Scurt istoric al Masoneriei in Romania

Masoneria asa cum o cunoastem azi a ajuns pe teritoriul Romaniei la inceputul sec. XVII, venind de la Istambul odata cu corabiile ce carau graul, mierea si berbecii catre capitala de atunci a Imperiului Otoman. Pe uscat a ajuns pornind din tarile Germanice. Masoneria romana speculativa constituie prima loja la Iasi. Este atestata documentar in 5734, intaiul Mare Maestru fiind insusi domnitorul Moldovei Nicolae Mavrocordat, care a preconizat si a inceput lucrari masonice, fapt pentru care a fost mutat in Principatul Munteniei. Se cunosc ofiterii primei loji, acestia fiind boieri (nobili) pamanteni. Masoneria franceza a avut un rol determinant in revolutia lui Horea in 5794. Horea, edificator de case si biserici, frate mason, a putut ajunge pana la Imparat in baza dreptului de vizita acordat de o loja vieneza, loja Binefacerea. Exista plansa tinutei, precum si rezumatul cuvintelor pe care le-a rostit. Prin sacrificiul sau, Horea a coborat in cuvant, din cuvant in legenda, constituind si astazi o prezenta in Tara Motilor, Tirolul Romaniei, cum i-a fost spus de fratele Octavian Goga.

Un alt eveniment important il constituie Unirea Principatelor Moldova si Tara Romaneasca la 24 ianuarie 5859. Unirea a fost gandita de masoni si realizata de frati prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate. Marele Cuza nu si-a dorit domnia. A fost propus Vasile Alecsandri care a renuntat, apoi Mihail Kogalniceanu, care a renuntat si el, ca in cele din urma sa fie ales fostul parcalab de Galati, devenind prin reformele in cheie masonica Marele Domnitor Alexandru Ioan. Datorita intelepciunii lui si a sfetnicului sau, Mihail Koganiceanu (si el frate mason), guvernul Romaniei din acea vreme a pus in aplicare eliberarea sclavilor manastiresti, mai inainte ca Statele Unite sa-i fi eliberat pe cei de culoare de sub sclavie. Ideea de Libertate, Egalitate, Fraternitate, ideea de Lumina nascuta din Adevar, ideea ca omul poate deveni mai bun, ca este perfectibil, au calauzit de-a lungul timpului lucrarea masonica romaneasca. Intaia Mare Loja, cu caracter capitular, s-a instalat la Bucuresti, capitala de astazi a Romaniei la 5880, iar primul Mare Maestru ales a fost Constantin M. Moroiu. Convinsi ca dintotdeauna Masoneria si-a impletit Lucrarea cu marile idealuri ale natiunii, duminica 1 septembrie 6002 Marele Consiliu al Marii Loji Nationale A Romaniei, a rememorat, printr-o suita de expuneri, atmosfera de inalta emulatie fraterna ce domina Masoneria Romana a anului 5880. Actiunile masonilor in slujba tarii constituie expresia unei activitati ce a onorat in cel mai inalt grad rosturile catre care era orientata Marea Loja Nationala a Romaniei, desavarsita la 8 septembrie 5880 de ilustrul Mare Maestru Constantin M. Moroiu.

Acordand intreaga recunostinta si admiratie fratilor ce au condus destinele, a fost decretata, la cererea Marelui Consiliu, in tinuta ceremoniala din 1 septembrie 6002, ziua de 8 septembrie, ca suprema sarbatoare pentru intreaga Obedienta a Marii Loji Nationale A Romaniei, continuatoare a idealurilor si modelului Lucrarii de aleasa tinuta inceputa la 8 septembrie 5880 si mentinuta neintrerupt pana astazi. Totodata, prin Decretul Marelui Maestru al Marii Loji Nationale A Romaniei, au fost conferite Brevetele pentru cea mai inalta distinctie: "Marea Cruce Masonica a Romaniei", acordata Post-Mortem, Marilor Maestrii Adrian Dohotaru si Sever Frentiu, incorporati in eternitate. Din treapta in treapta, in desfasurarea timpului, masonii au fost prezenti in 5918 la Marea Unire, cand Transilvania, Tara de peste padure - constituind prin sanctuarele de la Sarmisegetuza insasi inima Romaniei, se va alipi Romaniei. Vocile care au rasunat cu ani in urma pe Campia Libertatii in tumult la Alba Iulia vor consfinti pe veci Marea Unire. Recunoasterea de catre marile puteri se datoreaza in cele din urma geniului lui Ion Bratianu, care prin delegatia romana in frunte cu Alexandru Vaida Voievod il vor convinge pe Clemenceau de legitimitatea acestei recunoasteri. Acelasi aport major insemnat il va avea Regina Maria, descendenta a doua case imperiale, care il va convinge pe "Tigru", pana atunci neinduplecat. Regina Maria era fiica Marelui Maestru al Angliei si intr-un grad de foarte apropiata prietenie cu Regele Imparat al Angliei, George al Vlea , Fost Mare Maestru al Marii Loji a Angliei pana la urcarea sa pe tron. Astfel, in culisele istoriei atat de intortocheate, masonii au fost intotdeauna prezenti, aducandu-si aportul lor la consolidarea drepturilor legitime ale tarii, cu care au avut intotdeauna o identitate de destin. Masoneria romana a continua lucrarea, mentinand verticalitatea coloanelor cu toata oprimarea la care a fost supusa de-a lungul ocupatiei naziste precum si a celei neo-comuniste. Fratii care ne-au precedat au activat in vremuri de restriste. Datorita lor lumina in masoneria romana nu s-a stins niciodata. Greul, obolul suferintei s-a petrecut aici pe teritoriul nostru legitim, pe care nu l-am parasit niciodata, a activitatii noastre neintrerupte prin care am sustinut Lucrarea. Fratii s-au ajutat reciproc, spun marturiile, dovada, in lagarele de munca fortata, cu nimic mai prejos decat Auswitz, Belsen. Metodele au fost diferite, noi nu am cunoscut cuptoarele mortii, care depasesc ca amploare si modalitate a crimei orice imaginatie umana. Familiile s-au ajutat reciproc, in timp ce fratii erau internati in lagare. Undeva in nevazut, in pretutindeni, a existat o rezistenta. Fratii, multi frati, sunt convins ca nu au crezut ca ocupatia comunista va avea sfarsit in secolul care a apus. Dar iata, Dumnezeu a vrut ca oroarea sa se prabuseasca in sine, ca trista utopie, cum a numit-o Vaclav Havel, sa aiba sfarsitul la care am asistat. Nu stiu, desi am cautat sa ma documentez, daca alte fratii masonice din alte teritorii ocupate au avut o soarta ca a noastra. Un argument hotarator, il constituie, in continuitatea lucrarii, hotararea Suveranului Mare Comandor C. Belu, de a stramuta Supremul Consiliu al Romaniei la Paris, prin intermediul Dr. Leonida Vladimir. Fratele Fred Cerchez a tinut baniera masoneriei romanesti cu demnitate inaltata in viforul istoriei, a vanturilor nu o data contrarii. Fratii nostri, evrei, emigrati in Israel, s-au simtit in continuare romani. Loja a sarbatorit anul trecut 50 de ani de activitate continua, lucrand in limba romana. S-au depus toate eforturile de a reconstitui cat mai aproape, cu exactitate de adevar, luand contact cu veteranii-Plesuvii, dintre care cei mai multi astazi sunt la Orientul Etern. In viata mai sunt cativa. La unison, informatiile coincid, constituind fara variante, un singur Corpus. Intaia tinuta in Libertate dupa 5989 a avut loc in ziua de Sf. Stefan 5989, in Templul Memorial din str. Radu de la Afumati. Au fost cinci: Anton Dimitriu, Nicu Filip, Edmond Nicolau, Mircea Sion si Ion Udrea.

