ILUMINISMUL

- curent cultural (cu puternice reflexe în domeniul artelor, al literaturii, filosofiei)

- n-a fost un curent literar (îi lipsesc o estetică proprie, principii literare)
- secolul al XVIII-lea a fost supranumit și Secolul Luminilor
- marchează triumful luminii, rațiunii, adevărului asupra tenebrelor, superstițiilor
- proclamă necesitatea „luminării” popoarelor prin ştiinţă, cultură, reforme
- Epocă de progres economic, tehnic, științific ( Newton –legea gravitaţiei universale;
Galileo Galilei, Leibnitz – trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, Descartes)
- Epocă de reforme economice, sociale, religioase si politice:

Epoca se caracterizează prin:

1. Ascensiunea burgheziei – acaparează puterea politică (luptă împotriva conservării
privilegiilor feudale)
2. Scepticism religios
 atitudine antibisericeascǎ (criticǎ fanatismul religios; denunţă pseudomiracolele
3. Încredere în rațiune (singura cale de progres a omenirii)
 rațiunea: face posibilă emanciparea omului
 combat vrăjitoria, superstiţiile;
 dezvoltarea ştiințelor - calea spre prosperitate a națiunilor.

Reprezentanţi:
 Montesquieu (model: monarhia constituţionalǎ britanicǎ (monarhul este şef de stat, dar se supune legilor;
separarea puterilor în stat)
 Voltaire
 J.J. Rousseau

Obiective:
a) În plan politic:
 înlocuirea monarhiei ereditare cu cea luminată (constituțională)
 monarhul nu mai e unsul lui Dumnezeu, ci primul slujitor al poporului, având ca
principală menire apărarea legii
 Cer înlocuirea dreptului divin cu dreptul natural în alegerea conducătorului (cf. acestui
drept, toți oamenii se nasc egali şi pot accede în roluri de lideri sociali).
 contestă moştenirea ereditară a tronului şi originea divină a monarhului, acapararea
tuturor puterilor din stat de către monarh”
 monarhul luminat (preocupat de elaborarea și aplicarea de reforme menite să contribuie la
modernizarea statului
 sa evite conflictelor sociale si sa-si mentina putera personala
 potrivit dreptului divin, monarhul absolut nu răspundea de actele sale decât în fața lui
Dumnezeu
b) În plan social:
 idealul social – patria ideală, în care se va vorbi o limbă unică şi nu vor exista conflicte
armate, prejudecăţi politice sau religioase. Filosofii epocii aşezau apariţia acestui
Cosmopolis în anul 2440.
 Reforme în favoarea poporului
 Se pun bazele democrației moderne
 Apare ideea de drepturi universale ale omului (la viață, la libertate)
 Domnia legii / modernizarea legislatiei (legea nu mai este un produs divin; legi mai
blânde, abolirea torturii şi a supliciilor barbare)
 investitii în economie,
 îmbunătățirea situatiei taranilor,
 reglarea raporturilor dintre indivizi şi suveran;
 acordarea de libertăți sociale şi politice întregului popor;
 anularea discriminării (toleranta religioasă)
 Libertatea individuală (omul e propriul său stăpân), egalitatea și contractul social)
a) Teoria contractului social contractul social (un angajament reciproc avantajos între cetăţean
şi stat, în care fiecare dintre părţi capătă dreptul de a se evalua şi controla reciproc)
poporul deţine puterea în stat; el alege conducǎtorii şi el îi poate schimba
separatia puterilor in stat
respectarea drepturilor naturale ale oamenilor
proprietatea privata
egalitatea tuturor oamenilor in fata legilor si a justitiei
b) Cultul muncii (ca sursă a bogăției)
c) regulile sociale, servicii publice
 impunerea femeilor în viața publică
 Teoria dreptului natural

c) În plan educațional:
 Educaţia este considerată un drept al tuturor cetăţenilor. Ea se va realiza prin şcoală şi prin lucrări de
popularizare.
 Propun o educație bazată pe rațiune, experiment, care sa „lumineze” mintea si sufletul omului
 Pun accent pe dezvoltarea învatamantului
 viață culturală intensă (apar saloanele de literatură, se exersează arta conversațiiei)
 Dezvoltarea științei (se pun bazele științelor moderne)
 Educația – emancipare
Iluminismul românesc. Şcoala Ardeleană
 se manifestă cu întârziere faţă de cel european (ultimele douǎ decenii ale sec. al 18 şi în primul sfert al sec. 19)
 cauzele întârzierii: feudalismul întârziat + dominaţia otomană
 cunoaşte slabe ecouri în Ţara Românească şi în Moldova (pătrunde prin filieră franceză şi greacă ), unde se
manifestă prin activitatea culturală şi didactică a unor personalităţi: Ion Heliade- Rădulescu (Ţara Românească) şi
Gheorghe Lazăr în Ţara Românească, respectiv Gheorghe Asachi în Moldova (preocupaţi de a pune bazele presei
româneşti şi de a dezvolta învăţământul în limba naţională: Gh. Lazăr înfiinţează şcoala românească de la „Sf. Sava”).

