Sunteți pe pagina 1din 23

Pr.

Dan Bdulescu Biserica si francmasoneria

pagina ntreag pagina principal

Parlamentul Romniei are 90% din membri masoni (Dan Amadeo Lzrescu). Templul provizoriu al masonilor e cldirea Parlamentului! Guvernul Romniei d Masoneriei statutul de institutie de utilitate public! La primul convent al Masoneriei, presa si publicul beneficiar n-au avut acces! Presedintele Romniei apare in prefata crtii Misterele templului masonic, artnd meritele Masoneriei tocmai acum cnd Masoneria isi caut o cldire pentru templu; Judectoria si Politia il caut pe Bivolaru de la MISA, pentru N cauze stiute (publice) si una nestiut: editarea revistei Francmasoneria si a dou crti impotriva masonilor; Patriarhia Ortodox instaleaz in curtea sa statuia lui Ioan Cuza[1], masonul care a secularizat averile mnstiresti si de la care incoace, Statul n-a mai iubit Biserica. Ce urmeaz?!

Istoric. Dup izgonirea din rai istoria omului continu cu cele dou ramuri: cea a lui Set (fiii lui Dumnezeu) - binecuvntat si cea a lui Cain revendicat, cu dreptate, de francmasoni a fi protoprintele lor.[2] Duhul magic al acestuia si al semintiei sale s-a remarcat prin inventarea uneltelor, tehnicii, tehnologiei, artei, instrumentelor. Mason inseamn propriuzis zidar; omul de tip cainit se vrea si el a fi un zidar, un ziditor, dar nu mai se aseamn Ziditorului su. Inruttirea progresiv a semintiei magice (masonice) cainite a determinat luarea hotrrii radicale de strpire (eliminare) fizic prin potopul universal. In urma acestuia supravietuiesc cei opt insi: Noe cu fii si (Sem, Ham si Iafet) si sotiile lor, din semintia setit binecuvntat a dreptilor (religiosii ortodocsi). Dar, contrar ideilor optimiste ale evolutionistilor, situatia se inrutteste din nou, si neamurile postdiluviene: semitii, iafetitii si hamitii cad in idolatrie si masonerie. C asa au stat lucrurile ne dovedeste momentul zidirii Turnului Babel, unirea neamurilor impotriva lui Dumnezeu: Facerea Cap XI Si era tot pmntul un rost si un glas la toti. Si fu dup ce au purces ei de la rsrit, aflar cmpu in locul lui Senaar si lcuir acolo. Si zise om ctr vecinul su: Veniti s facem crmizi si s le ardem in foc. Si le fu lor crmida in loc de piatr, si varul le era lutul. Si ziser: Veniti s ne zidim noao cetate si turnu cruia vrful va fi pn in ceriu, si vom face noao nume mai nainte dect ne vom rsipi pre fata a tot pmntul. Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele l-au zidit fiii oamenilor. Si zise Domnul: Iat, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dnsii toate cte vor apuca a face. Veniti si, pogornd, s turburm acolo limbile lor, pentru ca s nu auz fiestecarele glasul aproapelui su. Si-i rsipi pre dnsii Domnul de acolo preste fata a tot pmntul, si potolir a face cetatea si turnul. Pentru aceaea s-au chemat numele ei Turburare[3], pentru c acolo au turburat Domnul rosturile a tot pmntul si de acolo au rsipit pre dnsii Domnul preste fata a tot pmntul.

Interesant este faptul c francmasonii nu fac de obicei nici o referire la acest moment crucial al istoriei omenirii. In loc de aceasta se face o trecere la alt moment important din istoria constructiilor: Templul Regelui Solomon. Originile societtilor francmasonice sunt destul de greu de trasat cu sigurant, cronologia prezentnd fluctuatii semnificative. Totusi, pentru aparitia francmasoneriei moderne speculative se propune ca dat secolul XVII si ca loc Scotia. Francmasoneria operativ breslele de zidari constructori de catedrale, aveau o organizare in mare parte secret, bazat pe un crez filosofic comun, cum ar fi cel mai timpuriu care s-a pstrat, datat in jurul anului 1400 numit The Old Charges, o scriere ermetico-moralist. Doctrina francmasoneriei se bazeaz pe o mitologie proprie, fiind legat de Egipt si Templul lui Solomon.

Imprtiei III,[4] Cap. V Si trimise Hiram, impratul Tirului, slugile lui ctr Solomon, pentru cci au auzit c pre el au uns intru imprat in locul lui David, ttne-su, cci iubind era Hiram pre David toate zilele. Si au trimis Solomon ctr Hiram, zicnd: Tu stii pre tat-mieu, David, c nu putea ca s zideasc casa numelui Domnului Dumnezului mieu, de ctr fata[5] rzboaielor ce l-au incunjurat pre el pn i-au dat Domnul pre ei supt urmele picioarelor lui. Si acum au odihnit Domnul Dumnezul mieu mie, pre imprejur nu iaste hiclean, nu iaste tmpinare rea. Si iat, eu zic s zidesc cas numelui Dumnezului mieu, in ce chip au grit Domnul ctr David, tatl mieu, zicnd: 'Fiiul tu, pre carele voiu da in locul tu pre scaunul tu, acesta va zidi casa numelui Mieu'. Si acum porunceaste si s-m taie leamne den Livan. Si iat, robii miei, impreun cu robii ti, si simbria lucrului tu da-voiu tie, dup toate cte vei zice; cci tu stii c nu iaste la noi stiind leamne a tia, precum sidoneanii. Si fu dup ce intelease Hiram cuvintele lui Solomon, s bucur foarte si zise: Blagoslovit Dumnezeu astzi, Carele au dat lui David fecior intelept preste norodul cel mult acesta. Si au trimis Hiram ctr Solomon, zicnd: Auzit-am de toate carele ai trimis ctr mine. Eu voiu face toat voia ta la leamne de chedru si de pefcu[6].