A fost aceasta tinuta istorica, de-a dreptul emotionanta, ne-am strans in tinuta deschisa, recunoscandune frati. Deasupra era steaua inflacarata, pe un altar improvizat, echerul si compasul deschise la gradul 1, la loc vizibil asa cum impune randuiala. Lipsa unui document al acestei tinute este explicata de fratele Edmond Nicolau prezent acolo: "Eram atat de cuprinsi de emotie, incat nimanui dintre noi nu i-a stat capul la asta. Era firesc, n-am crezut sa apuc ziua asta, dupa 45 de ani de ocupatie sovietica, facuta cu mana romaneasca." A urmat o perioada benefica pentru masoneria romana. La modestul sediu "La Curte", cum i s-a spus dintotdeauna, s-a facut un instructaj temeinic, fratii adunandu-se din trei in trei zile in tinute prelungi, descoperindu-li-se in dinamica ritualurilor, ma refer la cele trei grade, adevarurile adanci, eterne pe care le contin. Aici au conferentiat Edmond Nicolau, Nicu Filip, Mircea Sion, aceasta in mod sustinut; au fost invitati, in tinute albe, diferite personalitati din varii domenii, care i-au luminat pe frati. Se gasesc si acum in uriasul pod al templului, caprele si scandurile, cu care se constituia, in potcoava, masa. Nu exista taxa de participare, ci fiecare venea cu ce putea. Toata aceasta activitate nu a ramas fara rezultate. La 24 ianuarie 5993 la complexul "Lebada", dupa atatia ani, s-a regularizat Masoneria Romana, care intra prin acest act istoric, in circuitul recunoasterilor planetare. La "Lebada" este inscaunat Primul Mare Maestru ales sub auspiciile Marelui Maestru al Italiei Giuliano Di Bernardo. Ia parte la ceremonie ill. fr:., imputernicitul American pentru S-E Europei, Arnold Hermann. Ca element suplimentar, fr:.Arnold e nascut in Bucuresti. Mai tarziu, intr-o ceremonie impresionanta, faclia luminii este trecuta, de ill. fr:.Di Bernardo, Mare Maestru al Italiei, la Pallazzo Giustiniani, in mainile Marelui Maestru Nicu Filip, in prezenta si cu girul imputernicitilor speciali, H. Doug Lemmons, Arnold Hermann. Ordinul Masonic Roman contemporan este in esenta sa, continuatorul traditiilor si lucrarii masonice in spatiul carpato-dunareano-pontic din ultimii 180 de ani. Desi rupt dupa caderea Romaniei in interiorul lagarului comunist, printre supravietuitorii, obsedantului deceniu, al dictaturii staliniste si apoi al sfertului de secol de recluziune nationala ordonata de Nicolae Ceausescu, s-au aflat luminile care sa continue lucrarea traditionala a Masoneriei. Daca la inceputurile sale, s-a constituit ca element de coeziune a generatiei lagarelor comuniste, Marea Loja a evoluat in societatea romaneasca spre o mai mare cuprindere a generatiei formate intre 59505970, cei numiti tehnicienii socialismului, cei care au facut prima reforma, esuata in timp, a comunismului stalinist. Aceasta generatie de stanga, fara a avea nici un fel de tangenta cu elementele cheie ale sacrului (fie religios sau masonic) a privit continuarea lantului masonic ca pe o curiozitate si apoi ca pe un element lipsa in viata lor spirituala, care trebuie cunoscut si insusit. In ceea ce priveste Marii Ofiteri si Marii Demnitari ai Lojii, fiecare provincie trebuie sa fie prezenta si reprezentata in Marele Consiliu. Astfel, Clujul si Alba Iulia, Timisoara si Craiova, Aradul si Suceava, Constanta si Iasiul - enumerarea nu este limitativa - trebuie sa fie reprezentate, fiind parte in hotararile ce se iau. Dintotdeauna, masonii de pe teritoriul Romaniei, au fost solidari cu tara. Aceasta, indreptateste sa explicam de ce prima Constitutie in libertate, prima Constitutie a unei Masonerii Regulare, a unei masonerii care pune primatul credintei in Dumnezeu a fost votata sa se desfasoare intr-un Convent convocat la Alba Iulia. Intr-un Convent in care delegati de pe toate intinderile tarii sa fie prezenti, convergenti la orasul simbol al unitatii tuturor romanilor, care este si va fi Alba Iulia. Proiectul de Constitutie prezentat Conventului, a fost infatisat adunarii impreuna cu un alt proiect redactat in taina, contrar uzantelor masonice care implica adevarul si increderea. Cele doua proiecte au fost

