Francmasoneria - amplu studiu intocmit de IPS

Nicolae
Studiu asupra francmasoneriei actualmente valabil, intocmit de I.P.S. Nicolae, Mitropolit al Ardealului
Ce este Francmasoneria?

imaginea.
"Francmasoneria este o societate secreta, raspandita azi Mareste
in lumea intreaga,
pretinzand a avea un scop
filosofic si umanitarist". Nu vom incepe prin a da o definitie completa a Francmasoneriei, ci vom arata pe
rand originile, organizatia si diferitele ei aspecte, rezumandu-le la sfarsit intr-o definitie.
1. Inceputurile Francmasoneriei
Inceputurile Francmasoneriei formeaza un subiect de interminabile discutii. In forma de astazi ea exista din
1717, cand 4 loji engleze s-au intrunit la Londra si au format Marea Loja a Angliei. La 1723 Andersen intocmi
Constitutiunile acestei organizatii pe baza Constitutiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de
zidari ramasesera cu timpul numai cu numele de zidari, in ele intrau orice fel de oameni.) Constitutiunile lui
Andersen sunt legea fundamentala a Francmasoneriei.
2. Organizatia Francmasoneriei
Membrii Francmasoneriei sunt impartiti in grade oculte. Membrii dintr-un grad nu stiu nici cine face parte
dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelasi grad cu ei. Stiu numai cine face parte din gradele
inferioare. Din punct de vedere al numarului gradelor, precum si al altor caracteristici rituale,
Francmasoneria se imparte in diferite rituri.
Astfel exista Francmasonerie ioanita sau albastra. Membrii acesteia sunt impartiti numai in trei grade:
ucenic, calfa si maestru.
Apoi este Ritul scotian sau rosu si cuprinde asa zisele grade inalte, 30 la numar, iar si mai sus de acestea
sunt gradele invizibile. De obicei insa Francmasoneria ioanita nu exista decat ca treapta inferioara, supusa
celei scotiene. Gradele inalte si cele invizibile sunt cele care conduc din umbra toata vasta organizatie a
Francmasoneriei, in mod unitar, pe tot globul pamantesc. In varful piramidei sta Patriarhul, sau Imparatul
neincoronat al lumii.
Ridicarea intr-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selectie de sus; cei din gradele superioare
ridica pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior. Intrarea in orice grad se face printr-un juramant
infricosator si printr-o initiere. Prin juramant, cel ce intra in gradul nou se obliga sa pastreze secretul fata de
tot ce va vedea si va cunoaste in acest grad. Prin initiere i se comunica taine din invatatura si misiunea
Francmasoneriei, necunoscuta de gradele inferioare. Secretele comunicate gradelor inferioare sunt anodine,
dar cele comunicate gradelor superioare sunt grozave. Iata juramantul prestat de ucenicul Francmasoneriei
ioanite: "Jur inaintea Marelui Arhitect al pamantului ca nu voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau
altceva ce poate descoperi si indica ceva ce nu trebuie descoperit. In caz de calcare a juramantului primesc
sa mi se taie beregata, sa mi se scoata ochii, sa mi se gaureasca pieptul, sa mi se smulga inima, sa mi se

scoata maruntaiele din trup, sa se arda, sa se prefaca in cenusa si sa se arunce in fundul marii sau sa se
imprastie in cele patru vanturi pe fata pamantului".
Alaturi de aceasta organizatie, oculta chiar pentru membri, exista una administrativa, secreta pentru profani.
Francmasoneria lucreaza in ateliere. Atelierele in care lucreaza primele grade se numesc loji simbolice,
formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor superioare au alte numiri. In fruntea fiecarei loji
se afla un venerabil cu rol de presedinte ajutat de mai multi demnitari. Toti sunt alesi pe un an de catre
membrii lojei.
3. Francmasoneria si evreii
Evreii au un rol preponderent, chiar dominant in Francmasonerie. Toate gradele inalte si invizibile au fost
create si sunt ocupate de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin, Francken, Moise Cohen, Isaac Long,
intemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Franta si America au fost toti evrei. In Ungaria,
majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv in mana lor. "Biserica israelita e
aliatul nostru firesc, ea ne sprijina si o multime de iudei sunt in randurile noastre", se spunea in revista
Francmasonilor din Ungaria, "Acacia", 1908, nr. 62. In Germania lojile dependente de Marea Loja din
Hamburg erau la fel ocupate de o mare majoritate de evrei. In Turcia conducatorii Francmasoneriei erau pe
la 1909, evrei. Tot asa in Italia, seful Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns
primar al Romei.
Francmasoneria franceza a fost condusa in trecut de evreii Cremieux si Gambetta. In Anglia, dintre cei vreo
300.000 Francmasoni, peste 43.000 sunt evrei.
In lojile Marelui Orient din Romania, care e o filiala a Marelui Orient din Franta, evreii se afla in majoritate de
90 la suta. In lojile Marei Loji Nationale Romane, ce se pretinde nationala, se gasesc de asemenea evrei,
desi intr-un numar mai mic. Dar, desi Marea Loja Nationala Romana se prezinta cu masca celui mai pur
romanism si afecteaza dusmanie fata de Marele Orient din Romania, pe fata jidovit, totusi ea are legaturi
ascunse cu Marele Orient si cu celelalte organizatii francmasonice mondiale, toate fiind inglobate intr-un
sistem unitar. De altfel, Marea Loja Nationala Romana e intemeiata prin D.I. Pangal, de catre
Francmasoneria Rusiei Sovietice.
Conducerea intregii Francmasonerii de catre evrei se realizeaza prin mijlocirea ordinului Francmason pur
evreiesc B'nai B'ith. Lojile acestui ordin, imprastiate in toata lumea sunt conduse de un comitet executiv din
Chicago. Membrii acestor loji, exclusiv evrei, sunt cei mai multi si membri ai lojilor Francmasonice in care
intra si crestinii. Ei mijlocesc astfel sugestiile si poruncile comitetului evreiesc de la Chicago lojilor celorlalte
Francmasonerii.
Se pot aduce nenumarate marturisiri din lagarul Francmasonic si evreiesc despre caracterul iudaic al
Francmasoneriei. Alegem numai vreo doua. Rabinul Dr. Isaac M. Wise, un conducator de vaza al evreilor,
declara: "Francmasoneria este o organizatie iudaica, a carei istorie, misiune, semne si interpretari sunt de la
un capat la altul iudaice, cu exceptia numelui unui singur grad si a unor cuvinte din formula juramantului."
Evreul Dr. G. Karpeles spune: "Ideea Francmasoneriei a izvorat ca necesitate interna din iudaism. Ca
intemeietor al ei e considerat Solomon, care a vazut cea mai inalta inflorire a lui Israil. Cuvinte si semne sunt
in cea mai mare parte luate din limba ebraica." In revista Francmasonica "Symbolisme", Iulie 1928 se

spune: "Misiunea cea mai importanta a Francmasoneriei este sa glorifice rasa iudaica care a pastrat
nealterat continutul dumnezeiesc al cunoasterii. Apoi ea trebuie sa sprijine rasa iudaica, pentru a sterge
granitele nationale."
4. Ceremoniile Francmasonice
Ceremoniile francmasonice inca dovedesc preponderenta spiritului iudaic in Francmasonerie. Nu vom intra
aici in amanuntele acestor ceremonii. Toate actele solemne din loji au un caracter simbolic si aproape toate
obiectele si notiunile care sunt uzitate in aceste ceremonii au numiri ebraice. Intreg complexul ceremoniilor
sta intr-o referinta mai departata sau mai apropiata de misterul central al Francmasoneriei care este
moartea si invierea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, identificat simbolic cu un zeu nascut din Isis,
adica din natura.
Legenda lui Hiram e luata din Talmud. Participantii la ceremoniile Francmasonice repeta simbolic, prin
gesturile si cuvintele lor, omorarea si invierea lui Hiram, intocmai ca in misterele sincretiste precrestine.
Avem de-a face deci cu un fel de cult misteriaco-cabalistic. Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe din Grecia se
exprima in actul de condamnare a Francmasoneriei din 1933, asupra acestui punct astfel: "Francmasoneria
nu este numai o simpla reuniune filantropica sau scoala filosofica, ci alcatuieste un sistem mistagogic, care
reaminteste de vechile religii sau culte misteriaco-pagane, din care isi trage obarsia, alcatuind o urmare si o
reinviere a lor... Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel si din cele ce au loc si
se savarsesc in timpul initierilor. Caci, dupa cum in cele ce au loc in misterele idolatre vechi se relua drama
luptelor si a mortii zeului misteriac si prin reluarea aceasta mimica a dramei acesteia, cel ce se initia murea
dimpreuna cu patronul religiei misteriace - care intotdeauna era o persoana mistica simbolizand soarele sau
natura, care murea iarna si reinvia primavara - , tot asa si in initierea celui de al treilea grad al
Francmasoneriei. Intr-adevar treapta aceasta a initierii alcatuieste o expunere dramatica a mortii
protectorului masoneriei, Hiram, si un fel de reluare dramatica a mortii acestuia in care, cel ce urmeaza a fi
initiat sufera dimpreuna cu el, fiind ranit in aceleasi organe si in aceleasi locuri ale corpului ca si Hiram...
Astfel, Francmasoneria, in chip clar, este o religie misteriaca cu totul diferita, separata si straina de religia
crestina... Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia invierii in chip de lup, sau botezul masonic,
ceremonia recunoasterii casatoriei sau casatoria francmasona, parastasul francmasonic, inaugurarea
templului masonic etc."
5. Francmasoneria si crestinismul
Francmasoneria se prezinta asadar ca o quasi-religie cu zeul ei propriu: Hiram. In realitate ea nu admite o
fiinta personala la conducerea lumii, precum nu admite un principiu personal in oameni. Ea preconizeaza un
panteism naturalist: Hiram simbolizeaza forta universala care isi ia temporal masti individuale, prezentanduse sub forma de persoane trecatoare. "Masonul stie ca personalitatea sa nu e nimic si se dezintereseaza de
ea. El urca pana la principiul interior al initiativei, pe care-l banuieste, fara a-l putea cunoaste exact,
Dumnezeu necunoscut in realitatea sa misterioasa: acesta e eul transcendent, identic poate in toate
existentele cari cugeta". Asa zisele persoane omenesti sunt rolurile pe care le joaca trecator unul si acelasi
actor.
"Un actor misterios detine rolul personalitatii noastre. Cine este artistul care nu se arata in scena, ci ramane
travestit si mascat?... E o energie consacrata Marei Opere, forta indestructibila ca orice alta forta. Aceasta
energie este independenta de instrumentul prin care se manifesta printre noi. Ea se transforma fara a se

stinge... Cine lucreaza deci in noi, daca nu forta care anima pe predecesorii nostri? Hiram, care invie, este o
realitate. Sa stim sa meditam si sa intelegem. Ca indivizii dispar, putin importa, daca energia care lucra in ei
subzista. Sa ne dezinteresam deci de o nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individuala. Personalitatea
noastra se va stinge si daca mai tarziu evocatorii nostri si-ar inchipui ca intra in relatie cu noi, ei n-ar
constitui o fantoma decat adunand notiunile ce si le-ar putea face despre noi".
"Individul este produsul tranzitoriu si repetat al unei cauze permanent constructive. In ce priveste pe Marele
Arhitect al Universului, trebuie sa notam ca aceasta expresie nu intentioneaza sa impuna o credinta. Sa ne
pazim deci a ceda acelei leni a spiritului care confunda pe Marele Arhitect al initierilor cu Dumnezeul
credinciosilor".
Francmasoneria este rationalista. Ea indeamna pe membrii sai sa supuna totul cugetarii rationale ca filtru
suprem pentru tot ce au sa admita. Iata ce zice un alt francmason: "Nici forta statului, nici cerinta nu sunt
eterne... Atunci ce poate regenera poporul cazut in dezordine? Nimic altceva decat stapanirea masurata a
ratiunii... Idealul F. M. consta in a construi pe nesimtite o republica universala si democrata a carei regina va
fi ratiunea, iar consiliul suprem, adunarea inteleptilor. In virtutea principiului care a prezidat la nasterea
Francmasoneriei, ea va putea, bazandu-se nu pe voia unui Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele
Ratiunii, sa dea o viata moralei crestine".
Din acestea rezulta si raportul francmasoneriei fata de crestinism. Mai putem aduce cateva citate pentru a
arata atitudinea directa a F. M. fata de crestinism. Tot autorul din care am citat mai sus, declara: "Mai vedeti
mantuirea oamenilor intr-o renastere religioasa? O! visul imposibil! Boltele sanctuarelor ale caror ruine voiti
sa le reparati, nu vor mai vedea niciodata decat un ecou slab al rugaciunilor de odinioara. Nu mai exista
Dumnezeu pentru a mai invia mortii si Acela (Hristos) ale carui accente magice deschideau mormintele, nu
mai poate spera ca un miracol asemanator va opri coborarea Lui lenta in groapa uitarii. Mai mult ca
tottotdeauna o credinta laica se substituie unei credinte supranaturale". Fr. Osw. Wirth in lucrarea citata,
compara pe Hiram cu Hristos, ambele nume exprimand doar acelasi simbol al trecerii energiei cosmice
dintr-o persoana ce dispare definitiv, in alta ce apare (moartea si invierea lui Hiram). E acelasi mit, doar
numele e altul. O libertate a vointei nu admite F. M. Totul in lume, chiar si viata sufleteasca, decurge dupa o
lege necesara neschimbabila. "Simbolismul masonic impinge mai departe analogia sugerand ca
microcosmul sau lumea mica, se construieste ca si macrocosmul, lumea mare".
Dar Francmasoneria nu reprezinta o conceptie statica, ci se multumeste sa existe si ea alaturi de crestinism.
Francmasoneria e prin excelenta dinamica. Ceea ce cere mai mult adeptilor e actiunea, recladirea lumii,
conform princi-piilor ei. Astfel, F. M. lupta cu indarjire sa elimine din omenire conceptia opusa ei,
crestinismul, si institutia care-l sustine, Biserica. Devizele ei sunt: Separarea Bisericii de Stat, scoala laica,
casatoria civila, difuzarea principiilor anticrestine in masele largi. In unele state cum sunt Franta, Spania,
Rusia, devizele acestea au fost realizate. In alte tari se merge cu pasi repezi spre aceasta stare. Biserica sta
in fata ofensivei puternice a unui dusman necrutator.
6. Scopul Francmasoneriei
Francmasoneria isi tine ultimele ei scopuri in secret. Dar fara voia ei se strevad adeseori aceste scopuri, din
marturisiri masonice mai mult sau mai putin invaluite. Regulat, francmasoneria spune ca scopul ei este
cercetarea adevarului si actiunea caritativa.

Dar de o actiune caritativa francmasonica nu s-a impiedicat nimeni pana acum. Si apoi de ce ar fi lipsa de o
asociatie clandestina si de secrete, pentru desfasurarea unei actiuni caritative?
In realitate, cand masonii explica mai larg sensul actiunii lor caritative, vezi ca e vorba de o fericire a lumii
prin scaparea de ideile ei de acum, prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste masone.
"Binefacerea pentru mason nu se confunda cu ceea ce s-a convenit sa se numeasca caritate. Cedarea
catorva bucati de paine, din prisos, nu-l achita de datoria sfanta ce o contracteaza initiatul fata de umanitate.
A face bine comporta un intreg program de viata". Intr-o forma eufemista, Fr. Osw. Wirth, arata asadar ca nu
caritatea este scopul Francmasoneriei.
Iar cercetarea adevarului de care vorbeste F.M. trebuie inteleasa ca o lansare a tuturor ideilor de destramare
a Statului si a Societatii. Toate ideile de extrema stanga ale comunismului au fost pregatite in Loji si aplicate
de francmasoni. La fel, toate ideile anticrestine, de totala emancipare a instinctelor omenesti inferioare de
sub prestigiul virtutilor crestine. De la Marx pana la Lenin si Trotzki, toti sefii mai de seama ai comunismului
au fost evrei si francmasoni, sau cel putin francmasoni.
Ziarul francmason "Latomia" scrie (Iulie 1849, p. 237): "Nu putem decat sa salutam socialismul ca pe un
excelent aliat al F. M. in munca de innobilare a omenirii, in straduinta de a promova binele omenirii.
Socialismul si masoneria impreuna cu comunismul au tasnit din acelasi izvor".
Scopul Francmasoneriei sta in legatura cu soarta intregii omeniri. F.M. lupta pentru o anumita directionare,
pentru o anumita tinta a intregii vieti omenesti colective si individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime
de marturisiri masonice si din descifrarea sensului ce se desprinde din toata activitatea de pana acum a
F.M., rezulta ca acest scop este: intemeierea unei republici mondiale, condusa de francmasoni, adica de
evrei. O republica cu desavarsire laica, cu o omenire indobitocita de mizerie si de patimile inferioare
dezlantuite.
Iata ce spune acelasi Fr. Osw. Wirth, in manualul maestrului: "Sa avem curajul sa ne zicem religiosi si sa ne
afirmam apostoli ai unei religiuni mai sfinte decat toate celelalte. Sa propagam Religia Republicii, care va
forma inima cetatenilor si va cultiva virtutile republicane". Tema intemeierii republicii mondiale sub
stapanirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al F.M., din 1900, tinut la Paris.
Cand vorbesc metaforic, francmasonii se prezinta ca zidarii care au sa rezideasca, sub conducerea lui
Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta inseamna, fara metafore, restabilirea dominatiei lui Israil
asupra lumii intregi.
Numai din tendinta F.M., dupa republica laica, internationala si extrem de democratica se explica de ce toate
revolutiile de la cea din 1789 incoace, toate loviturile date crestinismului, principiului monarhic si national,
principiului autoritatii, sunt opera francmasonilor. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea
principiului national si a factorului crestin au desfiintat Francmasoneria. Asa a facut si Italia prin Mussolini in
1925, si Germania prin Hitler. In Ungaria a fost desfiintata dupa prabusirea comunismului lui Bela Kuhn,
dovedindu-se ca acest comunism a fost creatia lojilor.
7. Francmasoneria in Romania

Nu vom face un istoric al Francmasoneriei in Romania. Pana la razboi nu s-a bucurat de dezvoltare
remarcabila. Abia de la razboi incoace si mai ales in ultimii vreo 10 ani, a luat un avant ce da de gandit. Din
cele sase grupe francmasonice romane, una e pur evreiasca: Bnai Brith, alta Federatia lojilor simbolice de
rit ioanit din Romania e evreo-ungureasca (in Ardeal) si in 1933 s-a unit cu Marea Loja Nationala Romana,
iar o a treia e evreo-nemteasca: Marea loja germana din Romania. Romanii se gasesc numai in celelalte
trei: Marea Loja Americana din Romania (afiliata la Marea Loja Americana din New York), Marele Orient din
Romania afiliat la Marele Orient din Franta, si care cuprinde 90% evrei si, in sfarsit, Marea Loja Nationala
din Romania, care afiseaza tricolorul, afecteaza lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe motiv ca e
jidovita, dar aceasta e numai o masca cu scopul de a vana cat mai multi ofiteri si alti buni romani.
Marea Loja Nationala condusa pana in 1933 de dl. Pangal, in acel an s-a rupt in doua, o parte din lojile ei cele provinciale si cinci din cele zece bucurestene - constituindu-se separat in frunte cu dl. M. Sadoveanu.
Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare au ramas
cu dl. Pangal. Si cum masonii primelor trei grade sunt condusi de cei din gradele superioare se pare ca
schisma din Marea Loja Nationala e tot numai o cursa pentru romanii naivi pe care prestigiul unui
Sadoveanu ii atrage mai mult decat dl. I. Pangal. De altfel, gruparea d-lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele
Orient.
Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citam doar urmatoarele randuri din cuvantarea rostita la
adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji Nationale. Sub un val eufemist se intrezareste toata adversitatea
masonica fata de credinta crestina si ideea nationala: "Liber cu adevarat e numai acel maestru care
izbandeste a-si domina pasiunile si a se elibera de prejudecati. Cel care pastreaza ura de rasa,
obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav ca si cel care nu-si poate domina pasiunile
degradante".
Foarte sistematic zeflemiseste dl. M. Sadoveanu credinta crestina ortodoxa pe care o socoteste o credinta
pentru naivi, mult inferioara stiintei "egiptene" a "Magului" superior in romanul "Creanga de aur".
Numarul masonilor din Romania era inca in 1932 intristator de urcat. Astazi se pare ca sunt si mai multi. In
1932 aveam 3300 masoni. Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va
recunoaste ca Romania fata de aceste tari vecine are enorm de multi.
Influenta masonilor in viata mai noua a Statului nostru se resimte dureros, dictand din toate locurile de
conducere.
De altfel si in Marea Loja Nationala se afla evrei.
8. Asa zisa Masonerie Nationala Romana
Dar asupra Masoneriei Nationale Romane trebuie sa insistam ceva mai mult. Despre ateismul Marelui
Orient din Romania si al Marii Loji Nationale a d-lui Sadoveanu nu poate fi nici o indoiala, odata ce el este in
stransa comuniune cu Marele Orient din Franta, despre care insasi intampinarea Masoneriei Nationale
Romane catre Sfantul Sinod spune: "Prima mare organizatie dizidenta a fost asa numitul Mare Orient din
Franta, care inca din secolul al VIII-lea s-a indepartat incetul cu incetul de masoneria traditionala, suprimand
obligativitatea credintei in Dumnezeu si in nemurirea sufletului, precum si aceea a contractarii juramantului

pe Sf. Scriptura, dintr-un asa zis spirit de libera cugetare, si ajungand in anul 1878, la insasi primirea ateilor
in Ordin. Aceasta a provocat, dupa cum era si firesc, o imediata ruptura a relatiilor intre marile loji masonice
regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci incoace atat Marele Orient din Franta cat si toate
organizatiile afiliate lui, din lumea intreaga, sunt socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise
intre masonii regulati si membrii acestor organizatii".
Noi vom arata in primul rand, ca exista relatii intre organizatiile masonice cu care este afiliata Masoneria
Nationala Romana si intre cele ce stau in legatura cu Marele Orient din Franta, iar in al doilea rand vom
pune in adevarata lumina atitudinea fata de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversara Marelui Orient din
Franta.
a) Marele Orient din Franta si Marea Loja din Franta stau in asa stranse legaturi, incat in fiecare an se
aduna delegatii lor intr-un convent comun.
Marea Loja din Franta insa, face parte din Asociatia Masonica Internationala (A.M.I.) cu sediul in Geneva,
impreuna cu Marile Loji din Belgia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Elvetia,
Cehoslovacia, Spania, Viena si Jugoslavia, dintre care multe au legaturi cu Masoneria Nationala Romana.
(Vezi intampinarea amintita mai sus.) De altfel A.M.I. lupta pentru ca "intr-un viitor mai apropiat sau mai
departat, lantul mondial sa se incheie in sensul ca diferitele dialecte masonice ale umanitatii sa se uneasca
intr-o
limba
comuna".
Deci
si
acum
sunt
numai
deosebiri
dialectale.
Cu Marele Orient din Franta are legaturi Marea Loja din Viena. Ori Marea Loja din Viena sta in relatii oficiale
cu Marea Loja din Anglia si deci si cu Masoneria Nationala Romana.
Cat de neserioase si de trecatoare sunt suspendarile de relatii intre diferitele organizatii francmasonice se
vede si din pilda ce au dat-o in anii recenti francmasoneriei germane. Atat cele trei Mari Loji prusiene vechi
care se socotesc foarte nationale, cat si alte patru din cele umanitariste: Marea Loja din Hamburg, cea din
Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main si cea din Darmstadt, au rupt relatiile cu Marea Loja din Viena, socotita
internationalista. Insa in acelasi timp Marile Loji din Hamburg, Bayreuth si Frankfurt pe Main au reluat
relatiile cu Marea Loja din Anglia, care are la randul ei relatii cu Marea Loja din Viena.
Cu drept cuvant observa Fr. Hasselbacher in opera sa monumentala "Entlarvte Freimaurerei" 1936, vol. I,
p.71: "Orice scolar care cunoaste regulile elementare de matematica stie ca: doua marimi egale cu o a treia,
sunt egale si intre ele. Daca a=b si b=c, atunci si a=c". Daca Masoneria Nationala Romana are legaturi cu
cea din Austria, iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident ca prin masoneria austriaca exista legaturi
si intre Masoneria Nationala Romana si Marele Orient Francez.
Ce insemneaza acum ca doua organizatii masonice au legatura si ce insemneaza ca legaturile acestea sunt
suspendate?
Cand doua organizatii masonice stau in legaturi atunci ele comunica oficial prin organele lor conducatoare.
Astfel in "Regulamentul de organizare si functionare al Marei Loji Nationale Romane" art. 45 lit. i, se spune
despre Consiliul Marii Loji Nationale, care este puterea ei executiva, ca "reprezinta impreuna cu Marele
Maestru, Marea Loja Nationala din Romania pe langa conducerea suprema a fiecarui Rit de pe langa Marile
Puteri Masonice Straine". Legaturile acestea primesc un caracter si mai permanent si mai concret prin
aceea ca cele doua organizatii masonice in legatura isi desemneaza cate un delegat, care e numit membru

