Caietele CNSAS

Revista semestrlala editata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securltatil ,

Anul I, Dr. 1/2008

Editura CNSAS Bucuresti

2008

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ,

Bucuresti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro

Caietele CNSAS, Dr. 1, 2008

ISSN: 1844-6590
ConsiliuI stilntiflc Gail Kligman (University of California - Los Angeles) Katherine Verdery (CUNY), Dennis Deletant (University College of London), Vladimir Tismaneanu (University of Maryland), Dragos Petrescu, Virgiliu Leon Tadiu Colegiul de redaetle: Florian Banu, George Enache, Silviu B. Moldovan, Liviu Taranu (responsabil de numar)

Coperta: Catalin Mandrila Machetare computerizata: George Enache

Editura Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Sccuritatli , e-mail: editura@cnsas.ro

.

CUPRINS

Virgiliu Tarap, Prolegomene I. Securitatea: metode si acfiuni

Elis Neagoe-Ple$a, 1968- anul reformarii agenturii Securifatii Vasile Valentin, Actiunea "Denigratorii-84" (1985-1986) Denisa Bodeanu, Din culisele unei misiuni e§uate. Vizita intreprinsa In primavara anului 1987 In SUA de reprezentantii cultelor din Romania II. Subiectele $1 subiectii SecuriUitii

9 23 37

George Enache, Strategfi de infiltrare §i atragere la colabarare a culte/or religioase elaborate de autoritatiJe procomuniste din Romania in perioada 1945-1948, cu a privire speciala asupra cazului Bisericii Orlodoxe Romane Nicolae lonita, Problema "Oculta", Secuntatea §t masoneria in anii '80 Liviu Taranu, Evoluiia Direc!iei de Informatii Externe §i defectorii din spionajul . rom,anesc (1958-1978) liviu Plesa, Siluaria informativ-operativa in problema invatamant din judetul Alba in timpuf regimufui Ceau§escu III. Literatura istorica $1documentele Securitatii Florian Banu, Cateva considera!ii privind istoriografia Secuntatii Raluca Spiridon, Surse/e Istorice ale Arhivei CNSAS. Limitete documentelor din Fondul Penal (1945-1968)

53

93 135

163

187
221

IV.

Recenzii. Nole de lectura

Petrache Zidaru, Tribunalele militare - un secol §ijumatate de jurisprudenta (1852 2000), Bucuresfi, Universul Juridic, 2006. luliu Cracana Constantin Olteanu, Alesandru Dutu, Constantin Antip, Romania §i Tratatul de la Var§ovia. Istoric. Marturii. Documente. Cron%gie, Bueure$ti, Editura Pro Hisloria, 2005. Liviu Taranu Marian Baboe, Mihai Barbu, Strict Secret Lupeni 1977. Fi/ajul Continua! Nume de Cod: "Sarbulescu". Sctiitorul Mineri/or, Ion D. Sarbu, in anul greve; orlaci/or sai, Craiova, Editura Autograf MJM, 2007. Raluca Spiridon

239
251

254

V.
VI.

Cereetarea $tiintifica $i valorificarea fondurHor arhivistice C.N.SAS. prin rnanitestarl $tiintifice ili expoziiii Abrevieri

ale

259 265 267

VII. Usia autorilar

PROLEGOMENE
Virgiliu Tarau Pe baza unei arhive documenlare, constiluite pentru ranunl operative de cane un serviciu secret afiat Tnslujba unui regim politic totalitar, scrierea istoriei a devenit a posibililate ~i 0 realitate ln lumea postbelica a secolului XX. In perioada razboiului rece acest tip de surse istorice au fast utilizate cu un mare succes de public, chiar daca doar secvenfial ~i fragmentar, tn lucrari ee au avut ca subiect evolufa Germaniei naziste sau cea a Uniunii Sovietice. Pe ianga cunoscuta doza de mister, speciflca unor astfel de izvoare, considerate ca avand potenfialul de a aduce lumina asupra unor evenimente neclare sau inexplicabile ln evoluja istorlca, ele dernonstrsu si 0 cali!ate dlstincts, aceea de a putea explica felul in care statui tolal I§i controla, supraveghea §i reprima resortisantii cu scopul domesticirii lor din perspectiva ideologica. Star~ilul razboiului rece, implicit a regimurilor comuniste din Centrul §i Estul Europei, a largll nu doar sfera subiectelor abordate din perspectiva unor astfel de informatii, ci a contribuit §i la schimbarea filosofiei statelor Tn administrarea aeeslor resurse documentare fundamentale pentru recuperarea memoriei !arate ideologic. Desehiderea aceslor arhive, punerea lor la dispozitia publicului prin crearea unor instituiii eare sa Ie puna In valoare potentialul istoric, respeetiv eel specific unei justitii de tranzitie, a devenit 0 realitate in majoritatea statelor ce au tranzitat de la un reglm autocratic spre eel democratic', In fapt, mostenlrea trecutului a devenit 0 tema pe care stalele au abordat-o din perspectiva unei politici a memoriei. Prin institutiile reprezentative (comisii parlamentarej sau prin intermediul exponentilor profesionisf ai societalii civile (formate din istorici §i specialisf in §tiinte sociale) au fost elaborate documente oficiale, in care alaturi de rnasuri reparatorii fata de victimele autocratie., s-au precizat principiile reconcilierii sociale, prin intermediul regasirii memoriei istorice. Recuperarea acesteia, dincolo de asurnari publice, de implicatii juridice sau de gesturi simbolic-comemorative, este - asa cum s-a demonstrat - un proces continuu, prin care lnforrnafia creata §i qestionata de structurile represive ale statului autocratic, a devenit ea Tnsa§i un bun al dernocrajei. Cooperarea dintre statui democratic §i societatea civila are in acest context menirea de a contribui, nu doar ta reconcilierea cu trecutui politic, cu mostenrile acestuia in diversele spati sociale, ci si pe aceea de lrnpacare a socletatii prin cunoastsrea !raumelor prin care a trecut in perioada totalitara, Exista 0 bogata literalura oedicatasubieclului, ce a consacrataces! procesin Irei valuri distincte; primul, dupa 1945, dezvoltatmai ales in jurul vinova\iilordin eel de al Doilea Razbol Mondial(cazul Germaniei~ial Tribunalului Militar lnternaflonal de la Nurenbergfiind exponentialin acesl sens); al doilea, dezvol!at in sudul Europei, in Grecia, Portugaliasi Spania in anii 70 ~i '80; §i, ultimul,in statele din America Latina, Africa, Asia ~i Eslul Europei, in ullimele doua decade ale secolului XX. 0 nuantata treeere in' revista a litera!urii~i a diferitelor rnodalitaf in care in perioadafranziflei s-a dezvoltatacest proeesvezi la Alexandra Barahonade Brito, CarmenGonzalesEnriquez,PalomaAguilar, eds., The Politics of Memory. Transitional Justice in Democratizing Societies, Oxford UniversityPress, 2001.
1

