedinţa, iar cu cel mic se bătea pe capul compasului când
un membru era ridicat la gradul I.
58
152. CIOCAN AL PREŞEDINTELUI / PRIMUL SUPRAVEGHETOR
Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: lemn, fildeş
Dimensiuni: L: 19,5 cm; La: 5,5 cm; D: 2,9 cm
Descriere: Ciocan miniatural cu bătător cilindric, cu capetele
voluminoase, decorate cu fildeş; mâner mai gros în
partea terminală, decorat la capete cu bumbi din
fildeş. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
153. CIOCAN AL VICEPREŞEDINTELUI / AL DOILEA SUPRAVEGHETOR

Atelier: austriac ?
Datare: 1767-1790
Material: lemn, fildeş
Dimensiuni: L: 19,5 cm; La: 5,5 cm; D: 2,9 cm
Descriere: Ciocan miniatural cu bătător cilindric, cu capetele
voluminoase, unul dintre ele fiind decorat cu fildeş;
mâner mai gros în partea terminală, decorat la
capete cu bumbi din fildeş. A aparţinut lojei „Sfântul
154. CIOCAN
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: lemn
Descriere: Ciocan cu bătător cilindric, mai gros în partea
mediană, decorat cu două inele strunjite; mâner
simplu, nedecorat. Aparţine primei perioade de
activitate a lojei „Sfântul Andrei la cele trei frunze
de nufăr”.
59
155. URNĂ DE VOT
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: catifea, mătase, dantelă, fir din argint aurit, alamă
aurită, lemn, fildeş
Dimensiuni: urna: L: 28 cm; La: 20 cm; DG: 11,7 cm; mâner: L: 17 cm
Descriere: Urnă de vot din catifea turcoaz, căptuşită cu mătase
roz şi decorată cu trei benzi verticale de dantelă
din fir metalic, cu franjuri din acelaşi material cusuţi
în jurul gurii şi un ciucure metalic în partea terminală.
Gura urnei este prinsă într-un inel metalic prevăzut
cu mâner înfiletat; capacul are un orificiu rotund
şi este decorat cu incizii. A aparţinut lojei „Sfântul
156. URNĂ DE VOT CU BILE

Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: mătase, lemn
Dimensiuni: urna: L: 25,5 cm; La: 16 cm; D inel: 13,5 cm; Dmax
inel: 18,5 cm; bile: D bile mari: 2 cm; D bile mici: 1,8
cm
Descriere: Urnă de vot din mătase verde, cu 91 bile de vot din
lemn (16 bile albe mici, 42 bile albe mari şi 33 bile
negre). Gura urnei este prinsă într-un inel din lemn
prevăzut cu mâner. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei
60
157. CLEPSIDRĂ
Atelier: sibian ?
Datare: 1767-1790
Material: lemn, sticlă
Dimensiuni: Î: 10,9 cm; D: 4,6 cm
Descriere: Clepsidră cu trei bare în formă de balustru; sticla
spartă, păstrată fragmentar. A aparţinut lojei
158. CRANIU
Material: os; vopsea de ulei
Dimensiuni: Î: 14 cm; L: 17,8 cm; La: 13 cm
Descriere: Craniu uman vopsit cu alb; lipseşte mandibula şi un
dinte. A aparţinut lojei „Sfântul Andrei la cele trei
61
159. MATRICE SIGILARĂ18
Atelier: transilvănean
Datare: sec. XVIII
Material: alamă; oţel
Dimensiuni: Dl: 2,3 cm; DLa: 2 cm; I: 6 cm
Descriere: Matrice sigilară gravată în incizie şi aurită. Scut
francez albastru despicat de o spadă deschisă,
timbrat de un coif încoronat de o coroană deschisă,
deasupra căreia sunt două săbii încrucişate, din
coroană iese un panaş din trei pene de struţ. De
o parte şi de alta literele: PO. Scutul aşezat pe o
manta, care are pe faldul drept o cruce, dedesubt
deviza: DEFENDIT. ORNAT (Apără. Împodobeşte).
Rondela sigilară sudată pe un suport din oţel, care
se continuă cu mânerul de oţel lustruit, în opt muchii,
îngroşat la mijloc, în treimea superioară are o
perforaţie pentru agăţare.

Atelier: sibian ?
Datare: sec. XVIII
Material: oţel
Dimensiuni: Dl: 4,25 cm; DLa: 3,65 cm; I: 9,6 cm
Descriere: Matrice sigilară din oţel strunjit, gravată în incizie;
mâner prismatic din oţel, cu opt laturi, care face
corp comun cu rondela sigilară. În câmp un scut oval
tăiat, în cartierul 1, de argint, o cruce de Malta,
în cartierul 2, roşu, un braţ în armură ţine o sabie.
Scutul împodobit cu lambrechini. Dedesubtul scutului
şi circular deasupra, pe o bandă, inscripţia: G:2+14.
G+6:7.U+2:3+7.P+3.D:3+12 / L.U.OC / U.U.U.
(Ultorem ulciscitur ultor - deviza provinciei a VIII-a20).