regulat cu un rang superior in Marea Loja prietena. Iata ce spune citatul Regulament in aceasta privinta la
art. 6: "Marele Maestru poate sa numeasca pe orice frate ca sa-l reprezinte intr-o Mare Loja sora din
strainatate, de asemenea el poate numi ca membru al Marii Loji Nationale din Romania, cu rangul pe care-l
crede potrivit, pe orice frate desemnat ca reprezentant al Marelui Maestru al unei Mari Loji sora din
strainatate".
In felul acesta in fiecare organizatie francmasonica sunt prezente organizatiile straine masonice. In afara de
aceste legaturi membrii din lojile unei organizatii pot vizita oricand lojile de grad egal sau inferior ale unei
organizatii straine, iau parte la festivitatile lor si pot fi numiti membri de onoare ai acelei organizatii straine.
Fr. Hasselbacher dovedeste in opera citata, pe baza unui vast material din arhivele lojilor germane
desfiintate, ca suspendarea legaturilor intre doua organizatii masonice lasa mai departe putinta membrilor
din lojile unei organizatii de a vizita lojile celeilalte organizatii, numai cat aceste vizite n-au un caracter
oficial, ci numai unul oficios. Masonii individuali sunt frati pe tot globul pamantesc, oricarei organizatii ar
apartine. Oricarui rit ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob.
De altfel, aceste suspendari de relatii sunt accidentale, ele nu sfarama unitatea si simpatia fundamentala,
care leaga intreaga Francmasonerie universala. Si se depun totdeauna cele mai mari straduinte ca aceste
suspendari sa inceteze cat mai repede si unitatea sa devina tot mai stransa. Ba mai mult, aceste suspendari
de relatii au loc numai intre organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor
superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai un stadiu de trecere spre cea
superioara si e condusa de aceea. Deci supararile intre organizatiile masonice subalterne sunt numai niste
iluzii, niste concesii facute spiritului neprogresat in masonerie al membrilor inferiori, carora le place sa
creada ca sunt in cearta cu masoneriile straine.
Dam cateva citate in acest sens din cartea masonilor vienezi, "Das Blaubuch der Freimaurerei" (Viena,
1933):
"Organizarea ritului scotian este foarte potrivita pentru urmarirea si ajungerea scopului sau departat.
Existenta factica a unui lant mondial francmason, cel putin in cadrele ritului, este in opozitie cu organizatiile,
din nefericire inca asa de neinchegate, ale francmasoneriei ioanite, care se lupta intre ele din motive
dogmatice - avantajul fundamental al lucrarii sale. Ritul scotian cu ale sale 36 de Supreme consilii constituie
pentru toate teritoriile francmasone cu o aceeasi doctrina, un acelasi mod de a lucra, asadar unul si acelasi
front unitar francmasonic. Ritul scotian este afara de aceea un pasaport catre toate atelierele
corespunzatoare ale masoneriei si ofera asadar raza cea mai mare de actiune".
Sa observam ca Marea Loja Nationala Romana, care are sub administratia sa gradele 1-3, este sub
autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic si Acceptat. Intre cele 36 supreme Consilii
numite in cartea citata, se afla si cel din Romania si cel din Franta, autoritatea suprema a masoneriei
franceze. Pentru intarirea unitatii intre organizatiile gradelor inferioare lucreaza afara de amintita Asociation
Maonique Internationale cu sediul la Geneva, care intruneste Marile Loji Simbolice (ale primelor trei grade),
Die Allgemeine Freimaurerei Liga (Afeme) cu sediul in Basel, care intruneste pe masoni individuali pentru a
realiza lantul mondial al masoneriei. Aceste organizatii tin des congrese in diferite centre europene. In Fr.
Hasselbacher op. cit. vol. I, p. 53-80 se gasesc multe citate de ale francmasonilor ca Masoneria este una.
Luam pe Marele Maestru al Marei Loji din Bayreuth, prof. Blunschli care a scris in Freimaurerei Zeitung din
11.IV.1874 : "De cativa zeci de ani lojile se aduna si iau un caracter tot mai national, desi misiunea lor este
internationala. De ce aceasta? Ce sens are? Caci daca francmasoneria nu are nimic cu patria, de ce se

imbraca in forme nationale? Samburele cel bun al acestei miscari este trebuinta dupa o mai mare
consolidare, pentru a valorifica mai bine puterea confederatiei masonice.
Insemnatatea internationala a masoneriei nu e slabita prin aceasta, dimpotriva, puterea ei de actiune,
eficacitatea ei devine si mai urcata".
b) Sa lamurim acum atitudinea in chestiune religioasa a Masoneriei ce se pretinde suparata cu
Marele Orient Ateu din Franta.
Mai intai cate ceva din "Constitutia si Regulamentul" Marii Loji Nationale Romane. Observam insa ca in
aceasta Constitutie si Regulament nu sunt fixate decat chestiuni formale de procedura, idealurile
organizatiei, principiile ei; cuprinsul discutiilor din ateliere nu este facut cunoscut. Constitutia si
Regulamentul indruma de cate ori e vorba de o chestiune mai importanta la Marile Constitutiuni, Traditiile si
Landmarkurile Ritului. Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale nu e document pe baza caruia sa se
poata spune ceva definitiv referitor la scopurile si actiunea ei, cu atat mai mult cu cat acest document insusi
vorbeste de secretele masonice a caror divulgare este socotita intre infractiunile cele mai grave. Ba intr-un
loc spune acest document: "In Loji se primesc cunostintele care nu se publica nicaieri si pe care nu le putem
invata decat in Loja".
Dar chiar si din putinele expresii ale acestui document se poate trage o concluzie care arata suficient
conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. E adevarat ca in art. 3 al Constitutiei, Statutelor etc. se prevede ca
"nimeni nu poate fi primit in francmasonerie daca nu crede in Dumnezeu si in nemurirea sufletului".
Legamintele si juramintele masonilor fata de Ordin sunt contractate pe Sf. Scriptura (p. 4). Dar in alta parte
se spune: "Oricare ar fi religia sau cultul cuiva, el nu poate fi exclus din Ordin, daca crede in Marele Arhitect
al Universului si practica invataturile sfinte ale moralei".
Pana aici n-ar fi nimic grav. S-ar putea spune: sunt atatea alte Societati in care nu se cere nici acest minim
de credinta religioasa. Numai cat celelalte Societati au altfel de obiective economice, culturale, cata vreme
Francmasoneria se socoteste daca nu un adversar al Bisericii, in orice caz un concurent al ei, cu o credinta
proprie a ei. Caci iata ce se spune in pasajul citat putin mai la vale: "masonii, cele mai virtuoase elemente
ale tuturor credintelor... cauta sa demonstreze superioritatea credintei pe care o profeseaza". Asadar un
francmason evreu, fara a-si insusi, prin intrarea in Francmasonerie, credinta crestina, e socotit si de
francmasonii crestini ca avand o credinta superioara aceleia pe care a revelat-o Insusi Fiul lui Dumnezeu cel
intrupat. In mandria francmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului, se afla implicata negarea
Divinitatii crestinismului, cea mai grava dintre erezii.
Aceeasi concluzie se deduce si din alte datorii impuse masonului. Dupa ce se spune la p. 74 ca "printre noi
sunt Frati de toate religiile si rasele", la p. 75 se cere: "trebuie sa preferi pe un Francmason oricarui alt om,
cand solicita, in conditii egale, aceeasi situatie". Purtarea aceasta trebuie s-o aiba un mason nu numai fata
de alt mason din tara, ci si fata de cei din strainatate, caci art. 5 al Constitutiei, Statutelor etc., p. 4 spune:
"Oricarui rit i-ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob". Prin urmare masoneria
formeaza o confraternitate mai presus de religie, de neam si de familie. Un mason considera mai apropiat
siesi pe un evreu mason decat pe un roman crestin. Prin aceasta se rupe legatura bisericeasca dintre cei
care formeaza, dupa Apostolul Pavel, Trupul tainic al Domnului. Se poate spune ca masonul iese din
Biserica, precum iese din comunitatea nationala. "Familia, prietenii - se spune mai departe la p. 75 - sau
vecinii sa nu afle chestiuni in legatura cu activitatea francmasonica, atat personala, cat si cea colectiva".

Putem pune de pe acum intrebarea: ce rost mai are juramantul pe Sf. Scriptura cand il rosteste si un evreu
care
nu
crede
in
ea,
sau
cand
se
respinge
originea
divina
a
ei?
Dar poate ca cel putin nu se cuprinde in Marea Loja Nationala decat Romania, asa ca acea confraternitate
cu masonii din alte tari ramane o legatura destul de platonica. Chiar asa de ar fi si totusi ar fi grav: se afirma
in principiul care pune mai presus de legaturile bisericesti si nationale pe cele masonice. In realitate
Masoneria Nationala Romana cuprinde multi straini si nu exista nici o piedica pentru a cuprinde si mai multi.
E adevarat ca Supremul Consiliu gr. 33 nu admite in sanul sau, ca membri activi, decat o patrime de membri
neortodocsi.
Dar numarul membrilor ar fi al Supremului Consiliu care se limiteaza intre 9-33. Destul este daca o patrime
din ei pot fi neortodocsi. Dar Supremul Consiliu are si membri emeriti. Intre acestia numarul strainilor nu este
limitat. Dar ceea ce-i mai important e ca grosul Masoneriei Nationale il formeaza membrii din celelalte grade,
de la 1-32, si mai ales cei din primele 3 grade. Intre acestia numarul strainilor iarasi nu e limitat. Fata de toti
acesti straini masonul roman e obligat sa le dea sprijin in toate imprejurarile cand se cere - in anumite cazuri
cu riscul vietii. Refuzul sprijinului cerut aduce una din cele mai mari pedepse.
Dar acum sa luminam si mai bine atitudinea fata de crestinism a Masoneriei Romane, confruntand-o cu
cateva citate din amintita "Blaubuch" a Masoneriei austriece, care este in legatura si cu cea din Anglia si cu
cea romana. Francmasonul vienez dr. Oscar Trebitsch spune in articolul "Freimaurerei u. Radikalismus":
"Caracteristica permanenta a Masoneriei este accentuarea, necesar imanenta, a caracterului autonom al
eticei sale si prin aceasta, in mod necesar, si negarea oricarei posibilitati a vreunei etici, heteronome, fie ea
crescuta metafizic pe terenul speculatiei filosofice, fie pe cel al speculatiei teologice" (p. 65).
In aceasta carte francmasonul Dr. Kurt Reichl scrie: "Francmasoneria este in fiinta ei adanc patrunsa de
ideea ca, pe terenul credintei, nu poate fi dogmatizata o anumita convingere privitor la ceva imposibil de
cunoscut. Ea sta pe punctul de vedere cel cu adevarat tolerat, ca fiecare are sa-si faca socoteala cu infinitul
dupa trebuintele sale religioase. Felul credintei, de semnul ce-l da fiecare notiunii sale despre Dumnezeu,
nu e pentru Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etica a vietii care rezulta din conceptia
despre lume a respectivului ins" (p. 31).
Intalnim asadar acelasi indiferentism fata de revelatia crestina, pusa in rand cu oricare alta credinta. Nici o
grija pentru unificarea sufletelor in aceeasi credinta crestina, ci insul e justificat in tendinta de a avea o
atitudine cu totul individuala in chestiunea religioasa. Nu sustine nici Biserica impunerea cu sila a credintei
crestine, dar propovaduieste sus si tare ca aceasta credinta e revelata de Dumnezeu, deci singura
adevarata in plenitudinea ei, si dezaproba faramitarea societatii omenesti in tot atatea credinte cati indivizi
sunt. Francmasoneria afirma ca n-are nici o dogma. Dar are si ea pe cea a individualismului, socoteste ca
valoare suprema judecata individuala. Cel putin pentru ochii lumii, caci in realitate impune adeptilor ei
destule convingeri si secrete de al caror rost si sens nu au sa se intrebe masonii gradelor inferioare.
Acelasi lucru il afirma Dr. K. Reichl si in alt loc al numitei carti, intr-o controversa cu iezuitul Fr. Muckermann
despre increderea in umanitatea pura, pe care francmasoneria o are, pe cand crestinismul nu: "Sa
recunoastem clar si fara echivocuri deosebirea fundamentala. D-v va exprimati hotarat banuiala in
posibilitatea unei umanitati care nu e in legatura cu un Dumnezeu personal, care nu e strabatuta de credinta
in Dumnezeul personal al Bisericii. Francmasonul, asa cum il inteleg eu (!!) nu e ateu, conceptia despre
lume a Francmasoneriei are principiul unei fiinte supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei. Dar cu
deosebirea fericita (heilsarmee), antidogmatica fata de dogma Bisericii infailibile si singura mantuitoare, ca

ea lasa continutul, culoarea notiunii de Dumnezeu subiectivismului fiecaruia. Ea socoteste ca exista o

credinta, dar aceasta nu trebuie dogmatizata drept o cunoastere care trebuie sa fie singura adevarata,
asadar imposibila. Nu e linia d-v., prea venerate, sa admiteti umanitatea laicista a francmasonului care nu e
hranita de o credinta precisa intr-un Dumnezeu personal, ca intemeiata, adevarata si variabila. Va indoiti de
garantiile interne ale acestei umanitati. Socotiti ca numai ideea de umanitate a credintei crestine poseda
putere indatoritoare" (p. 25-26). Iar in alt loc: "Sigur ideea masona despre umanitate nu e determinata
religios, in sensul ca nu cere inradacinarea ei intr-o religie anumita, respectiv in cea catolica" (p. 20).
In spiritul acesta liber cugetator vorbesc masonii despre religie atunci cand vor sa-si prezinte in trasaturi
simpatice organizatia lor. Adevaratele lor sentimente sunt insa direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc
adesea in expresii nemascate, in felul acelora pe care le-am inserat in refrenul acesta la alt loc.
Dupa ce am aratat ca si masoneria zisa nationala face parte din organizatia mondiala a masoneriei, fiind
angajata in urmarirea scopurilor comune ale masoneriei, si dupa ce am aratat ca masoneria intreaga e cel
putin liber cugetatoare pe teren religios, sa mai revenim putin asupra scopului masoneriei in care e
incadrata masoneria nationala.
Am mai spus ca scopul masoneriei nu e cercetarea filosofica a adevarului si nici filantropia. Acestea n-ar
trebui tinute intr-un secret atat de sever. Scopul ei este unul politic. Si este unul si acelasi pentru toata
masoneria. De aceea se straduieste sa formeze un front cat mai strans, cum am vazut din paginile
anterioare. Ca scopul ei este unul politic, nu de politica de partid, ci de conceptie, ceea ce-i si mai grav, ne-o
marturiseste masonul Dr. K. Reichl in opera amintita, p. 35, aproband urmatoarele cuvinte ale unui membru
al Marelui Orient Francez: "Daca politica insemneaza a te aprinde de suferinta oamenilor pentru apararea
drepturilor omului, pentru realizarea unor cerinte culturale de mare valoare din punct de vedere etic si
estetic, atunci, da, masoneria face politica, atunci masoneria este politica". Mai precis ne arata orientarea
politica a masoneriei marturisirile aceluiasi mason, ca organizatia din care face parte lupta pentru "libertatea
personala si democratie", care nu trebuie lasata sa fie sfaramata de "dictatura barbara de dreapta sau de
stanga" (p. 24). In acelasi sens se exprima pe larg masonul Dr. Oskar Trebitsch in amintita carte, dezvoltand
ca masoneria e contrara oricarui radicalism, oricarei conduceri autoritare si pentru larga democratie (p. 64).
Pe linia aceasta, masoneria e contra monarhiei desi intampinarea Masoneriei Romane spune altfel. Dr.
Reichl marturiseste ca Masoneria a vazut in instaurarea republicii in Spania indeplinindu-se o aprinsa
dorinta a ei. "Nimeni n-a negat din latura Masoneriei ca intre intemeierea republicii si masoneria spaniola
exista stranse legaturi. Nici n-a ramas nimanui ca fratilor din Marele Orient li s-au implinit prin noua
organizare de stat o aprinsa dorinta" (p. 17).
Astfel nu e de mirare daca Francmasoneria declara acum ca sta in razboiul din Spania, cu totul in ajutorul
Frontului Popular. In ziarul ABC din Madrid, din 20.X.1936, foaie redactata ca toate foile de pe teritoriul
Spaniei comuniste, de sovietele muncitoresti, gasim urmatoarea declaratie din partea Masoneriei: "Situatia
actuala este asa de extraordinara si de tragica, incat suntem nevoiti sa rupem tacerea noastra obisnuita.
Masoneria spaniola este deplin, total si absolut de partea Frontului Popular, de partea guvernului legal si
impotriva fascismului". In ziarul El Dia Grafico din 15.X din Barcelona se spune: "Multumita inteleptei
prevederi a masonilor o mare parte din comanda in Guardia civil si Guardia de asalt (trupe politienesti create
in mod special de republica) era inca inainte de 18 august in mana republicanilor de incredere. Masonii au
fost aceia care au facut ca cea mai mare parte din flota de razboi sa se puna in serviciul Frontului Popular si
ofiterii rasculati sa fie inchisi. Masonii au fost aviatorii care s-au asezat in fruntea flotei noastre aviatice.
Comandantii celor mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt in majoritate aceia

care, in presa, pe tribune, la microfon au sustinut focul in suflete. Masoni sunt si aceia care pregatesc
victoria in etape. Masoni in sfarsit, sunt aceia care lucreaza in strainatate ca neutralitatea sa fie parasita".
Din cele de mai sus se stravede destul de bine ca nu sunt deosebiri reale si serioase intre masoneria
mondiala careia ii apartine Masoneria Nationala Romana si Masoneria afiliata Marelui Orient Francez.
Astfel, avand in vedere ceea ce am dezvoltat in toate capitolele acestui referat, putem formula urmatoarele:
Concluzii asupra Francmasoneriei
Francmasoneria este o organizatie mondiala, secreta in care evreii au un insemnat rol, avand un rit quasireligios, luptand impotriva conceptiei religios-morale a crestinismului, impotriva principiului monarhic si
national, pentru a realiza o republica internationala laica (tendinta din urma a se vedea in "Blaubuch der
Freimaurerei", Wien 1933, p. 82, in art. Paneuropa als Minoritatenfrage. Se recunoaste ca "Masoneria
urmareste planul unei Europe unite"). Ea este un ferment de stricaciune morala, de dezordine sociala.
Sfantul Sinod, insusindu-si concluziile din referat, hotaraste:
I. Biserica osandeste Francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special
pentru
urmatoarele
motive:
1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu,
indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta
impotriva crestinismului ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali
sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, Francmasoneria ii rupe de la
Biserica, si avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca
necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei
organizatii,
Biserica
trebuie
sa
raspunda
cu
o
contrapropaganda.
2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist-naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu
personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana, deosebita, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul sau, Francma-soneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un
invatamant laic, reproband orice principiu moral "heteronom" si orice educatie ce rezulta din credinta
religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras in
toate
actiunile
omului,
este
concluzia
necesara
din
premisele
Francmasoneriei.
4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine ca numai cei ce se
aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemneaza ca
crestinismul nu da nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor
sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o
situatie superioara crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.
5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii adepti ai ei nu
dau nici o insemnatate acestui cult, se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite o
oarecare forta quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea sa se substitue oricarei alte
religii,
deci
si
crestinismului.
In afara de motivele acestea de ordin religios biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand
intreprinde
actiunea
sa
contra
Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinei sociale prin aceea ca isi
face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat aceleia care
reprezinta ordinea stabilita vizibil. Ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte

pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o
siguranta in viata Statului si in ordinea stabilita. E o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul.
Impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un juramant paganesc.
7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa
din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si
dobandeasca libertatea si sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru
exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.
Masurile cele mai eficace ce are sa le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei
social-morale
si
al
natiunei,
sunt
urmatoarele:
1. O actiune persistenta publicistica si orala de demascare a scopurilor si activitatii nefaste a acestei
organizatii.
2. Indemnarea intelectualilor romani, care se dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca. In caz contrar,
"Fratia Ortodoxa Romana" extinsa pe toata tara va fi indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in
loji. Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea,
le
va
refuza
prezenta
ca
membri
in
corporatiile
bisericesti.
3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si
sa
nu
dea
votul
candidatilor
ce
apartin
lojilor.
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile biseri-cesti si asociatiile religioase se va stradui sa convinga
Guvernul si Corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz ca
Guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.
II. Intreg referatul impreuna cu concluziile se va tipari in brosura prin Consiliul Central Bisericesc si se va
intrebuinta ca mijloc de propaganda impotriva francmasoneriei.
I.P.S. Patriarh prezinta declaratia facuta in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu dl.
Pangal, prin care aduc la cunostinta ca aceste loji se autodizolva, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui
Orient si spre a nu se crede ca este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El - dl.
Pangal - in numele delegatilor declara ca toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai bisericii
ortodoxe.
Sfantul Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Pangal si a celorlalti conducatori ai masoneriei
nationale romane, cetita in ziua de 25 Februarie a.c., in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anunta ca
aceasta organizatie se autodizolva. Este prin urmare de sine inteles ca hotararea Sf. Sinod privitoare la
masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exista.
La orele 13.00, I.P.S. Patriarh, ridica sedinta, prorogand Sfantul Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele
10.00
dimineata.
Presedinte,
(ss)
Miron
Secretar,
(ss)

Galaction
Craioveanu
Cronica interna B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, Martie-Aprilie.
Declaratie Oficiala a Bisericii Greciei privind Masoneria (1933)

Episcopii Bisericii Ortodoxe a Greciei in sedinta din 12 octombrie 1933, s-au ocupat de studierea si
examinarea acelei societati secrete internationale Francmasoneria. Au ascultat cu atentie expunerea
introductiva a Comisiei celor patru episcopi ce au alcatuit-o din insarcinarea primita de la Sfantul Sinod in
precedenta sa sedinta; de asemenea pozitia Facultatii de Teologie a Universitatii din Atena si in mod special
parerea in aceasta problema a profesorului Panag Bratsiotis.
De asemenea au luat in considerare informatiile asupra acestei chestiuni aparute in Grecia sau in
strainatate.
"Francmasoneria nu poate fi compatibila cu crestinismul atat timp cat ea ramane o organizatie secreta
actionand si propovaduind in ascuns, glorificand rationalismul. Francmasoneria accepta in randurile
membrilor sai nu numai crestini, ci si iudei si musulmani. Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis sa faca
parte din aceasta organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar sa fie atrasa
atentia acelora care au intrat in Masonerie fara ganduri ascunse si fara sa se fi lamurit ce este intr-adevar
Masoneria, sa rupa orice legatura cu ea, crestinismul fiind singura religie care invata adevarul absolut si
care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas,
episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declara ca toti fii credinciosi ai Bisericii trebuie sa se
fereasca de Francmasonerie. Cu nestramutata credinta in Domnul nostru Iisus Hristos intru care avem
rascumpararea, prin sangele Lui si iertarea pacatelor, dupre bogatia darului Lui, pre care l-a prisosit intru
noi, intru toata intelepciunea si priceperea (Efeseni 1, 7-8) intru adevarul revelat de El si propovaduit de
Apostoli, nu prin cuvinte intelepte, ci impartasindu-ne din Sfintele Taine prin care suntem curatati si mantuiti
spre viata vesnica, nu trebuie sa decadem din harul lui Hristos devenind partasi la inchinarea paganeasca.
Este impotriva firii sa apartii lui Hristos si in acelasi timp sa cauti usurare si perfectiune morala in afara Lui.
Acestea fiind spuse, toti cei care au luat parte la initierile masonice, de acum trebuie sa rupa orice legatura
cu lojele si activitatile masonice, asigurandu-se astfel de reinnoirea legaturilor, slabite de ignoranta, cu
Dumnezeul si Mantuitorul nostru. Adunarea Episcopilor Bisericii Greciei asteapta cu dragoste acest lucru de
la cei initiati in loje, fiind incredintata ca multi dintre ei au primit initierea masonica nestiind ca prin aceasta ei
au trecut la alta religie, ci au facut-o din ignoranta crezand ca nu au facut nimic potrivnic credintei parintilor
lor. Incredintandu-i dragostei, si in nici un caz ostilitatii sau adversitatii fiilor credinciosi ai Bisericii, Adunarea
Episcopilor ii indeamna sa i se alature in rugaciune ca Domnul Iisus Hristos Calea, Adevarul si Viata sa-i
lumineze si sa-i intoarca la adevarul de care prin ignoranta s-au departat."
Afurisania impotriva Francmasoneriei data de catre Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului (1815)
Prin urmare, spunem ca, oricine fiind imbracat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om
va va bine vesti voua o alta Evanghelie afara de ceea ce am bine vestit voua, macar de ar fi si Inger din cer,
anatema sa fie. (Galateni 1, 8-9). Deci, oricati se alatura cu grabire acestei slujbe dracesti si nelegiuite a
Francmasoneriei si toti cei ce ii urmeaza in mandria si ratacirea lor, sa fie afurisiti si dati anatemei de catre
Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Dupa moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinand si
tremurand, precum Cain, vor fi ei asupra pamantului. (Facere 4, 14). Pamantul se va deschide si ii va inghiti
ca pe Dathan si Aviron. (Numeri 16, 31-32).
Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vanzatorul. Ingerul Domnului ii va izgoni
cu sabia de foc, si, pana la sfarsitul vietii lor, nimic nu vor dobandi. Fie ca lucrarile si mestesugurile lor sa fie
blestemate si sa se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor starui in
rautatea lor vor avea parte de o atare rasplata. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor

scuipa uracioasa lor erezie, si se vor lepada de blestemata lor mandrie, unii ca acestia vor primi plata
zelotului Fineas; adica vor fi binecuvantati si iertati de catre Tatal, Fiul si Sfantul Duh, Treimea cea singura
neamestecata si nedespartita, Unul Dumnezeu in fiinta, si de catre noi, smeritii Sai slujitori.