prezentate integral Conventului, care punand la vot a acceptat proiectul fratelui Voiculescu, inlaturand proiectul cel de-al doilea ca neconcludent, neindeplinind aspiratiile Masoneriei Romane in acel moment. Constitutia de la Alba Iulia a fost prezentata de fratele Voiculescu, pusa la vot, articol cu articol, si intrunind unanimitatea a fost votata si promulgata prin Decret de catre Marele Maestru. Conventul Ordinar, alege ca Mare Maestru, pe regretatul frate Dohotaru Adrian. Mandatul Marelui Maestru Adrian Dohotaru va dura putin, 5-6 saptamani, el fiind victima unui accident. Masoneria Romana, in speta Marea Loja Nationala a Romaniei, a avut demnitatea si curajul sa ia pozitie impotriva coruptiei practicata in Ordin, coruptia fiind elementul cheie care a facut ca terorismul sa aiba puterea pe care am vazut-o in lume. In aceasta lumina, la Conventul Extraordinar de la Brasov 13-14 aprilie 6002, noul Mare Maestru al Marii Loji Nationale A Romaniei a fost ales prin vot deschis, persoana fratelui Viorel Danacu. Toate masurile initiate de Conventul Extraordinar de la Brasov, vizeaza promovarea intereselor nationale ale Romaniei, sustinerea integrarii Euro-Atlantice, asigurarea bunastarii pentru Poporul Roman, consolidarea statului de drept, cautarea progresului permanent al Romaniei, sustinerea reformelor initiate de Presedintele Romaniei si de Guvern. In felul acesta, Ordinul Masonic Roman sprijina, ca intotdeauna in ultimele secole, realizarea obiectivelor nationale ale Poporului Roman: modernizarea politica si economica, asigurarea unitatii si independentei nationale, progresul social si edificarea statului de drept. Modificarile aduse Constitutiei Marii Loji Nationale A Romaniei si noul program de guvernare, izvorate din discutiile purtate la Brasov, vizeaza, ca prioritati directe si imediate, eliminarea coruptiei din cadrul Ordinului, transformarea Marii Loji Nationale A Romaniei intr-un cadru de discutii si cercetari indreptate spre edificarea binelui Romaniei si al Umanitatii precum si spre onorarea nevoilor de Adevar ale fratilor si sprijinirea prin toate mijloacele a integrarii Romaniei in NATO si in UE. Printre modificarile aduse Constitutiei se numara si unele legate de promovarea comunicarii interne intre membrii Ordinului. Acestea au devenit necesare intrucat, in ultimii ani, Marea Loja Nationala a Romaniei s-a extins foarte mult, multe persoane onorabile alaturandu-se lojilor. Din aceasta cauza s-au operat modificari de natura sa garanteze permeabilitatea structurilor de conducere ale Marii Loji Nationale A Romaniei, libertatea candidaturilor tuturor masonilor indreptatiti la orice functie si reprezentarea in Marele Consiliu a fratilor din diferite Oriente de pe intreg teritoriul Romaniei. Dupa cum se cunoaste, Ordinul Masonic se bucura de o reala si impresionanta traditie in Romania. In firul vremii, fratii din cadrul Ordinului, au participat direct la toate evenimentele care au marcat constituirea statului national unitar roman. Si nu de putine ori, Masonii Romani si-au dat tributul lor, sub forma supremei jertfe, in situatii in care s-a decis soarta tarii. Pentru materializarea actiunii de a transforma Marea Loja Nationala a Romaniei intr-un spatiu de cercetare a nevoilor societatii romanesti si de identificare a cailor si mijloacelor necesare progresului si modernizarii, Conventul a decis infiintarea Lojii de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice, care ii va reuni, ca membrii sau vizitatori, pe fratii care sunt preocupati de dezvoltarea gandirii masonice si de problemele cu care se confrunta societatea contemporana, devenind astfel coloana de sustinere istorica, sociala si in cea mai mare parte metafizica a structurilor. Loja de Ritualistica Comparata si Cercetare Masonica constituie dovada maturitatii gandirii masonice prin adancirea izvoarelor si convergenta lor intr-o entitate doctrinara constitutional filozofic masonica. Masoneria constituita pe teritoriul Romaniei a gasit un fond fertil, arhaic, precrestin; de unde caracterul profund religios inclinatia spre meditatie si traditionalism a poporului roman.