Dincolo de initiativele oficiale, juridice,istorice sau institutionale, de recuperare a adevsnnci istoric, a devenit evident ca remediul miraculos pentru impacareasociala nu era posibll de administratin doze unice, ca ranile adanci ale trecutului nu puteau fi stsrse doar prin . asurnari publice, fara 0 serioasa dezbatere la care sa parlicipe loti eel interesall !?iatects] de aeel Ireeut in acsasta direciie se inserie !?i initlaliva Consiliul National pentru Siudierea Arhivelor Seeurita.iii, ea la aproape 8 ani de la infiintarea sa, sa lanseze revista semesniala .Caietele CNSAS". Cum in Romania, dupa 1989, s-a dezvollal un peisaj deslul de bogal, dar si inegal, al periodicelor de istorie contemporans, de la eele edltate de institutii academice, de exponenti ai societatii civile sau prin initiative pnvata, avand un caracter !?tiintific sau de popularizare, s-ar putea pune, cu temei, intrebarea de ce ar fi necesar aces! nou produseditorial. Mai intai, pentru ca esle 0 obligaiie prevazuta in leglle dupa care a functional sau functioneaza CNSAS,indiferent de forma aeestora (Legea 187/1999, OUG 1612006, aUG 112008 9i OUG 24/2008). Apoi, penlru ca in ace~ti ani, in institutie s-a agregat un corp de eercetaton si investigatori, care dincolo de formarea profesionala initiala, au dobandi] expeneota r:ne~te~ugul~i lehnicile specifice lucrului cu astfel de izvoare istorice, avand capacitatea de a reconstitui !?i explca, nuantat, forma ~i substanta documentelor create de fosta Securitate. in aceste condiiii, ei pot ~I trebuie sa devina 0 voce dlsflncta in peisajul ~tiintific din Romania, iar produsul activilatilor de eercetare Irebuie sa fie transferal editorial sub 0 maroa institution.31'a disfincta. Nu in ultimul rand, pentru ca impresionantul patrimoniu arhivistic detinu! in prezenl de cane CNSAS (peste 20 km liniari de arhiva), trebuie sa fie cunoseut, nu doar prin accesul la propriul dosar, prin activitatile curente de deconspirare desfasurate de institutie ~ primorciale din perspectiva legala - ci ~I printr-o consistsnta activitate de cercetare !;Itiintifica, care sa transfere spre public inlr -0 forma acecvata epistemologic si metodologic, cunoastereastorica nscesara impacarii cu trecutul traumatic al ·regimului comunist. incercarile anterioare, desfasurats individual sau in colectiv, de caire cercetatorii CNSAS, materializale prin publcarea a coua instrumente de referinle, a 13 volume de editii documentare, prin monografiile sau colectiile de studiiedilate ~ 6 la nurnar -, prin eele aproape 100 de studii aparute in periodieele de specialitate d'in tara, reprezinta 0 fundatie serioasa, pe care se poate continua construc{ia aceslei cunoasteri Intr-un atare context, noua revista i!?i propune sa devina 0 voce distincta in peisajul istoriografic din Romania. Deschise fata de orizonlurile metodoiogice conlemporane din spatiul isloriografic, dar focalizate pe fructificarea bogatului fond arhivistic avut la dispozitie, Caletele CNSAS, pornesc la drum cu 0 struclura 91cu 0 tematica specflca unei reviste academics ..Alaturi de stud!i !;Iiarticole de specialilale, in paginile sate se vor regasi consislenle analize documentare, specifice criticii istorice, respectiv note !?ireoenziilegale de istoria recenta a Romanlel, in acest fel sperarn sa conlribuim ta consojdaraa dezbaterii academice cu privire la istoria comunismului romanesc, respectiv a celulest-europear, Revista este deschisa !?Icercetatorilor acreditati CNSAS (peste 800 in aces! moment), dar !iii eelor care au fost subiecti! aclivilatilor desfasurate de caire fosta Securltate, care confruntaf cu Irecutul documentat in aceste arhive vor dori sa-si imparta!?easca experientele in

mod public. Standardele profesionale vor fi respectate, iar selecfia materialelor publicate va fi realizata de catre colectivul editorial, pe baza unor recenzii anonime scrise de catre specialisf recunoscu] in aceasta problematica. Nu in ulljmul rand, ca 0 garantie a respecter] acestor standarde, va fi creat un Comitet $tiintific, format din p~rsonalilati recunoscule in plan international, specialisf in istorie contemporana sau ~tiinte sociale. Primul numar al Caietelor este structural pe teme care vor deveni constante in paginile sale: metodele ~i actlunile Securilalii (reformarea aparatulul Securilatij in 1968, actiunile de polifica externa din decada a noua a secolului XX), subiectele ~i subiectl acesleia (problema cultelor, masoneriei, invatamantului sau defectorii din spionajul romanesc), literatura istorlca referitoare la Securitate ~i critica izvoarelor din Fondul Penal, note ~i recenzii. Pentru consacrarea unui dialog in spatiul public, ultima parte a revislei esle dscicata reflectarii activitaiilor de cercetare, manifestarilor ~Iiintifice, expozijilor, organizate sau la care au participat cercetatori sau investigatori ai CNSAS. Acestea fiind spuse, nu ne ramane decal sa sperarn ca noul noslru produs editorial va intra in atentia mediilor academice, dar si a publicului interesat, contribuind astfel la antamarea unui dialog autentic ~i necesar in spatiul public din Romania cu privire la documentele create ~i gestionate de catre fasta Securitate.

I. SECURITATEA: METODE ~I ACTIUNI 1968 - anul reforrnarii agenturii Securitatii

Elis Neagoe-Ple~a in urma neparticiparii Rornaniei la invadarea Cehoslovaciei, alaturi de cele cinci tari din Orqanizafia Tratatului de la Varsovla, ~i a condamnar! publice a aceslei agresiuni, Romania a ca~tigat un anumi! capital de imagine in randul stalelor occidentale. in contextul respectiv, un aspect interesant consideram ca Il reprezinta atitudinea pe care regimul de la Bucuresf a avut-o tata de proprii cetateni. Tn acest sens, vom ineerea sa prezsntam .tabloul' rejelei informative a Securilatii in 1968, da! fiind roluI acesteia de instrument principal eu ajutorul caruia organele de represiune au rausit sa-si extinda eonlrolul asupra societatii romansstl in cursul anului 1968 regimul a aeordal 0 mare atenjie activitatii informativ-operative. Astfel, chiar in ziua invadarii Cehoslovaciei, la data de 21 august 1968, Ion Stanescu, presedintele Consiliului Securitatii Statului, a emis un ordin catre ~efii unitatilor centrale ~i teritoriale de Securitale, in care atraqea atemia asupra responsabilitatii ce Ie revenea in prevenirea .eventcalelor acfiunl ale elementelor dusrnanoase in legalura eu aeeste evenirnente'". Prinlre rnasurile recomandate cu aeesl prilej, Ion Stanescu trasa urmatoarea direcnva: "intensifieati munca cu reteaua informativa [sub!, ns.], pentru cunoastsrea operativa a oricaror actiuni dusrnanoase: in cazuri deosebite, raporta] imedial organelor locale, precum ~i celor ierarhie superioare, luand in acelasi limp rnasuri energiee pentru cunoastersa oricarui act cusrnanos", in anii de debut ai comunismului rornanesc aportul real al informatorilor a fost retativ redus, aecenlul fiind pus pe rnasurile represive extreme: asasinate, executii sumare, lncarcerari fara decizie judecatoreasca, deportari etc.', in conditiile in care, eel putin teoretie, Seeuritatea ar fi trebuit sa apeleze cu preponderenta la mijloacele informative'. Inca din ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej, dar cu precadere dupa instaurarea regimului Ceausescu, temula inslitutie a
1 ••• Cartea AIM a Securitatii, vol. IV, ServiciulRomande Informalii,Bucuresti, 1995, p. 138. 2/bidem. 3

I
I

"Reteaua informativas-a extins pe masura ce Securitateaa trecut de la etapa violent-represivala cea obsesiv-prevennva"(Comisia prezldeniiala penlru analiza dictaturii comunisie din Romania, Raport final, Bucuresf, Editura Humanitas,2007, p. 519). 4 in 1951, reteaua informaliva era considerate a fi .arma de baza ~i hotaratoare a organelor Securitafii Statului in lupla fmpotriva aclivitalii de subminare dusa de serviciile de informalii imperialiste ~i de reactiuneainterna" (Directiva nr. 101 despre munca cu agentura, din 29 martie 1951, in Cristian Troncota, Istoria Securitaiii regimului comunist din Romfmia 1948-1964, vol. I, Inslitutul National pentru Studiul Totalitarismului,Bueuresti,2003, p. 245). 9