Iluminiştii din Țǎrile Române:

- combat tezele eronate privind existenţa noastrǎ milenarǎ (combat teoriile strǎine privind etnogeneza românilor şi
formarea limbii române)
- întemeiazǎ şcoli româneşti, traduc manuale, pun bazele limbajului ştiinţific românesc
- luptă pentru redeşteptarea conştiinţei naţionale (emancipare politică şi culturală a românilor din Transilvania;
încercă să obţină recunoaşterea acestora ca a patra naţiune în stat)
- elaboreazǎ istorii ale limbii, gramatici şi dicţionare (normeazǎ limba)
- susţin (din exces patriotic şi în contextul istoric respectiv) purismul etnic şi lingvistic
- fac cǎlǎtorii de studii sau de cunoaştere a civilizaţiei apusene (fac studii la Roma şi Viena, cerceteazǎ documente şi
dovedesc originea nobilǎ a poporului român)
- se implicǎ în acte filantropice, ridicând spitale, azile, şcoli.
- cercetează atent trecutul, istoria şi limba română (geneza acestora)
- refac legătura cu romanitatea occidentală (scrierea etimologizantă, alfabetul latin, împrumuturi romanice,
dicţionare)

Școala Ardeleană:
 mişcare ideologicǎ, culturalǎ şi literarǎ a intelectualitǎţii românești din Transilvania
 Scop: trezirea conştiinţei naţionale; emanciparea politicǎ şi culturalǎ a românilor ardeleni

Românii Ardeleni în cursul Evului Mediu

 Națiune tolerată (prin tratatul Unio Trium Naționum – 1437)
 privați de drepturi elementare (religioase, sociale, politice, educaționale)
 La 1700 – Unirea Bisericii cu Roma (uniților li se garantează o serie de privilegii).
 Consecințe: dezvoltarea învățământului primar (300 de școli – director Gh. Șincai)
 Formarea unei intelectualități române care va milita pentru drepturile naționale ale
românilor ardeleni din Imperiu

Corifeii Școlii Ardelene:

 Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu (intelectuali formați la școlile
Apusului, contaminați cu mediul absolutismului luminat)

A: Programul politic:
 Cuprins în memoriul intitulat Supplex libellus Valachorum Transilvaniae – 1791 (opera
colectivă a lui Samuil Micu, Gh. Șincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu)
 Idei din programul politic:
 Să se șteargă numirile jignitoare (tolerați, națiune inferioară) atribuite românilor
  Recunoașterea statutului de a partra națiune în Transilvania
 Reașezarea românilor ardeleni în drepturile civile și politice ce li se cuvin
 Clerul unit și neunit , nobilimea și plebea să se bucure de drepturi egale similare cu
cele de care se bucurau celelalte trei nații
 Reprezentarea proporțională a românilor ardeleni în Dietă și în viața publică/ funcțiile
publice (formau 55% din populația Transilvaniei, deci erau majoritari)
 Localitățile în care românii sunt majoritari să poarte nume românești (celelalte – nume
mixte!)
 Aceleași drepturi și libertăți, fără discriminări de nație sau confesiune
 Memoriul – respins de Dietă
 Iluminiștii ardeleni – cer reforme de sus în jos (dinspre monarh spre popor); nu concep calea
revoluționară de rezolvare a situației; cam uită de marea masă a țărănimii; pretind drepturi și
libertăți pentru conducători și pături libere.

B. Programul cultural:
 viza schimbarea mentalităţilor prin culturǎ, educaţie (educarea românilor ardeleni în spiritul “Luminilor”)
 implică:
a. redactarea unor tratate de istorie şi de filologie (gramatici, dicţionare, istorii ale limbii). lucrări istorice și
lingvistice
b. emanciparea culturală a românilor ardeleni prin:
 Înființarea de școli elementare și medii cu predare în limba română
 Traduceri de manuale
 Biserica Greco-Catolicǎ creazǎ centre de învăţǎmânt şi centre tipografice la Blaj, Cluj,
Oradea, Beiuş, Lugoj, Baia Mare.
 tipărirea de calendare, catehisme, manuale, cărți de popularizare a științei

Iluminiştii transilvăneni:
 au susţinut câteva idei fundamentale:
1. În plan istoric:
a. Idei juste (adevǎrate din [punct de vedere ştiinţific)
 originea romană a poporului român
 originea latină a limbii române
 continuitatea românilor în spaţiu carpato-danubiano-pontic (resping ideea
abandonǎrii Daciei )
b. Idei eronate (neconforme cu adevǎrul ştiinţific)
 din exces patriotic, iluminiştii transilvǎneni vor susţine însă şi unele idei eronate ca
de exemplu: originea pur romană a poporului român (teoria purismului etnic)

2. în plan filologic (istorie, gramaticǎ)

a. Idei lingvistice juste:
 descendenţa românei din latina vulgară, nu din cea cultă cum se credea
 necessitatea înlocuirii alfabetului chirilic (străin spiritului limbii române) cu cel
latin.
 fixarea normelor gramaticale ale limbii;
 nevoia primenirii limbii prin împrumuturi romanice (crează astfel contextual re-
romanizării limbii române)
b. Idei lingvistice eronate (aberante):
 adoptarea principiului etimologic în scriere (pentru a demonstra latinitatea)
 eliminarea din limbă a tuturor cuvintelor nelatine (teoria purismului lingvistic)
 provenienţa românei din latina clasicǎ