Reprezentanti ai iluminismului european sunt: (in Franta) Voltaire, Jean Jacque Rousseau, (in Anglia)

Daniel Defoe, Jonathan Swift, (in Germania) Johann Wolfang Goethe, Lessing.
Iuminismul romanesc este o miscare culturala si ideologica ,care se manifesta intre 1780 si 1830.Se
manifesta cu precadere in Transilvania si cu ecouri mai slabe in Moldova si Tara Romaneasca.Acesta se
identifica si cu Scoala Ardeleana.
Scoala Ardeleana este o miscare ideologica, politica si cultural-literara a burgheziei romanesti din
Transilvania de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XI-lea.Actiunile politice si
culturale sunt studiul istoriei si al limbii romane.
Trasaturile iluminimului romanesc sunt: argumentarea stiintifica a latinitatii limbii romane, a
continuitatii elementului roman in Dacia si a unitatii poporului roman, ideea puritatii etnice fiind dublata
de cea a puritatii lingvistice.
Evoluţia mişcării cunoaşte două direcţii mai importante: prima are un pronunţat caracter iluminist şi
urmăreşte emanciparea poporului, mai ales a ţăranilor. Se înfiinţează numeroase şcoli în limba
română ( Gh. Şincai înfiinţează aproximativ 300 de şcoli ), se scriu abecedare, aritmetici, catehisme,
manuale etc. A doua este erudită şi cuprinde tratate de istorie şi de filologie, care urmăresc demonstrarea
argumentată a originii romane a poporului român şi a continuităţii lui în Ardeal. Treptat, începând cu
ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea conştiinţei naţionale în părţile vestice ale spaţiului
romanesc alimentează un program politic cuprinzător, incluzând şcoala, biserica, aspectele general-
culturale şi, în primul rând, cultivarea limbii.
În ceea ce priveşte argumentarea latinităţii poporului român, cărturarii Şcolii Ardelene au încercat
să impună ideea originii pur latine a poporului român, vehiculând teoria exterminării dacilor de către
romani. Samuil Micu, în lucrarea Istoria şi lucrurile şi întâmplările românilor dezvoltă idei iluministe,
moderne, dar relatează sec evenimentele sau copiază pasaje întregi din cronici. Gheorghe Şincai,
în Hronica românilor şi  a mai multor neamuri dovedeşte mai mult spirit critic şi oferă o informaţie mai
bogată, opera sa încercând să evidenţieze adevăruri istorice. Petru Maior este autorul lucrării  Istoria
pentru începutul românilor în Dacia, cu un pronunţat caracter polemic, mai curând un pamflet de idei
decât o cronică, fără valenţe literare însă.
În direcţia lingvistică, cărturarii şcolii Ardelene au susţinut ideea originii pur latine a limbii române,
cerând scrierea cu alfabet latin şi adoptarea scrierii etimologice. Samuil Micu şi Gheorghe Şincai
( Elementa linguae daco-romanae sive valachicae ) fac o paralelă între latină şi română, propunând
eliminarea cuvintelor de altă origine şi înlocuirea lor cu neologisme latineşti. Lexiconul de  la Buda este
un dicţionar colectiv care furnizează numeroase neologisme romanice, eliminându-le pe cele de alte
origini. Petru Maior afirmă că limba română provine din latina populară ( disertaţia de la finalul
lucrării Istorie pentru începutul românilor în Dachia ).
Din punct de vedere literar, cea mai valoroasă operă pe care o dă Şcoala Ardeleană este prima
epopeeadin literatura romana a lui Ion Budai – Deleanu,  Ţiganiada, scrisa dupa modelului „Iliadei” lui
Homer.
 In celelalte tari romane,invăţământul a contribuit la răspândirea ideilor iluministe. Academiile
domneşti, întemeiate în Ţara Românească între 1678-1688, în Moldova la 1707, au reprezentat un
însemnat focar de cultură al Răsăritului ortodox. O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a
fost interesul pentru tipărirea de cărţi. Între 1700 şi 1800, s-au tipărit de către români 799 de cărţi
dintre care 617 în româneşte, iar 182 în greceşte, latineşte, slavă, etc. Procentul de carte laică a crescut
necontenit, în dauna subiectelor religioase. Printr-un jurnal de călătorie răspândeşte idei iluministe
şi Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care în Însemnare a călătoriei mele, surprinde contrastele
dintre civilizaţia ţărilor vizitate şi realităţile triste din patria sa. În Ţara Românească şi în
Moldova, Chesarie Râmniceanul şi Leon Gheuca răspândiseră idei iluministe datorate lecturilor din
raţionaliştii francezi şi, în special, din Enciclopedia lui Diderot.