Securilatii a recurs mult mai rar la metodele brutale, supravegherea societatli fiind realizata cu ajutorul retelei informative. Prin recrularea unui numar cat mai mare de agenti, in toate domeniile de interes, Securitatea, chiar daca nu a ajuns sa controleze efectiv intreaga populate, a creat impresia unei institutii atotsfiutoare si ornnipotente", izbutind de mulle ori sa impiedice in fa§a anumite reacfii de impotrivire la regim. In timp, Securitatea a reusit sa-§i atinga dezideratul de a transforma reteaua informativa In "mijlocul de baza al activitatii informativ-operative de cunoastere ~i prevenire, pentru realizarea atributiilor specifice In domeniul apararii securitatii statului". Totocata, in praclica ofiterilor de Securilate au inceput sa-sl faca aparitia noi metode de munca, precum: avertizarea, atenlionarea, punerea in dezbaterea publica, inlluentarea pozitiva, destramarea anturajului etc., rolul acestora fiind mai mull preventiv. Era de altfel si firesc ca, in conditiile In care represiunea din anii anteriori i~i atinsese scopul, Securitatea sa puna un accenl mai mare pe ideea de prevenire a eventualelor deraieri de la linia trasata de conducerea partid uIui-stat'. Astfel, Decretul Consiliului de Stat nr. 710 din 21 iulie 1967 sli pula faptu I ca nouinfiintatul Departament al Securitatii Stalului .va coordona, control a §i indruma in mod unitar intreaga activitale pe care 0 desfasoara organele de securitate pentru asigurarea prevenirii, descoperirii 9i lichidarii acnunilor indreptate impotriva securitatii statului". Totcdala, prin Decretul nr, 295 din 3 aprilie 1968, Consiliului Securitalii Statului ii revenea aceiasl sarcina de "a apara securitatea stalului, in scopul prevenirii, descoperirii 9i lichidarii oricsror actiuni dusmanoase indreptate impotriva oranduirii socia Ie §i de stat". In continuare, ne vom opri asupra principalelor trasaturi ale agenturii Securitatii in anul 1968, tinand cont de modul in care sun! ele prezentate in Nota-raport privind din amica retelei informative a aparatului central §i teriloria! de securitate in anul 1968 §i unele conc/uzii ce se desprind din aceasta, din 23 decembrie 19681 redactata de It-col. Mateescu Lucian 11, seful

°,

"Modul absolut prin care Securitatea domina in ultimele doua decenii ale comunismului prin simpla ei prezen\i'lesle rezultatul aC\iuniiei brutale pe parcursul impunerii ~i consolidaril regimului comunist" (Marius Oprea, Banalitatea mu/ui. 0 istorie a Securitaiilin documente 1949-1989, lasi, Editura Polirom, p. 16). 6 Conform Instruciiunilor nr, D - 00180/1987 privind activitalea de creare §i folosire a rejelei informative a aparatufui de Securitate, din 24 iunie 1987 (Cristina Anisescu, Silviu B, Moldovan, Mirela Matiu (eds.), "Partiturile" Securitaiii. Directive, ardine, instructiuni (1947-1987), sucoresn, Editura Nemira, 2007, p. 641). 7 in anul 1975, conceptul de prevenire era definit astfel: .totahtatea masurilor menile sa anihileze oportun cauzele generaloare de anumite efede ce pol la un moment dal sa puna in pericoi sau sa aduca alingere vreuneia din valorile oerotite de legea penala" (col. Gheorghe Vasile 9i col. Tudor Ticea, Conceptul de prevenire, in revista "Secuntatea",nr. 2 (30), 1975, p. 9). 8 Florica Dobre (coord.), Elis Neaqos-Plesa,liviu Plesa, Securitatea. Structuri - cadre. Obiective §i metode, voL II (1967-1989), Bucuresn,Editura Enciciopecica, 2006, p. 17.
5 9 10

Ibidem, p. 75.

Documenlul poate fi consultal, pe larg, in A.C.N.S.A,S.,fond Documentar,dosar nr. 81, vol. 3, ff, 1-12. Lt-col. Mateescu Lucian a fost sef al Serviciului "C" in perioada 10 iulie 1967-19 rnarfie 1971, succedancu-i in functie generalului-maiorNedelcu Mihai!.
11

10

Centrului de T riere-Dispecerat, Evidenta, Cercetare $tiintifica ?i Arhiva (Serviciul "C"). Documentul invocat lnsumeaza asadar un bilant al aetivitatii desfasurate de organele de Seeurilate cu reteaua intormatlva pe parcursul acestui an. Documentul se refera, pe de 0 parte, la recrutarile $i reactivarile" efectuate, iar, pe de alta parte sunt analizate .scoaterile" din reteaua informafiva. Scopul aeeslor prefaceri viza .pnmenirea" agenturii, prin introducerea in retea a unor persoane .corespunzatoarc", in opozite evidenta cu .elernentele necorespunzatoare" care trebuiau Indepartate. Criterii de recrutare a agenlilor La 1 ianuarie 1968, g-arnitura cornpleta a retelei informative, alcatulta din informatori, colaboratori, rezident, gazde case de fntalniri $i gazde case conspirative, insuma 118.952 persoane. La sfar$itul anuiui, nurnarul acestora avea sa fie de doar 85.042 de persoane, dintre care: 43.498 informatori, 29.761 colaboratori, 2.296 rezidenti, 9.320 gazde case de intalniri $i 167 case conspranvs". Asadar, fusese inlafurst din sistem un numar considerabil de persoane, reprezentand aproximativ 30% din reteaua informativa. In realilate, nurnarul agentilor abandonati a fost mult mai mare, daca tinem cont $i de recrutarile efectuate pe parcursul anului. Coneret, in 1968 au fost introduse in retea 13,837 persoane, in marea majoritate a cazurilor fiind yorba de recrutari noi, la care s-a adaucat $i reactivarea unor agenii abardonaji anterior. Acsasta dinarnlca s-a datorat .necesitatilor ivite in cursu I anului 1968 pentru realizarea urmaririi informative speciale $i a supravegherli informative generale"14. Accentul a fost pus mai mull pe incadrarea persoanelor aflate sub urrnarire informativa specials. dorindu-se verificarea acestora pe mai multe liniL in privinta persoanelor introduse in retea in 1968, cea mai mare ateme a fast acordata colaboratorilor (9.987 de perscane)", 0 categorie nou fnfiintata, ce urma sa fie folosita pentru rezolvarea unor .sarcini specfice'". Urmau, apoi, lntorrnatorii" (2.319 persoane), gazdele caselor de Tntalnire18 (1.280)?i rezidenlii19 (251)20,
12 Reactivarea presupunea reintroducerea in reteaua informativa a Securita\ii a unei persoane care mai activase anterior, dar fusese abandonata din diverse motive. in limbajul epocii rna; uzitat era lermenul de

reactivizare,
13

A.C.N.SAS" fond Documentar,dosar nr. 81, vol. 3, f. 1.

14/bidem,

Colaboratoriierau acele persoanefolosite ocazionalde catre ofi\erii de Securitatepentru verificarea unor dale sau intorrnafll, Erau deseori numi\i ~i persoane de spriiin. Astfel de colaboratori puteau f dlversi angajali de la departamenteIe de cadre ale unor instilu\ii, administratoriide bloc, funelionarii de la posta si telefoane, receptoneril etc" care erau in situatia de a putea furniza informafil generale cu privire [a persoanelevizate. Contacteleofi\erilorde Securitate eu acesfia erau sporadice,in funci;e de cazurile afJate in lucru Deseori. in categoria eolaboralorilor erau introdu~i ~i membrii de partid, care teoretie trebuiau folosif de Securitatedoar eu aprobareaorganelorde partid din care acestiafaeeau parte, 16 In cadrul §edintei C,S,S. din 25 iunie 1968, cand s-a discutat proiectul de Directiva privlnd munca de Securilate, Stoiea Constantin, vicepresedinte al C.S.S" rnentona: .Raportez ca la ora actuala intre colaborator ~i informator nu este nici o deosebire, in afara de faplul ca informatorul are dosar ~i
15

