IGIENA.

TIPURI DE IGIENĂ

,,Igiena este mama noastră și trebuie s-o respectăm.”

IGIENA
 Igiena știința dătătoare de sănătate) este o ramură a
medicinei preventive, specialitate care studiază acțiunea
factorilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea
prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor
de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a
populației prin eforturi concertate ale societății și
utilizarea eficientă a resurselor. Igiena este un cuvant pe
care il folosim pentru a ne referi la activitatile pe care le
facem pentru a ne pastra curati si sanatosi. Toti trebuie sa
invatam sa ne insusim obiceiurile care ne ajuta sa ne
pastram sanatatea
 IGIENA PERSNALĂ
Igiena personala inseamna sa ai grija de tine in fiecare zi; cu cat
pastrezi un nivel ridicat de igiena personala, cu atat vizitele la medic
vor fi mai rare. In plus, vei fi mereu apreciat de familie si de
prieteni.
Iata cateva reguli de baza care tin de igiena personala:
1. Spala-te o data pe zi pe tot corpul cu apa calda si sapun; sterge-te
bine si imbraca haine curate, proaspat spalate. Rufele murdare pune-
le la spalat.
2. Spala-te pe maini inainte si dupa masa.
3. Spala-te pe maini dupa cumparaturi, dupa ce ai mangaiat animale,
dupa ce ai folosit toaleta, dupa ce te-ai jucat, dupa ce ai folosit
batista pentru nas, te-ai pieptanat sau te-ai incaltat, dar si dupa ce ai
dus gunoiul.
4. Spala-te pe dinti dimineata, seara si dupa fiecare masa.
5. Mergi regulat la dentist.
6. Spala fructele si legumele inainte de a le consuma.
7. Aeriseste camera in care dormi.
8. Pastreaza-ti unghiile de la maini si picioare curate.
 IGIENA ÎMBRĂCĂMINTEI

Îmbrăcămintea sănătoasă are un scop simplu: să protejeze corpul

omului şi să nu dăuneze. În societatea modernă, mai ales tinerii,
pentru a-şi pune în evidenţă ostentativ formele corpului,
suprasolicitând rezistenţa fizică a vârstei şi performanţele medicinii
moderne, poartă îmbrăcăminte neigienică: sumară şi transparentă în
sezonul rece, încălţăminte incomodă, haine din materiale sintetice şi
colorate cu chimicale toxice, toate acestea în detrimentul sănătăţii.
Lenjeria de corp, care are contactul direct cu pielea, trebuie să fie
confecţionată numai din materiale naturale: bumbac, in, mătase,
lână, pentru a nu produce alergii, pentru a avea un gradient termic
foarte apropiat cu corpul uman, neiritând şi obosind sistemul nervos
să absoarbă excesul de căldură şi transpiraţie cât mai repede şi bine,
pentru a nu fi obligate "aclimatizoarele corpului" să intre în fucţie
pentru reglarea temperaturii şi umidităţii. Croiala lenjeriei de corp
trebuie să fie adaptată formelor şi dimensiunilor. Aceasta pentru a nu
ştrangula circulaţia sângelui sau contractura şi mişcarea segmentelor
corpului prin dimensiuni mici, iar cele prea largi fac cute, care, în
timp, irită pielea şi deranjează.
 IGIENA ÎNCĂLȚĂMINTEI
 Incaltamintea apara picioarele nu doar de oscilatiile de
temperatura, ci si de franturile mecanice externe, de lovituri etc.
Incltamintea trebuie sa asigure o libertate totala in miscare. De
aceea trebuie ca ea sa corespuna cu forma estetica a piciorului.
Sub influienta purtarii permamente a incaltamintei incorect
cusute (inguste, stramte, ce apasa la ridicarea talpii) sufera de la
inceput partile moi a piciorului, apoi scheletul talpii. Degetele
deseori se apasa unii pe altii, iau o forma incorecta, se dezvolta
picior plat si alte shimbari ale talpii.
Apasarea vaselor sangvine de catre epiderma duce la retinerea
sangelui si la asudarea in exces a picioarelor.
In afara de aceasta, inclatamintea stramta duce la racirea
picoarelor pe timp de iarna, ceea ce la randul sau duce la aparitia
bolilor de raceala si nu rareori pot duce chiar si la inghetare.
Dupa starea incaltamintei e deosebit de important de uitat in
timpul unor lungi deplasari.
Pentru preintampinarea imbolnavirilor de racire e necesar de a se
uita, ca picioarele sa fie uscate. Daca picoarele s-au umezit, atunci
trebuie dupa posibilitate neaparat de a se schimba.
Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta
prin incaltaminte. De aceea, intrand in casa, in camin, trebuie
bine de curatit incaltamintea de glodul alipit.
 IGIENA SOMNULUI