Robii miei le vor pogori pre eale de la Livan la mare si eu le voiu pune pre eale plute, den locul carele vei trimite ctr mine; si le voiu scutura pre eale acolo si tu le vei rdica. Si vei face voia mea, ca s dai pine casii meale. Si era Hiram dnd lui Solomon chiedri si pini si toat voia lui. Si Solomon au dat lui Hiram 20 000 de cori[7] de gru si mahil[8] casii lui si 20 000 de veth[9] de untdelemnu pisat; intr-acesta chip da Solomon lui Hiram pre an. Si Domnul au dat intelepciune lui Solomon, in ce chip au grit lui. Si era pace intru mijlocul lui Hiram si intru mijlocul lui Solomon, si puser fgduinta intru mijlocul lor. Reproducem in continuare pasaje din Sfnta Scriptur spre a limpezi aspectele intunecoasei mitologii francmasonice legate de personajul Hiram, asimilat intr-un fel lui Osiris. Dar nimic de acest fel in Cartea sfnt:

Cap. VII Si au trimis impratul Solomon la Tiros si au luat pre Hiram de la Tiros, Fecior unii fmei vduve, si acesta den fealiul lui Neftalim, si tatul lui, om tirian, mester de aram si plin de mestersug si de priceapere si conostint a face tot lucrul cu aram. Si s duse ctr impratul Solomon si au fcut toate lucrurile. Si au topit pre cei 2 stlpi la elamul[10] casii, si 18 coti inltimea stlpului, si imprejurul 14 coti imprejura pre el, si grosimea stlpului, de 4 deagete spturile, si asa stlpul al doilea. Si doao glvnte[11] deasupra au fcut s le dea preste capetele stlpilor, vrstur de aram; de 5 coti inltimea unii glvnte si 5 coti inltimea glvntei a doua. Si au fcut doao mreji, ca s acopere glvnta stlpilor, si mreaj la o glvnt si mreaj la glvnta a doua; si lucru spnzurat, doao rnduri de rodii de aram mrejite, lucru spnzurat, rnd preste rnd, si asa au 18 fcut la a doua glvnt. Si glvnte preste capetele stlpilor, lucru de crin, 19 dup elam, de 4 coti. Si polimar[12] preste amndoi stlpii, si deasupra coastelor[13] bold[14], si de rodii[15] 200 de rnduri preste cpeteaua[16] a doua. Si s-au pus stlpii lui elam al besearecii si au pus un stlp si au numit numele lui Iacum[17] si au pus stlpul al doilea si i-au numit numele lui Voloz[18]. Si preste capetele stlpilor, lucru de crin; si s svrsi lucrul stlpilor.

Arhitectura Sfntului Templu din Ierusalim a fost preluat de nesfnta masonerie cu simbolistica mintilor czute ale fratilor arhitecti: De fiecare parte a usii se afl o coloan goal, din bronz, avnd un capitol suportnd rodii intredeschise. Pe trunchiul coloanei din stnga de la intrare, adic coloana aflat la nord, se gseste litera J (de la Jakin) pe cea a coloanei din dreapta, sau la miaz-zi, se afl litera B (de la Boaz).[19] Cu timpul masoneria operativ este inlocuit de masoneria speculativ ai crei membri provin la inceput din rndurile burgheziei scotiene si engleze avnd ca reprezentanti pe scotianul William Schaw (1550-1602) si pe astrologul britanic Elias Ashmole (1617-1692), initiat in anul 1646.

Variante. Fiind rodul intrigilor omenesti, masoneria cunoaste o serie intreag de variante, rituri, acceptate, regulate sau tot soiul de dizidente. De aceea, socotim suficient in iconomia lucrrii noastre a descrie ca exemplu ritualurile de initiere in masoneria suedez:

GRADUL I Discipolul Sf. Ioan Acesta este primul grad, care are un ritual de debut, din care fac parte sbii, bastoane si altele. Viitorul discipol este legat la ochi si rspunde la unele intrebri. Are loc jurmntul de tcere, iar maestrul de ceremonie spune c acela care incalc jurmntul va fi inftisat unui tribunal competent... Discipolul trebuie s rspund acum la intrebarea: Esti gata sti amesteci sngele cu cel al confratilor? si maestrul care face initierea bate de trei ori intrun compas indreptat spre inima neofitului... GRADUL III Maestrii Sf. Ioan Localul va fi o capel mortuar intunecat. In mijlocul camerei se afl un cosciug iar pe capacul acestuia se afl un cap de mort. Pe altar se afl o Biblie, un craniu si dou oase de mort incrucisate. Acum are loc o inmormntare ritual. Cel ce va deveni maestru al Sf. Ioan se intinde in cosciug si este purtat in sunete de muzic mortuar. Se mai introduce si o alt notiune de ctre maestru: Mac-Benac, ceea ce inseamn carnea se desprinde de pe oase, sau cu alte cuvinte corpul a inceput s se descompun. Maestrul spune memento mori. O mistrie atrn de o panglic albastr pe sortul maestrului Sf. Ioan. GRADELE IV-V Discipolii sau confratii Sf. Andrei ...Cel care va fi discipol sau confrate in loja Sf. Andrei este expus acum unei noi incursiuni simbolice pe trmul mortii. El merge singur printr-un coridor decorat cu capete de mort si oase. In final, maestrul indreapt pumnalul ritual ctre ochiul drept al neofitului, apoi ctre gura acestuia. GRADUL VI Maestrii Sf. Andrei

Pe altar se afl se afl Biblia, o lamp, trei sfesnice cu trei brate si un craniu de mort pe dou oase incrucisate. Intr-o camer alturat, pe podea, se afl un cosciug. Discipolul devine aici maestru al Sf. Andrei. I se leag o panglic la gt si maestrul deputat spune: Pe baza angajamentelor fcute de tine, te leg cu aceast panglic aurit legmntului, astfel inct, dup terminarea probei s devii o verig din inseparabilul nostru lant frtesc.... GRADUL VIII Cavaler Templier Pentru acela care este numit cavaler templier se deschide o lume mult mai larg, care este necunoscut celor de grade inferioare. Ordinul are o capel proprie. Pentru ritualul de grad VIII, in camera de pregtire se afl o mas cu o Biblie deschis. Acolo sade maestrul de ceremonii care detine un formular cu 9 angajamente pe care aspirantul trebuie s le semneze... In marea sal a capelei, altarul este imbrcat in negru. Cosciugul este acoperit cu o pnz neagr cu margine de aur. Pe aceasta este cusut o cruce rosie. Cel ce va deveni Cavaler Templier sau mai complet, Mult Strlucitor Cavaler al Ordinului Templierilor al Domnului nostru Isus Cristos sfnt si srac se va imbrca dinainte in armur de cavaler... GRADUL IX Gradul Luminii Pentru ritualul de gradul IX este nevoie de mai multe incperi: camera de pregtire, camera capitoliului, camera alb si camera de curtire. Toti cavalerii ordinului poart haine albe si pumnale... GRADUL X:1 si X:2. Gradul Secret Gradul al zecelea este imprtit in dou: unul deschis, cunoscut, X:1, si altul care, pn in prezent este strict secret, X:2, respectiv Legmntul intern, care necesit ritualuri de snge. Ceremonia pentru X:1, cuprinde angajamente si proceduri simbolice, maestrul de ceremonii bate in altar ti toti cei de fat pornesc in procesiune ctre capel, iar acolo un preot conduce un ritual cu frngerea pinii. Inaintea ceremonialului pentru gradul X:2 se aminteste solicitantului jurmntul fcut de acesta inc de la gradul I asupra amestecului de snge, iar apoi acesta va trebui s-l exercite. Un preot ia cupa ordinului in care se afl vin. Inainte, cel care voia s fie primit se tia la degetul mare de la mna dreapt si picura snge in cup. Astzi, acest lucru se face doar simbolic. Conform ritualului, preotul ia si aduce o cup de cristal cu snge vechi, al fratilor deja primiti, si las doar trei picturi s se amestece cu vinul cel rosu din cupa Ordinului. Preotul citeste ceva din Biblie si invit pe aspirant s bea din amestecul de vin cu snge. Apoi bea si preotul insusi si trimite amestecul de vin cu snge si celorlalti confrati ce se afl in jurul altarului. GRADUL XI Gradul de maestru Templier Acest grad este de fapt o functie care decerneaz titlul de ,Mult Iluminat Frate Cavaler si comandor al Crucii rosii. In timpul ceremoniei, cosciugul se afl in mijlocul slii inconjurat de 81 de lumnri aprinse. Maestrul cel mare deschide adunarea, un preot conduce rugciunea si cntrile de psalmi. Cavalerul care va fi primit in noul grad este adus in sal imbrcat in mantie alb, iar ceremonialul are multe similitudini cu hirotonirea de preoti sau clugrirea din biserica romano-catolic...[20]