11

Defalcand totalul celor recruta] ?i reactivati la nivelul aparatului central ~i teritorial al Securitalii, rezulta ca cei mai multi informatori si colaboratori au fost lntrodusi in agentura Directiei a IV-a (1.. 68 persoane), care se ocupa cu orqanizareasi desfa~urarea muncii informative in 4 unitalile Ministerului Fortelor Armate ~i ale Ministerului Afacerilor Interne", Considerarn ca nurnarul mare al acestora a avut legalura ?i cu dorinta conducerii statului de a cunoaste starea de spirit din armata, in contexul anarut dupa condamnarea publica de catre Romania a invadarii Cehoslovaciei. Pe locurile urrnatoare se situau: Inspectoratul de Securilate al Municipiului Bucuresf I.S.M.B. (cu 434 de persoane recrutate sau reactivate), Inspectoratul de Securitate al judetului la~i (270 persoane), I.S.J. Cluj (247 persoane) gi I.S.J. Salaj (179 persoane), La potul opus, cu cele mai putine recrutari gi reactivari inregistrate, S8 aflau inspectoratele de Securitate din judetele Vrancea (34), Bihor (51), Harghila (53), Mehedinti (62), Timi~ (15), Dolj (21) gi Gorj (20). f n linii mari, conform asertu nilor oficiale, portretul persoanei reerutatelreactivale in 1968 prezenta urmatoarele trasaturi: roman, orasean, de prefsrinta intelectual, cunoscator a eel putin 0

colaboratorul are figa. In rest, sunt toate regulile asemanatoare ~i toate unita~le, fara excepfie, au Iacut aceastil observatie, cil nu este nici 0 deosebire (A.C.N.S.A.S., fond Documenlar, dosar nr. 88, vol. 5, f. 261). 17 Informatorii erau de doua feluri: califice] ~i necalifica\L Informatorii califica\i erau acei informatori recruta] special pentru un anumit caz sau 0 anumita problema. Ei semnau angajament ~i primeau nume conspirativ. De asemenea, beneficiau de 0 anumila inslruire din partea ofiterului de Securilate (cum sa se apropie de persoana urrnarita, cum sa-i cfl$tige increderea, ce discufii sa initieze cu aceasta etc.). Legaturile cu acesf informatmi erau mai dese, iar la Tntalniri acestora Ii se Irasau diferite sarcini, fiind dirija\i pe langa anumite persaane. intalnirile cu acesfia aveau loc in case de intalnirl sau in diverse aile locuri. Cand era cazul, puteau f preda] in legatura altar ofi\eri de Securitate pentru a fi falosi~ In actiuni unde puteau f utili. Informa!orii necalflcaf erau persoane folosite temporar de ofi\erii de Securitate, carora nu Ii se lua angajament seris. in aceasta calegorie intrau de regula persoanele care ofereau intorma]! din proprie ini\iativa Cei care dadeau rezultate erau treculi ln randul informatorilor calificati. 18 Gazdele caselor de intalniri erau persoanele reerutale pentru a-si pune la dispozi\ia Securita\ii locuintele, care erau folosite de ofiteri pentru intalnirile conspirate cu informaforii. Semnau ~i ele un angajament cu Securitatea, prin care se obligau sa pastreze confldentialitatea folosiril loeuintei lor de catre organele de represiune. Uneori erau recompensa!e cu diferite sume de bani sau cu cadouri. 19 Rezldenlii constituiau un fel de veriga intre ofilerul de Securilale ~i informatorii dintr-un anumit obiectiv. Erau recrutsf de regula din randul .informalorilor califica~, cu a activitate ~i lealitate ireprosabile. Nu in ultimul rand, din randul rezidenfilor faceau parte ~i nurnerosi fosti ofiteri de Securitate treculi in rezerva sau ie$i\i din activilate. Rezidentii activau de regula intr-un anumit abiectiv ~i aveau in subordine ca~va informatori. Aveau sarcina de a prelua notele informative de la acesna $i de a Ie preda ofi\erului de Securitate care if recrutase, dar ~i de a Ie transmite intorrnatorllor eventualele sarcini trasate de caire ofi\erul de Securitale. Nu aveau tnsa In nici un caz dreptul de a recruta un informator, operafiune care se facea exciusiv de catre ofiter!i de Securitate. 20 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 81, vot 3, f. 2. 21 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 94, f. 42.

12

lirnba straina §i rnotivat de sentimente patriotice in reiatia sa cu Securttatea", Se mai specifica §i faptul ca, in momentul recrutarii ofiterui de Securitale trebuia sa alba in vedere ca persoana ce urma sa fie introdusa in retea sa .prezinte garantia ca va colabora cinstit cu organele de securitate"23. Aces! lucru presupunea din partea oflterului acordarea unei alentii ridica!e etapelor premerqaioare abordarii persoanei pe care intentiona sa 0 recruteze, respectiv punctarea ~i studierea acesteia. simpla analiza a acestor caracteristici reieva faptul ca, in functie de mediul de recrutare, 85% dintre informatori proveneau din mediul urban, pe motiv ca .majoritatea obiectivelor importante §i a concentrarilor de elemente dusrnanoase se afla in erase", ceea ce dovedea "justa orientare a organelor de Securitate">. In ceea ce priveste natonslltatea agentilor, cei mai multi erau romani (81 %), restul de 19% apar] nand altor elnii ~i fiind distribuit dupa cum urmeaza; germani (36,3%), maghiari (33,7%), eyre! (20,6%), ucraineni (2,3%) ~i 6,1% alte minoritatL Aceasta pondere se regasea si in privinta structurii pe nationalitati a persoanelor urrnarite de Securitate. Numarul mare al informatorilor provenh din randul etnicilor germani (mai ridicat chiar ~i decal cel al maghiarilor) evrei ~i ucraineni esle foarte probabil sa f fost rnostenit din timpul regimului Dej, cand aceste nationalilati se aflasera in atentia Securitatii fie pentru 0 pretinsa ~i uneori reala colaborare cu regimul fascist, cum a fost cazul germanilor, fie pentru legaturi cu orqanizatiile sioniste - in cazul evreilor, ori pentru atitudini nationaliste - in cazul ucrainenilor. De alttel, procentul informatorilor din puncl de vedere al nationalitatii acestora a inregistrat 0 schimbare radicala pana la sfar~i!ul anului 1968. Astfel, din lotalul agentilor de alia etnie decat cea ramana, ponderea maghiarilor se va ridica de la 33,7% la 48,8%, iar cea a germanilor va cobori de la 36,3% la 28,6%25. Se poate observa asadar un proces de corelare a structurii agentilor pe naiionalitati in raport cu ponderea deiinula de aceste etnii in cadrul populatiei alogene. In privinta metodelor de recrutare, accen!ul a fosl pus pe atragerea la colaborare a informatorilor .prin metoda convingerii, pe baza sentimentelor patriotice". In acest sens, documentele Securitatii mentoneaza ca pe percursul anului 1968 un praeent covarsitor de persoane (91,7%) .s-a angrenal in relafia eu Seeuritatea avand aceasta motivate. Desi nu cunoastern situa\ia rscrutarilor efeetuate dupa condamnarea interventiei militare a U.R.S.S. de catre Nicolae Ceaussscu, esle posibil ca ponderea persoanelor recrutate pe baza de convingeri patriotice sa fi crescul spre sfar~itul anului, fie din dorinta de a contribui la apararea securilatii R.S.R., fie ca urmare a spscularii de cane organele de Securitate a senlimentului antirusesc, destul de extins la nivelul societatli romanesti

22

Pentru arnanunte,vezi Dinamica retelei informative In anul1968 pe fntreaga tara, in A.C.N.SAS., fond Documentar, dosarnr. 81, vol 3, ff.13-14. 23 Ibidem, f. 8. 24 Ibidem, f. 3. 25 Ibidem, f. 11.

