FUNDAMENTE ALE CULTURII

ROMÂNE

Originile și evoluția limbii române

 Începuturile...
 Există mai multe puncte de vedere cu privire la
etnogeneza românească:

 Majoritatea specialiștilor consideră că limba

română îşi are originea în limba latină a
romanităţii orientale,vorbite în Dacia şi în
provinciile vecine.

 Limba română a menținut structura

gramaticala a limbii latine, avându-şi sorgintea
în latina vulgară, nu în latina clasică.
Latinitate şi dacism

 Ideea de latinitate începe să fie

afirmată la noi de generaţia
cronicarilor: Grigore Ureche,
Miron Costin, Ion Neculce,
umaniștii noștri.
 Dacismul
Dacismul
îsi face
simţită prezenţa
odată cu
interesul
romanticilor
pentru
etnogeneză şi
pentru mitologia
din spaţiu traco-
dac (Cosbuc,
Goga,V. Voicule
scu, Labiș,
Blaga)
Romanizarea. Latinitatea
limbii române
 Limba româna în raport
cu limba latină are
trăsături conservatoare:
 din limba latină, limba
română
preia: declinările
substantivelor, sistemul
cazurilor, conjugările,
modurile și timpurile
verbale,
pronumele, numeralele,
numeroase adverbe,
prepozițiile și
conjuncțiile.
Influenţa slavă asupra limbii
române
 Influența slavă are
drept consecinţe,
printre altele,
reorganizarea Bisericii
și oficierea slujbei in
slavonă, organizarea
statală în cnezate și
voievodate.

 Limba româna a
recurs la împrumuturi
slave prin intermediul
limbilor vecine:
bulgară, sârbo-croată,
ucraineană, rusă.
Împrumuturile în limba română
 bulgară: argat, blană, bogdaproste, borcan, bujor;

 engleză: aisberg, barman, bişniţa, lider;

 franceză: abandona,bursă,buton,cabină,caiet,
bacalaureat;

 germană: bilanţ, blat, cartof,diblu,

şurub;

 greacă: cais, castan, catarg, buzunar, anapoda,

ieftin;

 italiană: agenţie, armată, balsam, drapel;

 maghiară: alcătui, aldămaş, arpacaş, bănui;

 turcă: acadea, acaret, alai, cafea, geam;

 ucraineană: borș, burlac, calic, cușcă.

Perioada veche

Dimensiunea religioasă a existenţei

 Începând cu secolul al XVII-lea, limba
slavonă, limba oficierii serviciului divin în
biserică, începe să fie înlocuită treptat de
limba română.

 În această perioadă s-au tradus și s-au

tipărit cărți religioase de care aveau nevoie
toţi credincioşii.
 Emaniciparea limbii române:
Mitropolitul Varlaam
 Principala sa
contribuţie în
domeniul culturii
religioase este
Cazania, lucrare în
care limba română
dobândeşte un stil
propriu, depărtându-
se astfel de modelele
slavone.
Primul nostru poet: Mitropolitul
Dosoftei
 Cunoscător a mai
multor limbi, a
tipărit numeroase
traduceri,
îmbogăţind
literatura religioasă
cu cărţi de lectură
şi texte de slujbă
bisericească, pe
care le-a publicat
pentru prima oară
în limba română.
.
Arta oratoriei religioase:
Mitropolitul Antim Ivireanul
 Antim Ivireanul se
apropie sensibil de
literatură, predicile
lui fiind originale.
UMANISMUL - este un curent literar interesat
de valorile antichității greco-latine și de dragostea față de o,
perceput drept măsura tuturor lucrurilor.

• Trăsături:
• Libertatea, demnitatea,
perfectibilitatea ființei
umane, omul fiind văzut
ca măsura tuturor
lucrurilor
• Natura este luată ca
model al artei;
• Se afirmă latinitatea
poporului român
• Scrierea este văzută ca
având rol civilizator;
• REPREZENTANȚI:
• Italia: Boccacio,
Machiavelli
• Franța: Rabelais,
Montaigne
• Anglia: Shakespeare
• Spania: Cervantes
• Olanda: Erasmus din
Rotterdam
• România: Dosoftei
(primul poet), Varlaam,
Antim Ivireanul,
• Cronicarii: Grigore
Ureche, Miron Costin,
Ion Neculce, Dimitrie
Cantemir
Formarea constiinţei istorice

 Oamenii politici şi diplomaţi, cronicarii

din secolele XVII-XVIII ne-au lăsat
adevărate documente istorice: în
paginile lor, naraţiunea este înviorată
adesea de amănunte văzute la faţa
locului, care dau episoadelor şi
personajelor mişcare şi viaţă.
Constituirea istoriografiei
românesti: Grigore Ureche
 Este cel dintâi dintre
cronicarii moldoveni
care afirmă ideea
latinităţii limbii și a
poporului român.

 Cronica boierului
Grigore
Ureche, Letopiseţul
Tării Moldovei,
cuprinde evenimente
petrecute în istoria
Moldovei.
Conştiinţa responsabilităţii în
faţa istoriei: Miron Costin
 Istoriografia
româneasca a fost
continuată de
Miron Costin,
cărturar cu o vastă
cultură fiind și
diplomat.
Istorie şi ficţiune: Ion Neculce
 Opera
sa, Letopiseţul Ţării
Moldovei, cuprinde
evenimente petrecute
între anii 1661-1743, o
etapă dramatică a
istoriei moldoveneşti,
marcată de războaie,
intrigi, decădere.

 Neculce apelează la
tradiţia orală, utilizând
informaţii ”din
audzitele celor bătrâni
boieri”, fie a participat
direct, de aceea ele au
fost scrise ”dintru a sa
ştiinţă”, fără să mai
recurgă la un alt izvor.
ILUMINISMUL- este un curent literar întemeiat
pe emanciparea poporului prin cultură.

• TRĂSĂTURI:
• Promovarea raționalismului
• Anglia: Defoe
• Literatura începe să fie
• Franța: Voltaire,
preocupată de probleme
Diderot, Rousseau
sociale și morale
• Germania: Lessing,
• Combaterea fanatismului
Goethe, Schiller
religios
• România: Ioan
• Respectarea principiilor
Budai Deleanu
libertății și egalității în
(unicul mare scriitor
drepturi;
al epocii)
• Ideea emancipării poporului
• Cărturarii Școlii
prin cultură
Ardelene: Petru
• Îmbogățirea vocabularului cu Maior, Samuil Micu,
neologisme din alte limbi Gheorghe Șincai
• Fixarea normelor gramaticale
ale limbii
• Adoptarea alfabetului latin în
locul celui chirilic
ȘCOALA ARDELEANĂ - constituie
o mișcare de eliberare națională și socială a intelectualității din
Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul
secolului XIX. Activitatea sa s-a desfășurat pe două direcții:
- una cu caracter iluminist urmărind emanciparea poporului prin
cultură: s-au înființat școli, s-au scris abecedare, aritmetici etc.
- alta cu un caracter erudit (savant) vizând tratate de istorie și
filologie.
Școala Ardeleană
 Unul din documentele cele mai
importante elaborate de
reprezentanții Școlii Ardelene îl
constituie petiţia adresată
împăratului Leopold al II-lea (a fost
totodată rege al Boemiei, Ungariei,
mare duce de Toscana, principe al
Transilvaniei), în vederea
recunoaşterii naţiunii române ca
parte constitutivă a Marelui Principat
Transilvania.

 O alta realizarea a Școlii Ardelene a

fost introducerea grafiei latine în
limba română, în locul scrierii
chirilice și tipărirea primului
dicționar în limba română,
Lexiconul de la Buda.