Reprezentanti Pe reteaua internet se pot accesa mai multe documente legate de prezentarea unor figuri marcante ce au fcut sau fac parte din masonerie. Iat un extras de acest gen:

Lista Francmasonilor renumiti PRESEDINTI S.U.A: George Washington, James Monroe, Andrew Jackson, Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, Harry S. Truman, Lyndon B. Johnson, Gerald R. Ford. LIDERI POLITICI: Winston Churchill, Simon Bolivar, Benito Juarez, Edward VII, George VI, Pandit Nehru, Lajos Kossuth, Giuseppe Mazzini, Eduard Benes, Regele Hussein al Iordaniei, Yasser Arafat, Francois Mitterand, Helmut Kohl, Gerhard Shroeder, Tony Blair, Yikzak Rabbin, Cecil Rhodes, Benjamin Franklin, Rev. Jesse Jackson, Robert Dole, Al Gore, Printul Phillip, Zbigniew Brzezinski, Lordul Peter Carrington, Andrew Carnegie, W. Averell Harriman, Henry Kissinger, Robert McNamara. ARTISTI: W.A. Mozart, Leopold Mozart, Ludwig van Beethoven, Jean Sibelius, Franz Liszt, Josef Haydn, Richard Wagner, George Gershwin, Count Basie, Louise Armstrong, Nat King Cole, Giacomo Meyerbeer, John Wayne, Clarke Gable, Ernest Borgnine, Oliver Hardy, Walt Disney, Duke Ellington, Douglas Fairbanks, Leonardo da Vinci, Bob Hope, Harry Houdini, Al Jolson, Harold C. Lloyd, Ronald Reagan, Peter Sellers, William Shakespeare, Cecil B. DeMille. MAGNATI AI FILMULUI: Jack Warner, Louise B. Mayer (MGM), Darryl F. Zanuck (20th Century Fox) INDUSTRIE, COMERT, FINANTE: Henry Ford, Walter P. Chrysler, Pehr G. Gyllenhammar (Volvo), Percy Barnevik (ABB), Andr Citron, Samuel Colt (Colt revolver), familia Rockefeller, familia Rothschild, King C. Gillette (lame de ras), Charles C. Hilton (Hilton hotels), Sir Thomas Lipton (Tea), Ransom E. Olds (Oldsmobile), David Sarnoff (printele televiziunii), Edgar Bronfman Jr. (Seagram Whiskey), Rich DeVos (Amway), Alan Greenspan (Fed. Reserve), Giovanni Agnelli (FIAT), Peter Wallenberg (SE-Bank Sweden) AVENTURIERI: Charles A. Lindbergh, Roald Amundsen, Amiralul Richard Byrd, Casanova, William "Buffalo Bill" Cody, Davy Crockett, FILOSOFI: Johann Wolfgang von Goethe, Gotthold E. Lessing, Voltaire ASTRONAUTI: Buzz Aldrin, Neil Armstrong, Leroy Gordon Cooper, Edgar D. Mitchell, John Glenn SCRIITORI: Mark Twain, Sir Walter Scott, Rudyard Kipling, Robert Burns, Heinrich Heine, Alexander Puskin, Sir Arthur Conan Doyle, Jonathan Swift, Oscar Wilde, Jules

Verne, H.G. Wells, Robert Burns, Carlo Collodi (Pinocchio), Edward Gibbon, Rudyard Kipling, Lewis Wallace (Ben Hur), Alexander Pope STIINT: Carl Sagan, Hans C. Orsted, J.J Frk. von Berzelius, Albert Abraham Michelson (viteza luminii), C.F.S. Hahnemann (homeopatia), Alexandre Gustave Eiffel, Joseph Ignance Guillotin (inventatorul ghilotinei), Franz Anton Mesmer (hipnotismul), Albert Einstein, A.J. Sax (saxophone) DIVERSI: Frederic A. Bartholdi (Statuia Liberttii), Daniel Carter Beard (fondatorul Boy Scouts), EDUCATIE: Leland Stanford (Railroads & Stanford University) LIDERI RELIGIOSI: Billy Graham, Rev. Jesse Jackson, Joseph Smith (fondatorul Mormonilor), Brigham Young (al doilea lider Mormon), Aleister Crowley (Satanist), Gerald B. Gardner (Wiccan), Wynn Westcott (Golden Dawn) ORGANIZATII: Jean Henry Dunant (Crucea Rosie), Melvin Jones (Lions Int.), Giuseppe Mazzini (Iluminati Italiei), Albert Pike (Ku Klux Klan) SERVICII SECRETE: Edgar Hoover.[21] Lista de mai sus este desigur greu de verificat in totalitate, iar numele sunt insiruite aleatoric. Crestinul ortodox nu se va impresiona de rsuntoarele nume de mai sus, stiind bine c in Imprtia lui Dumnezeu altele vor fi criteriile si judectile Sale. Iar ceea ce pare a fi realizare si slav intru propsirea si fericirea omenirii va fi gsit ca trgnd usor la cntar

Pozitia Bisericii. Hotrrile bisericii ortodoxe privitoare la masonerie: Cipru, Grecia. Romnia Este binecunoscut conflictul dintre francmasonerie si Vatican. Papii au emis mai multe bule[22]:

Papi

Acte pontificale

Datele promulgrilor

Clement al XII-lea

Constitutia In Eminenti

4 mai 1738 18 mai 1751 13 sept. 1821 13 martie 1825 24 mai 1829 15 august 1832 9 nov. 1846 8 dec. 1864 8dec. 1864