Arhiepiscopul
Ciprian

Mitropolitul

Mitropolitul

Mitropolitul
Cipru, 2 februarie, 1815

al

intreg
Hrisant
Meletie
Lavrentie

Ciprului

si
al
al
al

Alice
Articol aparut in Revista AXXA, 30

Noii

Justiniana
Pafosului
Citiului
Cyrului

Cincu

Studiu asupra francmasoneriei

ntocmit de IPS Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului si votat de Sfntul Sinod
n sedinta sa din 11 martie 1937
Ce este Francmasoneria?
Francmasoneria este o societate secret, rspndit azi n lumea ntreag,
pretinznd a avea un scop filosofic si umanitar.[i] Nu vom ncepe prin a da o
definitie complet a Francmasoneriei, ci vom arta pe rnd originile, organizatia si
diferitele ei aspecte, rezumndu-le la sfrsit ntr-o definitie.
1. nceputurile Francmasoneriei
nceputurile Francmasoneriei formeaz un subiect de interminabile discutii. n forma
de astzi ea exist din 1717, cnd 4 loji engleze s-au ntrunit la Londra si au
format Marea Loj a Angliei.[ii]
n 1723 Andersen ntocmi Constitutiile acestei organizatii pe baza Constitutiei mai
vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de zidari rmseser cu timpul numai
cu numele de zidari, n ele intrau orice fel de oameni.) Constitutiile lui Andersen sunt
legea fundamental a Francmasoneriei.[iii]
2. Organizarea Francmasoneriei
Membrii Francmasoneriei sunt mprtiti n grade oculte. Membrii dintr-un grad nu stiu
nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelasi grad cu ei.
Stiu numai cine face parte din gradele inferioare. Din punct de vedere al numrului
gradelor, precum si al altor caracteristici rituale, Francmasoneria se mparte n
diferite rituri.
Astfel exist Francmasonerie ioanit sau albastr. Membrii acesteia sunt mprtiti
numai n trei grade: ucenic, calf si maestru.[iv] Apoi este ritul scotian sau rosu si
cuprinde asa zisele grade nalte, 30 la numr, iar si mai sus de acestea sunt gradele
invizibile. De obicei ns Francmasoneria ioanit nu exist dect ca treapt inferioar,
supus celei scotiene. Gradele nalte si cele invizibile sunt cele care conduc din

umbr toat vasta organizatie a Francmasoneriei, n mod unitar, pe tot globul

pmntesc. n vrful piramidei st Patriarhul, sau mpratul nencoronat al lumii.[v]
Ridicarea ntr-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selectie de sus; cei din
gradele superioare ridic pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior.
Intrarea n orice grad se face printr-un jurmnt nfricostor si printr-o initiere. Prin
jurmnt, cel ce intr n gradul nou se oblig s pstreze secretul fat de tot ce va
vedea si va cunoaste n acest grad. Prin initiere i se comunic taine din nvttura si
misiunea Francmasoneriei, necunoscut de gradele inferioare. Secretele comunicate
gradelor inferioare sunt anodine, dar cele comunicate gradelor superioare sunt
grozave.[vi] Iat jurmntul prestat de ucenicul Francmasoneriei ioanite:Jur naintea
Marelui Arhitect al pmntului c nu voi descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau
altceva ce poate descoperi si indica ceva ce nu trebuie descoperit. n caz de clcare
a jurmntului primesc s mi se taie beregata, s mi se scoat ochii, s mi se
gureasc pieptul, s mi se smulg inima, s mi se scoat mruntaiele din trup, s se
ard, s se prefac n cenus si s se arunce n fundul mrii sau s se mprstie n
cele patru vnturi pe fata pmntului.[vii]
Alturi de aceast organizatie, ocult chiar pentru membri, exist una administrativ,
secret pentru profani. Francmasoneria lucreaz n ateliere. Atelierele n care
lucreaz primele grade se numesc loji simbolice, formate fiecare din vreo 50 de
persoane. Atelierele gradelor superioare au alte numiri. n fruntea fiecrei loji se afl
un venerabil cu rol de presedinte ajutat de mai multi demnitari. Toti sunt alesi pe un
an de ctre membrii lojii.
3. Francmasoneria si evreii
Evreii au un rol preponderent, chiar dominant n Francmasonerie. Toate gradele nalte
si invizibile au fost create si sunt ocupate de ei. Bauer, Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin,
Francken, Moise Cohen, Isaac Long, ntemeietorii Francmasoneriei gradelor
superioare din Franta si America au fost toti evrei.[viii] n Ungaria majoritatea
Francmasonilor erau evrei, iar conducerea era aproape exclusiv n mna lor. Biserica
israelit e aliatul nostru firesc, ea ne sprijin si o multime de iudei sunt n rndurile
noastre, se spunea n revista Francmasonilor din Ungaria, Acacia, 1908, nr. 62.[ix] n
Germania lojile dependente de Marea Loj din Hamburg erau la fel ocupate de o
mare majoritate de evrei. n Turcia conductorii Francmasoneriei erau pe la 1909,
evrei. Tot asa n Italia, seful Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care
a ajuns primar al Romei.
Francmasoneria francez a fost condus n trecut de evreii Cremieux si Gambetta. n
Anglia, dintre cei vreo 300.000 Francmasoni, peste 43.000 sunt evrei.[x]
Masoneria nu este numai o simpl reuniune filantropic sau scoal filosofic, ci
alctuieste un sistem mistagogic, care reaminteste de vechile religii sau culte
misteriaco-pgne, din care si trage obrsia, alctuind o urmare si o renviere a lor...
Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel si din cele ce au
loc si se svrsesc n timpul initierilor. Cci, dup cum n cele ce au loc n misterele
idolatre vechi se relua drama luptelor si a mortii zeului misteriac si prin reluarea
aceasta mimic a dramei acesteia, cel ce se initia murea dimpreun cu patronul
religiei misteriace care ntotdeauna era o persoan mitic simboliznd soarele sau
natura, care murea iarna si renvia primvara - , tot asa si n initierea celui de al
treilea grad al Francmasoneriei. ntr-adevr treapta aceasta a initierii alctuieste o
expunere dramatic a mortii protectorului masoneriei, Hiram, si un fel de reluare
dramatic a mortii acestuia n care, cel ce urmeaz a fi initiat sufer dimpreun cu

el, fiind rnit n aceleasi organe si n aceleasi locuri ale corpului ca si Hiram... Astfel
Francmasoneria, n chip clar, este o religie misteriac cu totul diferit, separat si
strin de religia crestin... Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia
nvierii n chip de lup, sau botezul masonic, ceremonia recunoasterii cstoriei sau
cstoria francmason, parastasul francmasonic, inaugurarea templului masonic
etc.[xi]
5. Francmasoneria si crestinismul
Francmasoneria se prezint asadar ca o cvasi-religie cu zeul ei propriu: Hiram. n
realitate ea nu admite o fiint personal la conducerea lumii, precum nu admite un
principiu personal n oameni. Ea preconizeaz un panteism naturalist: Hiram
simbolizeaz forta universal care si ia temporal msti individuale, prezentndu-se
sub form de persoane trectoare. Masonul stie c personalitatea sa nu e nimic si
se dezintereseaz de ea. El urc pn la principiul interior al initiativei, pe care-l
bnuieste, fr a-l putea cunoaste exact, Dumnezeu necunoscut n realitatea sa
misterioas: acesta e eul transcendent, identic poate n toate existentele cari
cuget. Asa zisele persoane omenesti sunt rolurile pe care le joac trector unul si
acelasi actor.
Un actor misterios detine rolul personalittii noastre. Cine este artistul care nu se
arat n scen, ci rmne travestit si mascat?... E o energie consacrat Marii Opere,
fort indestructibil ca orice alt fort. Aceast energie este independent de
instrumentul prin care se manifest printre noi. Ea se transform fr a se stinge...
Cine lucreaz deci n noi, dac nu forta care anim pe predecesorii nostri? Hiram,
care nvie, este o realitate. S stim s meditm si s ntelegem. C indivizii dispar,
putin import, dac energia care lucra n ei subzist. S ne dezinteresm deci de o
nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individual. Personalitatea noastr se va
stinge si dac mai trziu evocatorii nostri si-ar nchipui c intr n relatie cu noi, ei nar constitui o fantom dect adunnd notiunile ce si le-ar putea face despre noi.[xii]
Individul este produsul tranzitoriu si repetat al unei cauze permanent constructive.
n ce priveste pe Marele Arhitect al Universului, trebuie s notm c aceast expresie
nu intentioneaz s impun o credint. S ne pzim deci a ceda acelei leni a
spiritului care confund pe Marele Arhitect al initierilor cu Dumnezeul credinciosilor.
[xiii]
Francmasoneria este rationalist. Ea ndeamn pe membrii si s supun totul
cugetrii rationale ca filtru suprem pentru tot ce au s admit. [xiv] Iat ce zice un alt
francmason: Nici forta statului, nici cerinta nu sunt eterne... Atunci ce poate
regenera poporul czut n dezordine? Nimic altceva dect stpnirea msurat a
ratiunii... Idealul FM const n a construi pe nesimtite o republic universal si
democrat a crei regin va fi ratiunea, iar consiliul suprem, adunarea nteleptilor. n
virtutea principiului care a prezidat la nasterea Francmasoneriei, ea va putea,
bazndu-se nu pe voia unui Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele Ratiunii, s dea
o viat moralei crestine[xv]
Din acestea rezult si raportul francmasoneriei fat de crestinism. Mai putem aduce
cteva citate pentru a arta atitudinea direct a FM fat de crestinism. Tot autorul din
care am citat mai sus declar: Mai vedeti mntuirea oamenilor ntr-o renastere
religioas? O! visul imposibil! Boltile sanctuarelor ale cror ruine voiti s le reparati,
nu vor mai vedea niciodat dect un ecou slab al rugciunilor de odinioar. Nu mai
exist Dumnezeu pentru a mai nvia mortii si Acela (Hristos) ale crui accente magice
deschideau mormintele, nu mai poate spera c un miracol asemntor va opri

coborrea lui lent n groapa uitrii. Mai mult ca totdeauna o credint laic se
substituie unei credinte supranaturale.[xvi] Fr. O. Wirth n lucrarea citat compar pe
Hiram cu Hristos, ambele nume exprimnd doar acelasi simbol al trecerii energiei
cosmice dintr-o persoan ce dispare definitiv n alta ce apare (moartea si nvierea lui
Hiram). E acelasi mit, doar numele e altul.[xvii] O libertate a vointei nu admite FM
Totul n lume, chiar si viata sufleteasc, decurge dup o lege necesar
neschimbabil. Simbolismul masonic mpinge mai departe analogia sugernd c
microcosmul sau lumea mic, se construieste ca si macrocosmul, lumea mare.[xviii]
Dar Francmasoneria nu reprezint o conceptie statistic, ci se multumeste s existe
si ea alturi de crestinism. Francmasoneria e prin excelent dinamic. Ceea ce cere
mai mult adeptilor e actiunea, recldirea lumii, conform principiilor ei. Astfel FM lupt
cu ndrjire s elimine din omenire conceptia opus ei, crestinismul, si institutia care-l
sustine, Biserica. Devizele ei sunt: Separarea Bisericii de Stat, scoala laic, cstoria
civil, difuzarea principiilor anticrestine n masele largi. n unele state cum sunt
Franta[xix], Spania[xx], Rusia[xxi], devizele acestea au fost realizate. n alte tri se
merge cu pasi repezi spre aceast stare. Biserica st n fata ofensivei puternice a
unui dusman necruttor.
6. Scopul Francmasoneriei
Francmasoneria si tine ultimele ei scopuri n secret. Dar fr voia ei se strevd
adeseori aceste scopuri, din mrturisiri masonice mai mult sau mai putin nvluite.
Regulat, francmasoneria spune c scopul ei este cercetarea adevrului si actiunea
caritabil.
Dar de o actiune caritabil francmasonic nu s-a mpiedicat nimeni pn acum. Si
apoi de ce ar fi lips de o asociatie clandestin si de secrete, pentru desfsurarea
unei actiuni caritabile?
n realitate cnd masonii explic mai larg sensul actiunii lor caritabile, vezi c e vorba
de o fericire a lumii prin scparea de ideile ei de acum, prin asezarea ei pe temeliile
principiilor rationaliste masone. Binefacerea pentru mason nu se confund cu ceea
ce s-a convenit s se numeasc caritate. Cedarea ctorva bucti de pine, din prisos,
nu-l achit de datoria sfnt ce o contracteaz initiatul fat de umanitate. A face bine
comport un ntreg program de viat. ntr-o form eufemist, Fr. O. Wirth[xxii] arat
asadar c nu caritatea este scopul Francmasoneriei.
Iar cercetarea adevrului de care vorbeste FM trebuie nteleas ca o lansare a tuturor
ideilor de destrmare a Statului si a Societtii. Toate ideile de extrem stng ale
comunismului au fost pregtite n Loji si aplicate de francmasoni. La fel, toate ideile
anticrestine, de total emancipare a instinctelor omenesti inferioare de sub prestigiul
virtutilor crestine. De la Marx pn la Lenin si Trotzki, toti sefii mai de seam ai
comunismului au fost evrei si francmasoni, sau cel putin francmasoni.
Ziarul francmason Latomia scrie (Iulie 1849, p. 237): Nu putem dect s salutm
socialismul ca pe un excelent aliat al FM n munca de nnobilare a omenirii, n
strduinta de a promova binele omenirii. Socialismul si masoneria mpreun cu
comunismul au tsnit din acelasi izvor[xxiii].
Scopul Francmasoneriei st n legtur cu soarta ntregii omeniri. FM lupt pentru o
anumit directionare, pentru o anumit tint a ntregii vieti omenesti colective si
individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime de mrturisiri masonice si din

descifrarea sensului ce se desprinde din toat activitatea de pn acum a FM, rezult

c acest scop este: ntemeierea unei republici mondiale, condus de francmasoni,
adic de evrei. O republic cu desvrsire laic, cu o omenire ndobitocit de mizerie
si de patimile inferioare dezlntuite.
Iat ce spune acelasi Fr. O. Wirth, n manualul maestrului: S avem curajul s ne
zicem religiosi si s ne afirmm apostoli ai unei religii mai sfinte dect toate
celelalte. S propagm Religia Republicii, care va forma inima cettenilor si va
cultiva virtutile republicane.[xxiv] Tema ntemeierii republicii mondiale sub
stpnirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al FM, din 1900,
tinut la Paris.[xxv]
Cnd vorbesc metaforic, francmasonii se prezint ca zidarii care au s rezideasc,
sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim. Aceasta nseamn, fr
metafore, restabilirea dominatiei lui Israil asupra lumii ntregi.[xxvi]
Numai din tendinta FM, dup republica laic, international si extrem de democratic
se explic de ce toate revolutiile de la cea din 1789 ncoace, toate loviturile date
crestinismului, principiului monarhic si national, principiului autorittii, sunt opera
francmasonilor. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea principiului
national si a factorului crestin au desfiintat Francmasoneria. Asa a fcut si Italia prin
Mussolini n 1925[xxvii], si Germania prin Hitler. n Ungaria a fost desfiintat dup
prbusirea comunismului lui Bela Kuhn, dovedindu-se c acest comunism a fost
creatia lojilor[xxviii].
7. Francmasoneria n Romnia
Nu vom face un istoric al Francmasoneriei n Romnia. Pn la rzboi nu s-a bucurat
de dezvoltare remarcabil. Abia de la rzboi ncoace si mai ales n ultimii vreo 10 ani,
a luat un avnt ce d de gndit. Din cele sase grupe francmasonice romne, una e
pur evreiasc: Bnai Brith, alta Federatia lojilor simbolice de rit ioanit din Romnia e
evreo-ungureasc (n Ardeal) si n 1933 s-a unit cu Marea Loj National Romn, iar
o a treia e evreo-nemteasc: Marea loj german din Romnia. Romnii se gsesc
numai n celelalte trei: Marea Loj American din Romnia (afiliat la Marea Loj
American din New York), Marele Orient din Romnia afiliat laMarele Orient din
Franta, si care cuprinde 90% evrei si, n sfrsit, Marea Loj National din Romnia,
care afiseaz tricolorul, afecteaz lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe motiv c
e jidovit, dar aceasta e numai o masc cu scopul de a vna ct mai multi ofiteri si
alti buni romni.[xxix]
Marea Loj National condus pn n 1933 de dl. Pangal, n acel an s-a rupt n dou,
o parte lojile ei cele provinciale si cinci din cele zece bucurestene constituindu-se
separat n frunte cu dl. M. Sadoveanu. Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai
masonii din primele trei grade, cei din gradele superioare au rmas cu dl. Pangal. Si
cum masonii primelor trei grade sunt condusi de cei din gradele superioare se pare
c schisma din Marea Loj National e tot numai o curs pentru romnii naivi pe care
prestigiul unui Sadoveanu i atrage mai mult dect dl. I. Pangal. De altfel, gruparea dlui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient.[xxx]
Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citm doar urmtoarele rnduri din
cuvntarea rostit la adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji Nationale. Sub un vl
eufemist se ntrezreste toat adversitatea masonic fat de credinta crestin si
ideea national: Liber cu adevrat e numai acel maestru care izbndeste a-si
domina pasiunile si a se elibera de prejudecti. Cel care pstreaz ura de ras,

obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav ca si cel care nu-si

poate domina pasiunile degradante.[xxxi]
Foarte sistematic zeflemiseste dl. M. Sadoveanu credinta crestin ortodox pe care o
socoteste
o
credint
pentru
naivi,
mult
inferioar
stiintei egiptene a Maguluisuperior n romanul Creanga de aur.
Numrul masonilor din Romnia era nc n 1932 ntristtor de urcat. Astzi se pare
c sunt si mai multi. n 1932 aveam 3300 masoni. Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia
900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va recunoaste c Romnia fat de aceste tri
vecine are enorm de multi.
Influenta masonilor n viata mai nou a Statului nostru se resimte dureros, dictnd
din toate locurile de conducere.
De altfel si n Marea Loj National se afl evrei.
8. Asa-zisa Masonerie National Romn
Dar asupra Masoneriei Nationale Romne trebuie s insistm ceva mai mult. Despre
ateismul Marelui Orient din Romnia si al Marii Loji Nationale a d-lui Sadoveanu nu
poate fi nici o ndoial, odat ce el este n strns comuniune cu Marele Orient din
Franta, despre care nssi ntmpinarea Masoneriei Nationale Romne ctre Sfntul
Sinod spune: Prima mare organizatie dizident a fost asa numitul Mare Orient din
Franta, care nc din secolul al VIII-lea s-a ndeprtat ncetul cu ncetul de masoneria
traditional, suprimnd obligativitatea credintei n Dumnezeu si n nemurirea
sufletului, precum si aceea a contractrii jurmntului pe Sf. Scriptur, dintr-un asa
zis spirit de liber cugetare, si ajungnd n anul 1878, la nssi primirea ateilor n
Ordin. Aceasta a provocat, dup cum era si firesc, o imediat ruptur a relatiilor ntre
marile loji masonice regulate cu Marele Orient din Franta, si de atunci ncoace att
Marele Orient din Franta ct si toate organizatiile afiliate lui, din lumea ntreag, sunt
socotite ca schismatice, eretice si orice relatii sunt interzise ntre masonii regulati si
membrii acestor organizatii.
Noi vom arta n primul rnd, c exist relatii ntre organizatiile masonice cu care
este afiliat Masoneria National Romn si ntre cele ce stau n legtur cu Marele
Orient din Franta, iar n al doilea rnd vom pune n adevrata lumin atitudinea fat
de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversar Marelui Orient din Franta.
a) Marele Orient din Franta si Marea Loj din Franta stau n asa strnse legturi, nct
n fiecare an se adun delegatii lor ntr-un convent comun[xxxii]. Marea Loj din
Franta ns face parte din Asociatia Masonic International (A.M.I.) cu sediul n
Geneva, mpreun cu Marile Loji din Belgia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg, Norvegia,
Polonia, Portugalia, Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Viena si Iugoslavia, dintre care
multe au legturi cu Masoneria National Romn. (Vezi ntmpinarea amintit mai
sus.) De altfel A.M.I. lupt pentru ca ntr-un viitor mai apropiat sau mai deprtat,
lantul mondial s se ncheie n sensul ca diferitele dialecte masonice ale umanittii s
se uneasc ntr-o limb comun[xxxiii]. Deci si acum sunt numai deosebiri
dialectale.
Cu Marele Orient din Franta are legturi Marea Loj din Viena[xxxiv]. Ori Marea Loj
din Viena st n relatii oficiale cu Marea Loj din Anglia[xxxv] si deci si cuMasoneria
National Romn.

Ct de neserioase si de trectoare sunt suspendrile de relatii ntre diferitele

organizatii francmasonice se vede si din pilda ce au dat-o n anii recenti
francmasoneriei germane. Att cele trei Mari Loji prusiene vechi care se socotesc
foarte nationale, ct si alte patru din cele umanitariste: Marea Loj din Hamburg, cea
din Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main si cea din Darmstadt, au rupt relatiile
cu Marea Loj din Viena, socotit internationalist. ns n acelasi timp Marile Loji din
Hamburg, Bayreuth si Frankfurt pe Main au reluat relatiile cu Marea Loj din Anglia,
care are la rndul ei relatii cu Marea Loj din Viena[xxxvi].
Cu drept cuvnt observ Fr. Hasselbacher n opera sa monumental Entlarvte
Freimaurerei 1936, vol. I, p.71: Ori-ce scolar care cunoaste regulile elementare de
matematic stie c: dou mrimi egale cu o a treia, sunt egale si ntre ele. Dac a=b
si b=c, atunci si a=c. Dac Masoneria National Romn are legturi cu cea din
Austria, iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident c prin masoneria austriac
exist legturi si ntre Masoneria National Romn si Marele Orient Francez.
Ce nsemneaz acum c dou organizatii masonice au legtur si ce nsemneaz c
legturile acestea sunt suspendate?
Cnd dou organizatii masonice stau n legturi atunci ele comunic oficial prin
organele lor conductoare. Astfel n Regulamentul de organizare si functionare al
Marii Loji Nationale Romne art.45 lit. i, se spune despre Consiliul Marii Loji
Nationale, care este puterea ei executiv, c reprezint mpreun cu Marele
Maestru, Mare Loj National din Romnia pe lng conducerea suprem a fiecrui
Rit de pe lng Marile Puteri Masonice Strine[xxxvii]. Legturile acestea primesc un
caracter si mai permanent si mai concret prin aceea c cele dou organizatii
masonice n legtur si desemneaz cte un delegat, care e numit membru regulat
cu un rang superior n Marea Loj prieten. Iat ce spune citatul Regulament n
aceast privint la art. 6: Marele Maestru poate s numeasc pe orice frate ca s-l
reprezinte ntr-o Mare Loj sor din strintate, de asemenea el poate numi ca
membru al Marii Loji Nationale din Romnia, cu rangul pe care-l crede potrivit, pe
orice frate desemnat ca reprezentant al Marelui Maestru al unei Mari Loji sor din
strintate[xxxviii].
n felul acesta n fiecare organizatie francmasonic sunt prezente organizatiile strine
masonice. n afar de aceste legturi membrii din lojile unei organizatii pot vizita
oricnd lojile de grad egal sau inferior ale unei organizatii strine, iau parte la
festivittile lor si pot fi numiti membri de onoare ai acelei organizatii strine[xxxix].
Fr. Hasselbacher dovedeste n opera citat, pe baza unui vast material din arhivele
lojilor germane desfiintate, c suspendarea legturilor ntre dou organizatii
masonice las mai departe putinta membrilor din lojile unei organizatii de a vizita
lojile celeilalte organizatii, numai ct aceste vizite n-au un caracter oficial, ci numai
unuloficios[xl]. Masonii individuali sunt frati pe tot globul pmntesc, oricrei
organizatii ar apartine. Oricrui rit ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii
de pe glob[xli].
De altfel, aceste suspendri de relatii sunt accidentale, ele nu sfrm unitatea si
simpatia fundamental, care leag ntreaga Francmasonerie universal. Si se depun
totdeauna cele mai mari strduinte ca aceste suspendri s nceteze ct mai repede
si unitatea s devin tot mai strns. Ba mai mult, aceste suspendri de relatii au loc
numai ntre organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor
superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai un stadiu de
trecere spre cea superioar si e condus de aceea. Deci suprrile ntre organizatiile
masonice subalterne sunt numai niste iluzii, niste concesii fcute spiritului