Loja de Cercetari propune punerea in discutie si demararea unei Enciclopedii Masonice Universale, de conceptie originala. Lucrarea implica profesionalitate si o continua supraveghere de ansamblu, termene fixate de colectivul redactional. Ca punct de plecare va fi trimisa o adresa catre toate Marile Loji de la care am primit recunoastere, rugand fiecare Mare Loja sa binevoiasca ca pe un numar de pagini sa-si constituie in limba Engleza, propria sa istorie de la origini pana in zilele noastre. Lucrarea la Enciclopedia Masonica a inceput deja. O lucrare complexa la care participa frati din Obedienta. Marea Loja Nationala a Romaniei este Obedienta autonoma, suverana, recunoscuta de masonii de pe teritoriul Romaniei. Marea Loja Nationala a Romaniei este profund traditionala, pastratoarea cu strictete a neclintitelor Landmark-uri. Marea Loja Nationala a Romaniei a fost regular constituita din trei Loji regular constituite, primind Lumina de la Mari Loji Regulare universal recunoscute si continua traditia masonica prin Conventul Extraordinar de la Brasov 13-14 aprilie 6002. Marea Loja Nationala a Romaniei si Lojile de sub Obedienta sa nu intretin nici o relatie masonica sau de alta natura cu Loji mixte sau corpuri care admit femei intre membrii lor. Masonii ce alcatuiesc Marea Loja Nationala a Romaniei, proclama cu tarie credinta Intru Marele Arhitect al Universului, in puterea si vointa Sa revelata, in nemurirea sufletului, in Constitutie si este profund traditionala, pastratoare cu strictete a neclintitelor Landmark-uri. Cele trei Mari Lumini ale Masoneriei Universale: Cartea Legii Sacre (Biblia, Torah, Coranul sau Zend Avesta, dupa caz) deschisa, Echerul si Compasul, sunt in deplina cinstire, asezate la vedere, pe tot timpul lucrarilor ce se desfasoara in Lojile de sub Obedienta Marii Loji Nationale A Romaniei. La Orient, stau cele trei Mari Simboluri Sacre: Ochiul lui Dumnezeu in Triunghiul Sacru, Soarele si Luna, de o parte si de alta a lui, patronand dinspre Orient randurile de frati corespunzatoare celor doua coloane fundamentale J si B. La Marea Loja Nationala a Romaniei, pe peretele corespunzator pozitiei Soarelui, inspre Orient, este arborata Baniera Marii Loji Nationale A Romaniei, iar pe cel corespunzator Lunii, este arborat Tricolorul Romaniei. In mod solemn si sacru, orice initiat in masonerie, va depune juramantul cu mana stanga si privirea asezate deopotriva pe Cartea Legii Sacre deschisa, pe Echer si pe Compas, pentru a vibra in armonia dintre cuvant si sacralitatea divinului. Marea Loja Nationala a Romaniei are suveranitate masonica deplina pe intreg teritoriul Romaniei, asupra Lojilor de sub Obedienta sa. Se autoguverneaza, avand putere absoluta asupra Lucrarii celor trei grade: Ucenic, Calfa, Maestru. Marea Loja Nationala a Romaniei nu-si imparte autoritatea cu nici o alta putere masonica sau laica asupra celor trei grade amintite si nici un demnitar din conducerea vreunui Rit nu poate detine in paralel demnitati si functii in Marele Consiliu al Marii Loji Nationale A Romaniei. Marea Loja Nationala a Romaniei, autorizeaza functionarea in teritoriul pe care il guverneaza a Riturilor de perfectiune, universal acceptate.

Marea Loja Nationala a Romaniei si Lojile de sub Obedienta sa, in timpul Tinutelor rituale, interzice discutiile politice, religioase sau de afaceri. Masoneria de Rit Scotian Antic si Acceptat, lucrand pe teritoriul Romaniei trebuie sa reprezinte coloana de sustinere morala, materiala si sociala a natiunii romane. Masoneria, prin lucrarea sa, contribuie la garantia drepturilor cetatenesti si respectul natiunii noastre in lume. Marea Loja Nationala a Romaniei participa activ la viata de zi cu zi a Romaniei. Avem astazi o Loja taraneasca, care lucreaza pentru ridicarea materiala, sociala a satului romanesc. Suntem pe cale de a infiinta noi triunghiuri taranesti, in alte puncte ale tarii, la Putna, Teleorman, Maramures. Masoneria isi propune sa depuna eforturile ca taranul roman, devenind agricultor, acesta sa duca la inchegarea unor microferme, cu randament sporit, cu mijloace mecanice de lucru, cu un sprijin sporit si competent al organelor statale. Am mai spus-o, taranul roman nu trebuie cautat in balade, in muzee de arta folclorica, nici in literatura. Taranul roman, dintotdeauna a constituit clasa cea mai napastuita. A dat cu sapa, a tras cu coasa, jumatate din an pus sa hiberneze. Masoneriei ii revine rolul sa-l faca pe taran contemporan epocii, constient ca este o forta care poate realiza enorm pentru ca tarii, intregii natiuni sa-i mearga bine, restabilind astfel un echilibru intre sat si oras. Avem un cler care si-a dat din plin obolul de suferinta si moarte in inchisorile si lagarele de munca fortata, a caror amintire inca cutremura de groaza, dar care acum s-a estompat si continua sa se estompeze, devenind istorie, subiect de discutie in mari adunari filozoficesti. Noi romanii suntem, natiunea in majoritatea ei, crestini ortodocsi. N-am oprimat celelalte culte, nicicand. Nu am daramat bisericile sub ocrotire papala cu tunul cum a facut-o la ordinul habsburgic, generalul Bem. Este de dorit sa avem Preoti Masoni, pe care ii chemam sa ne cunoasca, sa cunoasca idealurile si eforturile noastre pentru unire si respectul celorlalte religii. Preotii din tara noastra trebuie sa cunoasca, ca spre a deveni mason trebuie sa crezi nestramutat in Dumnezeu, trebuie sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti, trebuie sa cunoasca ca noi vorbim lumii prin fapte, ca binele il facem in taina, asa cum propavaduiesc sfintele noastre scripturi. Preotii nostri, respectatii nostri Preoti trebuie sa cunoasca faptul ca Masoneria repudiaza din plin sectele care ne-au napadit credinta si tara. Papa Ioan Paul spuse: "Biserica ar trebui sa-si deschida ferestrele atat ca sa vada afara, dar mai ales pentru a permite aerului curat sa intre inauntru". Poate numai in fosta Rusie, credinta a fost atat de oprimata cat a fost la noi. Sa nu uitam ca efortul comunismului a fost ca poporul roman sa devina ateu. La lumina acestor realitati istorice trebuie reexaminata spiritualitatea atat in areal contemporan, cat si in perspectiva unor deveniri ale caror inceputuri se intrevad prin ceata, prin care corabia statala inainteaza usor, cu grija sa nu se sfarame de stanci. S-a asezat asupra lumii o ceata, prin care se intrevede o confruntare grava cum n-a mai cunoscut inca omenirea, cand adversarul nu mai este o teava de tun, ci este o naluca, cand maini teroriste agita arma atomica, agita razboiul chimic, cand agita virusi ucigatori la care nu cunoaste nimeni antidotul. La ceasul acesta al istoriei, Masoneria de pe teritoriu cheama fratii sa stea stransi umar la umar, unul langa altul, spre a duce in continuare aportul nostru pozitiv, ca, inca o data o spun, sa ne ocupam locul pe care il meritam in lume. Chemarea noastra s-a adresat si se adreseaza tineretului, se adreseaza studentilor din toate domeniile de cercetare si suntem bucurosi ca am avut audienta. Intaia loja de studenti, Loja "Mihai Eminescu" a luat cu entuziasm fiinta. A doua loja, Nichita Stanescu este in curs de constituire.