Benedict al XIV-lea Constitutia Providas Pius al VII-lea Leon al XII-lea Pius al VIII-lea Grigore al XVI-lea Pius al IX-lea Pius al IX-lea Pius al IX-lea Pius al IX-lea Pius al IX-lea Leon al XIII-lea Constitutia Ecclesiam a Jesu Christo Constitutia Quo graviora Enciclica Traditi Enciclica Mirari vos Enciclica Qui pluribus Enciclica Quantacura Syllabus

Alocutiunea consistorial Multiplices inter 25 sept. 1865 Constitutia Apostolicae Sedis Enciclica Humanum Genus 12 oct. 1869 20 apr. 1884

Declaratia Congregatiei pentru doctrina credintei din 26 noiembrie 1983

Am fost intrebati dac aprecierea Bisericii asupra asociatiilor masonice s-a schimbat, dat fiind faptul c in noul Cod al dreptului canonic nu s-a fcut o mentiune special, ca in codul anterior. Aceast Sf. Congregatie este in msur s rspund c aceast imprejurare se datoreaz criteriului adoptat in redactare, care a fost utilizat si pentru alte asociatii, trecute si ele sub tcere, deoarece sunt incluse in niste categorii mai largi. Prerea negativ a Bisericii asupra asociatiilor masonice rmne deci neschimbat intruct principiile lor au fost intotdeauna considerate incompatibile cu doctrina Bisericii, iar inscrierea in aceste asociatii rmne interzis de Biseric. Credinciosii care apartin asociatiilor masonice sunt czuti intr-un pcat grav si nu pot accede la sfnta imprtsanie. Autorittile ecleziastice locale nu au competenta s se pronunte asupra naturii asociatiilor masonice printr-o hotrre care ar implica derogare de la ceea ce s-a afirmat mai sus, pe linia declaratiei acestei Sf. Congregatii, din 17 februarie 1981.[23]

Aceste interdictii au fost totusi ignorate in ultima vreme, datorit intereselor de putere lumesti ale Vaticanului: Relatiile catolicilor cu francmasoneria au fcut multe valuri si sunt binecunoscute in Occident. Astfel, Mary Ball Martinez a scris in cartea Subminarea Bisericii Catolice c in acest secol multi papi au fost masoni. Jurnalista Mary Ball Martinez a fost 15 ani reporter al Vaticanului pentru o seam de reviste faimoase ("The Wonderer") sau la alte reviste (ca "The National Review"). Mary Ball afirm c papa Ioan al XXIII[24]-lea era initiat in francmasonerie si c a participat la intrunirile Lojei Marelui Orient de la Paris din 1940. Carlos Vasquez, mare Comandor al Francmasoneriei Mexicane, a declarat c papa Ioan XXIII si de asemenea Paul al VI-lea erau masoni; episcopul Sergio Mendez din Cuernabaca (care a introdus la Conciliul Vatican II initiativa de a anula interdictia credinciosilor catolici de a putea fi si masoni) a fost in aceeasi loj cu Carlos Vasquez, dup cum declar chiar acesta din urm. In "CDL Report" din mai 1995 gsim urmtoarea mentiune: "Pe 9 strzi ale Vaticanului sunt 4 loje masonice. Unii din cei mai inalti reprezentanti ai staff-ului Vaticanului sunt membri ai masoneriei si apartin Ritului Scotian."[25] Nu trebuie s uitm c fenomenul masonic a ptruns si in spatiul ortodox. In secolul al XIX-lea Biserica Ortodox a reactionat cu asprime, osndind francmasoneria intr-o seam de documente, dintre care amintim:

Afurisania impotriva francmasoneriei dat de ctre Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului (1815) Prin urmare, spunem c, oricine fiind imbrcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om v va bine vesti vou o alt Evanghelie afar de ceea ce am bine vestit vou, mcar de ar fi si Inger din cer, anatema s fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricti se altur cu grbire acestei slujbe drcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmeaz in mndria si rtcirea lor, s fie afurisiti si dati anatemei de ctre Tatl, Fiul si Sfntul Duh. Dup moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinnd si tremurnd, precum Cain, vor fi ei asupra pmntului. (Facere IV, 14). Pmntul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vnztorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, pn la sfrsitul vietii lor, nimic nu vor dobndi. Fie ca lucrrile si mestesugurile lor s fie blestemate si s se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor strui in rutatea lor vor avea parte de o atare rsplat. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urcioasa lor erezie, si se vor lepda de blestemata lor mndrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adic vor fi binecuvntati si iertati de ctre Tatl, Fiul si Sfntul Duh, Treimea cea singur neamestecat si nedesprtit, Unul Dumnezeu in fiint, si de ctre noi, smeritii Si slujitori. (Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)

Francmasonii nu s-au cutremurat de aceast afurisanie si au continuat lucrarea lor de aducere a duhului cainit in spatiul rsritean ortodox, incepnd cu anul masonic 1848. Se cunosc actiunile lor de modernizare a statelor din aceast zon, printre care si Romnia. Are loc o slbire tot mai accentuat a duhului traditional ortodox, si inlocuirea lui cu cel secularizat, importat din lojile apusene franceze. Ceea ce este cel mai grav, este faptul c masonii au ptruns in Biseric, si nu numai in compartimentul laic: Iat aici, in cartea fratelui Dan A. Lzrescu, Romnii in francmasoneria universal, pe care a editat-o Centrul National de Studii Francmasonice[26] - da, exist si asa ceva - aveti o list de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romne: arhimandritul Gherasim de la Mitropolia Moldovei[27], cel care traduce Taina francmasonilor[28] la 1787; episcopul Melchisedec Stefnescu[29], al crui rol in lupta pentru Unire la 1859 este arhicunoscut, ministru in guvernul Koglniceanu, aprtor al autocefaliei Bisericii Romne fat de Patriarhia de la Constantinopol; arhiereul Filaret Scriban[30], profesor de teologie la Universitatea din Iasi, lupttor pentru Unire, deputat si senator in Parlamentul trii; episcopul-crturar Gherasim Clipa[31], care la cumpna dintre veacurile XVIII si XIX, strnge in jurul lui o adevrat scoal de clugri crturari-francmasoni; episcopul Amfilohie Hotineanul[32], autor de manuale[33] scolare; mitropolitii Leon Gheuca[34], Dionisie Lupu[35], Atanasie Stoianescu[36] sau, mai aproape de zilele noastre, Irineu Mihlcescu[37]. S nu-l uitm si pe traductorul Bibliei, printele-scriitor Gala Galaction[38]. Se spune acelasi lucru chiar si despre primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne, Miron Cristea[39], fost regent in timpul minoratului regelui Mihai.[40] Dac pentru francmasoni cei de mai sus reprezint o legimitate onorabil, nu acelasi lucru se intmpl in cadrul Bisericii. Secolul XX a dus la o confruntare de mari proportii si o crestere a activittii masoneriei internationale. Biserica Ortodox continu s sufere de pe urma acestei mari incercri.