neprogresat n masonerie al membrilor inferiori, crora le place s cread c sunt n

ceart cu masoneriile strine.
Dm cteva citate n acest sens din cartea masonilor vienezi, Das Blaubuch der
Freimaurerei (Viena, 1933):
Organizarea ritului scotian este foarte potrivit pentru urmrirea si ajungerea
scopului su deprtat. Existenta faptic a unui lant mondial francmason, cel putin n
cadrele ritului, este n opozitie cu organizatiile, din nefericire nc asa de
nenchegate, ale francmasoneriei ioanite, care se lupt ntre ele din motive
dogmatice avantajul fundamental al lucrrii sale. Ritul scotian cu ale sale 36 de
Supreme consilii constituie pentru toate teritoriile francmasone cu o aceeasi doctrin,
un acelasi mod de a lucra, asadar unul si acelasi front unitar francmasonic. Ritul
scotian este afar de aceea un pasaport ctre toate atelierele corespunztoare ale
masoneriei si ofer asadar raza cea mai mare de actiune[xlii].
S observm c Marea Loj National Romn, care are sub administratia sa gradele
1-3, este sub autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic si
Acceptat[xliii]. ntre cele 36 supreme Consilii numite n cartea citat, se afl si cel din
Romnia si cel din Franta, autoritatea suprem a masoneriei franceze[xliv]. Pentru
ntrirea unittii ntre organizatiile gradelor inferioare lucreaz afar de
amintita Association Maonique Internationale cu sediul la Geneva, care ntruneste
Marile Loji Simbolice (ale primelor trei grade), Die Allgemeine Freimaurerei
Liga (Afeme) cu sediul n Basel, care ntruneste pe masoni individuali pentru a realiza
lantul mondial al masoneriei[xlv]. Aceste organizatii tin des congrese n diferite
centre europene. In Fr. Hasselbacher op. cit. vol. I, p. 53-80 se gsesc multe citate de
ale francmasonilor c Masoneria este una. Lum pe Marele Maestru al Marei Loji din
Bayreuth, prof. Blunschli care a scris n Freimaurerei Zeitung din 11.IV.1874 : De
ctiva zeci de ani lojile se adun si iau un caracter tot mai national, desi misiunea lor
este international. De ce aceasta? Ce sens are? Cci dac francmasoneria nu are
nimic cu patria, de ce se mbrac n forme nationale? Smburele cel bun al acestei
miscri este trebuinta dup o mai mare consolidare, pentru a valorifica mai bine
puterea confederatiei masonice.
nsemntatea international a masoneriei nu e slbit prin aceasta, dimpotriv
puterea ei de actiune, eficacitatea ei devine si mai urcat[xlvi].
b) S lmurim acum atitudinea n chestiune religioas a Masoneriei ce se pretinde
suprat cu Marele Orient Ateu din Franta. Mai nti cte ceva din Constitutia si
Regulamentul Marii Loji Nationale Romne. Observm ns c n aceast Constitutie
si Regulament nu sunt fixate dect chestiuni formale de procedur, idealurile
organizatiei, principiile ei; cuprinsul discutiilor din ateliere nu este fcut
cunoscut. Constitutia si Regulamentul ndrum de cte ori e vorba de o chestiune mai
important
la Marile
Constitutii,
Traditiile si Reperele
Ritului. Constitutia
si
Regulamentul Marii Loji Nationale nu e document pe baza cruia s se poat spune
ceva definitiv referitor la scopurile si actiunea ei, cu att mai mult cu ct acest
document nsusi vorbeste de secretele masonice a cror divulgare este socotit ntre
infractiunile cele mai grave[xlvii]. Ba ntr-un loc spune acest document: n Loji se
primesc cunostintele care nu se public nicieri si pe care nu le putem nvta dect
n Loj[xlviii].
Dar chiar si din putinele expresii ale acestui document se poate trage o concluzie
care arat suficient conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. E adevrat c n art. 3
alConstitutiei, Statutelor etc. se prevede c nimeni nu poate fi primit n

francmasonerie dac nu crede n Dumnezeu si n nemurirea sufletului. Legmintele

si jurmintele masonilor fat de Ordin sunt contractate pe Sf. Scriptur (p. 4). Dar n
alt parte[xlix] se spune: Oricare ar fi religia sau cultul cuiva, el nu poate fi exclus
din Ordin, dac crede n Marele Arhitect al Universului si practic nvtturile sfinte
ale moralei.
Pn aici n-ar fi nimic grav. S-ar putea spune: sunt attea alte Societti n care nu se
cere nici acest minim de credint religioas. Numai ct celelalte Societti au altfel de
obiective economice, culturale, ct vreme Francmasoneria se socoteste dac nu un
adversar al Bisericii, n orice caz un concurent al ei, cu o credint proprie a ei. Cci
iat ce se spune n pasajul citat putin mai la vale: masonii, cele mai virtuoase
elemente ale tuturor credintelor... caut s demonstreze superioritatea credintei pe
care o profeseaz. Asadar un francmason evreu, fr a-si nsusi, prin intrarea n
Francmasonerie, credinta crestin, e socotit si de francmasonii crestini ca avnd o
credint superioar aceleia pe care a revelat-o nsusi Fiul lui Dumnezeu cel ntrupat.
n mndria francmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului[l], se afl implicat
negarea Divinittii crestinismului, cea mai grav dintre erezii.
Aceeasi concluzie se deduce si din alte datorii impuse masonului. Dup ce se spune
la p. 74 c printre noi sunt Frati de toate religiile si rasele, la p. 75 se cere:trebuie
s preferi pe un Francmason oricrui alt om, cnd solicit, n conditii egale, aceeasi
situatie. Purtarea aceasta trebuie s-o aib un mason nu numai fat de alt mason din
tar, ci si fat de cei din strintate, cci art. 5 al Constitutiei, Statutelor etc., p. 4
spune: Oricrui rit i-ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob.
Prin urmare masoneria formeaz o cofraternitate mai presus de religie, de neam si de
familie. Un mason consider mai apropiat siesi pe un evreu mason dect pe un
romn crestin. Prin aceasta se rupe legtura bisericeasc dintre cei care formeaz,
dup Apostolul Pavel, Trupul tainic al Domnului. Se poate spune c masonul iese din
Biseric, precum iese din comunitatea national. Familia, prietenii se spune mai
departe la p. 75 sau vecinii s nu afle chestiuni n legtur cu activitatea
francmasonic, att personal, ct si cea colectiv.
Putem pune de pe acum ntrebarea: ce rost mai are jurmntul pe Sf. Scriptur cnd
l rosteste si un evreu care nu crede n ea, sau cnd se respinge originea divin a ei?
Dar poate c cel putin nu se cuprinde n Marea Loj National dect Romnia, asa c
acea cofraternitate cu masonii din alte tri rmne o legtur destul de platonic.
Chiar asa de ar fi si totusi ar fi grav: se afirm n principiul care pune mai presus de
legturile bisericesti si nationale pe cele masonice. n realitate Masoneria National
Romn cuprinde multi strini si nu exist nici o piedic pentru a cuprinde si mai
multi. E adevrat c Supremul Consiliu gr. 33 nu admite n snul su ca membri activi
dect o ptrime de membri neortodocsi[li].
Dar numrul membrilor ar fi al Supremului Consiliu care se limiteaz ntre 9-33.
Destul este dac o ptrime din ei pot fi neortodocsi. Dar Supremul Consiliu are si
membri emeriti. ntre acestia numrul strinilor nu este limitat. Dar ceea ce-i mai
important e c grosul Masoneriei Nationale l formeaz membrii din celelalte grade,
de la 1-32, si mai ales cei din primele 3 grade. ntre acestia numrul strinilor iarsi
nu e limitat. Fat de toti acesti strini masonul romn e obligat s le dea sprijin n
toate mprejurrile cnd se cere n anumite cazuri cu riscul vietii[lii]. Refuzul
sprijinului cerut aduce una din cele mai mari pedepse[liii].
Dar acum s luminm si mai bine atitudinea fat de crestinism a Masoneriei Romne,
confruntnd-o cu cteva citate din amintita Blaubuch a Masoneriei austriece, care

este n legtur si cu cea din Anglia si cu cea romn. Francmasonul vienez dr. Oscar
Trebitsch spune n articolul Freimaurerei u. Radikalismus: Caracteristica permanent
a Masoneriei este accentuarea necesar imanent a caracterului autonom al eticei
sale si prin aceasta n mod necesar si negarea oricrei posibilitti a vreunei etici,
heteronome, fie ea crescut metafizic pe terenul speculatiei filosofice, fie pe cel al
speculatiei teologice (p. 65).
n aceast carte francmasonul Dr. Kurt Reichl scrie: Francmasoneria este n fiinta ei
adnc ptruns de ideea c, pe terenul credintei, nu poate fi dogmatizat o anumit
convingere privitor la ceva imposibil de cunoscut. Ea st pe punctul de vedere cel cu
adevrat tolerat, c fiecare are s-si fac socoteala cu infinitul dup trebuintele sale
religioase. Felul credintei, de semnul ce-l d fiecare notiunii sale despre Dumnezeu,
nu e pentru Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etic a vietii care
rezult din conceptia despre lume a respectivului ins (p. 31).
ntlnim asadar acelasi indiferentism fat de revelatia crestin, pus n rnd cu
oricare alt credint. Nici o grij pentru unificarea sufletelor n aceeasi credint
crestin, ci insul e justificat n tendinta de a avea o atitudine cu totul individual n
chestiunea religioas. Nu sustine nici Biserica impunerea cu sila a credintei crestine,
dar propovduieste sus si tare c aceast credint e revelat de Dumnezeu, deci
singura adevrat n plenitudinea ei, si dezaprob frmitarea societtii omenesti n
tot attea credinte cti indivizi sunt. Francmasoneria afirm c n-are nici o dogm.
Dar are si ea pe cea a individualismului, socoteste ca valoare suprem judecata
individual. Cel putin pentru ochii lumii, cci n realitate impune adeptilor ei destule
convingeri si secrete de al cror rost si sens nu au s se ntrebe masonii gradelor
inferioare.
Acelasi lucru l afirm Dr. K. Reichl si n alt loc al numitei crti, ntr-o controvers cu
iezuitul Fr. Muckermann despre ncrederea n umanitatea pur, pe care
francmasoneria o are, pe cnd crestinismul nu: S recunoastem clar si fr echivoc
deosebirea fundamental. D-v v exprimati hotrt bnuiala n posibilitatea unei
umanitti care nu e n legtur cu un Dumnezeu personal, care nu e strbtut de
credinta n Dumnezeul personal al Bisericii. Francmasonul, asa cum l nteleg eu (!!)
nu e ateu, conceptia despre lume a Francmasoneriei are principiul unei fiinte
supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei. Dar cu deosebirea fericit
(heilsarmee), antidogmatic fat de dogma Bisericii infailibile si singur mntuitoare,
c ea las continutul, culoarea notiunii de Dumnezeu subiectivismului fiecruia. Ea
socoteste c exist o credint, dar aceasta nu trebuie dogmatizat drept o
cunoastere care trebuie s fie singur adevrat, asadar imposibil. Nu e linia d-v.,
prea venerate, s admiteti umanitatea laic a francmasonului care nu e hrnit de o
credint precis ntr-un Dumnezeu personal, ca ntemeiat, adevrat si variabil. V
ndoiti de garantiile interne ale acestei umanitti. Socotiti c numai ideea de
umanitate a credintei crestine posed putere ndatoritoare (p. 25-26). Iar n alt
loc: Sigur ideea masonic despre umanitate nu e determinat religios, n sensul c
nu cere nrdcinarea ei ntr-o religie anumit, respectiv n cea catolic (p. 20).
n spiritul acesta liber cugettor vorbesc masonii despre religie atunci cnd vor s-si
prezinte n trsturi simpatice organizatia lor. Adevratele lor sentimente sunt ns
direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc adesea n expresii nemascate, n felul
acelora pe care le-am inserat n refrenul acesta la alt loc.
Dup ce am artat c si masoneria zis national face parte din organizatia mondial
a masoneriei, fiind angajat n urmrirea scopurilor comune ale masoneriei, si dup
ce am artat c masoneria ntreag e cel putin liber cugettoare pe teren religios, s

mai revenim putin asupra scopului masoneriei n care e ncadrat masoneria

national.
Am mai spus c scopul masoneriei nu e cercetarea filosofic a adevrului si nici
filantropia. Acestea n-ar trebui tinute ntr-un secret att de sever. Scopul ei este unul
politic. Si este unul si acelasi pentru toat masoneria. De aceea se strduieste s
formeze un front ct mai strns, cum am vzut din paginile anterioare. C scopul ei
este unul politic, nu de politic de partid, ci de conceptie, ceea ce-i si mai grav, ne-o
mrturiseste masonul Dr. K. Reichl n opera amintit, p. 35, aprobnd urmtoarele
cuvinte ale unui membru al Marelui Orient Francez: Dac politica nsemneaz a te
aprinde de suferinta oamenilor pentru aprarea drepturilor omului, pentru realizarea
unor cerinte culturale de mare valoare din punct de vedere etic si estetic, atunci, da,
masoneria face politic, atunci masoneria este politic. Mai precis ne arat
orientarea politic a masoneriei mrturisirile aceluiasi mason, c organizatia din care
face parte lupt pentru libertatea personal si democratie, care nu trebuie lsat
s fie sfrmat de dictatura barbar de dreapta sau de stnga (p. 24). n acelasi
sens se exprim pe larg masonul Dr. Oskar Trebitsch n amintita carte, dezvoltnd c
masoneria e contrar oricrui radicalism, oricrei conduceri autoritare si pentru larga
democratie (p. 64). Pe linia aceasta masoneria e contra monarhiei desi ntmpinarea
Masoneriei Romne spune altfel. Dr. Reichl mrturiseste c Masoneria a vzut n
instaurarea republicii n Spania ndeplinindu-se o aprins dorint a ei. Nimeni n-a
negat din latura Masoneriei c ntre ntemeierea republicii si masoneria spaniol
exist strnse legturi. Nici n-a rmas nimnui c fratilor din Marele Orient li s-au
mplinit prin noua organizare de stat o aprins dorint (p. 17).
Astfel nu e de mirare dac Francmasoneria declar acum c st n rzboi din Spania,
cu totul n ajutorul Frontului Popular. n ziarul ABC din Madrid, din 20.X.1936, foaie
redactat ca toate foile de pe teritoriul Spaniei comuniste de sovietele muncitoresti,
gsim urmtoarea declaratie din partea Masoneriei: Situatia actual este asa de
extraordinar si de tragic, nct suntem nevoiti s rupem tcerea noastr obisnuit.
Masoneria spaniol este deplin, total si absolut de partea Frontului Popular, de partea
guvernului legal si mpotriva fascismului. n ziarul El Dia Grafico din 15.X din
Barcelona se spune: Multumit nteleptei prevederi a masonilor o mare parte din
comand n Guardia civil si Guardia de asalt (trupe politienesti create n mod special
de republic) era nc nainte de 18 august n mna republicanilor de ncredere.
Masonii au fost aceia care au fcut ca cea mai mare parte din flota de rzboi s se
pun n serviciul Frontului Popular si ofiterii rsculati s fie nchisi. Masonii au fost
aviatori care s-au asezat n fruntea flotei noastre aviatice. Comandantii celor mai
multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt n majoritate aceia
care, n pres, pe tribune, la microfon au sustinut focul n suflete. Masoni sunt si
aceia care pregtesc victoria n etape. Masoni n sfrsit, aceia care lucreaz n
strintate ca neutralitatea s fie prsit[liv].
Din cele de mai sus se strvede destul de bine c nu sunt deosebiri reale si serioase
ntre masoneria mondial creia i apartine Masoneria National Romn si Masoneria
afiliat Marelui Orient Francez. Astfel, avnd n vedere ceea ce am dezvoltat n toate
capitolele acestui referat, putem formula urmtoarele:
Concluzii:
Francmasoneria este o organizatie mondial, secret n care evreii au un nsemnat
rol, avnd un rit cvasi-religios, luptnd mpotriva conceptiei religios-morale a
crestinismului, mpotriva principiului monarhic si national, pentru a realiza o republic
international laic (tendinta din urm a se vedea n Blaubuch der Freimaurerei, Wien

1933, p. 82, n art. Paneuropa als Minoritatenfrage. Se recunoaste c Masoneria

urmreste planul unei Europe unite). Ea este un ferment de stricciune moral, de
dezordine social. Biserica osndeste francmasoneria ca doctrin, ca organizatie si ca
metod de lucru ocult si n special pentru urmtoarele motive:
1. Francmasoneria nvat pe adeptii ei s renunte la orice credint si adevr revelat
de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce descopere ratiunea lor. Ea
propag astfel necredinta si lupta mpotriva crestinismului ale crui nvtturi sunt
revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali s si-i fac membri si
obisnuindu-i pe acestia s renunte la credinta crestin, francmasoneria i rupe de la
Biseric, si avnd n vedere influenta nsemnat ce o au intelectualii asupra poporului
e de asteptat ca necredinta s se ntind asupra unor cercuri tot mai largi. n fata
propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie s rspund cu o
contra propagand.
2. Francmasoneria propag o conceptie despre lume panteist-naturalist, reprobnd
ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoan,
deosebit, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul su, francmasoneria deduce n mod consecvent o
moral pur laic, un nvtmnt laic reprobnd orice principiu moral heteronomsi
orice educatie ce rezult din credinta religioas si din destinatia omului la o viat
spiritual etern. Materialismul si oportunismul cel mai cras n toate actiunile omului,
este concluzia necesar din premisele francmasoneriei.
4. n lojile francmasoneriei se adun la un loc evreii si crestinii si francmasoneria
sustine c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc adevrul si se nalt deasupra
celorlalti oameni.
Aceasta nseamn c crestinismul nu d nici un avantaj n ce priveste cunoasterea
adevrului si dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi impasibil
cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos s fie considerati ntr-o situatie
superioar crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevrurilor celor mai nalte
si al mntuirii.
5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor pre-crestine. Chiar
dac unii adepti ai ei nu dau nici o nsemntate acestui cult, se vor gsi multe spirite
mai naive asupra crora acest cult s exercite o oarecare fort cvasi-religioas. n
orice caz prin acest cult francmasoneria vrea s se substituie oricrei alte religii, deci
si crestinismului.
n afar de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are n considerare si
motive de ordin social, cnd ntreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continu si subversiv subminare a ordinii
sociale prin aceea c si face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate
altei autoritti pmntesti dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. i
face unelte n mna unor factori nestiuti nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei si
scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupt nesincer, pe la spate, niciodat nu exist o
sigurant n viata statului si ordinea stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei minciuna si
ntunericul. mpotriva jurmntului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat
Statului, ei dau un jurmnt pgnesc.

7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale, voit de Dumnezeu, conform creia

omenirea e compus din natiuni. Biserica ortodox, care a cultivat totdeauna
specificul spiritual al natiunilor, si le-a ajutat s-si dobndeasc libertatea si s-si
mentin fiinta primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru
exterminarea variettii spirituale din snul omenirii.
Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui dusman al lui
Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmtoarele:
1. O actiune persistent publicistic si oral de demasca-re a scopurilor si a activittii
nefaste a acestei organizatii.
2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, s le
prseasc. n caz contrar Frtia Ortodox Romn, extins pe toat tara, va fi
ndemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn n loji. Biserica le va refuza la
moarte slujba nmormntrii, n caz c pn atunci nu se ciesc. De asemenea le va
refuza prezenta ca membri n corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va nvta poporul ce scopuri urmreste acela care e francmason si-l va
sftui s se fereasc si s nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sfntul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile bisericesti si Asociatiile religioase
se va strdui s conving guvernul si Corpurile Legiuitoare s aduc o lege pentru
desfiintarea acestei organizatii oculte. n caz c guvernul nu o va face, Sfntul Sinod
se va ngriji s fie adus o astfel de lege din initiativ parlamentar.
Tem. Nr. 785/937. IPS Mitropolit Nicolae al Ardealului, d citire referatului cu studiul
asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod nc din anul 1934.
Sf. Sinod, nsusindu-si concluziile din referat, hotrste:
I. Biserica osndeste Francmasoneria ca doctrin, ca organizatie si ca metod de
lucru ocult si n special pentru urmtoarele motive:
1. Francmasoneria nvat pe adeptii ei s renunte la orice credint si adevr revelat
de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce descoper cu ratiunea lor. Ea
propag astfel necredinta si lupta mpotriva crestinismului ale crui nvtturi sunt
revelate de Dumnezeu. Vnnd pe ct mai multi intelectuali s si-i fac membri si
obisnuindu-i pe acestia s renunte la credinta crestin, Francmasoneria i rupe de la
Biseric, si avnd n vedere influenta nsemnat ce o au intelectualii asupra
poporului, e de asteptat ca necredinta s se ntind asupra unor cercuri tot mai largi.
n fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie s rspund cu
o contra-propagand.
2. Francmasoneria propag o conceptie despre lume panteist-naturalist, reprobnd
ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoan,
deosebit, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul si naturalismul su, Francmasoneria deduce n mod consecvent o
moral pur laic, un nvtmnt laic, reprobnd orice principiu moral heteronom si
orice educatie ce rezult din credinta religioas si din destinatia omului la o viat
spiritual etern. Materialismul si oportunismul cel mai cras n toate actiunile omului,
este concluzia necesar din premisele Francmasoneriei.

4. n lojile francmasone se adun la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine

c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc adevrul si se nalt deasupra celorlalti
oameni. Aceasta nsemneaz c crestinismul nu d nici un avantaj n ce priveste
cunoasterea adevrului si dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi
impasibil cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos s fie considerati ntr-o
situatie superioar crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevrurilor celor
mai nalte si al mntuirii.
5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor precrestine. Chiar
dac unii adepti ai ei nu dau nici o nsemntate acestui cult, se vor gsi multe spirite
mai naive asupra crora acest cult s exercite o oarecare fort cvasi-religioas. n
orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea s se substitue oricrei alte religii, deci
si crestinismului.
n afar de motivele acestea de ordin religios biserica mai are n considerare si
motive de ordin social cnd ntreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continu si subversiv subminare a ordinii
sociale prin aceea c si face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate
altei autoritti pmntesti dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. i
face unelte n mna unor factori nestiuti nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei si
scopuri politice ce nu le cunosc. E o lupt nesincer, pe la spate; niciodat nu exist
o sigurant n viata Statului si n ordinea stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei
minciuna si ntunericul. mpotriva jurmntului crestinesc pe care acei functionari lau prestat Statului, ei dau un jurmnt pgnesc.
7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform creia
omenirea e compus din natiuni. Biserica ortodox care a cultivat totdeauna
specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat s-si dobndeasc libertatea si s-si
mentin fiinta primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru
exterminarea variettii spirituale din snul omenirii.
Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui dusman al lui
Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmtoarele:
1. O actiune persistent publicistic si oral de demascare a scopurilor si activittii
nefaste a acestei organizatii.
2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din loji, s le
prseasc. n caz contrar, Frtia Ortodox Romn extins pe toat tara va fi
ndemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn n loji. Biserica le va refuza la
moarte slujba nmormntrii, n caz c pn atunci nu se ciesc. De asemenea, le va
refuza prezenta ca membri n corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va nvta poporul ce scopuri urmreste acela care e francmason si-l va
sftui s se fereasc si s nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sf. Sinod, nsotit de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase, se va
strdui s conving Guvernul si Corpurile legiuitoare s aduc o lege pentru
desfiintarea acestei organizatii oculte. n caz c Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod
se va ngriji s fie adus o astfel de lege din initiativa parlamentar.

II. ntreg referatul mpreun cu concluziile se va tipri n brosur prin Consiliul Central
Bisericesc si se va ntrebuinta ca mijloc de propagand mpotriva francmasoneriei.
IPS Patriarh prezint declaratia fcut n fata Sa, a delegatilor lojii francmasone
nationale n frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunostint c aceste loji se
autodizolv, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede c
este mpotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El dl. Pangal
n numele delegatilor declar c toti membrii lojilor francmasone nationale sunt buni
fii ai bisericii ortodoxe.
Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Pangal si a celorlalti conductori ai
masoneriei nationale romne, citit n ziua de 25 Februarie a.c., n fata IPS Patriarh
Miron, prin care anunt c aceast organizatie se autodizolv. Este prin urmare de
sine nteles c hotrrea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile
care s-au dizolvat si prin urmare nu mai exist.
La orele 13 IPS Patriarh, ridic sedinta, prorognd Sf. Sinod pentru data de 29 Martie
a.c., orele 10 dimineata.

Presedinte, (ss) Miron

Secretar, (ss) Galaction Craioveanu
Cronic intern B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, martie-aprilie

Note
[i] Leon de Poncins, La dictature des Puissances Occultes: La FM, Paris, 1934, p. 5.
[ii] Ibidem, p. 64.
[iii] Engelbert Huber, Freimaurerei, p. 56-58.
[iv] Huber, op. cit., p. 63.
[v] Ibidem, p. 95.
[vi] Dr. N.C. Paulescu, Ce este Francmasoneria?, Buletinul Anti-Iudeo-Masonic, 1930,
p. 67-71.
[vii] Huber, op. cit., p. 64.
[viii] Ibidem, p..

[ix] Cf. Dr. Pr. Wichtl, Weltfreimaurerei, Weltrevolution, Weltrepublic, Ed. II, Munchen,
1928, p. 54.
[x] Ibidem, p. 53, sq.
[xi] Revista Apostolul din 1 aprilie 1934. O descriere pe larg a ceremoniei de initiere a
gradului de maestru face francmasonul Oswald Wirth, Le livre du Matre, Paris, ed. V,
p. 67-84.
[xii] Oswald Wirth, op. cit., p. 106, 108, 112, 116.
[xiii] Ibidem, p. 120-122.
[xiv] Francmasoneria nu se fleste c detine un adevr dumnezeiesc revelat, ci
invit pe adeptii si s se degajeze de eroare prin propriile lor eforturi pentru a se
orienta ei nsisi, cu toat independenta, ctre acea lumin a spiritului spre care
aspir inteligentele (Oswald Wirth, op. cit., p. 21).
[xv] Albert Lantoine, dup Leon de Poncins, op. cit., p. 297-298.
[xvi] Ibidem, p. 299.
[xvii] O. Wirth, op. cit., p. 85.
[xviii] Ibidem, p. 120.
[xix] Huber, op. cit., p. 176-180.
[xx] L. de Poncins, op. cit., p. 151-152.
[xxi] Huber, op. cit., p. 211-216.
[xxii] Op. cit., p. 35.
[xxiii] Dup Huber, op. cit., p. 152-156.
[xxiv] O. Wirth, op. cit., p. 22.
[xxv] Dr. Fr. Wichtl, op. cit., p. 208-209.
[xxvi] Dr. V. Trifu, Interpelarea din Parlament la 5.II. 1932.
[xxvii] Dr. Fr. Wichtl, op. cit., p. 99.
[xxviii] Ibidem, p. 280.
[xxix] n Buletinul Anti-Iudeo-Masonic, 1930, de unde lum aceste informatii,
reproduse n facsimil documente care demasc alianta strns dintre cele trei grupuri
masonice n care se gsesc romni (p.91 si 131-132).

