-Fisa de sinteza-

-Încă din secolul al XVII-lea, pe meleagurile românești a pătruns o nouă

categorie de intelectuali, dornici să se dedice culturii și posesori ai unei
cunoașteri vaste a limbilor străine. Acești iluștri indivizi au găsit o expresie
remarcabilă în cronicarii de origine moldoveană și munteană. De-a lungul
acestei perioade istorice, acești scriitori au contribuit semnificativ la dezvoltarea
și consolidarea identității culturale românești, oferind o perspectivă prețioasă
asupra evenimentelor vremii, asemenea unor adevărați arhivari ai cunoașterii.
- Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din
subgrupul oriental al limbilor romanice. Aceasta s-a format din latina populară,
vorbită pe teritoriul vechii Dacii, și din latina clasică, scrisă, literară, iar ulterior
această limbă a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele.
Statisticile au demonstrat că aproximativ 63% dintre cuvintele românești sunt
moștenite din latină sau împrumutate din limbile romanice. Astfel de cuvinte
sunt: lapte, bărbat, femeie, fii, fiică, casă, masă etc. Asupra cuvintelor în proces
evolutiv al limbii, au acționat mai multe reguli sau legi fonetice.
- Umanismul este un principiu de viață democratic și etic care afirmă că
oamenii au dreptul și responsabilitatea de a da sens și formă propriilor vieți.
Umanismul reprezintă construirea unei societăți mai binevoitoare printr-o etică
bazată pe valori umane și alte valori naturale, în spiritul rațional și liber-
cugetător exersat de capacitățile umane. Umanismul renascentist și accentul său
asupra întoarcerii la origini au contribuit la reformarea protestantă, ajutând la
producerea a ceea ce protestanții consideră o traducere mai fidelă a textelor
biblice.
- Grigore Ureche (1590-1647) a fost un cronicar din Moldova, descendent al
unei familii boierești. Acesta și-a petrecut prima parte a vieții în Polonia, unde a
studiat latina, gramatica, retorica și poetica, pe texte ale scriitorilor clasici. La
întoarcerea în România, acesta a ocupat diferite poziții: logofăt, spătar, mare
spătar (în timpul domniei lui Vasile Lupu, când devine unul dintre sfetnicii lui
de încredere), apoi mare vornic al Țării de Jos. Motivul principal pentru care
Grigore Ureche a decis să scrie Letopisețul Țării Moldovei este că descendenții
trebuie să cunoască istoria predecesorilor.
În alcătuirea letopisețului, Grigore Ureche surprinde schimbări de domnii,
comploturi, lupta pentru putere, situații de viață și fapte exemplare, cele mai
multe episoade încheiându-se cu o ceartă între cei puternici.
 - Şcoala Ardeleană a fost o importantă mişcare culturală generată de unirea
mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, act în urma căruia
a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma. Reprezentanții Şcolii Ardelene
au adus argumente istorice şi filolologice în sprijinul tezei că românii
transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniştilor romani din Dacia. Aceasta
teză este cunoscută şi sub numele de latinism. Iluminismul a fost receptat în
Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Mișcarea iluministă
transilvăneană are la bază curentul iluminist European. În Austria, acesta a luat
în plan politic forma absolutismului luminat, întemeiat pe nobilime.
Absolutismul luminat a atras și burghezia în funcțiunile statului. Spre deosebire
de Franța, burghezia din Austria, Ungaria și Transilvania a preferat luminismul,
reformismul, monarhia luminată.
- Miron Costin (1633 - 1691) a fost un boier, diplomat, dregator si important
cronicar moldovean. Face studii în Polonia, iar după întoarcerea în țară, are
funcții militare și diplomatice importante ( precum vornic 1sau logofăt2). Miron
Costin scrie Letopisețul Țării Moldovei(1675), reconstituind evenimentele
petrecute între 1595, anul în care se oprise cronica lui Ureche, si 1661, poemul
filozofic Viiața lumii si De neamul moldovenilor, lucrare în care demonstrează
originea latină a românilor. Momentul invaziei lăcustelor este strict precizat, ca
orice fapt memorabil, cuprinzând atât repere istorice, cât și detalii personale, ale
naratorului: "Cu unu anu nainte de ce s-au rădicat Hmil, hatmanul căzăcescu
asupra leşilor, aproape de secere, eram pre atuncea la şcoală la Baru, în Podolia,
pre cale fiindu de la sat spre oraş.." Privirii surprinse ("numai ce vadzum") i se
arată "unu nuor", care seamănă cu o negură, o furtună, identificată în cele din
urmă cu un nor de lăcuste, care venea ca "o oaste stol", de o putere
extraordinară.
- Ion Neculce a fost un cronicar moldovean, mare boier care a ocupat diferite
funcții importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. S-a născut în anul
1672, în satul Prigorenii Mici (azi Ion Neculce) din județul Iași. Boierul Ion
Neculce este Continuatorul cronicii lui Miron Costin, care duce letopisetul până
in vremurile contemporane lui. Opera sa, Letopisețul Țării Moldovei, cuprinde
evenimente petrecute între anii 1661 si 1743, o etapă dramatică a istoriei
moldovenești, marcată de războaie, intrigi, decădere si de începuturile domniilor
fanariote.
- Cronicarii au introdus elemente de artă literară, cel mai important fiind
tehnica portretului. Lui Ștefan cel Mare îi sunt dedicate cele mai multe pagini
1

Vornic reprezenta statutul de mare dregător.

2
Logofătul era un mare dregător.
ale Letopisețului Țării Moldovei, în timp ce protagonistul cronicii lui Ion
Neculce este Dimitrie Cantemir.