Iluminismul românesc a servit cauzei idealului național pentru a căror fundamentare a

activat și contribuit din plin, aplecându-se asupra istoriei, asupra istoriei limbii și a
poporului.

Iluminismul românesc a adus, nu în ultimul rând, puternice argumente istorice pentru

imperioase și pregnante revendicări politice naționale.

Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu Școala Ardeleană și cu

reverberațiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național, la a
cărui fundamentare a contribuit hotărâtor. Iluminismul românesc va recurge, la rândul
său, la argumentele istorice în favoarea unor revendicări politice.

Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a

românilor din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul
secolului al XIX-lea. Cărturarii acestui curent au adus argumente științifice pentru
afirmarea drepturilor românilor din Transilvania. Activitatea lor științifică s-a manifestat
pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar.

Învățământul a contribuit și el la răspândirea ideilor iluministe. Academiile domnești,

întemeiate în Țara Românească între 1678-1688, în Moldova la 1707, au reprezentat într-
adevăr un însemnat focar de cultură al Răsăritului ortodox. O altă formă de manifestare a
spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți. Între 1700 și 1800, s-au tipărit
de către români 799 de cărți, dintre care 617 în românește, iar 182 în grecește, latinește,
slavă, etc. Procentul de carte laică a crescut necontenit, în detrimentul subiectelor
religioase. Printr-un jurnal de călătorie răspândește idei iluministe și Dinicu Golescu,
luminatul boier muntean, care în „Însemnare a călătoriei mele”, surprinde contrastele
dintre civilizația țărilor vizitate și realitățile triste din patria sa. Cea mai reprezentativă
operă realizată în spirit iluminist este epopeea eroicomică Țiganiada de I.Budai-Deleanu.
În Țara Românească și în Moldova, Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca răspândiseră
idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special, din Enciclopedia
lui Diderot.

Lucrările filologice[

 Samuil Micu și Gheorghe Șincai au scris „Elementa linguae daco-romane sine

valachicae”.
 Petru Maior scrie lucrarea „Dizertație pentru începutul limbii române”.
 Samuil Micu, Petru Maior și alții scriu Lexiconul de la Buda, primul dicționar
etimologic al limbii române

Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din

Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în
sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani
din Dacia. Aceasta teză este cunoscută și sub numele de latinism.

Școala Ardeleană s-a înscris în contextul iluminismului german (Aufklärung), susținut în

plan politic de împăratul Iosif al II-lea. Diferența față de iluminismul francez este dată de
faptul că Școala Ardeleană nu a constituit un curent anticlerical, mișcarea culturală
transilvăneană pornind tocmai din sânul Bisericii Române Unite cu Roma.

Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor

transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante
elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere
adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii
române ca parte constitutivă a Marelui Principat al Transilvaniei.

O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în
locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii
române, Lexiconul de la Buda.

Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care
îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru
limba română și credința catolică, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.

Principalele centre au fost Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș și Năsăud.

Reprezentanții cei mai notabili au fost Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Ion
Budai Deleanu.
Momentul 1848 in Moldova, Muntenia si Transilvania:
a) principalele momente ale revolutiei burghezo-democrate au fost:
1821 - miscarea lui Tudor Vladimirescu - cucerirea puterii politice - inabusirea de fortele
feudale din afara tarii. 1848 - primul guvern provizoriu in Tara Romaneasca - inabusita
de interventia militara turca.
1859 - Unirea Principatelor Romane - reformele realizate de Alexandru loan Cuza:
dreptul economic, (improprietarirea taranilor), dreptul de vot, dreptul la cultura. 1877 -
Razboiul de Independenta - obtinerea independentei nationale. 1907 - trecerea puterii
politice in mana burgheziei prin
manipularea masei taranesti.
1918 - desavarsirea independentei si unitatii nationale - reforme sociale democratice:
improprietarirea taranilor, votul universal. 1945 - desfiintarea clasei feudale -
improprietarirea taranilor. 1947 - abolirea monarhiei ca forma de guvernamant. 1989 -
restauratia - reintroducerea relatiilor de productie capitaliste.
b) desfiintarea monopolului turcesc asupra Moldovei,si Tarii Romanesti in urma pacii de
la Adrianopol (1829) duce la dezvoltarea negotului, la crearea de capitaluri, apare
burghezia, care declanseaza lupta pentru reforme democratice
c) obiectivele revolutiei burghezo-democrate au fost realizate astfel:
-independenta nationala (1877, 1918)
- unitatea nationala (1859, 1918)
- trezirea constiintei nationale (1848- 1859)
- dreptul la cultura (scoli, teatre, presa)
- crearea de institutii democrate: stat - monarhie luminata -principe Al.1.Cuza - partide
politice - parlament -justitie - armata -scoli - spitale - arhive, universitati, academie,
societati culturale si literare.
- se creeaza noile relatii de productie capitaliste si ele duc la aparitia intreprinderilor
industriale, la consolidarea burgheziei, la aparitia bancilor.
d) reprezentanti ai ideologiei iluministe si ai miscarii de la 1848:
Moldova: Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile
Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Gheorghe Asachi,
Costache Negri
Muntenia: Gheorghe Lazar, Ion Heliade Radulescu, Vasil
Carlova, Nicolae Balcescu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie
Bolintineanu, Cezar Bolliac, Ion Ghica.
Transilvania: Andrei Muresanu, Timotei Cipariu, Gheorghe
Baritiu, August Treboniu Laurian, Simion Barnutiu.
e) dezvoltarea invatamantului in limba romana:
Moldova - 1814 Gheorghe Asachi tine primul curs de ingineri hotarnici.
- 1828 scoala de la Trei Ierarhi si Seminarul de la Socola.
- 1835 Academia Mihaileana - prima institutie de invatamant universitar.
Muntenia - 1818 Gheorghe Lazar infiinteaza Scoala de la Sfantu
Transilvania - 1754 ia fiinta la Blaj prima scoala in limba romana,
f) dezvoltarea presei in limba romana:
Moldova - Gheorghe Asachi infiinteaza Albina romaneasca la Iasi 1829 iar din 1837
Alauta romaneasca.
g) dezvoltarea teatrului in limba romana:
- apar primele trupe de teatru conduse de Matei Millo, Costache Caragiali si Mihai
Pascali.
- se fac eforturi pentru crearea unui repertoriu national de catre Vasile Alecsandri, Alecu
Russo, Costache Negruzzi.
h) apar primele societati literare si culturale:
Transilvania: "Asociatia transilvana pentru literatura romana si cultura poporului roman "
Sibiu, 1861.
- unitatea de timp, de loc si de actiune Vasile Alecsandri Fantana Blandusiei.