Avem un tineret pe toate planurile extrem de dotat, se anunta la orizont o generatie avand ca pista de decolare pe Eugen Ionesco, de radacina din Slatina, acesta care a asezat ca si O'Neill teatrul contemporan pe coordonate noi in deplin acord cu gandirea lumii. Acum, cand Raul si-a intins in mod alarmant aripile peste lume, cand ignoranta si reaua vointa lasa locul unor forme din ce in ce mai subtile, chemarea spre o noua expresie a Lucrarii noastre Masonice, cere sa ocrotiti si sa respectam Adevarul, sa curmam avantul cu care securea coruptiei ciunteste zeci de suflete, sa ne unim prin traditionalul lant al fraternitatii, inchipuind din trupurile si mintile noastre acel zid unic pe care doar iubirea il poate intari. Pe data de 31 octombrie 6003 a fost trimisa o scrisoare tuturor Marilor Loji in care au fost mentionate urmatoarele: alaturi de toate natiunile lumii suntem si noi romanii, martorii multiplelor evenimente care continua sa otraveasca pacea omenirii. Dincolo de stradania personala de perfictibilitate, implinirea noastra nu va fi intreaga, decat, armonizandu-ne in grandioasa Lucrare a Masoneriei Universale, va asiguram, iubiti si respectati frati, de intreaga noastra disponibilitate, de alesul sentiment de iubire fraterna pe care-l nutrim fata de voi si toti fratii romani. Marea Loja Nationala a Romaniei continua din dorinta de Adevar si Dreptate, condamnarea oricaror acte de coruptie, extremism, sau terorism, acest flagel distrugator care loveste omenirea si viata alimentata de coruptie - sangele care iriga si constituie puterea actului terorist - care se cer anulate. Am fi onorati sa intelegeti ca noi continuam Lucrarea inceputa in 5880, regularizata in 5993, Lucrare reasezata pe eternele principii ale masoneriei universale, focalizandu-si pretuirea pe neclintitele elemente de traditie masonica. De aceea nadajduind intr-o buna si fraterna intelegere a intentiilor noastre, va asiguram inca o data de intreaga noastra pretuire si deplina disponibilitate la conlucrare. In ziua de 24 Ianuarie 6003, la Casa Vernescu, Calea Victoriei 113, Bucuresti, la ora 1200, Marea Loja Nationala a Romaniei a sarbatorit jubileul de 10 ani de activitate masonica depusa in cinstea Ordinului, spre binele Patriei in prezenta delegatiilor fratilor din teritoriu. Europa nu constituie ca Statele Unite ale Americii o natiune, Europa este o constelatie de culturi, de traditii, de orgolii, pe care masoneria Continentului cauta sa-i dea un numitor comun. In acest sens Marea Loja Nationala a Romaniei incorporeaza lucrarii, gasirea modalitatii corecte ca cele cinci principii fundamentale: Credinta in existenta Marelui Arhitect al Universului, tinutele rituale tinandu-se intru Gloria Sa; Prezenta celor Trei Mari Lumini ale Francmasoneriei: Biblia, Echerul si Compasul; Interzicerea dicutiilor cu subiect politic sau religios in cadrul tinutelor rituale; Neadmiterea femeilor in cadrul tinutelor rituale; Respectarea intocmai a Landmark-urilor;

Marea Loja Nationala a Romaniei este membra cu drepturi depline a Confederatiei Marilor Loji Unite ale Europei prin semnarea acordului de aderare de catre Marele Maestru Viorel Danacu la Paris, in anul 6004. Constitutia si Regulamentul sunt aceleasi cu cele ale membrilor Confederatiei Marilor Loji Unite ale Europei.

Ce este Francmasoneria
- O frie a oamenilor liberi

- O instruire pe calea vieii - O educaie moral - O frie - O perspectiv modern asupra societii - Un pas ctre viaa spiritual - O societate organizat - O perfecionare realizat n trepte Francmasoneria este un Ordin iniiatic strvechi i respectat n ntreaga lume, cu un caracter tradiional i simbolic. Ea este o frie a oamenilor liberi, indiferent de religie sau de clasa social. ntemeiat pe principiul toleranei, Francmasoneria se dezvolt prin diversitatea sa confesional i social, spre atingerea unui el comun: urmarea propriului drum al fiecruia dintre noi ctre perfecionarea de sine. De aceea, Francmasoneria ofer unelte simbolice i tradiionale oricui dorete s se perfecioneze. Oricine se poate autoperfeciona prin experiena vieii i o bun nelegere a eticii. Masoneria este o frie care permite fiecruia s se mbogeasc din experiena celorlali, devenind astfel capabil s rspund n mod practic la multitudinea de probleme pe care le implic societatea contemporan. "Modernitatea" nceteaz s mai fie asociat unei idei monolitice, presupunnd complexitatea i varietatea tuturor interaciunilor noastre. Masoneria este un pas spiritual, structurat asemeni unei organizri a vieii umane i a unei modaliti de existen. Organizaia Masonic exist pentru a garanta libertatea i independena creaiei i muncii fiecruia, ct i pentru a asigura un

sprijin colectiv. Drumul este alctuit din mai multe etape, care permit un progres continuu. Datorit acestui amestec dintre libertatea individual i tradiie, Francmasoneria a putut s aib o continuitate