Suceava, 2011, nr. cat. 66, autor fişă Nicuşor Dănuţ Ivănuş.
20 Abafi, op. cit., 21-22, p. 243.
62
Atelier: sibian ?
Datare: sec. XVIII
Material: oţel
Dimensiuni: Dl: 3,9 cm; DLa: 3,5 cm; I: 6,7 cm
Descriere: Matrice sigilară din oţel, mâner prismatic, care face
corp comun cu rondela sigilară, cu opt laturi; în
jumătatea superioară o perforaţie pentru atârnare.
În câmp, o cruce malteză, pe roşu, străpunsă cu
sabia de un braţ în armură. Dedesubt literele: L:
U: C: (Labor viris convenit - deviza celei de-a VII-a
provincii22).
Olga Beşliu

22 Abafi op. cit., 21-22, p. 243.
63
64

Catalog Brukenthal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog Brukenthal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2

COLECŢIA DE OBIECTE MASONICE

OLGA BEŞLIU ADRIAN GEORGESCU

Conservator: Olimpia Trâmbiţaş

DESPRE ORIGINEA FRANCMASONERIEI 7

SAMUEL VON BRUKENTHAL: NOVATOR ŞI FRANCMASON 13

COLECŢIA DE OBIECTE MASONICE A MUZEULUI NAŢIONAL BRUKENTHAL. CATALOG 19

65 Fischer, op. cit., pp. 30-32. 68 Ibidem, pp. 34-36.

Pe lângă numărul mare de piese, colecţia de obiecte

11 Obiecte masonice din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. Catalog de expoziţie,

3. COLAN AL MARELUI MAESTRU PROVINCIAL

5. COLAN AL MARELUI MAESTRU

7. COLAN AL PREŞEDINTELUI / PRIMUL SUPRAVEGHETOR

8. COLAN AL VICEPREŞEDINTELUI / AL DOILEA SUPRAVEGHETOR

10. COLAN AL MAESTRULUI DE CEREMONII

12. COLAN AL TREZORIERULUI

14. COLAN AL OSPITALIERULUI

17 - 19. COLAN CU CHEIE

25. CERC CU INSTRUMENTE GEOMETRICE

26. CUNUNĂ DE LAUR CU BUFNIŢĂ ŞI CARTE

40. MISTRIE CU COCARDĂ CREM

41. COMPAS ŞI TRIUNGHI ECHILATERAL

43. COMPAS CU ARC GRADAT

54. PENE DE SCRIS LEGATE CU PANGLICĂ

55 – 56. TRIUNGHI ECHILATERAL

62. LINGURĂ DUBLĂ

72. UNEALTĂ PENTRU SPART PIATRA

73. CIOCAN DE ZIDAR

79. UNEALTĂ PENTRU BĂTĂTORIT

81. TARGĂ DE ZIDAR

82. CIUBĂR DE MORTAR

87. ŞORŢ DE MAESTRU DE ONOARE

88. ŞORŢ DE MAESTRU

90. ŞORŢ DE MAESTRU

92 – 99. ŞORŢ DE MAESTRU

101. ŞORŢ DE COMPANION

13 Despre loja braşoveană şi ştampila de pe şorţul prezentat a se vedea Ludwig Abafi,

103 – 104. ŞORŢ DE COMPANION

108 – 109. ŞORŢ DE COMPANION

14 Zieglauer, op. cit., 13, 1876, p. 72, nr. 87.

111. ŞORŢ DE COMPANION

15 Zieglauer, op. cit., 13, 1876, p. 63, nr. 13.

113 – 115. ŞORŢ DE UCENIC

116 – 117. ŞORŢ DE UCENIC

120 – 123. MĂNUŞĂ PENTRU MÂNA DREAPTĂ

124 – 127. MĂNUŞĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ

135 – 137. PANGLICĂ VERDE

138. PANGLICĂ NEAGRĂ

140 – 148. COCARDE

150. CIOCAN AL MAESTRULUI DE SCAUN17

151. CIOCAN AL MAESTRULUI DE SCAUN

153. CIOCAN AL VICEPREŞEDINTELUI / AL DOILEA SUPRAVEGHETOR

156. URNĂ DE VOT CU BILE

160. MATRICE SIGILARĂ19

18 Obiecte masonice din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. Catalog de expoziţie,

21 Obiecte masonice din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal. Catalog de expoziţie,

S-ar putea să vă placă și