[xxx] Adevrul literar din 9.VII.1933. A se vedea n acelasi loc si sprijinul ce-l dau
evreii d-lui Sadoveanu. Dl. M. Sevastos, redactor la Adevrul literar, scrie un articol
de laud pentru actiunea masonic a d-lui Sadoveanu. La miscarea aceasta, spune M.
Sevastos, s-a raliat deunzi si Marele Orient.
[xxxi] Adevrul literar din 9.VII.1933.
[xxxii] Das Blaubuch des Weltmaurerei, Viena, 1933, p. 57, publ. francm.
[xxxiii] Ibidem, p. 104.
[xxxiv] Op. cit., p. 35.
[xxxv] Masonic Year Book 1936, p. 797.
[xxxvi] Das Blaubuch etc., p. 61-62.
[xxxvii] Constitutia si Regulamentul Marii Loji Nationale Romne, p. 33.
[xxxviii] Ibidem, p. 21.
[xxxix] Constitutia, Statutele si Regulamentele Ritului scotian antic si acceptat din
Romnia, art. 29, p. 12.
[xl] Entlarvte Freimaurerei, 1936, vol. I, p. 67.
[xli] Constitutia, Statutele etc., art. 5, p. 4.
[xlii] Din art. francm. vienez, dr. Hermann Anton, Die Rotte Maurerei, op. cit., p. 99100.
[xliii] Const. si regul., p. 9-10.
[xliv] Das Blaubuch, p. 102.
[xlv] Das Blaubuch, p. 105.
[xlvi] Fr. Hasselbacher, op. cit., p. 75.
[xlvii] Art. 517 6, p. 148.
[xlviii] Ibidem, p. 72.
[xlix] Obligatiile unui Francmason, p. 71.
[l] A se vedea n acest sens romanul d-lui M. Sadoveanu, Creanga de aur.
[li] Constitutia, Statutele etc., art. 13, p. 7.
[lii] Ibidem, art. 611, p. 161.

[liii] Ibidem, art. 613, p. 161.

[liv] Ziarul german din Sibiu Sud-Ost, din 31.XII.1936.

Realitatea.net: REPORTERII

REALITII:

Tainele

Lojei

Masonice Feminine din Romnia VIDEO

Marea Loj Feminin din Romnia srbtorete, peste cteva zile,
90 de ani de existen. A fost renfiinat n anul 2000 i are n
prezent

peste

200

de

membre.

Legendele i vechile documente arat c i n Romnia, acest ordin ocult,

care este masoneria, i-a revendicat i jucat, adesea, rolul conducatorului
din

umbr.

C este aa, sau nu, nu vom afla cu certitudine, niciodat. ns, ceea tim
este faptul ca loja feminin din Romnia este printre cele mai vechi
din lume. i descoperim cteva dintre taine, ntr-un reportaj marca
REPORTERII REALITII, realizat de Camelia Moise.
Nota noastra:
Reportajul este, cum am atras atentia si in titlu, encomiastic cu privire la
masonerie nu doar cea feminina. Este, practic, o propaganda promasonerie, nicidecum un reportaj macar neutru, ci unul in care
vorbesc oamenii ei: Nestorescu-Balcesti si o oarecare Anca
Niculescu, sefa Marii Loje Feminine.
Pe langa bla-blaul de rigoare (masoneria nu ar fi o secta sau o religie ba
e, asa cum a aratat si Biserica in diversele sale condamnari ale acestei
organizatii satanice) se prezinta si unele lucruri istorice bine-cunoscute,
cum ar fi crearea Romaniei moderne de generatia pasoptist-masonica.
Aflam si unele lucruri cum ar fi faptul ca ideea de planning familial
a fost lansata de membre ale masoneriei franceze.
In perioada interbelica masoneria a fost foarte puternica si largraspandita in randul elitelor romanesti. Biserica Ortodoxa Romana a
condamnat Masoneria in 1937 (vezi mai jos) si au existat ierarhi
care au combatut constant, fatis si public aceasta organziatie,
dintre

care

se

disting

IPS

Nicolae,

autorul

studiului

ce

fundamentat decizia de BOR, PS Grigorie Leu, PS Grigorie Comsa

s.a. Asta in ciuda faptului ca Patriarhul Miron era mason el insusi

Sf. Sinod nsuindu-i concluziile din referat (este redat mai jos)
hotrte:
I. Biserica osndete Francmasoneria ca doctrin, ca organizaie
i ca metod de lucru ocult i n special pentru urmtoarele
motive:
1. Francmasoneria nva pe adepii ei s renune la orice credin
i adevr revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai
ceea ce descoper cu raiunea lor. Ea propag astfel necredina i
lupta mpotriva cretinismului ale crui nvturi sunt revelate de
Dumnezeu. Vnnd pe ct mai muli intelectuali s i-i fac membri i
obinuindu-i pe acetia s renune la credina cretin, Francmasoneria i
rupe de la Biseric, i avnd n vedere influena nsemnat ce o au
intelectualii asupra poporului, e de ateptat ca necredina s se ntind
asupra unor cercuri tot mai largi. n faa propagandei anticretine a
acestei

organizaii,

Biserica

trebuie

rspund

cu

contrapropagand.
2. Francmasoneria propag o concepie despre lume panteistnaturalist, reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de
lume i ideea omului ca persoan, deosebit, destinat nemuririi.
3. Din raionalismul i naturalismul su, Francmasoneria deduce n mod
consecvent o moral pur laic, un nvmnt laic, reprobnd orice
principiu moral heteronom i orice educaie ce rezult din
credina religioas i din destinaia omului la o via spiritual
etern. Materialismul i oportunismul cel mai cras n toate aciunile
omului, este concluzia necesar din premisele Francmasoneriei.
4. n lojile francmasone se adun la un loc evreii i cretinii i
Francmasoneria susine c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc
adevrul

se

nal

deasupra

celorlali

oameni. Aceasta

nsemneaz c cretinismul nu d nici un avantaj n ce privete

cunoaterea

adevrului

dobndirea

mntuirii

membrilor

si. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dumanii de moarte ai

lui Hristos s fie considerai ntr-o situaie superioar cretinilor din punct
de vedere al cunoaterii adevrurilor celor mai nalte i al mntuirii.
5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor
precretine. Chiar dac unii adepi ai ei nu dau nici o nsemntate

acestui cult, se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult
s exercite o oarecare for quasi-religioas. n orice caz prin acest
cult Francmasoneria vrea s se substitue oricrei alte religii, deci
i cretinismului.
n afar de motivele acestea de ordin religios biserica mai are n
considerare i motive de ordin social cnd ntreprinde aciunea sa contra
Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continu i subversiv
subminare a ordinei sociale prin aceea c i face din funcionarii
Statului, din ofieri, unelte subordonate altei autoriti pmnteti
dect aceleia care reprezint ordinea stabilit vizibil. i face unelte
n mna unor factori netiui nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei
i scopuri politice ce nu le cunosc.E o lupt nesincer, pe la spate;
niciodat nu exist o siguran n viaa Statului i n ordinea
stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei minciuna i ntunerecul. mpotriva
jurmntului cretinesc pe care acei funcionari l-au prestat Statului, ei
dau un jurmnt pgnesc.
7. Francmasoneria
Dumnezeu,

lupt

conform

mpotriva
creia

legii

naturale,

omenirea

voite

compus

de
din

naiuni. Biserica ortodox care a cultivat totdeauna specificul spiritual al

naiunilor i le-a ajutat s-i dobndeasc libertatea i s-i menin fiina
primejduit de asupritori, nu admite aceast lupt pentru exterminarea
varietii spirituale din snul omenirii.
Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui
duman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale i al naiunei,
sunt urmtoarele:
1. O aciune persistent publicistic i oral de demascare a scopurilor i
activitii nefaste a acestei organizaii.
2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din
loji, s le prseasc. n caz contrar, Fria Ortodox Romn
extins pe toat ara va fi ndemnat s izoleze pe cei ce prefer
s

rmn

loji.

Biserica

le

va

refuza

la

moarte

slujba

nmormntrii, n caz c pn atunci nu se ciesc. De asemenea, le

va refuza prezena ca membri n corporaiile bisericeti.

3. Preoimea va nva poporul ce scopuri urmrete acela care e

francmason i-l va sftui s se fereasc i s nu dea votul
candidailor ce aparin lojilor.
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporaiunile bisericeti i asociaiile
religioase se va strdui s conving Guvernul i Corpurile legiuitoare s
aduc o lege pentru desfiinarea acestei organizaii oculte. n caz c
Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji s fie adus o astfel de
lege din iniiativa parlamentar.
II. ntreg referatul mpreun cu concluziile se va tipri n brour prin
Consiliul Central Bisericesc i se va ntrebuina ca mijloc de propagand
mpotriva francmasoneriei.
.P.S. Patriarh prezint declaraia fcut n faa Sa, a delegailor lojei
francmasone naionale n frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunotin
c aceste loji se autodizolv, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui
Orient i spre a nu se crede c este mpotriva culturii sentimentelor
monarhice, naionale i cretine. El dl. Pangal n numele delegailor
declar c toi membrii lojelor francmasone naionale sunt buni fii ai
bisericii ortodoxe.
Sf. Sinod ia act cu satisfacie de declaraia d-lui Pangal i a celorlali
conductori ai masoneriei naionale romne, cetit n ziua de 25 Februarie
a.c., n faa .P.S. Patriarh Miron, prin care anun c aceast organizaie
se autodizolv. Este prin urmare de sine neles c hotrrea Sf. Sinod
privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat i
prin urmare nu mai exist.
La orele 13 .P.S. Patriarh, ridic edina, prorognd Sf. Sinod pentru data
de 29 Martie a.c., orele 10 dimineaa.
Preedinte, (ss) Miron
Secretar, (ss) Galaction Craioveanu
Referat:

STUDIU ASUPRA FRANCMASONERIEI:

Scris de .P.S. NICOLAE al Ardealului
n Cronic intern, B.O.R., 55 (1937) nr. 3-4, Martie-Aprilie.
Ce este Francmasoneria?
Francmasoneria este o societate secret, rspndit azi n lumea
ntreag, pretinznd a avea un scop filosofic i umanitarist. Nu vom
ncepe prin a da o definiie complet a Francmasoneriei, ci vom arta pe
rnd originile, organizaia i diferitele ei aspecte, rezumndu-le la sfrit
ntr-o definiie.

1. nceputurile Francmasoneriei
nceputurile

Francmasoneriei

formeaz

un

subiect

de

interminabile

discuii. n forma de astzi ea exist din 1717, cnd 4 loji engleze s-au
ntrunit la Londra i au format Marea Loj a Angliei.
La 1723 Andersen ntocmi Constituiunile acestei organizaii pe baza
Constituiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. (Aceste loji de zidari
rmseser cu timpul numai cu numele de zidari, n ele intrau orice fel de
oameni.)

Constituiunile

lui

Andersen

sunt

legea

fundamental

Francmasoneriei.

2. Organizaia Francmasoneriei
Membrii Francmasoneriei sunt mprii n grade oculte. Membrii dintr-un
grad nu tiu nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte
din acelai grad cu ei. tiu numai cine face parte din gradele inferioare.
Din punct de vedere al numrului gradelor, precum i al altor caracteristici
rituale, Francmasoneria se mparte n diferite rituri.
Astfel exist Francmasonerie ioanit sau albastr. Membrii acesteia sunt
mprii numai n trei grade: ucenic, calf i maestru.
Apoi este Ritul scoian sau rou i cuprinde aa zisele grade nalte,
30 la numr, iar i mai sus de acestea sunt gradele invizibile. De
obicei ns Francmasoneria ioanit nu exist dect ca treapt inferioar,

supus celei scoiene. Gradele nalte i cele invizibile sunt cele care
conduc din umbr toat vasta organizaie a Francmasoneriei, n mod
unitar, pe tot globul pmntesc. n vrful piramidei st Patriarhul, sau
mpratul nencoronat al lumii.
Ridicarea ntr-un grad nu se face prin alegerea de jos, ci prin selecie de
sus; cei din gradele superioare ridic pe cine vor dintr-un grad inferior la
un grad superior. Intrarea n orice grad se face printr-un jurmnt
nfricotor i printr-o iniiere. Prin jurmnt, cel ce intr n gradul nou se
oblig s pstreze secretul fa de tot ce va vedea i va cunoate n acest
grad. Prin iniiere i se comunic taine din nvtura i misiunea
Francmasoneriei, necunoscut de gradele inferioare. Secretele comunicate
gradelor inferioare sunt anodine, dar cele comunicate gradelor superioare
sunt grozave. Iat jurmntul prestat de ucenicul Francmasoneriei
ioanite: Jur naintea Marelui Arhitect al pmntului c nu voi
descoperi nimic, nici prin semne, gesturi sau altceva ce poate descoperi i
indica ceva ce nu trebuie descoperit. n caz de clcare a jurmntului
primesc s mi se taie beregata, s mi se scoat ochii, s mi se gureasc
pieptul, s mi se smulg inima, s mi se scoat mruntaiele din trup, s
se ard, s se prefac n cenu i s se arunce n fundul mrii sau s se
mprtie n cele patru vnturi pe faa pmntului.
Alturi de aceast organizaie, ocult chiar pentru membri, exist
una administrativ, secret pentru profani. Francmasoneria lucreaz
n ateliere. Atelierele n care lucreaz primele grade se numesc loji
simbolice, formate fiecare din vreo 50 de persoane. Atelierele gradelor
superioare au alte numiri. n fruntea fiecrei loji se afl un venerabil cu
rol de preedinte ajutat de mai muli demnitari. Toi sunt alei pe un an
de ctre membrii lojei.

3. Francmasoneria i evreii
Evreii au un rol preponderent, chiar dominant n Francmasonerie. Toate
gradele nalte i invizibile au fost create i sunt ocupate de ei. Bauer,
Pirlet, Caillard, Lacorne, Morin, Francken, Moise Cohen, Isaac Long,
ntemeietorii Francmasoneriei gradelor superioare din Frana i America
au fost toi evrei. n Ungaria, majoritatea Francmasonilor erau evrei, iar
conducerea era aproape exclusiv n mna lor. Biserica israelit e aliatul
nostru firesc, ea ne sprijin i o mulime de iudei sunt n rndurile

noastre, se spunea n revista Francmasonilor din Ungaria, Acacia, 1908,

nr. 62. n Germania lojile dependente de Marea Loj din Hamburg erau la
fel ocupate de o mare majoritate de evrei. n Turcia conductorii
Francmasoneriei erau pe la 1909, evrei. Tot aa n Italia, eful
Francmasoneriei era faimosul evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar
al Romei.
Francmasoneria francez a fost condus n trecut de evreii Cremieux i
Gambetta. n Anglia, dintre cei vreo 300.000 Francmasoni, peste 43.000
sunt evrei.
n lojile Marelui Orient din Romnia, care e o filial a Marelui Orient din
Frana, evreii se afl n majoritate de 90 la sut. n lojile Marei Loji
Naionale Romne, ce se pretinde naional, se gsesc de asemenea
evrei, dei ntr-un numr mai mic. Dar, dei Marea Loj Naional Romn
se prezint cu masca celui mai pur romnism i afecteaz dumnie fa
de Marele Orient din Romnia, pe fa jidovit, totui ea are legturi
ascunse cu Marele Orient i cu celelalte organizaii francmasonice
mondiale, toate fiind nglobate ntr-un sistem unitar. De altfel, Marea
Loj Naional Romn e ntemeiat prin D.I. Pangal, de ctre
Francmasoneria Rusiei Sovietice.
Conducerea ntregii Francmasonerii de ctre evrei se realizeaz
prin mijlocirea ordinului Francmason pur evreiesc B`nai B`rith.
Lojile acestui ordin, mprtiate n toat lumea sunt conduse de
un comitet executiv din Chicago. Membrii acestor loji, exclusiv evrei,
sunt cei mai muli i membri ai lojilor Francmasonice n care intr i
cretinii. Ei mijlocesc astfel sugestiile i poruncile comitetului evreiesc de
la Chicago lojilor celorlalte Francmasonerii.
Se pot aduce nenumrate mrturisiri din lagrul Francmasonic i evreiesc
despre caracterul iudaic al Francmasoneriei. Alegem numai vreo dou.
Rabinul

Dr. Isaac

M.

Wise,

un

conductor

de

vaz

al

evreilor,

declar: Francmasoneria este o organizaie iudaic, a crei istorie,

misiune, semne i interpretri sunt de la un capt la altul iudaice, cu
excepia numelui unui singur grad i a unor cuvinte din formula
jurmntului. Evreul Dr. G. Karpeles spune: Ideea Francmasoneriei a
izvort ca necesitate intern din iudaism. Ca ntemeietor al ei e

considerat Solomon, care a vzut cea mai nalt nflorire a lui

Israil. Cuvinte i semne sunt n cea mai mare parte luate din limba
ebraic. n

revista

Francmasonic

Symbolisme,

Iulie

1928

se

spune: Misiunea cea mai important a Francmasoneriei este s glorifice

rasa

iudaic

care

pstrat

nealterat

coninutul

dumnezeiesc

al

cunoaterii. Apoi ea trebuie s sprijine rasa iudaic, pentru a terge

graniele naionale.

4. Ceremoniile Francmasonice
Ceremoniile francmasonice nc dovedesc preponderena spiritului iudaic
n Francmasonerie. Nu vom intra aici n amnuntele acestor ceremonii.
Toate actele solemne din loji au un caracter simbolic i aproape toate
obiectele i noiunile care sunt uzitate n aceste ceremonii au numiri
ebraice. ntreg complexul ceremoniilor st ntr-o referin mai deprtat
sau mai apropiat de misterul central al Francmasoneriei care este
moartea i nvierea lui Hiram, arhitectul templului lui Solomon, identificat
simbolic cu un zeu nscut din Isis, adic din natur.
Legenda lui Hiram e luat din Talmud. Participanii la ceremoniile
Francmasonice repet simbolic, prin gesturile i cuvintele lor, omorrea i
nvierea lui Hiram, ntocmai ca n misterele sincretiste precretine. Avem
de-a face deci cu un fel de cult misteriaco-cabalistic. Sf. Sinod al
Bisericii ortodoxe din Grecia se exprim n actul de condamnare a
Francmasoneriei din 1933, asupra acestui punct astfel:
Francmasoneria nu este numai o simpl reuniune filantropic sau
coal

filosofic,

ci

alctuiete

un

sistem

mistagogic,

care

reamintete de vechile religii sau culte misteriaco-pgne, din

care i trage obria, alctuind o urmare i o renviere a
lor Raportul acesta al masoneriei cu religiile misteriace se vede de altfel
i din cele ce au loc i se svresc n timpul iniierilor. Cci, dup cum n
cele ce au loc n misterele idolatre vechi se relua drama luptelor i a
morii zeului misteriac i prin reluarea aceasta mimic a dramei acesteia,
cel ce se iniia murea dimpreun cu patronul religiei misteriace care
ntotdeauna era o persoan mistic simboliznd soarele sau natura, care
murea iarna i renvia primvara ,tot aa i n iniierea celui de al
treilea grad al Francmasoneriei. ntr-adevr treapta aceasta a
iniierii alctuiete o expunere dramatic a morii protectorului

masoneriei, Hiram, i un fel de reluare dramatic a morii acestuia

n care, cel ce urmeaz a fi iniiat sufer dimpreun cu el, fiind
rnit n aceleai organe i n aceleai locuri ale corpului ca i
Hiram Astfel,

Francmasoneria,

misteriac

totul

cu

diferit,

chip

separat

clar,
i

este

strin

religie

de

religia

cretin Masoneria are slujbe religioase proprii, ca ceremonia

nvierii

chip

de

lup,

sau

botezul

masonic,

ceremonia

recunoaterii cstoriei sau cstoria francmason, parastasul

francmasonic, inaugurarea templului masonic etc.

5. Francmasoneria i cretinismul
Francmasoneria se prezint aadar ca o quasi-religie cu zeul ei propriu:
Hiram. n realitate ea nu admite o fiin personal la conducerea lumii,
precum nu admite un principiu personal n oameni. Ea preconizeaz un
panteism naturalist: Hiram simbolizeaz fora universal care i ia
temporal mti individuale, prezentndu-se sub form de persoane
trectoare.
Masonul tie c personalitatea sa nu e nimic i se dezintereseaz de ea.
El urc pn la principiul interior al iniiativei, pe care-l bnuiete, fr a-l
putea cunoate exact, Dumnezeu necunoscut n realitatea sa misterioas:
acesta e eul transcendent, identic poate n toate existenele cari cuget.
Aa zisele persoane omeneti sunt rolurile pe care le joac trector unul i
acelai actor.
Un actor misterios deine rolul personalitii noastre. Cine este artistul
care nu se arat n scen, ci rmne travestit i mascat? E o energie
consacrat Marei Opere, for indestructibil ca orice alt for.
Aceast energie este independent de instrumentul prin care se
manifest printre noi. Ea se transform fr a se stinge Cine
lucreaz deci n noi, dac nu fora care anim pe predecesorii
notri?Hiram, care nvie, este o realitate. S tim s meditm i s
nelegem. C indivizii dispar, puin import, dac energia care lucra n ei
subzist. S ne dezinteresm deci de o nemurire pe care ne-am
reprezentat-o ca individual. Personalitatea noastr se va stinge i dac
mai trziu evocatorii notri i-ar nchipui c intr n relaie cu noi, ei n-ar

constitui o fantom dect adunnd noiunile ce i le-ar putea face despre

noi.
Individul este produsul tranzitoriu i repetat al unei cauze permanent
constructive. n ce privete pe Marele Arhitect al Universului,
trebuie s notm c aceast expresie nu intenioneaz s impun
o credin. S ne pzim deci a ceda acelei leni a spiritului care
confund

pe

Marele

Arhitect

al

iniierilor

cu

Dumnezeul

credincioilor.
Francmasoneria este raionalist. Ea ndeamn pe membrii si s supun
totul cugetrii raionale ca filtru suprem pentru tot ce au s admit. Iat
ce zice un alt francmason:
Nici fora statului, nici cerina nu sunt eterne Atunci ce poate regenera
poporul czut n dezordine? Nimic altceva dect stpnirea msurat a
raiunii Idealul F. M. const n a construi pe nesimite o republic
universal i democrat a crei regin va fi raiunea, iar consiliul
suprem, adunarea nelepilor. n virtutea principiului care a prezidat
la naterea Francmasoneriei, ea va putea, bazndu-se nu pe voia unui
Dumnezeu inaccesibil, ci pe imperativele Raiunii, s dea o via moralei
cretine.
Din acestea rezult i raportul francmasoneriei fa de cretinism. Mai
putem aduce cteva citate pentru a arta atitudinea direct a F. M. fa
de cretinism. Tot autorul din care am citat mai sus, declar:
Mai vedei mntuirea oamenilor ntr-o renatere religioas? O! visul
imposibil! Boltele sanctuarelor ale cror ruine voii s le reparai, nu vor
mai vedea niciodat dect un ecou slab al rugciunilor de odinioar. Nu
mai exist Dumnezeu pentru a mai nvia morii i Acela (Hristos) ale crui
accente magice deschideau mormintele, nu mai poate spera c un miracol
asemntor va opri coborrea Lui lent n groapa uitrii. Mai mult ca
totdeauna

credin

laic

se

substituie

unei

credine

supranaturale.
Fr. Osw. Wirth n lucrarea citat, compar pe Hiram cu Hristos, ambele
nume exprimnd doar acelai simbol al trecerii energiei cosmice dintro persoan ce dispare definitiv, n alta ce apare (moartea i
nvierea lui Hiram). E acelai mit, doar numele e altul. O libertate a

voinei nu admite F. M. Totul n lume, chiar i viaa sufleteasc, decurge

dup o lege necesar neschimbabil.
Simbolismul

masonic

mpinge

mai

departe

analogia

sugernd

microcosmul sau lumea mic, se construiete ca i macrocosmul, lumea

mare.
Dar Francmasoneria nu reprezint o concepie static, ce se mulumete
s existe i ea alturi de cretinism. Francmasoneria e prin excelen
dinamic. Ceea ce cere mai mult adepilor e aciunea, recldirea
lumii, conform principiilor ei. Astfel, F. M. lupt cu ndrjire s
elimine din omenire concepia opus ei, cretinismul, i instituia
care-l susine, Biserica.Devizele ei sunt: Separarea Bisericii de Stat,
coala laic, cstoria civil, difuzarea principiilor anticretine n
masele largi. n unele state cum sunt Frana, Spania, Rusia, devizele
acestea au fost realizate. n alte ri se merge cu pai repezi spre aceast
stare. Biserica st n faa ofensivei puternice a unui duman necrutor.

6. Scopul Francmasoneriei
Francmasoneria i ine ultimele ei scopuri n secret. Dar fr voia ei se
strevd adeseori aceste scopuri, din mrturisiri masonice mai mult sau
mai puin nvluite. Regulat, francmasoneria spune c scopul ei este
cercetarea adevrului i aciunea caritativ.
Dar de o aciune caritativ francmasonic nu s-a mpiedicat nimeni pn
acum. i apoi de ce ar fi lips de o asociaie clandestin i de secrete,
pentru desfurarea unei aciuni caritative?
n realitate, cnd masonii explic mai larg sensul aciunii lor caritative,
vezi c e vorba de o fericire a lumii prin scparea de ideile ei de
acum,

prin

aezarea

ei

pe

temeliile

principiilor

raionaliste

masone.
Binefacerea pentru mason nu se confund cu ceea ce s-a convenit s se
numeasc caritate. Cedarea ctorva buci de pine, din prisos, nu-l
achit de datoria sfnt ce o contracteaz iniiatul fa de umanitate. A
face bine comport un ntreg program de via.
ntr-o form eufemist, Fr. Osw. Wirth, arat aadar c nu caritatea este
scopul Francmasoneriei.