inalterabil din secolul al XVIII-lea pn n prezent, rmnnd n acelai timp neschimbat i totui contemporan. Masoneria lupt pentru respectarea drepturilor omului, pentru respectarea legilor i tradiiilor patriei. Ea face front mpotriva ignoranei, violenei, corupiei i necinstei ntre oameni i popoare, mpotriva ateismului. Masoneria propune dialogul i tolerana, construiete puni care apropie, atenund ceea ce ne separ. Adversarii Masoneriei au fost i sunt: ignorana, reaua voin, obscurantismul cultural i ideologic, minciuna, laitatea, ateismul, necinstea, falsificarea istoriei, totalitarismul i extremismul de orice fel. Cunoate-te pe tine nsui, iubete-i aproapele, ajut-l, respectndu-i demnitatea iat regula de aur a Masoneriei. O alian a oamenilor liberi Cultivarea libertii tuturor oamenilor este mai important dect cultivarea libertii individuale. n ceea ce privete libertatea celorlali, nu numai c i poi mbogi propriile idei i experiene, dar, mai mult dect att, e posibil s descoperi c propriile certitudini nu mai sunt chiar att de imuabile i distincte. Respectnd libertatea celorlali se poate ajunge la descoperirea propriei liberti. Nu se pune n discuie negarea propriei liberti i propriei credine, ci acceptarea libertii i credinei celorlali n deplin cunotin i libertate. n cele din urm, aceast libertate poate fi verificat prin extinderea afirmaiei c micarea masonic nu va coincide niciodat cu personalitatea unui singur om. O instruire pe calea vieii Unitatea biologic a umanitii presupune stoparea rasismului. Nu exist om superior ori inferior semenului su, ci doar o mare diversitate etnic i cultural, la care se adaug diferitele grade de evoluie a societilor umane. ntre Om i toate fiinele din Univers, de la cele infinit de mici pn la cele nespus de mari, se

creeaz o relaie de interdependen, i, fiind contient de acest lucru, fr nici o reprezentare dogmatic, Omul se unete cu spiritul etern, Sufletul ori Arhitectul Cosmosului, simbolul perfeciunii. O educaie moral Structurile i esena Francmasoneriei Regulare sunt de ordin moral i democratic. Cuvntul "moral", considerat ntr-o anumit perioad drept a fi dogmatic i revalorificat astzi n numele eticii, are mai multe nelesuri. n Masonerie, n drumul fiecruia ctre perfe cionare,

face parte din drumul ctre libertate i semnific o noiune simpl: punerea n concordan a gndurilor cu faptele noastre. Aceast armonie este ns greu de realizat n societatea noastr contemporan i implic o mare doz de stpnire de sine i curaj. O asociaie fratern Masoneria i ndreapt eforturile spre perfectibilitatea omului, aproapele fiind considerat Frate; astfel, prin iubire poi deveni mai bun, mai luminat, mai drept, mai tolerant i deci mai folositor societii. Atunci cnd ncerci s te perfecionezi, este important s gseti un grup de oameni, cu care poi s faci schimburi de idei, care s se sprijine reciproc i care s practice mpreun virtutea toleranei. Francmasoneria este o frie, ce exist datorit eforturilor depuse mpreun de un grup de oameni care lucreaz unii de acelai gnd i contientizeaz c n acest mod avanseaz pe drumul perfecionrii de sine. Aceast frie este o legtur profund contientizat, care ne leag de toi ceilali, fie c sunt Masoni ori nu. O perspectiv modern asupra societii Omul modern trebuie s gndeasc la scar mondial; el trebuie s vad dincolo de barierele rasiale, filosofice i religioase, care, cel mai adesea, l separ de semenii si. n toate manifestrile sale, dogmatismul nu poate fi dect nefast pentru lumea n care trim noi n prezent. Masoneria este o experien care demonstreaz c universalitatea nu este i nici nu trebuie s fie sinonim cu uniformitatea, ci dimpotriv. Un pas ctre viaa spiritual

Pentru a izbndi n pstrarea echilibrului dintre diversitate i armonie, Masoneria tradiional face apel la principiul suprem care este dincolo de realitatea material, social i religioas. Unii oameni i spun "Dumnezeu", alii "Energie", ns n Masonerie este numit "Marele Arhitect al Universului", pentru a se evita discuiile contradictorii. Credina ntr-o fiin superioar sau ntr-un principiu suprem i practic de autoperfecionare definesc Masoneria drept un mod spiritual de a fi n lume, n cel mai larg sens al termenului. O societate organizat Francmasonii lucreaz mpreun n Loji (numite i Ateliere) care, la rndul lor, formeaz o Mare Loj. Precum n

orice alt societate, activitatea fiecrei Loji este coordonat de un Consiliu condus de un preedinte (Maestrul Venerabil). Pe aceeai structur, activitatea fiecrei Mari Loji este coordonat de un Mare Consiliu condus de Marele Maestru. Pentru ca n interiorul acestor forme de organizare s nu se creeze centre de autoritate individual, Marii Maetri, Marile Consilii, Maetrii Venerabili i Consiliile trebuie s fie alese prin vot la intervale regulate. Principiul absolut este: "Masoni liberi n Loji libere". Marile Loji sunt instituii cu o organizare i legi precis definite, ce concord cu legile rii n care funcioneaz fiecare Obedien n parte. Fiecare Mare Loj deine o putere i jurisdicie suverane asupra tuturor Lojilor Simbolice aflate sub Obediena sa.
O perfecionare realizat n trepte Masoneria Speculativ cuprinde trei grade simbolice, numite i "strvechi" Ucenic, Calf i Maestru. Diversitatea alegoriilor i bogia nvmintelor fiecruia dintre aceti trei pai ctre perfecionare sunt foarte mari. Dac s-a mai urcat cu un pas pe scara lefuirii de sine nu nseamn c se instituie un raport de superioritate fa de cei care nu au fcut pasul respectiv. E de datoria celui care a mai fcut un pas s i ajute pe ceilali s urce ctre propria perfecionare. Fiecare grad presupune experiena definitorie i are propriul simbolism la care Francmasonul este chemat s mediteze.