In 1909 Meletie IV (Metaxakis), viitorul patriarh al Constantinopolului, devine francmason in Loja Marelui Orient al Greciei; in 1910, ajunge la gradul 33. In 1925 episcopul si tovarsul de loje masonic al lui Kemal Atatrk, Vasile III, este instalat ca patriarh al Constantinopolului. In 1929 episcopul si tovarsul de loje masonic al lui Atatrk, Fotie al II-lea, este instalat ca patriarh al Constantinopolului.[41] Contextul interbelic se manifest prin afirmarea unor forte politice de dreapta ce se opun cu putere masoneriei (democratiile occidentale). Aceste forte permit Bisericii s se pronunte mai ferm impotriva masoneriei. La 15 august 1932 Mitropolitul Antonie (Hrapovitki) (ROCA) anunt intr-o enciclic pastoral afurisirea francmasonilor.[42] Anul urmtor, a fost rndul Bisericii Greciei s se pronunte asupra masoneriei

Declaratie Oficial a Bisericii Greciei privind masoneria (1933)[43] Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei in sedinta din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de studierea si examinarea societtii secrete internationale - Francmasoneria. Au ascultat cu atentie expunerea introductiv a Comisiei celor patru episcopi ce au alctuit-o din insrcinarea primit de la Sfntul Sinod in precedenta sa sedint; de asemenea pozitia Faculttii de Teologie a Universittii din Atena si in mod special prerea in aceasta problem a profesorului Panag Bratsiotis. De asemenea au luat in considerare informatiile asupra acestei chestiuni aprute in Grecia sau in strintate. "Francmasoneria nu este o societate filantropic sau o scoal filosofic, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de vechile credinte pgne din care provine si a cror continuare si rod este. Acest lucru nu este numai recunoscut de membrii proeminenti ai lojelor, ba ei chiar declar acest lucru cu mndrie, afirmnd literal: "Francmasoneria reprezint supravietuirea credintelor antice si poate fi numit pstrtoarea lor"; "Francmasoneria izvorste din misterele egiptene"; "umilul atelier al Lojei Masonice nu reprezint altceva dect pesterile si intunericul cedrilor Indiei, necunoscutele adncuri ale Piramidelor, criptele mretelor temple ale lui Isis; in misterele grecesti ale Masoneriei, mergnd pe strlucitoarele drumuri ale intelepciunii deschise de marii initiati Prometeu, Dionisos si Orfeu, se afl formularea eternelor legi ale universului!" Aceast legtur intre Masonerie si vechile credinte idolatre este mrturisit de toate ritualurile ce sunt interpretate in timpul initierilor. Ca si in ritualurile vechilor credinte idolatre unde viata si moartea zeului erau imitate, in aceast repetare imitativ a zeului, initiatul murind o dat cu moartea patronului cultului, care intotdeauna era o persoan mitologic personificnd Soarele sau natura care moare iarna si invie primvara, tot astfel se intmpl si in cea de-a

treia treapt a initierii in Masonerie, cnd este repetat moartea lui Hiram patronul Masoneriei, repetare in care initiatul este supus acelorasi lovituri, cu aceleasi instrumente si in aceleasi zone ale corpului ca si Hiram. Dup cum mrturiseste un important francmason, Hiram este "ca si Osiris, ca si Mithra, ca si Bachus una din personificrile Soarelui. " Astfel Masoneria este, cum s-a si recunoscut, o religie foarte diferit, separat si strin de credinta crestin. Acest lucru este artat fr nici o indoial de faptul c ea are propriile-i temple cu altare pe care slujitorii lor le numesc "ateliere ce nu pot avea mai putin istorie si sfintenie dect Biserica" si le caracterizeaz ca fiind temple ale virtutii si intelepciunii unde Fiinta Suprem este adorat si unde este invtat adevrul. Isi are propriile ceremonii religioase, ca ceremonia adoptrii - botezul masonic, ceremonia recunoasterii conjugale cstoria masonic, ritualul mortii, consacrarea templului masonic si altele. Isi are propriile initieri, propriul ceremonial ritual, are ordine ierarhic proprie si o disciplin bine intemeiat. Din existenta agapelor masonice, a srbtoririi solstitiilor de var si de iarn se poate concluziona c Masoneria este o religie fiziolatr (adorarea naturii). Este adevrat c la prima vedere Francmasoneria se impac cu oricare alt religie pentru c nu d nici o important religiei creia initiatul ii apartine. Acest lucru se explic prin caracterul sincretic pe care il posed, chiar acest caracter dovedind c ea isi are rdcinile in vechile credinte idolatre care acceptau spre initiere pe adoratorii oricror alti zei. Dar ca si credintele idolatre, in ciuda aparentului caracter de tolerant si acceptare a zeilor strini, prin acest caracter sincretic submineaz si treptat zdruncin increderea in celelalte religii astfel inct Francmasoneria, care incearc s inglobeze treptat intreaga omenire si care promite perfectiunea moral si cunoasterea adevrului, astzi vrea s se ridice in pozitia unei superreligii, privind la celelalte religii (neexceptnd crestinismul) ca fiindu-i inferioare. Astfel induce adeptilor si ideea c numai in lojele masonice se taie si se slefuieste piatra cea necuprins si neinteleas. Si faptul c numai Francmasoneria creeaz o fraternitate excluznd orice alte legturi (ce sunt considerate de Masonerie ca fiind inferioare, chiar cnd e vorba de Biserica crestin) dovedind fr tgad pretentiile sale de supra-religie. Aceasta inseamn c, prin initierea masonic, crestinul ajunge frate cu musulmanul sau cu budistul, in timp ce crestinul neinitiat in Masonerie devine pentru el un strin. Pe de alt parte, Francmasoneria prin continua exaltare a cunoasterii si prin incurajarea liberei cugetri "nepunnd nici o stavil cutrii adevrului" (dup cum afirm in Constitutia si riturile sale), si chiar mai mult, prin adoptarea asa-zisei etici naturale se arat a fi in opozitie total cu religia crestin. Crestinismul propovduieste credinta inainte de toate, ingrdind ratiunea omeneasc cu granitele trasate de revelatia dumnezeiasc, conducnd la sfintenie prin mijlocirea harului dumnezeiesc. Cu alte cuvinte, Crestinismul fiind o religie a revelatiei, cu dogmele si adevrul su, cere mai inainte de toate credint si isi intemeiaz morala pe harul dumnezeiesc; francmasoneria accept numai adevrul natural si aduce adeptilor si libera cugetare si investigarea realittii numai cu ajutorul ratiunii. Isi bazeaz morala numai pe fortele naturale ale omului si are numai scopuri omenesti. Incompatibilele contradictii dintre Crestinism si Francmasonerie sunt clare. Este firesc faptul c diferite denominatiuni crestine au luat pozitie impotriva Francmasoneriei. Nu numai Biserica Catolic, pentru propriile-i motive, a infierat prin numeroase enciclice papale miscarea masonic, ci si comunittile luterane, metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca fiind incompatibil cu crestinismul. Mai mult ca oricare, Biserica Ortodox, pstrnd in integralitatea sa tezaurul credintei crestine, i s-a impotrivit de fiecare dat cnd chestiunea Francmasoneriei a fost ridicat. De curnd, Comisia Inter-Ortodox, intrunit la muntele

