Monarhia egipteană -I

Citiți cu atenție sursele istorice, apoi răspundeți la cerințe:

A. „Întreg Egiptul este împărţit în mai multe regiuni care se numesc în limba elenilor
„nomoi”, fiecare ţinut fiind cârmuit de un nomarh, însărcinat să se îngrijească de tot ce
interesează administrarea ţinutului său. În afară de aceasta, tot pământul Egiptului e împărţit
în trei părţi. Cea dintâi şi cea mai întinsă este a clasei preoţilor, cărora băştinaşii îi dau cea
mai mare cinstire. Cea de a doua parte a pământului egiptean este aceea a regilor, care scot
de aici venituri... cea din urmă parte a pământului egiptean este stăpânită de aşa – numiţii
războinici şi de toţi aceia care trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle ostăşeşti... mai sunt în
Egipt încă încă trei clase de cetăţeni liberi: păstorii, agricultorii şi meşteşugarii...”
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică)

B. „În anul al 23-lea al domniei, faraonul Tutmes al III-lea apăru în oraşul zis „Posesiunea
suveranului”, pe numele său sirian, Gadiat. A ridicat tabăra din acest loc, pornind în triumf
cu mare putere (...) pentru a lărgi hotarele Egiptului aşa cum a poruncit tatăl său Amon-Ra
şi a ajuns la sud de Megiddo (...) Aflându-se în fruntea armatei, Măria Sa a obţinut
superioritatea iar duşmanii, când au văzut aceasta, au început să fugă înfricoşaţi şi în
neorânduială. Şi dacă armata Măriei Sale n-ar fi fost cu gândul numai la prăzile pe care le
luau de la duşmani, fără îndoială că ar fi cucerit cetatea Megiddo (...) Duşmanilor li s-au
luat caii; carele lor de luptă din aur şi argint au devenit prada noastră, iar războinicii lor
zăceau ca peştii pe marginea unui lac, în timp ce armata Măriei Sale le număra bunurile. Şi
întreaga armată nu mai putea de bucurie şi lăuda pentru izbânda pe care i-a dăruise fiului
său în ziua aceea.” (Inscripţie în templul de la Karnak)

1.Menţionaţi un spaţiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.

2.Menționați, pe baza sursei A, o atribuție a nomarhului.
3.Selectați din sursa A trei categorii sociale din Egiptul antic.
4.Precizați, pe baza sursei A, cea mai importantă categorie socială pentru egipteni.
5.Transcrieți din sursa B un scop urmărit de faraonul Tutmes al III-lea.
6.Menţionaţi numele unui alt faraon al Egiptului, precizând şi un fapt istoric referitor la
acesta.
7.Selectați din sursa B două informații aflate în relație cauză-efect, menționînd rolul fiecărei
informații.
8.Prezentați organizarea social-politică a Egiptului Antic, selectând în acest sens o
informație din sursa A.
9.Menționați alte cinci popoare din Orientul Antic, în afara celui la care fac referire sursele
A și B.
10.Formulați un punct de vedere referitor la atribuțiile faraonului, folosind ca argument o
informație din sursa B.
11.Definiți termenii: nomarh, faraon, dinastie.
12. Formulați un punct de vedere privind evoluția istorică a Egiptului Antic.
 Monarhia egipteană - II
Citiți cu atenție sursele istorice, apoi răspundeți la cerințe:

A. „Civilizaţia egipteană s-a dezvoltat pe un teritoriu mic. […] În epoca neoliticului

triburile nord-africane de vânători nomazi au migrat populând Delta şi, progresiv, valea
Nilului, regiuni care le ofereau posibilităţi optime pentru o viaţă agricolă. […] În această
lungă perioadă numită <pre-dinastică> s-au produs diferenţierile sociale în clase, teritoriul
Egiptului a fost împărţit în 42 de unităţi teritoriale, economice, administrative şi politice
(numite nome), iar comunităţile gentilice s-au organizat în două mari state separate […]
Unificatorul celor două state […] a fost regele din Egiptul de Jos, Menes. […] În cursul
unei lungi domnii – de 60 de ani, se pare, - Menes a pus să se sape primele mari canale de
irigaţie şi la graniţa dintre cele două state a construit Memfis. A condus cu succes o
expediţie contra Libiei, a dat regatului său un corp de legi şi a construit mai multe temple.”
(Ovidiu Drimba, Istoria Culturii şi civilizaţiei)

B. „Începutul domniei dinastiei a V-a (circa 2480 î.Hr.) coincide cu o modificare a religiei.
Clerul din Heliopolis triumfă, iar zeii […] sunt asimilaţi cu zeul Ra pentru a-şi menţine
supremaţia în nome. […] Activitatea economică crescută necesită un control mărit şi o
consolidare a administraţiei: Snefru creează postul de vizir […] şi măreşte puterile
nomarhilor. Rudele suveranului şi ofiţerii de rang înalt constituie începând cu dinastia a IV-
a o aristocraţie care obţine drepturi ereditare pentru posturile deţinute şi pentru pământurile
acordate de rege, al cărui domeniu se micşorează; dar mai ales prestigiul regal suferă pentru
că aceşti mari dregători se bucură după moarte de cultul destinat dobândirii nemuririi
divine, mult timp rezervată numai lui Horus. Dinastia a VI-a (circa 2325 î.Hr.-2185 î.Hr.)
cunoaşte o domnie importantă, cea a lui Pepi I (circa 2310-2260 î.Hr), care îşi trimite
armatele în Palestina şi în Nubia;.” (Larousse, Istorie universală)

1.Precizați, pe baza sursei A, o caracteristică a civilizației egiptene în perioada predinastică.

2.Menționați spațiul istoric la care fac referire sursele A și B.
3.Selectați o categorie socială din sursa B.
4.Selectați din sursa B două informații aflate în relație cauză-efect, menționînd rolul fiecărei
informații.
5.Precizați, atât din sursa A, cât și din sursa B, câte o informație referitoare la politica
externă a conducătorului egiptean.
6.Transcrieți din sursa A o informație privind organizarea teritorial-administrativă a
Egiptului antic.
7.Menționați, pe baza sursei B, o caracteristică a monarhiei egiptene în timpul dinastiei a V
a.
8.Prezentați organizarea social-politică a Egiptului Antic, folosind ca argumente câte o
informație din sursa A și, respectiv, sursa B.