Iar cercetarea adevrului de care vorbete F.M. trebuie neleas ca o

lansare a tuturor ideilor de destrmare a Statului i a Societii. Toate
ideile de extrem stng ale comunismului au fost pregtite n Loji i
aplicate de francmasoni. La fel, toate ideile anticretine, de total
emancipare a instinctelor omeneti inferioare de sub prestigiul virtuilor
cretine. De la Marx pn la Lenin i Trotzki, toi efii mai de seam ai
comunismului au fost evrei i francmasoni, sau cel puin francmasoni.
Ziarul francmason Latomia scrie (Iulie 1849, p. 237):
Nu putem dect s salutm socialismul ca pe un excelent aliat al
F. M. n munca de nnobilare a omenirii, n strduina de a
promova binele omenirii. Socialismul i masoneria mpreun cu
comunismul au nit din acelai izvor.
Scopul Francmasoneriei st n legtur cu soarta ntregii omeniri. F.M.
lupt pentru o anumit direcionare, pentru o anumit int a ntregii viei
omeneti colective i individuale. Care este acest scop? Dintr-o mulime
de mrturisiri masonice i din descifrarea sensului ce se desprinde din
toat activitatea de pn acum a F.M., rezult c acest scop este:
ntemeierea unei republici mondiale, condus de francmasoni, adic de
evrei. O republic cu desvrire laic, cu o omenire ndobitocit de
mizerie i de patimile inferioare dezlnuite.
Iat ce spune acelai Fr. Osw. Wirth, n manualul maestrului:
S avem curajul s ne zicem religioi i s ne afirmm apostoli ai unei
religiuni mai sfinte dect toate celelalte. S propagm Religia Republicii,
care va forma inima cetenilor i va cultiva virtuile republicane.
Tema ntemeierii republicii mondiale sub stpnirea Francmasoneriei a
format obiectul Congresului mondial al F.M., din 1900, inut la Paris.
Cnd vorbesc metaforic, francmasonii se prezint ca zidarii care au s
rezideasc, sub conducerea lui Hiram, templul lui Solomon din Ierusalim.
Aceasta nseamn, fr metafore, restabilirea dominaiei lui Israil asupra
lumii ntregi.
()

7. Francmasoneria n Romnia
Nu vom face un istoric al Francmasoneriei n Romnia. Pn la rzboi nu
s-a bucurat de dezvoltare remarcabil (aici e gresit generatia
pasoptista si post-pasoptista a fost, cu siguranta, masonica
n.n.). Abia de la rzboi ncoace i mai ales n ultimii vreo 10 ani, a luat un
avnt ce d de gndit. Din cele ase grupe francmasonice romne, una e
pur evreiasc: Bnai Brith, alta Federaia lojilor simbolice de rit ioanit din
Romnia e evreo-ungureasc (n Ardeal) i n 1933 s-a unit cu Marea Loj
Naional Romn, iar o a treia e evreo-nemeasc: Marea loj german
din Romnia. Romnii se gsesc numai n celelalte trei: Marea Loj
American din Romnia (afiliat la Marea Loj American din New York),
Marele Orient din Romnia afiliat la Marele Orient din Frana, i care
cuprinde 90% evrei i, n sfrit, Marea Loj Naional din Romnia, care
afieaz tricolorul, afecteaz lupta contra celeilalte Francmasonerii, pe
motiv c e jidovit, dar aceasta e numai o masc cu scopul de a vna ct
mai muli ofieri i ali buni romni.
Marea Loj Naional condus pn n 1933 de dl. Pangal, n acel an s-a
rupt n dou, o parte din lojile ei cele provinciale i cinci din cele zece
bucuretene constituindu-se separat n frunte cu dl. M. Sadoveanu. Dar
pe dl. Sadoveanu l-au urmat numai masonii din primele trei grade, cei din
gradele superioare au rmas cu dl. Pangal. i cum masonii primelor trei
grade sunt condui de cei din gradele superioare se pare c schisma din
Marea Loj Naional e tot numai o curs pentru romnii naivi pe care
prestigiul unui Sadoveanu i atrage mai mult dect dl. I. Pangal. De altfel,
gruparea d-lui Sadoveanu s-a aliat cu Marele Orient.
Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citm doar urmtoarele
rnduri din cuvntarea rostit la adunarea din 2.VII.1933, a Marii Loji
Naionale. Sub un vl eufemist se ntrezrete toat adversitatea
masonic fa de credina cretin i ideea naional:
Liber cu adevrat e numai acel maestru care izbndete a-i domina
pasiunile i a se elibera de prejudeci. Cel care pstreaz ura de ras,
obscurantismul violenelor, suficienele dogmatice, e un sclav ca i cel
care nu-i poate domina pasiunile degradante.

Foarte

sistematic

zeflemisete

dl.

M.

Sadoveanu

credina

cretin

ortodox pe care o socotete o credin pentru naivi, mult inferioar

tiinei egiptene a Magului superior n romanul Creanga de aur.
Numrul masonilor din Romnia era nc n 1932 ntristtor de urcat.
Astzi se pare c sunt i mai muli. n 1932 aveam 3300 masoni.
Cehoslovacia avea 60, Iugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va
recunoate c Romnia fa de aceste ri vecine are enorm de muli.
Influena masonilor n viaa mai nou a Statului nostru se resimte
dureros, dictnd din toate locurile de conducere.
De altfel i n Marea Loj Naional se afl evrei.

8. Aa zisa Masonerie Naional Romn

Dar asupra Masoneriei Naionale Romne trebuie s insistm ceva mai
mult. Despre ateismul Marelui Orient din Romnia i al Marii Loji
Naionale a d-lui Sadoveanu nu poate fi nici o ndoial, odat ce el este n
strns comuniune cu Marele Orient din Frana, despre care nsi
ntmpinarea Masoneriei Naionale Romne ctre Sfntul Sinod spune:
Prima mare organizaie dizident a fost aa numitul Mare Orient din
Frana, care nc din secolul al VIII-lea s-a ndeprtat ncetul cu ncetul de
masoneria tradiional, suprimnd obligativitatea credinei n Dumnezeu
i n nemurirea sufletului, precum i aceea a contractrii jurmntului pe
Sf. Scriptur, dintr-un aa zis spirit de liber cugetare, i ajungnd n anul
1878, la nsi primirea ateilor n Ordin. Aceasta a provocat, dup cum
era i firesc, o imediat ruptur a relaiilor ntre marile loji masonice
regulate cu Marele Orient din Frana, i de atunci ncoace att Marele
Orient din Frana ct i toate organizaiile afiliate lui, din lumea ntreag,
sunt socotite ca schismatice, eretice i orice relaii sunt interzise ntre
masonii regulai i membrii acestor organizaii.
Noi vom arta n primul rnd, c exist relaii ntre organizaiile masonice
cu care este afiliat Masoneria Naional Romn i ntre cele ce stau n
legtur cu Marele Orient din Frana, iar n al doilea rnd vom pune n
adevrata lumin atitudinea fa de religie a Masoneriei, ce se pretinde
adversar Marelui Orient din Frana.

a) Marele Orient din Frana i Marea Loj din Frana stau n aa strnse
legturi, nct n fiecare an se adun delegaii lor ntr-un convent comun.
Marea

Loj

din

Frana

ns,

face

parte

din

Asociaia

Masonic

Internaional (A.M.I.) cu sediul n Geneva, mpreun cu Marile Loji din

Belgia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg, Norvegia,

Polonia,

Portugalia,

Elveia, Cehoslovacia, Spania, Viena i Jugoslavia, dintre care multe au

legturi cu Masoneria Naional Romn. (Vezi ntmpinarea amintit mai
sus.) De altfel A.M.I. lupt pentru ca ntr-un viitor mai apropiat sau mai
deprtat, lanul mondial s se ncheie n sensul ca diferitele dialecte
masonice ale umanitii s se uneasc ntr-o limb comun. Deci i acum
sunt numai deosebiri dialectale.
Cu Marele Orient din Frana are legturi Marea Loj din Viena. Ori Marea
Loj din Viena st n relaii oficiale cu Marea Loj din Anglia i deci i cu
Masoneria Naional Romn.
Ct de neserioase i de trectoare sunt suspendrile de relaii ntre
diferitele organizaii francmasonice se vede i din pilda ce au dat-o n anii
receni francmasoneriei germane. Att cele trei Mari Loji prusiene vechi
care se socotesc foarte naionale, ct i alte patru din cele umanitariste:
Marea Loj din Hamburg, cea din Bayreuth, cea din Frankfurt pe Main i
cea din Darmstadt, au rupt relaiile cu Marea Loj din Viena, socotit
internaionalist. ns n acelai timp Marile Loji din Hamburg, Bayreuth i
Frankfurt pe Main au reluat relaiile cu Marea Loj din Anglia, care are la
rndul ei relaii cu Marea Loj din Viena.
Cu drept cuvnt observ Fr. Hasselbacher n opera sa monumental
Entlarvte Freimaurerei 1936, vol. I, p.71: Orice colar care cunoate
regulile elementare de matematic tie c: dou mrimi egale cu o a
treia, sunt egale i ntre ele. Dac a=b i b=c, atunci i a=c. Dac
Masoneria Naional Romn are legturi cu cea din Austria, iar aceasta
cu Marele Orient din Frana, evident c prin masoneria austriac exist
legturi i ntre Masoneria Naional Romn i Marele Orient Francez.
Ce nsemneaz acum c dou organizaii masonice au legtur i ce
nsemneaz c legturile acestea sunt suspen-date?

Cnd dou organizaii masonice stau n legturi atunci ele comunic oficial
prin organele lor conductoare. Astfel n Regulamentul de organizare i
funcionare al Marei Loji Naionale Romne art. 45 lit. i, se spune despre
Consiliul Marii Loji Naionale, care este puterea ei executiv, c
reprezint mpreun cu Marele Maestru, Marea Loj Naional din
Romnia pe lng conducerea suprem a fiecrui Rit de pe lng Marile
Puteri Masonice Strine. Legturile acestea primesc un caracter i mai
permanent i mai concret prin aceea c cele dou organizaii masonice n
legtur i desemneaz cte un delegat, care e numit membru regulat cu
un rang superior n Marea Loj prieten. Iat ce spune citatul Regulament
n aceast privin la art. 6: Marele Maestru poate s numeasc pe orice
frate ca s-l reprezinte ntr-o Mare Loj sor din strintate, de asemenea
el poate numi ca membru al Marii Loji Naionale din Romnia, cu rangul
pe care-l crede potrivit, pe orice frate desemnat ca reprezentant al
Marelui Maestru al unei Mari Loji sor din strintate.
n felul acesta n fiecare organizaie francmasonic sunt prezente
organizaiile strine masonice. n afar de aceste legturi membrii din
lojile unei organizaii pot vizita oricnd lojile de grad egal sau inferior ale
unei organizaii strine, iau parte la festivitile lor i pot fi numii membri
de onoare ai acelei organizaii strine. Fr. Hasselbacher dovedete n
opera citat, pe baza unui vast material din arhivele lojilor germane
desfiinate, c suspendarea legturilor ntre dou organizaii masonice
las mai departe putina membrilor din lojile unei organizaii de a vizita
lojile celeilalte organizaii, numai ct aceste vizite n-au un caracter oficial,
ci numai unul oficios. Masonii individuali sunt frai pe tot globul
pmntesc, oricrei organizaii ar aparine. Oricrui rit ar aparine un
mason, el este frate cu toi masonii de pe glob.
De altfel, aceste suspendri de relaii sunt accidentale, ele nu sfrm
unitatea i simpatia fundamental, care leag ntreaga Francmasonerie
universal. i se depun totdeauna cele mai mari strduine ca aceste
suspendri s nceteze ct mai repede i unitatea s devin tot mai
strns. Ba mai mult, aceste suspendri de relaii au loc numai ntre
organizaiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor
superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai un

stadiu de trecere spre cea superioar i e condus de aceea. Deci

suprrile ntre organizaiile masonice subalterne sunt numai nite iluzii,
nite concesii fcute spiritului neprogresat n masonerie al membrilor
inferiori, crora le place s cread c sunt n ceart cu masoneriile
strine.
Dm cteva citate n acest sens din cartea masonilor vienezi, Das
Blaubuch der Freimaurerei (Viena, 1933):
Organizarea ritului scoian este foarte potrivit pentru urmrirea i
ajungerea scopului su deprtat. Existena factic a unui lan mondial
francmason, cel puin n cadrele ritului, este n opoziie cu organizaiile,
din nefericire nc aa de nenchegate, ale francmasoneriei ioanite, care
se lupt ntre ele din motive dogmatice avantajul fundamental al lucrrii
sale. Ritul scoian cu ale sale 36 de Supreme consilii constituie pentru
toate teritoriile francmasone cu o aceeai doctrin, un acelai mod de a
lucra, aadar unul i acelai front unitar francmasonic. Ritul scoian este
afar de aceea un paaport ctre toate atelierele corespunztoare ale
masoneriei i ofer aadar raza cea mai mare de aciune.
S observm c Marea Loj Naional Romn, care are sub administraia
sa gradele 1-3, este sub autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al
Ritului Scoian Antic i Acceptat. ntre cele 36 supreme Consilii numite n
cartea citat, se afl i cel din Romnia i cel din Frana, autoritatea
suprem a masoneriei franceze. Pentru ntrirea unitii ntre organizaiile
gradelor inferioare lucreaz afar de amintita Asociation Maonique
Internationale cu sediul la Geneva, care ntrunete Marile Loji Simbolice
(ale primelor trei grade), Die Allgemeine Freimaurerei Liga (Afeme) cu
sediul n Basel, care ntrunete pe masoni individuali pentru a realiza
lanul mondial al masoneriei. Aceste organizaii in des congrese n
diferite centre europene. n Fr. Hasselbacher op. cit. vol. I, p. 53-80 se
gsesc multe citate de ale francmasonilor c Masoneria este una. Lum pe
Marele Maestru al Marei Loji din Bayreuth, prof. Blunschli care a scris n
Freimaurerei Zeitung din 11.IV.1874 :
De civa zeci de ani lojile se adun i iau un caracter tot mai naional,
dei misiunea lor este internaional. De ce aceasta? Ce sens are? Cci

dac francmasoneria nu are nimic cu patria, de ce se mbrac n forme

naionale? Smburele cel bun al acestei micri este trebuina dup o mai
mare consolidare, pentru a valorifica mai bine puterea confederaiei
masonice.
nsemntatea internaional a masoneriei nu e slbit prin aceasta,
dimpotriv, puterea ei de aciune, eficacitatea ei devine i mai urcat.
b) S lmurim acum atitudinea n chestiune religioas a Masoneriei ce se
pretinde suprat cu Marele Orient Ateu din Frana. Mai nti cte ceva
din Constituia i Regulamentul Marii Loji Naionale Romne. Observm
ns c n aceast Constituie i Regulament nu sunt fixate dect chestiuni
formale de procedur, idealurile organizaiei, principiile ei; cuprinsul
discuiilor din ateliere nu este fcut cunoscut. Constituia i Regulamentul
ndrum de cte ori e vorba de o chestiune mai important la Marile
Constituiuni,

Tradiiile

Landmarkurile

Ritului.

Constituia

Regulamentul Marii Loji Naionale nu e document pe baza cruia s se

poat spune ceva definitiv referitor la scopurile i aciunea ei, cu att mai
mult cu ct acest document nsui vorbete de secretele masonice a cror
divulgare este socotit ntre infraciunile cele mai grave. Ba ntr-un loc
spune acest document: n Loji se primesc cunotinele care nu se
public nicieri i pe care nu le putem nva dect n Loj.
Dar chiar i din puinele expresii ale acestui document se poate trage o
concluzie care arat suficient conflictul masoneriei cu doctrina Bisericii. E
adevrat c n art. 3 al Constituiei, Statutelor etc. se prevede c nimeni
nu poate fi primit n francmasonerie dac nu crede n Dumnezeu i n
nemurirea sufletului.Legmintele i jurmintele masonilor fa de Ordin
sunt contractate pe Sf. Scriptur (p. 4). Dar n alt parte se spune:
Oricare ar fi religia sau cultul cuiva, el nu poate fi exclus din
Ordin, dac crede n Marele Arhitect al Universului i practic
nvturile sfinte ale moralei.
Pn aici n-ar fi nimic grav. S-ar putea spune: sunt attea alte Societi n
care nu se cere nici acest minim de credin religioas. Numai ct
celelalte Societi au altfel de obiective economice, culturale, ct vreme
Francmasoneria se socotete dac nu un adversar al Bisericii, n

orice caz un concurent al ei, cu o credin proprie a ei. Cci iat ce

se spune n pasajul citat puin mai la vale:
masonii, cele mai virtuoase elemente ale tuturor credinelor
caut

demonstreze

superioritatea

credinei

pe

care

intrarea

profeseaz.
Aadar

un

francmason

evreu,

fr

a-i

nsui,

prin

Francmasonerie, credina cretin, e socotit i de francmasonii cretini ca

avnd o credin superioar aceleia pe care a revelat-o nsui Fiul lui
Dumnezeu cel ntrupat. n mndria francmasonilor de a se socoti
deasupra cretinismului, se afl implicat negarea Divinitii
cretinismului, cea mai grav dintre erezii.
Aceeai concluzie se deduce i din alte datorii impuse masonului. Dup ce
se spune la p. 74 c printre noi sunt Frai de toate religiile i rasele, la p.
75 se cere: trebuie s preferi pe un Francmason oricrui alt om,
cnd solicit, n condiii egale, aceeai situaie. Purtarea aceasta
trebuie s-o aib un mason nu numai fa de alt mason din ar, ci i fa
de cei din strintate, cci art. 5 al Constituiei, Statutelor etc., p. 4
spune:
Oricrui rit i-ar aparine un mason, el este frate cu toi masonii de pe
glob.
Prin urmare masoneria formeaz o confraternitate mai presus de
religie, de neam i de familie. Un mason consider mai apropiat siei
pe un evreu mason dect pe un romn cretin. Prin aceasta se rupe
legtura bisericeasc dintre cei care formeaz, dup Apostolul Pavel,
Trupul tainic al Domnului. Se poate spune c masonul iese din Biseric,
precum iese din comunitatea naional.Familia, prietenii se spune mai
departe la p. 75 sau vecinii s nu afle chestiuni n legtur cu
activitatea francmasonic, att personal, ct i cea colectiv.
Putem pune de pe acum ntrebarea: ce rost mai are jurmntul pe Sf.
Scriptur cnd l rostete i un evreu care nu crede n ea, sau cnd se
respinge originea divin a ei?
Dar poate c cel puin nu se cuprinde n Marea Loj Naional dect
Romnia, aa c acea confraternitate cu masonii din alte ri rmne o
legtur destul de platonic. Chiar aa de ar fi i totui ar fi grav: se

afirm n principiul care pune mai presus de legturile bisericeti i

naionale pe cele masonice. n realitate Masoneria Naional Romn
cuprinde muli strini i nu exist nici o piedic pentru a cuprinde i mai
muli. E adevrat c Supremul Consiliu gr. 33 nu admite n snul su, ca
membri activi, dect o ptrime de membri neortodoci.
Dar numrul membrilor ar fi al Supremului Consiliu care se limiteaz ntre
9-33. Destul este dac o ptrime din ei pot fi neortodoci. Dar Supremul
Consiliu are i membri emerii. ntre acetia numrul strinilor nu este
limitat. Dar ceea ce-i mai important e c grosul Masoneriei Naionale l
formeaz membrii din celelalte grade, de la 1-32, i mai ales cei din
primele 3 grade. ntre acetia numrul strinilor iari nu e limitat. Fa
de toi aceti strini masonul romn e obligat s le dea sprijin n toate
mprejurrile cnd se cere n anumite cazuri cu riscul vieii. Refuzul
sprijinului cerut aduce una din cele mai mari pedepse.
Dar acum s luminm i mai bine atitudinea fa de cretinism a
Masoneriei

Romne,

confruntnd-o

cu

cteva

citate

din

amintita

Blaubuch a Masoneriei austriece, care este n legtur i cu cea din

Anglia i cu cea romn. Francmasonul vienez dr. Oscar Trebitsch spune
n articolul Freimaurerei u. Radikalismus:
Caracteristica permanent a Masoneriei este accentuarea, necesar
imanent, a caracterului autonom al eticei sale i prin aceasta, n mod
necesar, i negarea oricrei posibiliti a vreunei etici, heteronome, fie ea
crescut metafizic pe terenul speculaiei filosofice, fie pe cel al speculaiei
teologice (p. 65).
n aceast carte francmasonul Dr. Kurt Reichl scrie:
Francmasoneria este n fiina ei adnc ptruns de ideea c, pe
terenul credinei, nu poate fi dogmatizat o anumit convingere
privitor la ceva imposibil de cunoscut. Ea st pe punctul de vedere
cel cu adevrat tolerat, c fiecare are s-i fac socoteala cu
infinitul dup trebuinele sale religioase. Felul credinei, de
semnul ce-l d fiecare noiunii sale despre Dumnezeu, nu e pentru
Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etic a

vieii care rezult din concepia despre lume a respectivului ins

(p. 31).
ntlnim aadar acelai indiferentism fa de revelaia cretin, pus n
rnd cu oricare alt credin. Nici o grij pentru unificarea sufletelor n
aceeai credin cretin, ci insul e justificat n tendina de a avea o
atitudine cu totul individual n chestiunea religioas. Nu susine nici
Biserica impunerea cu sila a credinei cretine, dar propovduiete sus i
tare c aceast credin e revelat de Dumnezeu, deci singura adevrat
n plenitudinea ei, i dezaprob frmiarea societii omeneti n tot
attea credine ci indivizi sunt. Francmasoneria afirm c n-are nici
o dogm. Dar are i ea pe cea a individualismului, socotete ca
valoare suprem judecata individual. Cel puin pentru ochii lumii,
cci n realitate impune adepilor ei destule convingeri i secrete de al
cror rost i sens nu au s se ntrebe masonii gradelor inferioare.
Acelai lucru l afirm Dr. K. Reichl i n alt loc al numitei cri, ntr-o
controvers cu iezuitul Fr. Muckermann despre ncrederea n umanitatea
pur, pe care francmasoneria o are, pe cnd cretinismul nu:
S recunoatem clar i fr echivocuri deosebirea fundamental. D-v v
exprimai hotrt bnuiala n posibilitatea unei umaniti care nu
e n legtur cu un Dumnezeu personal, care nu e strbtut de
credina n Dumnezeul personal al Bisericii. Francmasonul, aa
cum l neleg eu (!!) nu e ateu, concepia despre lume a
Francmasoneriei are principiul unei fiine supreme, unei ultime
temelii

spirituale

existenei.

Dar

cu

deosebirea

fericit

(heilsarmee), antidogmatic fa de dogma Bisericii infailibile i

singur mntuitoare, c ea las coninutul, culoarea noiunii de
Dumnezeu

subiectivismului

fiecruia.Ea

socotete

exist

credin, dar aceasta nu trebuie dogmatizat drept o cunoatere care

trebuie s fie singur adevrat, aadar imposibil. Nu e linia d-v., prea
venerate, s admitei umanitatea laicist a francmasonului care nu e
hrnit de o credin precis ntr-un Dumnezeu personal, ca ntemeiat,
adevrat i variabil. V ndoii de garaniile interne ale acestei
umaniti. Socotii c numai ideea de umanitate a credinei cretine
posed putere ndatoritoare (p. 25-26).
Iar n alt loc:

Sigur ideea mason despre umanitate nu e determinat religios, n

sensul c nu cere nrdcinarea ei ntr-o religie anumit, respectiv n cea
catolic (p. 20).
n spiritul acesta liber cugettor vorbesc masonii despre religie atunci
cnd vor s-i prezinte n trsturi simpatice organizaia lor. Adevratele
lor sentimente sunt ns direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc
adesea n expresii nemascate, n felul acelora pe care le-am inserat n
refrenul acesta la alt loc.
Dup ce am artat c i masoneria zis naional face parte din
organizaia mondial a masoneriei, fiind angajat n urmrirea scopurilor
comune ale masoneriei, i dup ce am artat c masoneria ntreag e cel
puin liber cugettoare pe teren religios, s mai revenim puin asupra
scopului masoneriei n care e ncadrat masoneria naional.
Am mai spus c scopul masoneriei nu e cercetarea filosofic a
adevrului i nici filantropia. Acestea n-ar trebui inute ntr-un
secret att de sever. Scopul ei este unul politic. i este unul i
acelai pentru toat masoneria. De aceea se strduiete s formeze un
front ct mai strns, cum am vzut din paginile anterioare. C scopul ei
este unul politic, nu de politic de partid, ci de concepie, ceea ce-i
i mai grav, ne-o mrturisete masonul Dr. K. Reichl n opera amintit,
p. 35, aprobnd urmtoarele cuvinte ale unui membru al Marelui Orient
Francez:
Dac politica nsemneaz a te aprinde de suferina oamenilor pentru
aprarea drepturilor omului, pentru realizarea unor cerine culturale de
mare valoare din punct de vedere etic i estetic, atunci, da, masoneria
face politic, atunci masoneria este politic.
Mai precis ne arat orientarea politic a masoneriei mrturisirile aceluiai
mason, c organizaia din care face parte lupt pentru libertatea
personal i democraie, care nu trebuie lsat s fie sfrmat de
dictatura barbar de dreapta sau de stnga (p. 24). n acelai sens se
exprim pe larg masonul Dr. Oskar Trebitsch n amintita carte, dezvoltnd
c masoneria e contrar oricrui radicalism, oricrei conduceri autoritare
i pentru larga democraie (p. 64). Pe linia aceasta, masoneria e contra

monarhiei dei ntmpinarea Masoneriei Romne spune altfel. Dr. Reichl

mrturisete c Masoneria a vzut n instaurarea republicii n Spania
ndeplinindu-se o aprins dorin a ei.
Nimeni n-a negat din latura Masoneriei c ntre ntemeierea republicii i
masoneria spaniol exist strnse legturi. Nici n-a rmas nimnui c
frailor din Marele Orient li s-au mplinit prin noua organizare de stat o
aprins dorin (p. 17).
Astfel nu e de mirare dac Francmasoneria declar acum c st n
rzboiul din Spania, cu totul n ajutorul Frontului Popular. n ziarul ABC
din Madrid, din 20.X.1936, foaie redactat ca toate foile de pe teritoriul
Spaniei

comuniste,

de

sovietele

muncitoreti,

gsim

urmtoarea

declaraie din partea Masoneriei:

Situaia actual este aa de extraordinar i de tragic, nct suntem
nevoii s rupem tcerea noastr obinuit. Masoneria spaniol este
deplin, total i absolut de partea Frontului Popular, de partea guvernului
legal i mpotriva fascismului.
n ziarul El Dia Grafico din 15.X din Barcelona se spune:
Mulumit neleptei prevederi a masonilor o mare parte din comand n
Guardia civil i Guardia de asalt (trupe poliieneti create n mod special
de republic) era nc nainte de 18 august n mna republicanilor de
ncredere. Masonii au fost aceia care au fcut ca cea mai mare parte din
flota de rzboi s se pun n serviciul Frontului Popular i ofierii rsculai
s fie nchii. Masonii au fost aviatorii care s-au aezat n fruntea flotei
noastre aviatice. Comandanii celor mai multe din seciunile armatei
noastre sunt masoni. Masonii sunt n majoritate aceia care, n pres, pe
tribune, la microfon au susinut focul n suflete. Masoni sunt i aceia care
pregtesc victoria n etape. Masoni n sfrit, sunt aceia care lucreaz n
strintate ca neutralitatea s fie prsit.
Din cele de mai sus se strvede destul de bine c nu sunt deosebiri reale
i serioase ntre masoneria mondial creia i aparine Masoneria
Naional Romn i Masoneria afiliat Marelui Orient Francez. Astfel,

avnd n vedere ceea ce am dezvoltat n toate capitolele acestui referat,

putem formula urmtoarele:

Concluzii:
Francmasoneria este o organizaie mondial, secret n care evreii au un
nsemnat rol, avnd un rit quasi-religios, luptnd mpotriva concepiei
religios-morale

cretinismului,

mpotriva

principiului

monarhic

naional, pentru a realiza o republic internaional laic (tendina din

urm a se vedea n Blaubuch der Freimaurerei, Wien 1933, p. 82, n art.
Paneuropa

als

Minoritatenfrage.