Athos si la care au luat parte reprezentantii tuturor bisericilor autocefale ortodoxe, au caracterizat Masoneria ca fiind "un sistem anticrestin, subversiv". Adunarea Episcopilor greci in sedinta mai sus mentionat a ascultat si a acceptat urmtoarele concluzii care au fost formulate pe baza cercetrilor si a discutiilor de ctre Prea Sfintia Sa Arhiepiscopul Hrisostomos al Atenei: Francmasoneria nu poate fi compatibil cu crestinismul atta timp ct ea rmne o organizatie secret actionnd si propovduind in ascuns, glorificnd rationalismul. Francmasoneria accept in rndurile membrilor si nu numai crestini ci si iudei si musulmani. Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis s fac parte din aceast organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar s fie atras atentia acelora care au intrat in Masonerie fr gnduri ascunse si fr s se fi lmurit ce este intr-adevr Masoneria, s rup orice legtur cu ea, crestinismul fiind singura religie care invat adevrul absolut si care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declar c toti fiii credinciosi ai Bisericii trebuie s se fereasc de Francmasonerie. Cu nestrmutat credint in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem rscumprarea, prin sngele Lui si iertarea pcatelor dupre bogtia darului Lui, pre care l-a prisosit intru noi, intru toat intelepciunea si priceperea (Efeseni I, 7-8) intru adevrul revelat de El si propovduit de Apostoli, nu prin cuvinte intelepte ci imprtsindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curtati si mntuiti spre viat vesnic, nu trebuie s decdem din harul lui Hristos devenind prtasi la inchinarea pgneasc. Este impotriva firii s apartii lui Hristos si in acelasi timp s cauti usurare si perfectiune moral in afara Lui. Acestea fiind spuse, toti cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie s rup orice legtur cu lojele si activittile masonice, asigurndu-se astfel de reinnoirea legturilor, slbite de ignorant, cu Dumnezeul si Mntuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteapt cu dragoste acest lucru de la cei initiati in loje, fiind incredintat c multi dintre ei au primit initierea masonic nestiind c prin aceasta ei au trecut la alt religie, ci au fcut-o din ignorant creznd c nu au fcut nimic potrivnic credintei printilor lor. Incredintndu-i dragostei, si in nici un caz ostilittii sau adversittii fiilor credinciosi ai Bisericii, Adunarea Episcopilor ii indeamn s i se alture in rugciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevrul si Viata s-i lumineze si s-i intoarc la adevrul de care prin ignorant s-au deprtat. Stimulati de acest context, dar si de ctre adevrul de credint, sinodalii nostri au iesit in fata natiunii cu o declaratie de condamnare a masoneriei, si aceasta desi capii statului si Bisericii din acel timp, regele Carol al II-lea si patriarhul Miron Cristea aveau mari afinitti cu institutia in cauz.

Osndirea francmasoneriei de ctre Biserica Ortodox Romn Temei Nr. 785/1937. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, d citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod inc din anul 1934.

Sf. Sinod insusindu-si concluziile din referat hotrste: I. Biserica osndeste Francmasoneria ca doctrin, ca organizatie si ca metod de lucru ocult si in special pentru urmtoarele motive: 1. Francmasoneria invat pe adeptii ei s renunte la orice credint si adevr revelat de Dumnezeu, indemnndu-i s admit numai ceea ce descoper cu ratiunea lor. Ea propag astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale crui invtturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali s si-i fac membri si obisnuindu-i pe acestia s renunte la credinta crestin, Francmasoneria ii rupe de la Biseric, si avnd in vedere influenta insemnat ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta s se intind asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie s rspund cu o contrapropagand. 2. Francmasoneria propag o conceptie despre lume panteist-naturalist, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoan, deosebit, destinat nemuririi. 3. Din rationalismul si naturalismul su, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laic, un invtmnt laic, reprobnd orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezult din credinta religioas si din destinatia omului la o viat spiritual etern. Materialismul si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesar din premisele Francmasoneriei. 4. In lojile francmasone se adun la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine c numai cei ce se adun in lojile ei cunosc adevrul si se inalt deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaz c crestinismul nu d nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevrului si dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos s fie considerati intr-o situatie superioar crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevrurilor celor mai inalte si al mntuirii. 5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor precrestine. Chiar dac unii adepti nu dau nici o insemntate acestui cult se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult s exercite o oarecare fort quasi-religioas. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea s se substitue oricrei alte religii, deci si crestinismului. In afar de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social cnd intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei. 6. Francmasoneria este un ferment de continu si subversiv subminare a ordinei sociale prin aceea c isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritti pmntesti dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. Ii face unelte in mna unor factori nestiuti inc nici de ei, avnd s lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupt nesincer, pe la spate; niciodat nu exist sigurant in viata Statului si in ordinea

stabilit. E o lupt ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva jurmntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un jurmnt pgnesc. 7. Francmasoneria lupt impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform creia omenirea e compus din natiuni. Biserica Ortodox care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat s-si dobndeasc libertatea si s-si mentin fiinta primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru exterminarea variettii spirituale din snul omenirii. Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt urmtoarele: 1. O actiune persistenta publicistic si oral de demascare a scopurilor si a activittii nefaste a acestei organizatii; 2. Indemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, s le prseasc. In caz contrar, Frtia Ortodox Romn extins pe toat tara va fi indemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn in loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormntrii, in caz c pn atunci nu se ciesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti. 3. Preotimea va invta poporul ce scopuri urmreste acela care e francmason si-1 va sftui s se fereasc si s nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor. 4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va strdui s conving Guvernul si Corpurile legiuitoare s aduc o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz c Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ingriji s fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentar. II. Intreg referatul impreun cu concluziile se va tipri in brosur prin Consiliul Central Bisericesc si se va intrebuinta ca mijloc de propagand impotriva francmasoneriei.