13

Restul agentilor, care alcatuiau procentul de 8,3%, au fost recruta] prin sante], pe baza antecedentelor polifice sau penale, cei mai multi dintre acestia avano un trecut legionar. Se remsrca rumaru mare de persoane recrutate din randul intelectualilor (36,5%), pe motiv ca acestia "au un nivel de prsqatire profesionala ~i cultu'ala care Ie permite sa desfasoare 0 munca informativa la un nivel mai corespunzator=. Urrnatoarele locuri erau ocupate de functionari ~i tehnicieni (29,5%), muncitori (15,5%) ~i agricultori (7%). Se poate observa faptul ca. in dictatura proletariatului, ~i muncitorilor Ie fusese rezervat rolul de delatori, ce-i drept lntr-o. propene mai mica comparativ cu locul ocupal de persoanele cu studii superioare. Accentul pus pe recrutarea intelectualilor este justificat ~i prin prisma faptului ca. se intensificase in acelasi Ump supravegherea informativa a dcestora. in 1968, procentul acdunilor informative deschise asupra reprezentanlnor acestei categorii sociale se ridica la 37%, ceea ce indica 0 simetrie aproape psrfecta cu ponderea agentllor. Chiar 9i ofiterii de Securitate observasera ca "se constata 0 concordanja Tntre categoriile de profesii ale informalorilor §i ale celor urmariti"27. Ponderea agentilor provenf din randul intelectualilor, dar mai ales importanta acestora din puncl de vedere informaliv, a fost evidenjata 9i Tnlr-un raport al Directiei a III-a, din aprilie 1968: "Analizand situatia retelei informative, apreciem ca Direcfia a III-a dispune de un numar insemnat de informatori capabili sa rezolve in bune conditiunisarcinile pe profilul muncii noaslre. Sunl folosi] ca informatori oameni din cele mai diferite medii, cu preqatlre variata, majoritatea intelectuali, inclusiv academicieni §i alii oameni de 91iinta, aria si cultura, marea majoritate cunoscatori de limbi straine"28. in funcfie de limbile straine cunoscute, 42% dintre agenti §tiau cel putin 0 limba straina de circulatie internaiionala, in aceasta ordine: germana (36%), franceza (19%), maghiara (16%), rusa (7%) si engleza (6%). Se urmarea astfel realizarea unei supravegheri cat mai eficiente ~i competenle "a concentraruor de elemente dusrnanoase din randul nationalilalilor conlocuitoare, cat 9i a celor din randul cetatenilor veniti temporar in R.S. Romania"29. Nevoia introducerii in retea a unor persoane vorbiloare de limbi sfraine a fast generata ~i de dorlnta realizarii unei cal mai

26/bidem.
27 A.C.N.SAS., fond Documentar, dosar nr. 81, vol. 3, f. 10. Cu toate aceslea, procenlul muncitorilor ~i al iaranilor urmari\i era de 32%, sensibil mai ridicat decal eel al agen\ilor proveni!i din randul acestor categorii. Considerarn ca fenomenul poate fi explicat prin aceea ca inca S8 mai aflau In aten\ia Securita\ii acei tarani care acfivasera sau spripnisera grupurile de rezistenii_i anticornunista din mun\i, care la iesirsa din inchisoare cornlruasera sa fie supraveqheati in cadrul problemei Jo~ti condamnaf politici". De altfei, intr-un plan de rnasuri pentru aceasta problema, intocmilla 1 augusl1968 de seful Direc~ei I, col. Borsan Dumilru, se aratau urrnatoarele: ,Avand Tnvedere ca multi fo~ti condarnnati locuiesc in mediul satesc, unii dintre ei fiind membri ai cooperativelor agricole de productie 9i semnalaf cu unele manitestari negative, se va avea in vedere ca in cadrul supravegherii informative generale din comunele respective sa se ounoasca in mod permanent atitudinea ~i eventualele intent;i dusmanoase ale lor" (A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 86, vol 7,1. 27). 28 A.C.N.SAS., fond Documentar, dosar nr. 88, vol. 4, f. 402. 29 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 81, vol. 3, f. 3.

14

bune supravegheri informative a numarului tot mai ridicat de turi~ti sfraini veniti in vizila in R.S.R.30. Epurarea retel'ei informative Pentru ca reteaua informativa sa devina principalul instrument de rnunca ai ofiterilor de Securitate, Tn 1968 a avut loc un amplu proces de epurare al acesteia. Astfel, colaboratorii lipsiti de calitati sau de posibilitati informative, aceia care erau deconspira] sau care refuzau sa lucreze efectiv cu Securitatea, au fost indep8riati din retea, fiind considerati balast. S-a preferat rnentnerea unui nurnar mai mic de agenti, pe care organele de represiune se puteau insa baza in activilatea lor. In acelasi limp, pentru a suplini reducerea agenlurii, oflterilor Ii s-a ordonat sa faca noi recrutsrt. Accentul a lnceput sa fie pus nu alai pe numan,l informatorilor, cat mai ales pe valoarea acestora, incerearea de a ridica din punct de vedere calitativ aceasta components a aclivili3tii de informalii fiind evidenta, ceea ce reprezenta un progres fata de trecut. C.S,S.-ul a vizat ln acelasi limp ~i indepartarea din retea a persoanelor considerale necoresnunzatoare ~i mai putin pregatite sa faca fata noilor tipuri de actiuni ~i combinatii informaliv-operative. S-a renuntat astfel la legiHura cu persoanele care aveau 0 praqafire protesionala ~i culturala mai deficitara. De exemplu, din totalur celor 17,524 de informatori abandonati, 33% erau agricultori, urmati apoi de functionari ~i tehnicieni (24,2%), muncitori (19,5%) si intelectuali (18%). De asemenea, multi dintre eei inlaturati se aflau de ceva limp in retea, unii fiind recrutati inca din 1951, iar sarcinile pentru care fusesera atrasi la eolaborare nu mai erau de actual ilate , Ambele directii de actiune, altH recrutarea, cal §i indepartarea unor persoane din agenturi3, se inseriau intr-un proces care demarase inca din anul precedent" §i care avea drept obiectiv eonlurarea unei agenturi care nu trebuia sa impresioneze prin nurnarrl persoanelor angrenate in munca informativa, ci prin calitatea lnforrnafiilor furnizate de acestea. Ca atare, datele obtrute de la informatori aveau 0 valoare operativa mull mai ridicata, fapt ce permitea luarea unor masuri represive cat mai adecvate. Conforrnandu-se ordinelor primite de la eonducerea Securitaiii, intr-un plan de rnasuri al Directiei I, din 19 septembrie 1968, se preciza foarte transact faptul ea: .Se va trece la 0 verificare profunda a informatorilor, avancu-se in vedere problema loialitalii acestora fata de Securitate ~j in acest sens, la gedinla Secretarialului C.C, al P,C.R. din 8 aprilie 1969, Constantin Parvulescu afirma: "Dupa mine mai este sl 0 alta problema: noi am deschis foarte larg poriile tarii noaslre penlru turi~ti. Este bun luerul aeesta,dar trebuie facuta 0 munca foarte rnaresi eu cetalenii nostri care vin in contact cu turi9tii straini, pentru ca, in forma acsasta de turist, yin fel de fel de elemente,dusrnani,care nu se dau in laturi sa poneqreasca tara noastra §i sa prearnareasca tarile capitaliste" (00' Roman; in exil, emigra!ie §i diaspora. Documente din fosta Arhiva a C.C. al P,CR., volum ingrijit de dr. Dumitru Dobre ~i Dan Tales, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc, Bucuresti, Editura Pro Historia,2006, p. 172), 31 De exemplu, in cursul anului 1967 fusesera exciuse din retea 20.647 de persoane (A.C.N.S.A.S" fond Documentar,dosar nr. 81, vol. 3, f, 4),
30

15

posibilitatile reale pe care Ie au in urmarlrea elementelor ostile din sectoarele menfionate. Acei informatori care nu corespund sarcinilor de seeuritate vor fl scosi din rsteaua informativa (... ) se va completa reteaua informativa cu informatori capabili (... ) Vor f luate In studiu, in vederea recrularii, persoane valoroase, de influenta'32.

Sursa: A.C.N.SAS.,

fond Documentar, dosar nr. 81, vol. 3, f. 15.