Se

recunoate

c Masoneria

urmrete planul unei Europe unite). Ea este un ferment de

stricciune moral, de dezordine social.
Sf. Sinod nsuindu-i concluziile din referat hotrte:
I. Biserica osndete Francmasoneria ca doctrin, ca organizaie i ca
metod de lucru ocult i n special pentru urmtoarele motive:
1. Francmasoneria nva pe adepii ei s renune la orice credin i
adevr revelat de Dumnezeu, ndemnndu-i s admit numai ceea ce
descoper cu raiunea lor. Ea propag astfel necredina i lupta mpotriva
cretinismului ale crui nvturi sunt revelate de Dumnezeu. Vnnd pe
ct mai muli intelectuali s i-i fac membri i obinuindu-i pe acetia s
renune la credina cretin, Francmasoneria i rupe de la Biseric, i
avnd n vedere influena nsemnat ce o au intelectualii asupra
poporului, e de ateptat ca necredina s se ntind asupra unor cercuri
tot mai largi. n faa propagandei anticretine a acestei organizaii,
Biserica trebuie s rspund cu o contrapropagand.
2. Francmasoneria propag o concepie despre lume panteist-naturalist,
reprobnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume i ideea
omului ca persoan, deosebit, destinat nemuririi.
3. Din raionalismul i naturalismul su, Francma-soneria deduce n mod
consecvent o moral pur laic, un nvmnt laic, reprobnd orice
principiu moral heteronom i orice educaie ce rezult din credina
religioas

din

destinaia

omului

la

via

spiritual

etern.

Materialismul i oportunismul cel mai cras n toate aciunile omului, este

concluzia necesar din premisele Francmasoneriei.
4. n lojile francmasone se adun la un loc evreii i cretinii i
Francmasoneria susine c numai cei ce se adun n lojile ei cunosc
adevrul i se nal deasupra celorlali oameni. Aceasta nsemneaz c
cretinismul nu d nici un avantaj n ce privete cunoaterea adevrului i
dobndirea mntuirii membrilor si. Biserica nu poate privi impasibil cum
tocmai dumanii de moarte ai lui Hristos s fie considerai ntr-o situaie
superioar cretinilor din punct de vedere al cunoaterii adevrurilor celor
mai nalte i al mntuirii.
5. Francmasoneria practic un cult asemntor celui al misterelor
precretine. Chiar dac unii adepi ai ei nu dau nici o nsemntate acestui
cult, se vor gsi multe spirite mai naive asupra crora acest cult s
exercite o oarecare for quasi-religioas. n orice caz prin acest cult
Francmasoneria

vrea s

se

substitue

oricrei

alte

religii,

deci

cretinismului.
n afar de motivele acestea de ordin religios biserica mai are n
considerare i motive de ordin social cnd ntreprinde aciunea sa contra
Francmasoneriei.
6. Francmasoneria este un ferment de continu i subversiv subminare a
ordinei sociale prin aceea c i face din funcionarii Statului, din ofieri,
unelte

subordonate

altei

autoriti

pmnteti

dect

aceleia

care

reprezint ordinea stabilit vizibil. i face unelte n mna unor factori

netiui nc nici de ei, avnd s lupte pentru idei i scopuri politice ce nu
le cunosc. E o lupt nesincer, pe la spate; niciodat nu exist o siguran
n viaa Statului i n ordinea stabilit. E o lupt ce ia n sprijinul ei
minciuna i ntunerecul. mpotriva jurmntului cretinesc pe care acei
funcionari l-au prestat Statului, ei dau un jurmnt pgnesc.
7. Francmasoneria lupt mpotriva legii naturale, voite de Dumnezeu,
conform creia omenirea e compus din naiuni. Biserica ortodox care a
cultivat totdeauna specificul spiritual al naiunilor i le-a ajutat s-i
dobndeasc libertatea i s-i menin fiina primejduit de asupritori,

nu admite aceast lupt pentru exterminarea varietii spirituale din snul

omenirii.
Msurile cele mai eficace ce are s le ia Biserica mpotriva acestui duman
al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale i al naiunei, sunt urmtoarele:
1. O aciune persistent publicistic i oral de demascare a scopurilor i
activitii nefaste a acestei organizaii.
2. ndemnarea intelectualilor romni, care se dovedesc a face parte din
loji, s le prseasc. n caz contrar, Fria Ortodox Romn extins pe
toat ara va fi ndemnat s izoleze pe cei ce prefer s rmn n loji.
Biserica le va refuza la moarte slujba nmormntrii, n caz c pn atunci
nu se ciesc. De asemenea, le va refuza prezena ca membri n
corporaiile bisericeti.
3. Preoimea va nva poporul ce scopuri urmrete acela care e
francmason i-l va sftui s se fereasc i s nu dea votul candidailor ce
aparin lojilor.
4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporaiunile biseri-ceti i asociaiile
religioase se va strdui s conving Guvernul i Corpurile legiuitoare s
aduc o lege pentru desfiinarea acestei organizaii oculte. n caz c
Guvernul nu o va face, Sfntul Sinod se va ngriji s fie adus o astfel de
lege din iniiativa parlamentar.
II. ntreg referatul mpreun cu concluziile se va tipri n brour prin
Consiliul Central Bisericesc i se va ntrebuina ca mijloc de propagand
mpotriva francmasoneriei.
.P.S. Patriarh prezint declaraia fcut n faa Sa, a delegailor lojei
francmasone naionale n frunte cu dl. Pangal, prin care aduc la cunotin
c aceste loji se autodizolv, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui
Orient i spre a nu se crede c este mpotriva culturii sentimentelor
monarhice, naionale i cretine. El dl. Pangal n numele delegailor
declar c toi membrii lojelor francmasone naionale sunt buni fii ai
bisericii ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfacie de declaraia d-lui Pangal i a celorlali

conductori ai masoneriei naionale romne, cetit n ziua de 25 Februarie
a.c., n faa .P.S. Patriarh Miron, prin care anun c aceast organizaie
se autodizolv. Este prin urmare de sine neles c hotrrea Sf. Sinod
privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat i
prin urmare nu mai exist.
La orele 13 .P.S. Patriarh, ridic edina, prorognd Sf. Sinod pentru data
de 29 Martie a.c., orele 10 dimineaa.
Preedinte, (ss) Miron
Secretar, (ss) Galaction Craioveanu
Sursa: cuvantortodox.ro
Legaturi:

LEGILE NOAHIDE (TALMUDICE), MASONERIA SI

UNIUNEA EUROPEANA. Ce legatura este intre iudaism,

SUA, revolutia franceza si dreptul international?
MESIA IUDEILOR (ANTIHRIST), razboiul lui Gog si

Magog

(Armaghedon)

si Imparatia

Universala

Israelului, dupa PROFETIILE RABINICE (IUDAICE)

Marturisirea

hotarata,

totala,

dar

si

plina

de

discernamant a VLADICAI SERAFIM DE PIREU, sustinut

de

multi

arhierei:

SUNT

ANTISEMIT!, MARELE

ANTISIONIST,

ARHITECT

AL

DAR

NU

MASONERIEI

ESTE LUCIFER

TOLERANTA SI CORECTITUDINEA POLITICA

Zeul tolerantei si descrestinarea crestinismului. O

privire ortodoxa: TOLERANTA SI FRANCMASONERIA

TOLERANTA SI FRANCMASONERIA (2)

TOLERANTA SI FRANCMASONERIA (3). Izgonirea

sfantului nume al lui Hristos din viata publica

Din nou din cartea Zeul tolerantei, un capitol

fundamental: CRESTINISMUL: CAUZA A INTOLERANTEI?
Care este diferenta intre marturisire si FANATISM?
***

Parintele Gheorghe Calciu: Planul masoneriei este

sa subjuge intreaga omenire si sa distruga credinta
crestina (VIDEO)

PARINTELE CALCIU DESPRE ISPITELE LUMII DE

ASTAZI

(I).Batjocorirea

lui

Hristos

si

agresiunea

continua a pacatului si a hulei

Pr.

Gheorghe

Calciu,

marturisitor:MASONERIA

Parintele

SI

nostru

ORGANIZATIILE

INTERNATIONALE

Masoneria si familia

Pr. Gheorghe Calciu despre masonerie

Parintele

Sofian

Boghiu despre

sfarsitul

lumii,

Antihrist si masonerie

Masonul declarat Radu Comanescu avocatul din

oficiu al lui Nicolae Corneanu
***

PARINTELE AMBROZIE IURASOV PRIGONIT? Ce

spunea recent despre masonerie, intr-o conferinta de la
Constanta (VIDEO)

MARE

INTRUNIRE

BUCURESTI/

Panegirice

MASONICA
ale

(DEMONICA)

fratiorilor

Bichir

LA
si

Razvan Theodorescu pentru fostul venerabil Schapiro

VIDEO: Mitropolitul Nectarie de Petra si Heronisos

(Patriarhia Ecumenica!): NE GUVERNEAZA MASONERIA!
VOR SA LE DISTRUGA PE TOATE!

MASONERIA ROMANA DA PREMII, intr-o ceremonie

fastuoasa pazita de forte de ordine publice

Despre Masonerie

Masonerie |
Istorie

Francmasoneria (Masoneria), ca institutie, este un ordin initiatic ai carei membri sunt infratiti
prin idealuri comune morale, spirituale si sociale, prin initierea conforma unui ritual comun, prin
juramantul depus pe una din cartile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Vechiul Testament,
Vedele hinduse, Tripitaka budiste, sau alte scrieri considerate sacre) si, in majoritatea
ramificatiilor, de credinta intr-o fiinta suprema, Marele Arhitect al Universului. Organizatiile
masonice, prezente in majoritatea tarilor, se regasesc sub forma obedientelor automome, ele
insele compuse din loji albastre, zise si ateliere, avand cate 7-50 de frati masoni.
Francmasoneria desemneaza in acelasi timp o disciplina spirituala, precum Alchimia, si institutia
traditionala care reuneste practicantii acestei discipline, in loji sau confederatii de loji, numite Mari
loji.
In Romania francmasoneria este organizata in mai multe obediente, Marea Loja Nationala a
Romaniei , Marea Loja Nationala Unita din Romania, Marea Loja Nationala din Romania, Marele
Orient de Rit Scotian Antic si Acceptat din Romania, Marea Loja Regulara a Romaniei, Marele
Orient al Romaniei, precum si alte cateva obediente mai mici, intre care unele deschise si
femeilor. Toate aceste obediente se recunosc reciproc.

Etimologie
Cuvintele "francmason", "francmasonerie" sunt forma romaneasca a cuvintelor englez free
mason, francez francmaon si german Freimaurer care inseamna "zidar, constructor liber" si
reprezinta o mostenire a uneia din radacinile francmasoneriei: breasla zidarilor care construiau
biserici, bazilicile si catedralele din Evul mediu (vezi mai jos). In secolul al XIX-lea, a aparut in
limba romana si in varianta "farmazon", provenita din cuvantul similar rusesc si insemnand
"nazdravan", cu aceeasi origine ca "farmec" si "farmacie" (in elina "vraja", "leac").

Definitie
Potrivit dictionarului enciclopedic "The New Encyclopedia Britannica", francmasoneria este cea
mai vasta societate secreta din lume, raspandindu-se mai cu seama datorita intinderii in sec. al
XIX-lea a Imperiului Britanic. Insa francmasoneria a functionat in secret doar atunci si acolo unde
a fost interzisa de lege. Ea nu este prin natura ei o asociatie secreta (ci una discreta), desi
prezinta asemanari cu Scolile de Mistere din Antichitate.
Insa, potrivit definitiei date de masonii insisi, masoneria este: "o asociatie de oameni liberi si de
bune moravuri care conlucreaza pentru binele si progresul societatii prin perfectionarea morala si
intelectuala a membrilor sai."

Simbolistica si istorie
Francmasoneria a fost comparata cu un salcam batran avand mai multe radacini (miscari,
societati, bresle sau ordine mai mult sau mai putin ezoterice, de la care a mostenit idei, ritualuri si
simboluri) si mai multe ramuri (obedientele si ritualurile actuale). Multe legende, unele ostile,
circula despre originile masoneriei: unele implica preotii Egiptului antic, altele pitagoreicii, altele
pe Cavalerii Templieri. Insisi francmasonii sunt de pareri diferite in aceasta privinta. Ce este sigur,
potrivit istoricului mason Albert Mackey, este ca francmasoneria in forma ei actuala a aparut in
Marea Britanie in secolul al XVIII-lea. Potrivit istoricilor D. G. R. Serbanescu si Jacques Pierre,
masoneria a aparut in tarile romane spre mijlocul sec. al XVIII-lea si s-a dezvoltat rapid la
inceputul secolului urmator.
Astazi, principalele simboluri masonice sunt cele trei mari lumini: echerul, compasul si volumul
Legii Sacre, precum si litera "G", scrisa in interiorul unui echer si al unui compas, care reprezinta
de fapt initiala cuvintelor "God" (zeu), "geometrie, generare, geniu, gnoza"... Albert Mackey
considera ca masonii au fost invatati ca "masoneria si geometria sunt sinonime" si ca "simbolurile
geometrice care se gasesc in ritualurile francmasoneriei moderne pot fi considerate ramasitele
secretelor geometrice cunoscute de masonii Evului Mediu, despre care acum se crede ca s-au
pierdut". Geometria oculta, denumita uneori "geometrie sacra", foloseste de mult timp simboluri
geometrice, ca de exemplu cercul, triunghiul, pentagrama etc., pentru ilustrarea unor idei
metafizice si filozofice.
Christopher Knight si Robert Lomas au dat o interpretare interesanta binecunoscutelor simboluri
masonice echerul si compasul. Ei sustin ca au aparut ca o forma stilizata a vechiului simbol
pentru puterea regala - o piramida a carei baza reprezenta puterea terestra, peste care era
gravata o piramida intoarsa, care reprezenta puterea cereasca a preotului. Aceste piramide ale
puterii creeaza, prin alaturare, simbolul ajuns sa fie cunoscut sub numele de "Steaua lui David".
Potrivit celor doi autori, simbolul a fost folosit pentru prima oara pe scara larga cand a aparut pe
frontispiciul unui mare numar de biserici medievale, iar cele mai timpurii exemple de folosire a
acestuia pe cladirile ridicate de Cavalerii Templieri. Utilizarea sa in sinagogi a aparut mult mai
tarziu.

Una dintre traditiile masonice sustinea ca Avraam, patriarhul evreilor, le-a transmis egiptenilor
invataturi speciale inainte de potop. Mai tarziu, invataturile (despre care se spunea ca ar fi
reprezentat opera legendarului Hermes Trismegistus) au fost adunate de filosoful Euclid intr-un
volum. El le-a studiat sub denumirea "geometrie". Initial grecii, apoi romanii, au numit aceasta
disciplina "arhitectura".
Legendele masonice plaseaza formarea organizatiei in epoca Turnului Babel si in cea a
construirii Templului din Ierusalim de catre regele Solomon, despre care se pomeneste in Biblie.
Or, potrivit lui Mircea Eliade "istoria incepe in Sumer". Practic, inceputurile masoneriei operative
reprezinta inceputirile culturii urbane, constructia primelor orase - cetati. Din punct de vedere al
preistoriei speciei umane insa, omul a fost dintotdeauna un cioplitor al pietrei. Cind arta cioplirii
pietrei a fost combinata cu geometria, a aparut Arhitectura. Primii Mari Maestri au fost, de fapt,
Arhitecti.

Masonii din epoca medievala preluasera atat cunostintele in materie de constructii, cat si modelul
de organizare de la "arhitectii Lombardiei". Aceasta breasla din nordul Italiei a fost prima ai carei
membri si-au asumat numele de "francmasoni", care a devenit prescurtarea pentru "Ordinul
fratesc al cioplitorilor in piatra liberi si recunoscuti ca atare". Expresia "recunoscuti ca atare" era
folosita in cazul membrilor intrati mai tarziu in ordin si care nu aveau nicio legatura cu
intemeietorii acestuia, cioplitorii in piatra. O lucrare de alchimie in care se pomeneste expres
termenul de "francmason" poate fi datata in anii '50 din secolul al XV-lea. Alti cercetatori masoni
sustin ca aparitia ordinului poate fi datata istoric in perioada Romei antice, contemporan cu
"collegium fabrorum" (colegiul muncitorilor) - un grup de constructori si arhitecti devenit un
prototip pentru organizarea ulterioara a breslelor. Majoritatea scriitorilor plaseaza aparitia
secretelor masonice in epoca existentei preotilor razboinici, eroi ai cruciadelor, "cavalerii
templieri". Un scriitor din secolul al XVIII-lea sustinea ca francmasoneria moderna ar fi fost
intemeiata de Godefroy de Bouillon, liderul primei cruciade, care a cucerit Ierusalimul si despre
care se spune ca ar fi intemeietorul misterioasei "Staretii a Sionului". Secretele privitoare la
originea francmasoneriei au fost pastrate cu strasnicie, in ciuda publicarii a numeroase carti si
articole referitoare la acest subiect. Walter Leslie Vilmshurst, un mason de seama si autor al
lucrarii "The Meaning of Masonry", scria: "Adevarata istorie secreta a aparitiei masoneriei nu a
fost facuta publica nici in randurile organizatiei insasi". In epoca in care patru loji londoneze au
format o "Mare Loja Unita" in 1717, francmasoneria speculativa ajunsese sa domine complet
intemeietorii acestei organizatii - zidarii sau "masonii lucratori". Francmasoneria si-a dobandit
cunostintele ezoterice mai ales de la masonii speculativi, filosofi, alchimisti, hermetisti sau
rozacrucieni. Originile francmasoneriei nu pot fi identificate din nicio sursa sigura, dar ordinul a
aparut dintr-o combinatie de traditii care au evoluat si s-au contopit intr-o perioada mai lunga de
timp.
Francmasoneria a continuat sa isi largeasca tot mai mult randurile, iar in 1720 au fost infiintate loji
masonice in Franta, sub auspiciile Marii Loji Unite din Anglia. Acestea au format in 1735 o Mare
Loja la Paris. Marea Loja era diferita de lojile scotiene, care fusesera formate dupa ce Carol I
Stuart fugise din Anglia. Tensiunile dintre cele doua ramuri ale masoneriei franceze s-au
accentuat in 1746, odata cu exilarea din Anglia a lui Carol Eduard, poreclit "Scumpul print

Charlie" Stuart, sau "tanarul pretendent", si a sustinatorilor lui care au incurajat folosirea ordinului
in scopuri politice.
In acea epoca a devenit cunoscuta marelui public adevarata origine a francmasoneriei. In 1737,
profesorul fiilor printului Carol Eduard care era si membru al Societatii Regale, Andrew Michael
Ramsey, a rostit un discurs in fata francmasonilor din Paris, discursul supranumit "Cuvantarea lui
Ramsey", in care acesta declara: "Ordinul nostru a format o uniune de nedespartit cu Cavalerii
Sf. loan de la Ierusalim" - ordin foarte apropiat de cel al templierilor. Ramsey mai spunea ca
francmasoneria era legata de scolile antice ale misteriilor, patronate de zeita greaca Artemis si de
cea egipteana Isis.

Masonul german, Karl Gotthelf Baron von Hund a devenit membru al lojei din Frankfurt si in 1751
a intemeiat aici o filiala a ritului scotian, numita "Ordinul strictei observante"; dupa rostirea
juramantului ce prevedea supunerea neconditionata fata de ordinele unor superiori misteriosi si
"nevazuti", asa cum a fost descris pe parcursul volumului, ordinul a sfarsit prin fuziunea dintre
Ordinul Iluminatilor si francmasoneria germana, in timpul congresului de la Wilhelmsbad. Hund a
recunoscut ca ducea mai departe traditiile cavalerilor templieri, care fusesera constransi la
inceputul secolului al XIV-lea de regimul lui Filip cel Frumos, regele Frantei, sa se autoexileze in
Scotia. Membrii acestui ordin s-au autoproclamat "Cavaleri ai Templului". El pretindea ca ar
transpune in viata ordinele unor "superiori necunoscuti" a caror identitate si loc de resedinta nu
erau precizate niciodata, in timp ce altii au pretins ca acesti "superiori" nu erau oameni.
Majoritatea cercetatorilor cred ca ei erau probabil sustinatorii iacobiti ai Stuartilor, care au murit
sau si-au pierdut credinta dupa infrangerea tanarului pretendent la tron.

Organizare

Francmasoneria este organizata in grade si rituri. Partea aproximativ comuna tuturor riturilor este
"Clasa lojilor albastre", cu trei grade: ucenic, companion (calfa), maestru. Maestrii masoni pot
face parte, dupa primirea acestor trei grade, numite si simbolice, in gradele de perfectionare a
diferitelor rituri. Cele mai cunoscute si larg raspandite sunt "Ritul Scotian Antic si Acceptat" si
"Ritul de York".
Trecerea de la societatile secrete sau discrete antice la organizatiile initiatice mai moderne a fost
intarita de introducerea acestei francmasonerii "iluminate" la sfarsitul secolului al XVIII-lea,
organizatie care imbina legendele ezoterice mai vechi cu traditiile cabalistice. Aceste secrete se
dezvaluie initiatilor din cercurile mai interioare ale francmasoneriei, in timp ce ceilalti membri ai
acestei organizatii, care nu le cunosc, continua sa se bucure de invatatura si de prietenia pe care
le gasesc in ea.

Comunismul se opune francmasoneriei, pe care o considera miscare burghezo-mosiereasca,

cosmopolita si antipatriotica. Faptul ca francmasonii pot fi de orice convingere politica democrata
fara discriminari, lasand politica la poarta lojei si pastrand pentru adversarii politici stima si
respect, nu este compatibil cu asa-zisa lupta de clasa.
Incompatibil cu idealurile masonice este si nationalismul de tip nedemocrat, care isi promoveaza
neamul nu prin patriotism. Este logic ca partidele cu ideologie nationalista de tip nedemocrat sa
fie adversare ale masoneriei. Atitudinea net potrivnica francmasoneriei provine din ignoranta,
superstitie, fanatism si tiranie.

