Unitatea de învăţământ: Liceul cu Program Sportiv Bacău

Propunător: profesor Cornelia Cucu

Clasa: a V-a
Disciplina : Istorie
Unitatea de învăţare: Lumea romană
Tema: Roma de la regalitate la republică
Tipul lecţiei: Dobândire de cunoştinţe
Durata : 50 min.
Locul de desfăşurare: Sala de clasă
Scopul: Receptarea de către elevi a noilor metode de formare
Obiective operaţionale:
1. să prezinte trăsăturile definitorii ale Romei regale şi republicane;
2. să localizeze pe atlasele istorice Roma antică şi Italia;
3. să descrie imaginile din manual;
4. să analizeze sursele istorice;
5. să-şi dezvolte un comportament civic bazat pe colaborare, negociere şi toleranţă.
Strategii didactice:
a) metode şi procedee: - problematizarea, comparaţia, descoperirea, lucrul în grup
b) mijloace didactice: - harta istorică, atlasele istorice, planşe, manualele alternative
c) forme de evaluare – obţinerea unui feedback eficient prin: brainstorming şi completarea unui test de
evaluare
Bibliografie: 1. Matei C.Horia, O istorie a Romei antice, Ed.Albatros, Bucureşti, 1979.
2. Wattel Odile, Mic atlas istoric al Antichităţii romane, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.
3. Păcurari Otilia, Târcă Anca, Sarivan Ligia, Strategii didactice inovatoare, Centrul
Educaţia
2000+, Bucureşti, 2003
 SCENARIU DIDACTIC

VERIFICARE (15’)
Se vor reactualiza principalele idei din unitatea de învăţare „Lumea geto-dacă”
 Caracteristicile vieţii social-economice a dacilor
 Constituirea statului dac
 Sarmizegetusa

PREDARE (35’)
Metoda ciorchinelui
Etape:
1. Anunţarea temei puse în discuţie: „Roma de la regalitate la republică”.
2. Profesorul scrie pe tablă cuvintele:”Roma Antică”.
3. Împărţirea elevilor în două grupe, care vor primi fişe de lucru cu sarcini diferite pentru analizarea
şi realizarea
unor conexiuni dintre idei. Limita de timp acordată: 10 minute.
4. Elevii notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele dobândite anterior în legătură cu tema
respectivă, trăgând
linii între acestea şi cuvântul iniţial.
5. După ce timpul acordat s-a epuizat, rezultatele celor două grupe se comunică profesorului care le
notează pe
tablă.

Realizare feedback (5’)

 Elevii vor rezolva un test de evaluare.

FIŞA DE LUCRU NR.1

Citeşte cu atenţie textul:

Între 753 şi 509 î.Hr. Roma a fost, potrivit tradiţiei istorice, condusă de şapte regi. După tradiţie,
Roma, cetatea celor şapte coline, a fost întemeiată în anul 753 î.Hr. pe colina Palatin de lângă râul Tibru, în
regiunea Latium. Întemeietorul legendar al cetăţii a fost Romulus.

Răspunde la următoarele întrebări:

1.În ce perioadă de timp şi-a desfăşurat existenţa Roma regală?
2. Pe ce colină a fost întemeiată cetatea Roma?
3. Cum se numea întemeietorul legendar al Romei?

FIŞA DE LUCRU NR.2

Citeşte cu atenţie textul:

Societatea romană avea următoarea structură:
Patricienii erau proprietari de pământ şi alcătuiau aristocraţia funciară.
Plebeii proveneau din rândul celor fără origine ilustră ori din străinii stabiliţi la Roma şi se ocupau cu
meşteşugurile şi comerţul.
Roma regală era condusă de: rege, senat, Adunarea poporului.
În fruntea statului se afla regele. El era comandant militar, judecător suprem şi mare preot.
Puterea era limitată de senat format din 300 de patricieni.
Adunarea poporului avea ca principală atribuţie alegerea regelui.
Analizează textul şi răspunde la următoarele întrebări:
1.Cum era împărţită societatea romană?
2. De cine era condusă Roma regală?

FIŞA DE LUCRU NR. 3

Citeşte cu atenţie textul:
Răscoala din 509 î.Hr. a dus la înlăturarea regalităţii. Roma devine republică („res publica”
înseamnă „treburile publice”), fiind o formă de organizare politică în care cetăţenii participă ca şi la Atena
la conducerea cetăţii.
Romanii sunt primii din istorie care au introdus republica.

Răspunde la următoarele întrebări:

1.În ce an a fost răsturnată regalitatea?
2.Ce înţelegeţi prin republică?

FIŞA DE LUCRU NR.4

Citeşte cu atenţie textul:
Republica romană era condusă de: magistraţi, senat, adunarea poporului.
Magistraţii: - îndeplineau funcţii publice. Cei mai importanţi magistraţi erau consulii, în număr de doi, aleşi
pe o perioadă
de un an;
- în urma luptelor dintre patricieni şi plebei , aceştia din urmă au obţinut dreptul de a-şi alege
proprii lor magistraţi, numiţi tribuni ai plebei.
Senatul: era principala instituţie a statului care rezolva problemele interne şi externe.
Adunarea poporului: cuprindea pe toţi cetăţenii romani şi alegea magistraţii.
„Legile celor XII table” prevedeau egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1.De cine era condusă republica romană?
2.Ce prevedeau „Legile celor XII table”?