I.P.S. Patriarh prezint declaratia fcut in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunostint c aceste loji se autodizolv, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede c este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El d. Pangal in numele delegatilor declar c toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe. Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Ion Pangal si a celorlalti conductori ai masoneriei nationale romne, cetit in ziua de 25 Februarie a.c. in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anunt c aceasta organizatie se autodizolv. Este prin urmare de sine

inteles c hotrrea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exist. La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridic sedinta, prorognd Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata. PRESEDINTE, (ss) MIRON Secretar, (ss) GALACTION CRAIOVEANU

In 1948 Atenagora I (nscut Aristoklis Spyrou), fost arhiepiscop al Americilor de Nord si de Sud, initiat in masonerie la Atena, ajuns la gradul 33, devine patriarh ecumenic al Constantinopolului. In iulie 1972 patriarhul ecumenic Atenagora moare si este inmormntat; o inmormntare cu sicriul inchis. Este urmat de ctre Dimitrie (mason de gradul 33, in loja mam a Turciei, membru al lojilor grecofone Houlous si Hakikat).[44]

Reluarea osndirii masoneriei de ctre Biserica Ciprului (1993) Sf. Sinod, in sedinta sa din 11 febr. 1993, studiind documentul semnat si depus la acesta de ctre mai mult de 11 000 de credinciosi ortodocsi membri ai pliromei (plenului) Sfintei noastre Biserici a Ciprului, prin care se cerea fixarea pozitiei oficiale a Bisericii Ortodoxe fat de masonerie si condamnarea acesteia spre luarea la cunostint si ferire a credinciosilor, comunic cele de mai jos: Masoneria este o organizatie in afara Bisericii noastre Ortodoxe, cu o conceptie despre lume care nu duce ctre principiile credintei noastre ortodoxe. Prin ceremoniile secrete oficiate in intuneric si prin modurile de initiere a adeptilor ei, cu initiatori in cele sfinte (tainele) preoti si arhierei si initiati, se autopropune ca un fel de alt religie. Se prezint chiar ca o suprareligie si cultiv sincretismul, adic egalizarea si amestecarea tuturor

religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat si de condamnat pentru adevrul credintei in Hristos. Pentru toate acestea masoneria nu a fost niciodat aprobat de Biseric. Aceasta a condamnat in mod repetat si condamn organizatiile secrete de orice natur, mai ales cnd acestea sunt intretesute cu ceremonii care au coloratur religioas. Hristos este Lumin, Adevr, Viat, si adeptul adevrat al lui Hristos trebuie s triasc si s lucreze in cadrul acestei lumini si s evite cte se svrsesc in intuneric. Pentru aceea, crestinul adevrat, si nu numai dup nume, nu poate s fie membru sau adept al masoneriei. Principiile intr-ajutorrii, care sunt prezentate a fi profesate de masoni, exist din belsug si in crestinism. Prin urmare, crestinul care doreste s practice aceste principii, poate s o fac in cadrul Bisericii si prin Biseric. Nu este nevoie s se incadreze in organizatii secrete si de provenient dubioas. De altfel, dup cum ne spune Apostolul Pavel ce impreunare are lumina cu intunericul? (2 Corinteni VI, 14). Domnul nostru Iisus Hristos ne invat c tot cela ce face rele, urste Lumina; si nu vine la Lumin, ca s nu se vdeasc lucrurile lui. Iar cela ce face adevrul, vine la Lumin; ca s se arate lucrurile lui, c intru Dumnezeu sunt lucrate. (Ioan III, 2021). Pentru aceea, sfatul Bisericii ctre membrii pliromei sale, in ceea ce priveste situarea lor fat de masonerie, este aceea pe care o arat Apostolul Pavel in Epistola ctre Efeseni: nu v amestecati cu faptele cele fr de road ale intunericului, ci mai vrtos si mustrati iar toate vdindu-se de lumin se arat; c tot ce se arat lumin este. (Efeseni, V, 11, 13) Rmneti deci, atasati in mod statornic la lumina vesnic a lui Hristos si in cadrul acesteia alctuiti-v viata si croiti-v calea! [45] Dac vom compara cele patru pozitii oficiale si normative ale Ortodoxiei privitoare la francmasonerie, si anume, Cipru 1815, Grecia 1933, Romnia 1937 si din nou Cipru 1993, constatm, ca un numitor comun, osndirea acestei miscri. Totusi, se poate observa un fel de diminuare a consistentei si triei declaratiilor respective, si chiar o tendint de treptat secularizare. Tonul duhovnicesc si bisericesc al primei afurisanii se diminueaz pe parcurs, lucru ce trdeaz un fel de slbire si de deplasare a perspectivei ctre lumea aceasta, lucru ce micsoreaz eficienta acestor actiuni

Bibliografie * * * Biblia 1688, Bucuresti, 1997 * * * Hronograf, Oradea, 1992 * * * Texte care au zguduit lumea, Iasi, 1995

* * * Scara, treptele 2 si 4 Bdulescu Dan, Imprtia rului New age, Ed. Christiana, 2001 Comnescu Radu, Istoria francmasoneriei, Bucuresti, 1992 David Petru, Invazia sectelor, Constanta, 1999 Dem Marc, 666 Antihrist, Ed. Domino, 1997 Dobridor Ilariu, Decderea dogmelor Mihlcescu Irineu, Teologia lupttoare, Ed. Ep. Romanului si Husilor, 1994 Mironescu Ioan Nor, Moldova crestin si judaismul talmudic, 1927 Monaste Serge, Protocoalele de la Toronto, Ed. Samizdat, 1995 Mota Ioan I., Protocoalele inteleptilor Sionului (traducere si comentarii), 1923 Nefontaine Luc, Francmasoneria, Ed. Diogene, 1990 Nestorescu-Blcesti, H., Masoneria o stare de spirit, o ai sau nu o ai, Centrul National de Studii Francmasonice, Bucuresti, 2003 Nicolae al Ardealului, Studiu asupra Francmasoneriei, (aprobat de Sf. Sinod, 1937). Bibl. Inst. Biblic al B.O.R. Paulescu Nicolae, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Buc., 1913 Popescu Ioan St., Lectiuni duminicale. Francmasoneria, 1934 Popescu Mliesti, N., Iudeii si romnii, 1939 Popovici Justin, Biserica Ortodox si Ecumenismul, Petru Vod, 2002 Ranc, Paul, Francmasoneria in lumina Bibliei, Agape, 2000 Serafim (Alexeiev), Ortodoxia si ecumenismul, Mn. Sltioara, 1997 Stefnescu Paul, Ritualul lojilor francmasonice albastre, Bucuresti, 1998 * * * intreaga oper apologetic si seria de brosuri populare Biserica si Sinagoga; * * * Crestinismul si Francmasoneria. Ce este Francmasoneria pentru poporul crestin.