Scurt dictionar masonic

JUL 5
Posted by cazacugradu

Rate This

Deoarece despre francmasonerie au scris si scriu si ignorantii, se vehiculeaza incorect o

serie de termeni, sporind confuzia. Din pacate, este greu de controlat daca un autor
cunoaste sau nu intelesul adevarat al unui termen sau daca il foloseste, chiar si cu bunacredinta, din inertie.
Francmason si mason sunt termeni folosit de regula ca sinonime, pentru ca desemneaza
aceeasi identitate. Totusi, chiar daca Enciclopedia Catolica accepta originea cuvantului
latin matio sau machio pentru constructorul de ziduri sau taietorul in piatra din epoca
medievala, etimologia acestuia este destul de incerta. Sensul vocabulei
franceze maon este acela de mester pietrar sau zidar, adica de lucrator specializat, de
artist sau conducator de atelier. In latina antica mesterul era machinator, cu
radacina machia, care se gaseste si in machio deja invocat, adica acel sef de echipa care
folosea si actina mecanismele de constructie. Sensul se pastrea si in epoca medievala,
cand mason primeste froma fixa franc-mason, asupra careia exista mai multe explicatii.
1.
Varianta profesionala. Masonul era un meserias specializat in taierea si zidirea pietrei
prelucrate artistic, ornamentale, spre deosebire de pietrarul comun care aseaza in
constructie blocul brut de piatra. Calitatea de mason presupunea cunostinte avansate de
geometrie, stilistica si edificarea, unele dintre ele de provenienta antica si aflate sub
embargoul unor secrete profesionale. Seful unui atelier masonic era maestrul, calitate
la care se ajungea prin invatarea progresiva a tehnicilor de constructie si prin initiere in
secretele atelierului, proces care se desfasura simultan in cadrul organizat al atelierului
si era insotit de un rit specific. Faptul ca un mester reusea sa ajunga la acel nivel
suprem al initierii in tainele constructiei, dar si faptul ca in timp i se transmisese o

influenta spirituala care ii ridicase calitatile umane, il facea foarte respectat,

adica venerabil, termen acordat apoi si oamenilor batrani si intelepti.
2.
Varianta Speth. pornind de la denumirea in principalele limbi occidentale, care contin
prefixul liber free-mason, freimetzer, Freimauerei, vraijmetselaar -, francmasonii
formau ateliere sau echipe itinerante, aflate in afara controlului autoritatilor orasului in
care lucrau. Ei avea dreptul sa calatoreasca, sa contracteze servicii si sa construiasca in
mod liber, in oricare loc erau solicitati, fara a se supune legislatiei locale in privinta
taxelor. De aici si termenul franciza scutire de taxe. Conform acestei versiuni,
prefixul franc din francezul francmaon inseamna liber, nicidecum deschis, franc
in acceptiunea dictionarului, cu varianta populara fran din expresia i-am pus fran in
fata.
3.
Varianta Begemann. Francmasonii erau meseriasi ai prelucrarii pietrei necesare in
constructia catedralelor gotice, piatra care, eliberata (debitata) in blocuri, primea o
prelucrare savanta si o asezare in opera ingenioasa, fapt constatat si astazi, dupa optnoua secole. Aceasta versiune se apropie de cea a atelierelor profesionale, dar se
revendica de la calitatea pietrei (free-stone) si nu de la cea a meseriasilor.

La noi in tara au fost putine acele personalitati credibile care sa dea prin autoritatea lor
stiintifica un gir teoriei francmasonice. Istoricii au evitat subiectul, datorita accesului
limitat la documente si impreciziei informatiilor, dar a existat un corp de istorici ai artei
pentru care subiectul prezenta o parte insemnata a cercetarii. Razvan Theodorescu este
unul dintre acei analisti lipsiti de complexe si de la care lumea profana primeste acele
informatii pertinente prin care se completeaza lantul intelegerii istoriei: Aflandu-si
originile indepartate in practica cioplitorilor in piatra ai goticului din secolul XIV-lea de
unde simbolistica francmasonica cuprinzand echerul care e pamantul, compasul indicand
cerul, mistria care uneste punand mortarul- , adunati in bresle, pastratoare strasnice ale
tainelor meseriei, din care a iesit in secolul al XVI-lea tovarasia mestesugareasca ce purta
in Franta numele de <<compagnonnage>> prin care vor venii, in ierarhia francmasonica,
gradeke de <<ucenici>> si <<companioni>> , aceasta miscare internationala a timpurilor
moderne isi trage denumire din cuvantul englezesc <<free mason>>, inregistrat pentru
intaia oara, pare-se, in 1376; termenul desemna fie, potrivit unei ipoteze, pe cioplitorul
de piatra om liber, fie potrivit alteia, pe sculptorul de pe santierul unei catedrale care isi
punea dalta si ciocanul alte semne francmasonice actuale pe o piatra moale, un calcar
denumit in Anglia <<freestone>>. In orice caz, <<lojile>> evului mediu tarziu, aflate la
poalele constructiilor sacre si profane, unde se adaposteau pentru munca cioplitorii care
lucrau piatra pusa in opera (<<opus>>) erau cele care au nascut asa=numita <<masonerie
operativa>>, ce a axistat atat timp cat s-au intreprins marile campanii colectivede inaltare
de lacasuri sfiinte occidentale pana la Reforma.
Esoterismul. In cartile cu limbaj elevat intalnim destul de des adjectivul ezoteric pentru a
desemna ceva ascuns, secret, care nu este cunoscut decat de initiati. Esoterismul este
miezul launtric, mai putin cunoscut al unei doctrine, al unei traditii. El se deosebeste
atat de eruditie , care nu este decat cunoastere cu ajutorul mintii, respectiv simplu mod
de a sti, cat si de ocultism, care este mai mult o invataturaaplicata in care dorinta de

cunoastere este depasita de dorinta de putere. De aceea, se dovedeste fundamental a

intelege ca folosirea adjectivului ocult, oculta pentru a descrie o organizatie, o activitate
sau un ritual presupune o referire la folosirea conostintelor provenit din initiere, a
secretelor sau a informatiilor dobandite confidential pentru a le transforma in instrumente
ale puterii. Asadar, atunci cand intalnim o descriere a francmasoneriei ca organizatie e
oculta, inseamna o trimitere la implicarea acesteia in politica, situatie care se aplica insa
numai anumitor loji. Exista francmasonerie care nu se implica in politica.
Antonimul lui esoteric este exoteric , care se aplica scrierilor populare, accesibile tuturor,
iar legatura intre cei doi termeni poate fi explicata frust prin trecerea de la exerior(exo)
spre interior (eso), prin dezvaluirea progresiva a unor cunostinte secrete care trasforma un
individ profan intr-o persoana initiata. In filozofia francmasonica, aceasta trecere implica
o initiere, ceea ce echivaleaza cu o a doua nastere , cu o trezire intr-o noua stare sau,
intr-o exprimare sugesitiva, cu o nastere in cunoastere.
Initierea. Cuvantul este folost cel mai des cu semnificatia sa exterioara, de suprafata,
prin care un detinator al unui secret il incredinteaza altei persoane pentru a o face sa
inteleaga un fenomen. Omul se naste in conditiile conoscute, primeste primele secrete ale
vietii de la parintii sai, apuide la educatori, de la profesori, din anturaj sau din lecturi. In
tot acest proces, omul, de la copil la individ matur, primeste de la persoanele aflate pe
lantul educational acele secrete care il ajuta sa devina o fiinta sociala. Pe acest traseu
omul se naste, este educat, se casatoreste, procreeaza, munceste se pensioneaza si
moare. In raport cu acest trase profan, francmasoneria afirma ca exista si un alt plan la
care omul poate ajunge prin initiere. Initierea este iluminativa, antrenand o re-creare
traita in launtrul fiintei. Initierea consta in ransmiterea unui influente spirituale printr-un
rit practicat de o persoana calificata, intr-un cadru organizat in care se continu o munca
metodica prin care se obtine o realizare efectiva a ceea ce initial a fost transmis doar
virtual. Alfel spus, individul este ajutat sa isi descopere calitati nebanuite si cai de a-si
perfectiona natura umana pana la anumite niveluri superioare ale intelegerii vietii, de
unde poate privi si actiona in lume pentru a o face mai buna. Nu intamplator, oserie de
mari personalitati culturale, stiitifice sau politice ale lumii au fost si mari initiati. Din
doctrina menita sa duca spre atingerea nivelului de Om universal isi extrage
francmasoneria conceptul de scoala de inalta morala, urmarind desavarsirea
personalitatii omului. Conceptul generos a fost deformat de ocultism, motiv petnru
caretrebuie facuta distinctia permanenta intre francmasoneria autentica si
francmasoneria ca putere oculta.
Companionajul era o forma initiate si colectiva bazata pe practicarea unei mesrii.
Breslele, guildele si toate celelalte organizatii profesionale medievale functionau in
acesta formula initiatica. Ceea ce vom intalni in texte cu denumirea de masonerie
operativa originara a fost un caz particular de initiere colectiva bazata pe practicarea
mestesugului de zidar si pietrar. Aceasta forma initiatica mestesugareasca specializata a
luat amploare cand francmasoneria a devenit ordinul tertiar al Templierilor, promovand in
toata Europa medievala arta numita gotica , dar care nu avea nimic comun cu gotii.

Obedienta desemneaza structura administrativa in care se insereaza ritul. Reprezinta o

federatie de loji. [Obedienta francmasonica nu trebuie confundata cu sinonimele sale de
dictionar supunere, ascultare, dicilitate].
Ritul este sistemul masonica in prinva scarii sale de grade si a ritualurilor aferente
fiecaruia.
Ordin are semnificatia unei trimiteri la unitatea elementelor componente. Uneori se
foloseste pentru a desemna ansamblul masoneriei, definindu-i unitatea.
Regim era in secolol al XVIII-lea sinonim cu Rit, astaz fiind mai putin uzitat. El indica un
sistem ierarhic bine organizat si structurat si care era in functiune.
Lojile, atelierele, templele sunt unitati masonice de baza.
Ritul Scotian Vechi si Acceptat. In ciuda denumirii sale, ecosostemul ca atare este de
fapt o particularitate a fancmasoneriei franceze, ritul scotian dezvoltandu-se in special in
Franta. Caracteristica sa o reprezinta <<gradele inalte>> apoi raspandite si in Germania.
Particularitateaa cestui Rit se reduce, la nivel exterior, la operatiunea de marire a
numarului de grade, de la cele 3 ale francmasoneriei operative originare, la 33 ale unei
francmasonerii speculative. Nu s-a gasit inca o explicatie verosimila pentru baza istorica si
legitima a dezvoltarii etelierului francmasonica de la 3 la 33 de grade.
Problema principala a celui dintai subiect dezbatut in privinta francmasoneriei eset masura
in care francmasoneria modern, inregistrata in primele decenii ale secolului XVIII-lea, are
vreo legatura cu masoneria medievala, conoscuta cu 600 de ani in urma acesteia. Adica, in
ce masura francmasoneria moderna a fost o continuare fluenta a breslelor medievale,
ritualul modern avand o traditie neintrerupta, sau francmasoneria moderna s-a construit
pe alte baze, folosind doar ritualurile vechii masonerii. Precizez ca termenul de
francmasonerie moderna este conventional, urmarind etapele istorice cunoscute:
antichitate, ev mediu, era moderna si era contemporana. Nu trebuie confundata, asadar,
cu actuala masnerie, care actioneaza in contemporaneitate.
Ritul Memphis. A fost precedat de Ritul Miraim, care se revendica din pretinse vechi
ritualuri egiptene si continea grade de inspiratie evreiasca, nemaintalnite si in restul
masoneriei. Ritul Miraim avea 90 de grade. Ritul Memphis s-a construit in 1838, ca o
imitatie a Ritului Miraim, dar avand 95 de grade. Din 1881, cele doua Rituri se unesc
in Ritul Memphis-Miraim, cu 98 de grade!, sub conducerea lui hierophant
mondial. Primul hierophant mondial a fost Garibaldi, care insa a decedat curand dupa
alegere, in 1882. Escaladarea numarului de grade in francmasonerie a indepartat-o mai
mult de lojile operative ale Evului Mediu.
Loji albastre. Este denumirea atelierelor francmasonice din primele 3 grade: ucenic
(discipol), calfa (companion) si mester (maestru).
Sursa: Istoria loviturilor de stat in Romania vol.1 Revolutie si Francmasonerie de Alex
Mihai Stoenescu.

Scurta istorie a
Franc-Masoneriei
romanesti (I):
nasterea FrancMasoneriei in Tarile
Romane
Trimite pe email
Marc Ulieriu | 13.12.2009 |
22 Comentarii
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane
franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,
enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania +ZOOM

Galerie foto (8)

Inceputurile Franc-Masoneriei romanesti se pierd in legenda si, cum s-a mai zis, in negura
veacurilor Nu pentru ca aprinderea luminilor s-ar fi petrecut, pe aceste meleaguri, cu nu se
stie cate veacuri in urma ci dintr-un motiv mult mai prozaic: marfa de import fiind, ca
atatea dintre institutiile/atributele modernitatii noastre, Franc-Masoneria a patruns la noi prin
intermediul strainilor: care, stabiliti ori numai in trecere pe-aici, si-au intocmit ateliere
masonice de uz propriu doar ulterior atragandu-i/primindu-i in Fratie si pe autohtoni. Or, in
atare situatie, granita care poate fixa inceputurile se dovedeste extrem de labila totul
depinzand de un nou document, recent descoperit, de o alta co-relationare cu ceea ce se
stia etc.
Cand facem asemenea afirmatii ne referim, bine-nteles, la masoneria speculativa; cea
a carei lucrare - numita, semnificativ, slefuirea pietrei sau Arta regala - se exercita,
de catre mason, asupra lui insusi: pentru a-l transforma, din "piatra bruta" propriei vieti
profane, in "piatra cubica" demna de-a participa la construirea Templului universal Dar,
daca avem in vedere masoneria operativa, adica acea forma principianta a Fratiei
constituita pe parcursul ridicarii marilor catedrale din Occidentul european, putem merge - ca
Romani - cu gandul la legenda Mesterului Manole: perfect asimilabila, prin anumite
elemente, atestarii (fie si numai din perspectiva mitului) a unei fratii de "liberi zidari"
(cum s-ar traduce, literar, cuvantul franc-mason).
Pentru ca acest succint demers sa fie mai bine inteles, voi cita din lucrarea regretatului
istoric si ilustru Frate mason Dan A. Lazarescu Romanii in Franc-Masoneria universala:
"Franc-Masoneria constituie astazi o societate universala, cu obiective intelectuale, culturale,
educative si de intrajutorare. Dupa chiar formulele folosite in prima Constitutie masonica din
timpurile moderne, aceea redactata de Anderson si aprobata de Marea Loja Unita a Angliei,
instituita in 1717,obiectivul urmarit de Masonerie este acela de a se stradui
sa edifice "un templu ideal al umanitatii, azil de pace si de fericire nu
numai pentru fratii masoni, () ci pentru toti oamenii, sub egida
Marelui Arhitect al Universului" (adica a Dumnezeului crestin).
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,

enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania

Daca lasam la o parte episodul construirii Templului regelui Solomon, la Ierusalim, de catre
arhitectul Hiram-Abif, adus din Tyr, marile secole in care s-a dezvoltat Masoneria in Europa
au fost secolele XII si XIII in Evul Mediu si secolele XVIII si XIX in timpurile mai noi.
In Evul Mediu, Franc-Masoneria s-a dezvoltat () sub forma unor corporatii de zidari-liberi,
adica sustrasi serbiei, care-i lega de brazda pe toti locuitorii care nu faceau parte din cele trei
ordine in care era impartita societatea feudala: oratores, bellatores si laboratores, adica
eclesiasticii, nobilii razboinici si mestesugarii & negutatorii oraselor. Prin statutul special al
corporatiei (breslei) lor,acesti zidari cunosteau numeroase secrete
tehnologice (calculul boltilor, al ogivelor etc.) si le transmiteau pe cale
initiatica, la nivelul a trei trepte: ucenici (discipoli), calfe (companioni)
si mesteri (maestri). Ei nu erau supusi autoritatilor feudale si se puteau deplasa liberi
(de aici numele lor de franc-macons, Frei-Maurer, free-mason) pentru a incheia cu
municipalitatile oraselor contracte in vederea edificarii de catedrale gotice. In niciun caz
statutul ordinului nu le ingaduia sa contracteze zidirea de temnite. Prin zelul si cunostintele
lor arhitectonice si ingineresti, intreaga Europa romano-catolica s-a acoperit, in cateva
veacuri, de o padure de catedrale inaltate spre Cer. ().
Inaltarea catedralelor gotice ia sfarsit putin dupa desfiintarea Ordinului
Templierilor (1314). In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, corporatiile de constructori
capata o noua inflorire, mai cu seama prin grija marelui arhitect Christopher Wren,
restauratorul maretei catedrale St. Paul din Londra (foto jos), dupa marele incendiu din 1667.
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,

enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania

Reorganizarea corporatiei se face sub forma lojelor initiatice, care participa la detronarea
regelui Angliei James al II-lea si sprijina, dupa "Glorioasa Revolutie" din luna noiembrie
1688, edificarea celui dintai model de Stat monarhic parlamentar si liberal din istoria omenirii
().
Sir Christopher Wren (1632-1723), matematician, astronom si arhitect, constructor al
Catedralei St. Paul - "ultimul santier masonic traditional" - si a peste 50 de biserici
in Londra, a facut parte din Ordinul Rose-Croix si a fost initiat in Franc-Masonerie in 1691.
Va fi, de altfel, ultimul Mare Maestru al Masoneriei Vechi ("operative"). Cu anul 1703, dispare
exclusivitatea "constructorilor", Franc-Masoneria devenind deschisa tuturor starilor".
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,

enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania

"Daca vrei un templu, multumeste-te cu trupul" - spunea Milarepa, poet mistic tibetan
(cunoscut/pretuit de Brancusi) Se poate, cu drept cuvant, afirma ca intre cele doua tipuri
de masonerie - operativa si speculativa - fiinteaza un raport de analogie inversa: ceea ce
liberii zidari ai catedralelor construiau in afara, ridicandu-se si pe ei pe masura lucrarilor
infaptuite, masonii de astazi ridica in launtru, in interiorul propriului Intelect - nazuind sa
devina (prin auto-cunoastere si auto-slefuire) ceea ce, de fapt, sunt.
Reintorcandu-ne la "firul" Istoriei, pe care nu l-am scapat vreo clipa din mana, sa spunem
casecolul al XVIII-lea, cel care consemneaza nasterea "formala" a
masoneriei speculative, este si cel in care putem "localiza" primele
apartenente romanesti la Franc-Masonerie: intram de-acum in istorie, far-a fi iesit
cu totul din legenda.

"O luminoasa slava de om invatat - afirma Lucian Blaga in Izvoade - si-a facut Cantemir
inca din viata fiind, pretutindeni pe unde a umblat, iar prin legaturile sale si in tari pe unde na umblat. (). E de presupus apoi ca Dimitrie Cantemir s-a folosit pentru intemeierea
legaturilor sale cu oameni din Occident si de alte mijloace: nu este tocmai exclus ca
asemenea motiv sa-l fi indemnat sa se inscrie intr-un ordin spiritual secret cum este
acela al Roz-Crucienilor care-si aveau, fara indoiala, masoneria lor (Gradul 18 al
Franc-Masoneriei de Rit Scotian Antic si Acceptat poarta numele de gradul Rosa-Cruce).
Cantemir a avut, desigur, ocazia sa cunoasca o doctrina initiatica, ce a exercitat o serioasa
influenta nu numai in veacul al XVIII-lea, ci si mai tarziu. E pacat, in orice caz, ca nu se stie,
asa-zicand, nimic despre activitatea lui Cantemir in calitatea sa de rozi-crucian si nici despre
legaturile cu Ordinul. I-au fost, oare, de vreun folos aceste punti in dobandirea titlului de
principe al "Imperiului Roman" sau atunci cand a fost ales membru al Academiei din Berlin?
Este aici o intrebare la care suntem indreptatiti, dar care deocamdata nu are nici un
raspuns".
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,

enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania

Trasand un arc peste timp, sa transcriem aici discursul rostit de Nicola Ursu (zis Horea) din
Albac, in calitate de vizitator a Lojii Adevarata Intelegere din Orientul de Viena:
"Draguti fratii mei,
Ca Soarele care rasareste toate zilele si trece in sus de noi, prin Cer, care lumineste marea,
padurile si dumbrava, cetate si saturi, asa grijeste grija mare a Iosifului intru-un chip, mari si
mici, bogati si saraci.
Si ii grijitor bun, ca izvoara care inmoaie holdele si mosiile noatre si face bine la noi toti. 'Zo
sa-l ie, draguti fratii mei! (Dumnezeu sa-l tina - n.n.).
Sa ii cantam tare si sa sunam tunurile eastea, pentru binele lui. Vant dulce sa sufle vestea lui
peste muntii ai mai nalti, la rasarit si asfintit, ca sa cunoasca lumea norocu' nost.
Luati sama de vorbele mele. Mana sus pe armele. Foc! Mai tare foc! Si al mai tare foc! Una,
doi, tri!"
Evenimentul, punct de rascruce in decizia lui Horea de-a porni rascoala impotriva
asupritorilor maghiari ai romanimii din Transilvania, s-a petrecut in ziua de 23 februarie
1783 Se stie ca, declansata cu consimtamantului "dragutului de imparat", rascoala a fost
inabusita de trupele austriece din ordinul aceluiasi Iosif al II-lea. Important insa, din unghiul
acestei scurte istorii, e faptul ca discursul lui Horea are un continut de esenta
masonica, dupa cum se confirma si "substratul politic de esenta masonica pentru ceea ce
s-a petrecut in Ardeal cu doi ani inainte" - afirmatie facuta de autorul articolului "Frates de
cruce" publicat in nr. 5 din august 1786 al revistei vieneze Provinzialnachrichten aus den
k.k. Staaten.
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,
enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania

Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, tot intr-o publicatie a vremii, apare o efigie a luptatorului
ardelean gardata de inscriptia circulara: Horea Rex Daciae Ideea unei posibile
unificari a teritoriilor locuite de populatiile etnic majoritare este,
categoric, de sorginte masonica: o vom gasi, ca tema de baza, in ampla monografie
a lui Balcescu despre Mihai Viteazul; si tot aceasta idee, intr-o acceptie mai larga,
prefigureaza din departe principiul nationalitatilor care va orienta lucrarile Conferintei
de pace de la Paris si, intre altele, va impune - ca realitate statala (auto)constituita Romania Mare.
In acest arc de timp se petrec, insa, cateva lucruri/lucrari determinante
pentru inceputurile Franc-Masoneriei in Tarile Romane: astfel, la 1734 ia
fiinta Loja de Galati; pentru ca, un an mai tarziu, sa se constituie, la
Iasi, Loja "Moldova" - al carei prim Maestru Venerabil ar fi fost, pare-se,
chiar domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat.
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (I): nasterea Franc-Masoneriei in Tarile
Romane franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea
masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete,

enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania

Si-n aceasta privinta datele sunt putine si incerte, iar istoricii romani contemporani - care,
dupa Decembrie '89, au putut aborda in deplina libertate subiectul - se contrazic in pareri
Sigur ramane faptul ca initiatorii amintitelor loji sunt straini - italieni, francezi - si ca la lucrarile
atelierelor respective au fost atrasi/primiti si autohtoni: apartinand, de regula, marilor familii
boieresti ale vremii.
Cititorul va fi observat, desigur, ca ne-am referit doar la Moldova; in privinta Munteniei, cea
dintai data certa pe care o putem consemna este anul 1750: cand francezul Louis Dabin
infiinteaza, la Iasi si la Bucuresti, loji masonice sub obedienta Marelui Orient al Frantei Cat

de durabila va fi fost activitatea acestora, si cu ce fermenti va fi impulsionat lucrarea lor

spiritul romanesc, ramane inca de cercetat.
Cat despre Transilvania, aflata sub stapanirea casei de Habsburg, putem
spune doar ca Franc-Masoneria patrunde, aici, pe "filiera" austriaca cele dintai loji transilvanene fiind infiintate de etnici maghiari si
germani (sasi) care primisera lumina in lojile vieneze Intre acestia, elementul autohton
(romanesc) facea figura de "rara avis" - si nu intotdeuna de cea mai buna calitate. Exempu,
pentru aceasta ultima afirmatie, sta gestul carturarului Ioan Piuariu-Molnar: care, membru al
Lojii sibiene "St. Andreas zu den drei Seeblattern", s-a crezut obligat sa-i mustre pe Horea si
pe taranii rasculati.
Iata, in aceasta privinta, opinia lui Nicolae Iorga: "Pe atunci Molnar, ocultist "chesarocraiesc", profesa idei filantropice de un caracter nebulos, era un "amic al oamenilor", un
"filosof", dupa moda pretiosului secol al XVIII-lea, si care facea parte din loja curand
intemeiata a francmasonilor din Ardeal. Gasi cu cale - era asa de putin roman acest doftor
imparatesc, acest viitor profesor la Cluj, acest adept al francmasoneriei cosmopolite! - sa
faca morala bietilor tarani ce mergeau la omor si la moarte cu un sangeros si obscur crez de
dreptate in mintea lor, nedreptatiti, si, intorcandu-se inapoi, el, fratele Tunsului, consateanul
unui martir si al unui profet al Romanilor, isi ascuti cu ingrijire pana de contopist medical
pentru a face luminatului guvernator si luminatului vladica din Sibiu un raport in care arata ca
numise pe revoltati oameni rai, care nu intelegeau de cuvant si trebuiau tratati cu asprime.
Ce ochi prosti avea pe vremea aceea vestitul ocultist!".
Se mai intampla un eveniment - o lucrare, in termeni masonici - in tot acest rastimp: in
1787, calugarul carturar Gherasim, arhidiacon la Mitropolia Moldovei, traduce din franceza
lucrarea intitulata Taina franc-masonilor; autor era abatele Perau (tot "fata
bisericeasca", si el!), iar lucrarea cuprinde - conform lui Dan Amedeo Lazarescu "numeroase date despre ordinul masonic, despre ritualurile lui si despre raspandirea lojilor
masonice in Europa si in America ()".
In "Prefata" cartii, traducatorul marturiseste ca, "desi poate a-mi pricinui multa defaimare",
traducerea a fost facuta "anume ca toti ce vor ceti sa cunoasca gresita socoteala ce au de
aceasta tagma" a franc-masonilor E un punct de vedere mai mult decat interesant, si nu
se stie ce efervescenta ar fi provocat - printre Romani - cartea abatelui Perau; din pacate,
desi pregatita pentru tipar, traducerea a ramas in manuscris - ca Tiganiada lui BudaiDeleanu, ca Istoria Romanilor sub Mihai-Voda Viteazul, ca atatea alte "proiecte"
romanesti al caror ecou, atunci cand au iesit la iveala, dupa decenii bune de la
conceperea lor, a fost unul strict livresc.