 Organismul nostru are nevoie de somn, iar atunci când ne simţim

obosiţi, apare o foarte puternică nevoie de a ne odihni, de a dormi.
Până în prezent nu ştim încă, foarte exact, de ce este necesar să
dormim. În funcţie de calitatea şi durata somnului, dimineaţa ne
putem trezi foarte energici şi gata de a înfrunta o nouă zi sau
frustraţi, obosiţi şi nervoşi, fără dorinţa de a realiza activităţile
zilnice. Pentru un somn odihnitor (un somn de bună calitate) este
important să respectăm aşa-numitele reguli de igienă a somnului,
adică o serie de obiceiuri sănătoase, care au rolul de a induce un
somn odihnitor şi corect. Aceste obiceiuri sunt personale, de cele
mai multe ori, deoarece fiecare om în parte şi le construieşte,
devenind gesturi zilnice.
 În primul rând, trebuie să ne organizăm programul în aşa fel încât să
avem un ritm stabil de somn: adică să ne culcăm şi să ne trezim la
aproximativ aceeaşi oră zilnic, respectând, pe cât posibil, un interval
orar cuprins între orele 10 seara şi 6 dimineaţa. Acesta este intervalul
în care au loc, în mod normal, procesele de reglare şi echilibru de la
nivelul sistemului neuroendocrin. Acest program de trezire ar trebui
respectat şi în weekend, dar şi în perioadele de sărbători.
Tot pentru un somn odihnitor trebuie ca în încăperea în care dormim să
fie linişte, să fie o temperatură adecvată a mediului, să fie întuneric.
În plus, trebuie ca salteaua, perna şi lenjeria să fie confortabile. Este
recomandat ca în dormitor să nu fie plasate lămpi de veghe, aparate
de radio, televizorul sau calculatorul în funcţiune, iar fereastra
trebuie acoperită cu draperii sau jaluzele (pentru a nu permite luminii
să intre).
Înainte de a adormi este recomandată o activitate relaxantă, care să
distragă atenţia de la problemele de peste zi: să citim dintr-o carte, să
ascultăm muzică sau să răsfoim o revistă.
Pentru a avea un somn odihnitor, trebuie să renunţăm la unele obiceiuri
care pot determina tulburări ale somnului, care pot induce sau agrava
sforăitul şi apneile nocturne. Între aceste obiceiuri care ne fac să nu
avem un somn odihnitor sunt mesele copioase seara, fumatul,
consumul de alcool şi cafea. De asemenea, exerciţiile fizice, atât de
utile pentru organism, trebuie să fie efectuate cu câteva ore (4-6 ore)
înainte de a adormi, deoarece prin activitatea fizică se produc în
organism substanţe care vor influenţa negativ capacitatea de a
adormi repede.
 Igiena locuinței
Locuinţa contribuie, în mare măsură, la starea de sănătate a fiecărei persoane, la starea
de sănătate a familiei şi, în general, a populaţiei umane. Condiţiile de igienă din
locuinţă depind de factori fizici, chimici, biologici şi psiho-sociali.
Factorii fizici care influenţează starea de igienă a locuinţei reprezintă totalitatea
factorilor din mediu care realizează ceea ce se numeşte microclimatul încăperii:
temperatura, umiditatea, curenţii de aer, la care se adaugă radiaţiile soarelui şi cele
furnizate din alte surse artificiale de încălzit şi iluminat, zgomotul. Temperatura ar
trebui să fie aproximativ 18-20°C, relativ uniformă, dar în zilele toride de vară se
recomandă ca diferenţa dintre temperatura din încăperi şi cea de afară să fie de
aproximativ 5-6°C.
Umiditatea aerului este dată de vaporii de apă din aer şi trebuie să fie moderată, pentru a
nu determina efecte nefavorabile asupra organismului (dacă sunt în exces, vaporii de
apă se pot condensa pe pereţi, ceea ce explică producerea igrasiei).
Lumina soarelui care pătrunde în locuinţă asigură funcţionarea normală a ochiului, dar
contribuie şi la distrugerea microorganismelor. O încăpere în care există o cantitate
insuficientă de lumină care să provină de la soare poate fi cauză a apariţiei de
tulburări de vedere (la copiii de vârstă şcolară sau la alte persoane care au de studiat)
sau cauză a apariţiei unor infecţii prin favorizarea dezvoltării microorganismelor. Se
ştie că radiaţiile ultraviolete au rol în formarea vitaminei D. S-a constatat că dacă, pe
perioada verii, copiii mici sunt ţinuţi numai în casă, creşte riscul de apariţie a
rahitismului, deoarece prin sticla de la geam nu pătrund radiaţiile ultraviolete care să
favorizeze sinteza de vitamină D la nivelul pielii.
Factorii chimici se referă la compoziţia aerului, care ar trebui păstrată
cât mai apropiată de cea naturală. Calitatea aerului din locuinţă poate
fi alterată prin poluarea cu particule şi gaze care pot proveni din
afară sau pot fi produse în încăperi de către sistemele de încălzit,
prin fumat, emise de alimentele alterate şi gunoaie, dar şi prin
aglomeraţie şi lipsa de ventilaţie.
Factorii biologici care influenţează starea de igienă a locuinţei se referă
la microorganisme, paraziţi, insecte sau la unele animale capabile să
transmită boli infecţioase. Alergiile sunt frecvent provocate de părul
animalelor din locuinţă, precum şi de microorganismele dezvoltate
în locuinţele cu igrasie etc.