ILUMINISMUL EUROPEAN

Iluminismul este un curent literar apărut în Franșa în sec. al XVIII-lea, numit și secolul
luminilor, caracterizat prin supremația rațiunii și a științei., promovând emanciparea popoarelor prin
cultură.
• Omul luminilor - este înțeleptul filosoful car crede în puterea rațiunii umane, respinge
dogmele, prețuiește descoperirile științei și ale tehnicii.
• Iluminismul are caracter antifeudal, antidespotic și anticlerical li reprezintă manifestarea
ideologică a burgheziei aflată în ascensiune după Revoluție burgheză din 1688, din
Anglia, când se votează Declarația drepturilor omului.
Trăsături:
➢ Caracter antifeudal și antidespotic – se cerea drepturi sociale și politice pentru tot poporul
deoarece oamenii sunt egali prin naștere, limitând astfel puterea monarhului. Se promova tiparul
monarhului luminat ce guvernează cu înțelepciune pe principii de egalitate și libertate.
➢ Spirit raționalist și materialist – rațiune aera calitatea fundamentală a omului;
➢ Caracter anticlerical și laic – eliberarea spiritului de prejudecăți, superstiții, credințe populare,
eliberarea individului de sub puterea bisericii, având ca rezultat apariția ateismului;
➢ Promovează accesul populației la educație și emanciparea prin cultură – J. J. Rouseau –
„Emile sau despre educație”;
➢ Curent ideologic și cultural , nu literar deoarece nu are estetică și principii literare;
➢ Operele au caracter moral și social;
➢ Prin alegorie, satiră, fabulă se critică fanatismul religios, abuzurile tiraniei feudale și se
promovează toleranța și egalitatea între oameni;

ILUMINISMUL ROMÂNESC

Mișcare culturală și ideologică ce coincide cu perioada domniilor fanariote. În Țara

românească și Moldova pătrunde prin filieră franceză sau grecească, primul mare iluminist fiind
episcopul de Râmnic.
În Transilvania iluminismul e legat de Școala ardeleană care avea ca obiectiv obținerea
libertății și a egalității sociale și politice a românilor din Ardeal. Românii se simțeai discriminați
datorită unui pact politic „Unio trium nationum” – Uniunea celor trei națiuni, prin care sașii, secuii
și nobilii maghiari erau considerați locuitori de drept ai Transilvaniei, românii fiind lipsiți de
drepturi și religia ortodoxă nefiind recunoscută. Reprezentanții Școlii Ardelene redactează un
memoriu „Suplex Libellus Valachorum Transilvaniae” adresat împăratului Leopold al II-lea, în
1771, prin care cereau dreptul la egalitate și libertate.
Din punct de vedere cultural Școala Ardeleană promova:
➢ studiul istoriei și al limbii române;
➢ dezvoltarea științelor naturii și a învățământului;
➢ emanciparea poporului prin cultură ( înființează peste 300 de școli în limba română)
➢ dezvoltarea erudiției ( prin tratatele de istorie, filozofie, teologie ale celor patru
reprezentanți ai Școlii Ardelene: GHEORGHE ȘINCAI (1754-1816), SAMUIL MICU
– KLEIN ( 1745-1806) , PETRU MAIOR (1761-1821), ION BUDAI-DELEANU
(1760-1820).
 ➢ originea latină a limbii române, continuitatea și unitatea etnică a poporului român;
➢ îmbină lupta antifeudală cu lupta pentru emanciparea națională a românilor din
Ardeal.
Aceste particularități au fost promovate prin intermediul lucrărilor elaborate de corifeii Școlii ardelene.
1. Samuil Micu –Klein - „Istoria lucrurilor și întâmplărilor românilor” - unde promovează
latinitatea, continuitatea și unitatea poporului român.
2. Gheorghe Șincai – „Hronicul românilor și a multor neamuri”
3. Petru Maior - „Istoria pentru începutul românilor în Dacia”
4. Samuil Micu și Gheorghe Șincai – în 1780 scriu prima gramatică a limbii române;
5. Samuil Micu și Gheorghe Șincai – în 1825 publică primul dicționar etimologic al limbi
române „Lexiconul de la Buda”. Ei militează pentru adoptarea alfabetului latin în locul
celui chirilic.
Cărturarii Școlii Ardelene:
➢ susțin drepturile egale ale românilor din Transilvania cu celelalte națiuni, pe baza unui contract
social.
➢ militează pentru accesul populației la educație;
➢ pun bazele învățământului în limba română, formează școli, scriu manuale;
➢ din punct de vedere literar, apare prima epopee din literatura română numită „Țiganiada” de Ion
B. Deleanu, scrisă după modelul „Iliadei” lui Homer, alcătuită dintr-un prolog și 12 cânturi; are
ca acțiune prezentarea comică, alegorică și satirică a evenimentelor din timpul domniei lui Vlad
Țepeș. Promovează ideile iluministe: importanța libertății, respingerea dogmelor , emanciparea
socială, satirizarea slăbiciunilor omenești (lenea, înfumurarea, lipsa de onestitate, ipocrizia,
lăcomia).