Revenind la nota-rapor! tntocmlta de Serviciul ,C", se rernarca faptul ca, exceptand coiabora!orii, reduceri conslstente s-au Tnregistrat la toate categoriile de persoane din retea, in primul rand, esle evidenta restranqerea nurnarului de informatori, astfel ca de la 83.911 cail erau la inceputul anului 1968, s-a ajuns ca la 20 decembrie 1968 acestia sa numere doar 43.498 de persoane, in comparate cu evolutia numenca considerabila a colabora!orilor, al carer nurnar a crescul vertiginos de la 14.849 la 29.761. Assdar, informatorii au fosl Indeparta\i din retea in proportie de aproape 0 jurnatate, in vreme ee ponderea colaboratorilor a fos! dublata, De asemenea, a fast redus nurnarul rezldenfilor (de la 3.241 la 2.296 persoane) §i eel al gazdelor case de inlalniri (de la 16.575 la 9.320), iar numarul caselor conspirative a scazut chiar mai mull
32

A. C.N .S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 88, vol. 6, f. 81.

16

de jurnatate, de la 376 la 167. Trebuie precizat insa faptul ca toate aceste reduceri au fost operate in contextul in care avusese loc !?i 0 revizuire drasfica a actiunilor informative ~i a persoanelor considerate ostile, al carer numar fusese sensibil redus. $i in aeeste cazuri, aeeentul a fost pus pe actunile despre care se considera ea ar f implicat un grad mai ridicat de periculozilale. La finalul anului 1968, au fost scoase din retea 29.626 de persoane, dintre care: 17.524 informatori, 6.158 gazde case de intalniri, 4.951 colaboratori !?i 993 rezidenfi, Printre motivele inlaturarii unor persoane din retea, figurau urmatoarele: lipsa posibililaiii informatorului de a ajunge in proximitatea celor urmariti ("de patrundere in clandestinitatea elementelor dusrranoase"), deconspirarea, dezinformarea organelor de Securitate, tradarea legaturii sau refuzul de continuare a colaborarii (siluatie in care s-au aflat 1.635 de persoane). Exislau, desigur, !?i motive obiective in baza carora putea sa ineeteze legatura informatorilor cu ofiterul de Securitate, ea de exemplu: atingerea scopului pentru care se efectuase recrularea, schimbarealocului de munca sau al domiciliului persoanei recrutate, expirarea stagiului militar sau a perioadei de studii, decesul agentului etc. Precizarn astfel faptul ca, din numarul total de 29.626 de agenti abanoonan, un procent de nu mai putin de 45% a fest reprezenlat de categoria militarilor lasati la valra dupa indeplinirea stagiului militar33. De multe ori insa aceasta incetare a iegaturii cu Securitatea era temporsra, cu precadere in cazurile in care informatorul i~i schimba locul de munca sau domiciliul, precum ~i in momentul in care fusese atins scopul avut in vedere la recrutare. Toate aceste persoane erau inregistrate in baza de date a Securilatii, iar in mornentul in care problemele de serviciu sau locative se rezoivau ori se ivea 0 noua sarcina informativa, persoanele respective puteau fi .reacivlzate' . in 1968, eu 3.182 de persoane se prod usese insa inceta rea defin itiva a legaturii, pe motive de: boala, deC9Sori plecare definiliva din tara. Refuzasera colaborarea 1.635 de persoane, cere mai multe figurand in re1eaua informativa a Inspectoratelor judetene de Securitate Timis (111), Dolj (102), Bucuresf (61) ~i Dambovita (53). Pariea principala de vina era pusa in seama oflterilor, pe motiv ca nu acordasera atentia necesara cuvenita fiecarei etape din procesul de recrutare, precum: punctarea, studierea ~i recrularea propriu-zisa a informatorilor. De asernenea, tot cadrelor de Securitale Ie era imputat !?i modul defectuos in care desfasurasera activitatea de educare, dirijare !?i verificare a informatorilor. Refuzul persoanelor din reteaua informaliva era molivat astfel de catre organele de Securitate: persoaneie in cauza nu obfinusera avanlaj.eie dorite34 sau nu se mai aflau in situatia A.C.N.S.A.S.,fond Documentar,dosar nr. 81, vol. 3, f. 5. Faptul acesta demonstreaza ca afirmatiile potrivi! carora informatorii erau recompensati material foarte generos de catre Seeuritatenu sunt reale, situatiile de acest gen fiind deosebit de rare. In marea majoritate a cazurilor sumele platite agen\ilor erau modice, uneori recurpandu-se ~i la practica oferiril unor cadouri simboliee.Cu toate acestea, in insfructiunilepentrufolosirea fondului C.l.S., redactate la 10 martie 1968, se preciza ca pentru crearea unor relalii de colaborare cat mai sfranse eu agentii .unul din mijloaeele
33 34

17

de a mai pulea fi santaiate, in sensul ea "taplele lor nu mai sun! pedepsite de lege" -mai ales in cazul fosfilor detinu\i politicj35 sau al celor recrutaf pe baza de material compromitator. Au fost ~i siluatii in care legatura fusese tinula defsctcos. Esle prezentat cazul informalorului .Burnbu Ion", de pe raza I.S.J. Bistrita Nasaud, care fusese deeonspirat in tata familiei sale din cauza ca ofiierul iI contactase in dese randurila dorniciliu". in ceea ee priveste deeonspirarea lega!urii, de mulle ori aeeasta s-a produs din vina ofiterilor, situatie In care s-au aflal 363 de persoane, mai ales la Inspectoratele judetene de Securitate Tirnis (27), Dolj (21), Prahova (20) !;>iVaslui (19)37. Printre cauze s-au aflat: dirijarea nscorespunzatoare, insuticienla educare a agentilor, folosirea gre~ita a malerialelor informative sau eonlactarea informalorilor in locuri necorespunzaioare. Oferim in aces! sens exemplul informa!orului .Rosu Enache", care fusese deconspirat de It. maj, Rotaru Victor, de la I.S.J. Galati. lmrucat agentul nu se prezentase la inlalnirea flxata, ofiterul, inlalnindu-I a doua zi in autobuz, trimisese un ofiier de Militie pentru a-i cere agentului malerialul informaliv, de fala fiind ~i .elememe suspecte din localitatea respeetiva":l8. Un all ofiter de la I.S.J. Galati conlactase un informalor la sfatul popular, in vreme ce la I.S.J. Mehedinti un ofiter luase legatura cu un agent la locul de munca al acestuia, in ambele cazuri producandu-se deconspirarea ageniilor. Au fost totu~i ~i mulle siluatii in care deconspirarea s-a produs din vina informatorilor39, care fie pierdusera materiale informative, fie fusesera gasite asupra lor note informative de caire membrii familiei, fie se laudasera - mai ales la beiie - cu legalura avula cu Securitatea etc. Chiar !;>iin aceste cazuri, vina prncipala 0 purtau ofiterii care-i recrutasera, pe motiv ca "au s!udiat insuficient caraeterul candidatilor la recrutare'w, Dezinformarea" a sial la baza seoaterii din retea a unui nurnar de 138 de persoane, pe rnotlv ca acestea urrnsrisera "sa favorizeze actiunile intreprinse impotriva statului nostru'<. Cele mai multe dezirforrnari proveneau de pe raza de activitate a I.S,J. Dambovita (77), Vaslui (16) ~i Caras-Severin (16), Vina era tot a oflterilor, pentru ca .nu s-a munci! suficient cu informatorii", evidentiindu-se neeesitatea verificarii activitaiii acestora, precum si a materialelor furnizate". De importante n constituie recompensarea materials a activita!ii informatorilor" (AC.NSAS" fond Documentar,dosar nr. 86, vol. 3, f. 32). 35 De exemplu, informatorul"Florescu Virgil' de la I.S.J. Vrancea, recruta! din randul persoanelor cu trecut politic considera! necorespunzator,avea sa refuze in 1968sa mai colaboreze cu organele de Securilate, pe moliv eEl .nu este obliga!, iar in cazul cand se va conslata ca lncalca legile statului sa fie Iras la raspundere" (A.C,N,S.A.S.,fond Documentar,dosar nr. 53, vol. 29, f. 56). 36 A.C.N"S.A.S.,fond Documentar,dosar nr. 81, vol. 3, f. 6,
3.1 38

Ibidem, f 7.