Marile Loji sunt organizaii autonome i suverane, ce i extind autoritatea asupra Lucrrilor n cele trei grade ale tuturor Lojilor aflate n Obedien. "Masoneria Strveche i nealterat" ("pure Antient Masonry"), cum o denumete Marea Loj Unit a Angliei (prima Mare Loj din lume, motiv pentru care poart i titlul de "Marea Loj Mam a Lumii"), cuprinde exclusiv gradele tradiionale de Ucenic, Calf i Maestru, ce sunt ntemeiate pe tradiia simbolic i esoteric a constructorilor de catedrale. ncepnd din ultimele decade ale secolului al XVIII-lea, pe lng ritualurile strvechi ale celor trei grade, au fost create noi ritualuri, ce au fost cu timpul sistematizate n "gradele masonice conexe" (numite i "adiacente", "auxiliare" sau "suplimentare"). Dac cele trei grade strvechi de Ucenic, Calf i Maestru sunt plasate sub jurisdicia suveran a unei Mari Loji, "gradele conexe" sunt administrate de "Riturile de Perfecionare", ce sunt corpuri masonice "conexe" ("appendant bodies") Marilor Loji i independente din punct de vedere organizatoric fa de acestea. Corpurile conexe pot fi nfiinate i i pot desfura activitatea ntr-o Obedien masonic doar n baza Concordatului cu Marea Loj care i extinde jurisdicia asupra statului respectiv. Ele i pot recruta membrii exclusiv din rndul Maetrilor Masoni activi ai Marii Loji n jurisdicia creia funcioneaz i cu care au ncheiat un concordat. De aceea se numesc i "corpuri concordate".
n duminica a asea din postul Patelui, cunoscut n popor i sub numele de Duminica Floriilor, Biserica srbtorete intrarea triumfal a lui Iisus Hristos n Ierusalim. Dup modelul mulimii din cetatea Ierusalimului care l-a ntmpinat pe Mntuitorul cu frunze de palmier, Biserica Ortodox a rnduit ca, dup svrirea Sfintei Liturghii, s se sfineasc ramurile de salcie aduse de credincioi. Slujitorii Bisericii citesc rugciuni de sfinire a salciei, innd n mini aceste ramuri nmugurite, cu lumnri aprinse, ca simbol al biruinei vieii asupra morii, fiind cunoscut faptul c salcia are o putere mare de regenerare. De Florii, atenia comunitii tradiionale era ndreptat, pe lng srbtoarea religioas, ctre renaterea vegetaiei. De fapt, denumirea popular a srbtorii vine de la zeia roman a florilor, Flora, peste care cretinii au suprapus srbtoarea intrrii Domnului n Ierusalim. Astfel, pe lng srbtoarea cretin a intrrii Mntuitorului n Ierusalim, au aprut i nenumrate obiceiuri i tradiii, att n mediul rural, ct i n cel urban, cele mai multe de sorginte pgn. Cretinii prznuiesc Intrarea Mntuitorului participnd la Sfnta Liturghie, mpodobind cu ramuri de salcie sfinit icoanele, uile i ferestrele gospodriilor lor i pstrnd rnduiala postului. Aceste ramuri sfinite se pstreaz peste an, fiind folosite cu credin la tmduirea diferitelor boli. Ele mbodobesc icoanele, uile, ferestrele, intrrile n grajduri, fntnile i streinile caselor. Oamenii mai obinuiesc i s nfig aceste ramuri n straturile proaspt semnate, s le pun n hrana animalelor sau s le aeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaz castitatea, dar i renaterea vegetaiei, amintind totodat de ramurile cu care a fost ntmpinat Iisus la intrarea n Ierusalim, n aceast zi. Pentru cretini, petele (ihtios n greac) este un simbol hristic, de mare nsemntate pentru comunitile cretinilor din primele secole. Intrarea Mntuitorului n Ierusalim prefigureaz demnitatea mprteasc a lui Iisus Hristos, care vine clare pe asin. nsui Dumnezeu d exemplu de smerenie i se descoper ca mprat al Pcii, al unei