Mijloacele popoarelor crestine de a o combate, Ed. Sfintei Episcopii a Argesului; 1934

-------------------------------------------------------------------------------[1] Aici cred c autorul face o greeal: din propriile informatii (neverificate ns) tiu c aceast statuie s-a instalat de puterea laic, trecndu-se peste voina patriarhului Teoctist (n. n.). [2] Facerea IV, 17: Si cunoscu Cain pre femeia lui, si zmislind nscu pre Enoh. Si era zidind cetate, si numi cetatea pre numele fiului lui, Enoh. Francmaon fr., freemason engl. = zidar liber [3] Babel, Babilon [4] III Regi [5] de ctre fata: din cauza. Biblia 1688, not, p. 959 [6] Pefcu, s. m.: chiparos, Idem, Glosar, p. 943 [7] Cori, s. m. pl.: msur de capacitate, Idem, Glosar, p. 936 [8] Mahil, s. n.: hran, provizie, Idem, Glosar, p. 941 [9] Veth, s. m.: msur de capacitate, Idem, Glosar, p. 948 [10] Elam, s. n.: partea din fat a unui templu, pridvor; pronaos, Idem, Glosar, p. 937

[11] Glvnt, s. f.: capt, margine; capitel, Idem, Glosar, p. 938 [12] Polimar, s. n.: intritur de scnduri la o cetate, plimar, Idem, Glosar, p. 944 [13] Coast, s. f.: latur, margine, Idem, Glosar, p. 936 [14] Bold, s. n.: bt ascutit cu care se impung vitele pentru a le indemna; capt (ascutit) pus in vrful cldirilor, Idem, Glosar, p. 934 [15] Rodie, ornament metalic in form de rodie mic, Idem, Glosar, p. 944 [16] Cpetea, s. f.: margine, Idem, Glosar, p. 936 [17] Jakin [18] Boaz [19] P. Stefnescu, Ritualul lojilor francmasonice albastre, Bucuresti, 1998, p. 59 [20] Traducere din cotidianul suedez Expressen Nr. din 11.01.1997 p. 12 [21] Informatii internet neverificate. Sursa:http://usa.nedstat.net/cgibin/viewstat? name=Countermason (Constructed 26 February 1999) [22] Cf. Luc Nefontaine, Francmasoneria, Ed. Diogene, 1990, p. 88 [23] Cf. Ibidem, p. 97 [24] Sub care a inceput Conciliul Vatican II (1962-1965). A murit in timpul Conciliului, fiind urmat de ctre Paul al VI-lea, cel care alturi de tovarsul si fratele su de breasl, Patriarhul Atenagora au ridicat anatemele in 1965. [25] Cf. Distrugerea bisericii romano-catolice, in rev. Francmasoneria, pp. 49-51, nr. 1, 1999. [26] Dan A. Lzrescu, Romnii in Francmasoneria universal. Note si bibliografie de Horia Nestorescu-Blcesti. Bucuresti, Centrul National de Studii Francmasonice, 1997. p. 174. [27] Despre acesta, vezi N. A. Ursu, Arhidiaconul (apoi arhimandritul) Gherasim de la Mitropolia din lasi, traductorul Tainei francmasonilor, in anul 1787, in Inorogul. Caiete masonice (Bucuresti), 1, 2001, p. 29-52.

[28] Gabriel Louis Calabre Perau, L 'Ordre des Francs-Maons trahi, et le Secret des Mopses rvl. Amsterdam, 1778. Titlul manuscrisului romnesc reproduce pe cel al primei prti a crtii, Les Secret des Francs- Maons Maons. [29] Melchisedec Stefnescu (1822-1892), episcop si crturar, ministru. [30] Filaret Scriban (1811-1873), profesor si episcop in partibus de Stavropoleos. [31] Gherasim Clipa ( ? - 1826), episcop de Husi (1796-1803) si de Roman ( 1803-1826). [32] Amfilohie Hotineanul ( ? - 1800), episcop si crturar. [33] H. Nestorescu-Blcesti, Masoneria o stare de spirit, o ai sau nu o ai, Centrul National de Studii Francmasonice, Bucuresti, 2003, p. 488 [34] Leon Gheuca (c. 1735 - c. 1789), crturar, diplomat, om politic; episcop de Roman (1769-1785) si mitropolit al Moldovei (1786-1788) [35] Dionisie Lupu (1769-1831), mitropolit al Ungrovlahiei (1819-1821), sprijinitor al lui Gheorghe Lazr si al invtmntului romnesc. [36] Atanasie Stoianescu (1815-1880), episcop de Rmnic (1873-1880). La 1877 binecuvnteaz trupele romne la trecerea Dunrii. [37] Irineu Mihlcescu (1874 - 1948), preot-profesor, decan al Faculttii de teologie din Cernuti, mitropolit al Moldovei si Sucevei (1939- 1947). Trebuie totusi precizat faptul c Mitropolitul Irineu a iesit din masonerie, si chiar a alctuit un studiu temeinic de osndire a acestei organizatii diavolesti, aprut in Teologia lupttoare. Acest studiu a contribuit decisiv la condamnarea masoneriei de ctre Sf. Sinod al B.O.R. in anul 1937. Ca urmare a fost ajutat s moar [38] Gala Galaction [Grigore Piscupescu] (1789-1961), preot, scriitor, academician. [39] Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh a1 Bisericii Ortodoxe Romne (19251939), membru al Regentei in timpul minoratului regelui Mihai I (1926-1930). [40] H. Nestorescu-Blcesti, Masoneria, pp. 489-490 [41] Surs: Schitul Adormirii Maicii Domnului, Buena Vista, Colorado, S.U.A., o mnstire a Bisericii Ortodoxe Autonome Ruse reluat de pe internet la adresa http://www.russianorthodoxautonomouschurchinamerica.com/pdfdocuments/Timelinenew Feb182002. [42] Idem Surs: Schitul Adormirii Maicii Domnului, Buena Vista, Colorado, S.U.A., o mnstire a Bisericii Ortodoxe Autonome Ruse reluat de pe internet la adresa http://www.google.com/search?

q=cache:RTvjwaZoYW4J:www.russianorthodoxautonomouschurchinamerica.com/pdfdocu ments/TimelinenewFeb182002. [43] Preluat din revista Scara, treapta a IV-a. http://www.scara.ro/ [44] Cf. Schitul Adormirii Maicii Domnului, aceeasi adres. [45] Aprut in Vestitorul Ortodoxiei, anul IV, nr. 97/30 iun 1993, p. 1, preluat din Adevrul bisericesc, in nr. 364 din 16 iunie 1993, p. 1,