A.C,N,SAS" fond Documenlar, dosar nr. 53, vol. 29, f. 57. 39 Vezi cateva astfel de exemplificari in ibidem, f. 58, 40 A.C,N,SAS, fond Documenlar, dosar nr. 81, vol. 3, f. 8. 41 Pentru 0 analiza a conceptului de dezinformare,vezi Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, De la Calul Troian la Internet, traducerede MihneaColumbeanu, Bucuresti, Edilura Antet, f.a 42 AC,N.S,A.S., fond Documentar,dosar nr. 81, vol. 3, f. 8,
43

Ibidem,

18

asemenea, studierea superficala a persoanelor punctate in vederea recrutarii avea sa duca la Iradarea legaturii. Se remarca Tn aceasta privinta a imbunataiire tnsa tata de anul precedent, Tn sensul ca in 1967 se inregistrasera 177 cazuri de tradare, fata de cele 39 de Iradari din cu rsul anului 1968, repartizate astfel: LS.. . Sibiu (5), iar la LS.J. Dambovita, Mure~ si Arge? cate 3 J cazuri44. Din punct de vedere al gazdelor case de intalniri, Securitateaa incercal in 1968 sa realizeze 0 mull mai judicioasa corelare a acestora cu nevoile rnuncii informative. Aslfel, daca pana atunei lntr-o casa de inlalniri erau introdu~i 6 agenti, la sfarsltul anului numarul aeestora fusese redus la 5, tapt ce scadea riseul de deconspirare a acestor loeuinte45. SituaIia agenturiila finele an ulu1196S, Organele de Securitale apreciau faplul ca activitatea operative era bine orientata ~i ca reteaua informative acaperea nevaile muncii de Securitate, in conditiile in care diminuarea numarului persoanelor care alcafuiau rateaua informativa coincidea CLl ingustarea bazei de lucru". De altfel, inca diniulie 1967, de la consfatuirea cu activul de baza al MAl., Nicolae Ceausescu afirmase ca: "in orientarea aparatului securilatii de stat, Comitetul Central pleaca de la faptul ca in urma uriasslor fransformar' pelrecule in socielatea rornaneasca, a lichidarii exploatarii omului de caire om,a victoriei depline a soeialismului, a disparut baza sodaia a reacfiunii, s-a ingustat ~i continua sa se inguslezecampul de aclivilale al elementelor du~ma noase"47. Fenornenul este reflectat ~i de rapoartele generale inlocmite de directiile centrale ale Securilaiii. Astfel, inlr-un raport al Directiei a III-a Contraspionaj, din 16 aprilie 1968,. se mentiona: "Una din preocuparile noastre de seama a fost revizuirea bazei de lueru, reanalizarea situatiei fiecarui informator din reiea ~i a aciiunilor informative. Au fost retinute in atentie elementele eele mai pretabile la activitatea de spionaj, din randul celatenilor romani 9i straini, Totodata. s-a procedat la trecerea in categoria de informatori sau colaboratori a fo~tilor agenti, precum 9i la abandonarea celor tara posibililati pe linie de conlraspionaj'".

44

Ibidem, f. 9.

Exisla insa nemullumirea ca aceasta situalie nu era uniforms la nivelul Tntregiitari, iar varialiile erau chiar foarte marl Spre exemplu, I.S.J. Alba introducea 19 informalori inlr-o casa de inlalniri, LS.. . Satu Mare 12, J I.. .J. Bistrita Nasaud 11. in vreme ce aile inspectorate aveau cate 0 casa la 2 agenti(ibJdem, f. 11). S 46 Refer.itorla baza de lucru a Securita\ii in 1968, vezi articolele semnale de ll.-eol Ion Petrescu, Baza de luau. 0 problema mereu aelua/a §i plina de raspundere (in A.C.N.SAS., fond Documenlar, dosar nr. 1.893, vol 2, ff. 50-58) §i de col. Dumilru Borsan, ConslJlu/rea baze! de lueru. 0 impottanla sarcina actua/a (in ibidem, vol, 1, f. 21). 47 Vezi Documentar privind cone/uziile ce se desprind din dinamica persoane/or urmarite de aparatul de securitale In perioada 1 ianuarie-20 decembrie 1968, intocmit in ianuarie 1969, in A C.N.SAS., fond Documenlar, dosar nr. 53, vol 29, f. 93. 48 A.C.N.SAS., fond Documentar, dosar nr. 88, vol, 4, f. 395.
45

19

Sursa:A.C.N.S.A.S.,fond Documentar,dosarnr. 81, vol. 3, f. 16. Cu toate acestea, existau in continuare domenii in care reteaua informativa nu raspundea nevoilor Securitatii, Spre exemplu, intr-un raport de analiza al Directiei I, din 19 seplembrie 1968, se preciza faplul ca; .pentru urrnarirea informativa a persoanelor suspecte pe linie de presa exis!a un rurnar mic de informalori ~i colaboratori, fapt ce nu da posibilitatea cunoasferii si stapanirii In bune conditii a problemelor de securitate. Situatie asemanatoare exisla si in intreprinderile poligrafice din principalele centre culturale, unde, desi exsta elemente care fac obiectul muncii organelor de securitate, nu au fost luate rnasuri de lucrare informativa a acestora (...) Reteaua informativa de la radio ~i leleviziune este inca redusa ca rurnar ~j calitativ

20

necorespunzatoars, din care cauza nu pot f preveni!e ~i descoperite la timp, in scopul lichidarii lor, actiunile ostile ce eventual s-ar pregatl ori comite"49. Printre masurils ce urmau a fi avute in vedere pe viilor figurau urrnaioarele: recrutarea unor informatori cu calilati si posibilitaii, care trebuiau sa sesizeze la limp .cele mai subtile aspecte de spionaj", in conditiile intensiflcan .schimbului de turi9ti"50, precum 9i supravegherea celor care plecau temporar din tara, in ideea identficarii intentiilor reale ale acestora. 0 atentie specials era acordata ~i romsnilor care se casatoreau cu cstateni straini, recrutarea acestora facandu-se in cadrul unei probleme speciale denumite "Alianta"5t. De asemenea, 0 sarcina cu caracter permanent pentru ofiterii de securitate era reprezentata d~ continuarea procesului de selectare ~i inlaturare din retea a acelor persoane care nu indeplineau "conditiile necesare muncii informative" . in final, dorim sa amintim faptul ca aceste rnodiflcarl survenite in slructura retelei informative a Securilatii au avut loc in perioada de relaxare .~ide aparenta liberalizare care a corespuns anilor 1966-1971. lncepand din anul 1967, Securitatea a trecut printr-un proces de transformare orqanizatorica, ce a debutal cu infiintarea Consiliului Securilalii Statului 9i a continual cu crearea inspectoratelor judetene de Securilate. Schlmbari au avut lac ~i la varful acestei institutii, in fruntea carela a fast numit un activist de partid, Ion Stansscu, al carui rol era acela de a subordona Securitatea lui Nicolae Ceausescu, secretarul general al C.C. al P.C.R. Din punct de vedere al practicllor Securitatii, au fast de asemenea inregistrate modificari de substanta Masurile represive dure din anii lui Gheorghiu-Dej au fast inlocui!e cu metode cu un caracter profilactic (avertizari, atenfionari elc.). Accenlul a fosl pus pe activitatea informativa, care
49