mprii care nu aparine lumii acesteia i nu se conduce dup legile ei. Ierusalimul a fost pentru poporul iudeu centrul spiritual. Aflai sub robie roman, iudeii ateptau cu nerbdare venirea unui eliberator. De aceea, intrarea lui Iisus n Ierusalim a fost vzut ca o ans de eliberare. Pentru cretinii-ortodoci, Ierusalimul ceresc sau tronul lui Dumnezeu este mpria Cerurilor deschis spre a fi motenit de cei care mbrac haina Sfntului Botez i l primesc pe Hristos n inimile lor. Semnificaia cretin a acestei zile este una foarte puternic, reprezentri ale lui Hristos intrnd n ora clare pe un mgar ntlnindu-se frecvent n pictur. Arabii aprind candele, mpodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii mpletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiai s i druiasc ramuri de salcie n aceast zi. Adaptrile se datoreaz condiiilor diferite n care triesc popoarele, dar esena vegetal este aceeai. Floriile deschid sptamna cea mai important pentru pregtirile de Pati, cunoscut sub numele de "Sptmna mare". Floriile nseamn primul praznic mprtesc, numit i Duminica Stlparilor (popular Florii sau Flurii). Prznuirea se face numai duminica, la fel ca Patele. Numele deriv din latinescul Floralia, srbtoare a vegetaiei. Duminica Floriilor este precedat de Smbta lui Lazr. n aceast zi, Isus Hrisos i arat din nou minunile, nviindu-l pe Lazr, la patru zile de la moarte. Dup aceast minune, mulimile strnse la porile cetii l-au ntmpinat cu flori i l-au aclamat pe Mntuitor, la intrarea n Ierusalim. Saptamana Mare, ultima saptamana a Postului Pastelui, numita si Saptamana Patimilor, are menirea de a pregati credinciosii pentru Inviere. Anul bisericesc sau liturgic, cu randuielile sale bine stabilite, cu sarbatorile, posturile, pomenirile mortilor si alte momente importante din cursul sau, urmareste sa mentina trairea credinciosilor in amintirea vietii Mantuitorului Hristos, a sfintilor si a evenimentelor importante din istoria mantuirii noastre. Pentru a simti bucuria pascala trebuie sa ne pregatim in aceasta saptamana atat sufletul, cat si trupul, inasprind postul pe cat ne sta in putinta macar in aceste ultime zile, care sunt si cele mai importante din Post. Dupa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revarsa si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inca din ceasul intai la Hristos. Luni si marti, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urma invataturi ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Pasti, fiecare credincios luand aminte in aceasta zi la doua exemple: cel al pacatoasei desfranate, instrainate de Dumnezeu (dar care aducand in aceasta zi mir si ungandu-L pe Hristos, devine mironosita) si cel al lui Iuda (ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vandut, tot astazi, pentru treizeci de arginti fariseilor si carturarilor ce voiau sa-L ucida). Gestul lui Iuda a facut ca, mai tarziu, ziua de miercuri sa fie declarata zi de post, ea fiind, alaturi de vineri (ziua in care Iisus a fost rastignit), una din cele doua zile ale saptamanii in care trebuie sa posteasca crestinii de-a lungul anului. In Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si impartaseasca. Tot in Joia Mare, in Maramures nu se da prescura acasa, ci se opreste de la toata lumea, caci din ea se pregatesc pastile. Seara, lumea se duce la priveghi, la denie, toti in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru. Vopsitul oualor in rosu se face in Joia Mare, urmand ca in Sambata Mare sa se coaca pasca si cozonacul ce vor fi aduse la biserica in noaptea de Inviere pentru a fi sfintite. Patru lucruri sunt praznuite in Joia Mare: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Domneasca la care s-a instituit Taina Impartasaniei (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida. In Vinerea Mare, nu se mai slujeste Sfinta Liturghie, se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic, nici macar clopotele nu se trag. Daca trebuie vreun mort ingropat, se-ngroapa numai cu bataie de toaca. De cand se slujeste Punerea in Mormant si pana in ziua Invierii, nu se trag clopotele. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tinguirii lui Hristos, care se afla acum in mormant. La sfarsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfantul Aer, pe sub care trec apoi toti credinciosii. Numit si Epitaf, Sfantul Aer este o panza de in sau de matase, de catifea sau de musama pe care se afla imprimata, brodata ori zugravita icoana inmormantarii Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos. Sambata Mare este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de Pasti. In Sambata Mare la miezul noptii, lumea porneste in liniste spre

biserica, pe drum se vorbeste in soapta, iar la slujba toata lumea sta cu mare evlavie. Dupa ce iau lumina, oamenii merg in cimitir la capataiul mortilor familiei si aprind si acolo lumanari, ca si cei trecuti dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului. Lor li se da de pomana si in ziua de Inviere, dar si peste o saptamana, cand e Pastele Mortilor. De aceea, culoarea cu care s-au vopsit ouale de Pasti nu se arunca, ci se pastreaza o saptamana, cand se rosesc din nou oua, se duc la biserica, se slujesc si apoi se duc afara, la morminte, si se dau de sufletele celor dusi. In intervalul dintre rastignirea pe cruce si Inviere, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormant trei zile si in acest timp S-a coborat cu sufletul la iad, sfaramandu-i portile. Traind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit sa ne arate ca este posibila o viata spirituala, biruitoare si fericita, si fara de trup. Pana la El, oricine murea se ducea la viata chinuita din iad, intrucat toti treceau pragul eternitatii cu sufletul transfigurat de pacat. Aceste trei zile de viata ale lui Iisus cu sufletul despartit de trup formeaza inceputul Raiului. Incepand din acest moment, sufletele celor drepti sunt asezate in Rai pana la Invierea lor cu trupurile. Aceasta inviere, numita si Invierea de Obste, va avea loc la a doua venire a Mantuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorat la iad a fost acela de a incredinta si celor de acolo, care au trait pe pamant inaintea Sa, Vestea cea buna a mantuirii neamului omenesc de sub robia diavolului si a pacatului. Deniile din Saptamana Patimilor sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine. Deniile din Saptamana Mare atrag insa o multime de credinciosi; se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta si Prohodul Domnului. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara. Ele ne duc cu gandul la primele veacuri crestine, cand cultul divin se savarsea seara, spre ziua urmatoare, creand acea atmosfera de mai apropiata comuniune cu Dumnezeu si de meditare la viata de apoi. In prima zi, astazi, se face pomenire despre Iosif cel prea frumos, pierdut de fratii sai ca prototip al lui Iisus Hristos, vandut si rastignit de conationalii sai, dar si de smochinul neroditor ca simbol al sinagogii, care nu a adus rodul mantuirii pe care l-a odraslit din plin Biserica crestina. De luni pana vineri, in ziua cumplita a rastignirii, preotii rostesc rugaciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament (Psalmi, Profeti etc.), numite paremii. Cat despre Evanghelii, ele sunt randuite astfel ca in fiecare zi din Saptamana Patimilor sa se citeasca o anumita Evanghelie. Cele mai importante denii sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de denia mica si denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice, citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor si scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Cea de vineri seara se deosebeste de celelalte denii prin Cantarea Prohodului, si inconjurarea bisericii cu Sfantul Epitaf (cusatura sau pictura de mare frumusete care reprezinta scena punerii in mormant). Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul. De aceea, in aceasta zi, in orice biserica crestina din lume, nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgica. In schimb, vineri seara se oficiaza Denia Prohodului. Mai intai, tineri si batrani, in lant neintrerupt, trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul. Pe ea este asternuta o fata de masa bogat pictata, cu punerea in Mormant a Mantuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii, strana si credinciosii canta Prohodul Domnului. Deniile nu sunt doar slujbe de dimineata savarsite seara, pana tarziu in noapte, ci scopul lor principal este, ca prin rugaciune si cantare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa alungam din suflet intunericul pacatelor si sa ne umplem de lumina cea tainica si nevazuta a prezentei iubitoare a lui Hristos in noi. Deniile primenesc sufletul prin curatare interioara, reculegere si concentrare in rugaciune, pentru a putea trai deplin si profund taina si bucuria Invierii