in acelasi document se arata 9i iaplul ca informatii mai detaliale referitoare la aceste probleme .sunt obtinute in general in urma rnasurilor luate in ultima perloada de limp, ea urmare a indicatiilor date de Consiliul Securilaiii Statului, deoarece vreme indelungata ln munca de securitate din aceste obiective s-au manifestat 0 serie de lipsuri, mulle din ele rnannestancu-se si in prezent, ceea ce a genera! necunoasterea 9i nestaparirea aclivilatii elementelor dusmanoase" (F. Dobre - coord., E. Neaqoe-Plesa, l. Plesa, op. cit., pp. 356-357). 50 Problematuri9tilor straini, $i indeosebi a ceta\enilor romani care in 1968 refuzaserasa se mai intoarca ln tara, avea sa fie dezMtuta in cadrul ~edinlei Secretariatului C.C. al P.C.R. din 8 aprilie 1969. Se arata faptul ca cele mai multe persoane eflate in aceasta situatle proveneau din zona de vest a Rornaniei, din Ardeal 9i Banat. Dumitru Collu punea aceasta situate pe searna numarului mare de turi$ti straini care vizitasera aceasta parte a \arii ln cursul anului 1968, preeizand ca: ,Organele noastre [de partid, n.n.] ~iale MAl. ~i de securitate au desfasurat 0 rnunca insuficienta de eunoastere a tendinlelor de a contracara anumite acliuni ale strainilor ~i de eunoastere mai de aproape cs ganduri au cei care 5e inscriu ~i vor sa piece in strainatate" (*** Romani in exil, emigratie §i diaspora .. , p. 167). Poate f consultat totodata $i un Raport privind organizarea §i desfa§urarea muncii informativ-<Jperative in Iandul turi§tilor straini ce ne viziteaz8 jara, redactat de C.S.S. la 16 decembrie 1968, document care tratsaza foarte detaiat aceasta situa\ie (A.C.N.S.A.S.,fond Documentar,dosar nr. 88, vol. 3, ft. 238-250). 51 A se vedea pe larg In A.C.N.SAS., fond Documentar,dosar nr. 86, vol 8, ff. 30-33 In aces! sens, erau punctsf 9i studia\i In vederea recrutarii tOii cetatenii rornani care incheiau astfel de casatorii, pentru ca ulterior din mijlocul acestora sa fie alese acele persoane care corespundeau eel mai bine nevoilor Securilalii.

21

necesita constituirea unei agenturi cat mai calificale ~i mai insemnate din punct de vedere calitativ. Pentru a transpune in pracfica aceste rnasuri, politica de cadre a fast axata pe promovarea ofiterilor cu studii superioare, in detrimentul fostilor ofiieri, cu 0 pregatire culturala nesatisfacatoaro, care Ireptat aveau sa fie treeuti in rezerva, Se urmaraa astfel ca ofiierii sa fie cat mai bine pregatiti, penlru a putea face fata sarcinilor tot mai complexe care Ie emu trasate". Necesitatea detinerii unei agenturi superioare a determinat conducerea Securitatii sa ceara ofiterilor sa treaca la epurarea retetei informative. Informatorii lipsiti de potential sau cei care nu dadeau randamentul scontat au fost astfel abandonati, fapt ce a dus la scaderea cu aproximativ 30% a nurnarulul de agenti ai Securilatii. Aproape simultan insa, s-a trecut la inlocuirea informatorilor exclusi cu persoane nou-recrutate, iar procentul eel mai ridicat avea sa provina din randul intelectualilor, 0 categorie sccisla care se pare cli raspundsa eel mai bine, din punct de vedere al pregatirii, nevoilor Securitaiii din acel moment.

THE SITUATION OF SECURITATE INFORMING NETWORK AT THE END OF 1968 During the relaxation and apparent liberalization period of the years 1966-1971, the activity of the Security organs suffered certain changes, because of which the repressive measures during Gheorghiu-Dej have been replaced with methods with preventive character (caution, warning, putting under public debate, positiveinftuencing, tattering the entourage etc.). Given that the repression of the previous years had reached its purpose, it was natural that the Security would put a stronger emphasis on the idea of prevention, The emphasis was put on the informative activity, the main instrument with which the repression organs have managed to extend their control over the Romanian society. In anticipation of the constitution of an agency superior to the one in the past, the emphasis was put on the quality increasing at the expense of a simple numerical increase. To this effect, an ample purge process has taken place against the informative Security network, by estranging the informers lacking qualities or informative possibilities. To balance the situation, persons with better education have been joining the network. To achieve this goal, the Security's staff policy have been concentrated on promoting the higher education officers at the expense of the former officers, who had an unsatisfying cultural education and who gradually were to become reserves, The purpose was for the officers to be as better educated as possible, in order to manage the more and more complex tasks which were taking shape.

52 La 1 iulie 1968, la 0 convocate cu cadrele ce lucrau pe linie de contraspionaj in unitiitile centrale ~i teritoriale de Securilale, Ion Stanescu, preseeintele C.S.S" afirma urmatoarele:.Este necesar ca in viitor sa se acorde mai multa atentie acestui aspect al pregatirii,organizandu-sediferile aqiuni pe aceasta linle. Ave!i de·a face Tnmunca, de regula, eu oameni culti. abili, cu 0 bogata experienta de viata, Tncare multi sunt cetatenistraini, Fara 0 astfel de pregatire,pe care trebuie sa 0 perfectionaf neconlenit,nu ve] reusi sa face] fata sarcinilor" (A.C.N,S.A.S., fond Dacumenlar,dosar nr. 86, vol. 4, f. 105).

22

Actiunea uDenigratorii-84"
Valentin Vasile in cadrul fiecaru: stat, atat democratic cat ~i lotalitar, extsta cel putin 0 institutie care supravegheaza informativ-operativ enti!atile social-economice ~i politice. in Romania calor patru decenii de regim politic de esenta totalitara, Securitatea (institutie administrativa, denumita si redenurnita in funclie de organ:izaril,e ~i reorganizMle succesive: Directia Generala a Securitatii Poporului, Directia Generala a Securitatii Statului, Consiliul Securitatii Statului, Oepartamenlul Securilatii Statului) s-a doveoit un instrument exlrem de eficace in exercilarea unui control cal mai strict asupra Tntregii societa]. in speclrul larg de actiuni al aeestei instituiii se regasesc ~i cele privind orientarile religioase ale populatiei, cunoscute sub denumireaqenerica de "problema sects-cute". Articolu.1tsl propune sa prezinle cateva din metodele uzitate de Securitale pentru a intra in posesia unor informalii referitoare la cetatenii occidentali, considers] .emisari ai organizatiilor religioase internafionale'", aflati in vizita in Romania anilor '80. Baza dccumentaraa fost asiqurata de Arhiva Consiliului National penlru Sludierea Arhivelor Securitatii fimd completata ~i de alte surse istoriografice care ofera informalii despre relatiile externe ale Rornaniei cu statele occidentale si reactiile acestora fata de lncalcerea frecventa alibertatii religioase. Anii '80 reprezsnta] de relatiile rornsno-americane eu 0 importsnta cornponenta economica, concrefizata prin reconfirmarea Clauzei natiunii eelei mai favorizate (acordate Romsniei in 1975), dar ~i de cererile repetate de respectare a drepturilor omului cu accent pe respectarea liberta!ii religioase ~i dreptului deemigrare. Relaliile economiee au cunoscut un regim privilegiat pana Tnanul1988 (schimburi comerciale, importuri de produse fara taxe vamale s.a.) cand auloritalile romane au decis sa renunle la reinnoirea clauzei asa cum era prsvazuta prin conditiile acordului Jackson-Vanik ce interzicea acordarea clauzei statelor care nu respectau dreplul cetalenilor la emigrare sau Ie conditiona plecarea definitiva din tara in urma aehitarii unor taxe nominale2. Vizita delegaliei occidentale conduse de Mark Siljander in Romania in anul1984 Cu privlre la respectarea drepturilor religioase, acestea au reprezentat obiectul vizilelor unor delegatii sraine in deceniul opt pe baza mai mullor relatari ale membrilor cultelor religioase din Romania (in special, neoprotestanle) care sernnalau abuzuri din partea autorilatilor rornane.

l'

Florica Dobre (coord.), Elis.-Neaqoe-Plesa, liviu, Plesa, Secutitafea.Slrucfuri-cadre. Obiective §i metode, vol. II (1967-1989), Bucuresti, Edilura Encidopedica, 2006, p. XXI. Z Joseph Harrington, Bruce Courtney, Re/atii romano-americane 1940-1990, la§i, lnslitulul European, 2002, p.334.

2J

liberlatile religioase ale cetatenilor rornani erau reglementate prin mai mulle acte normative interne (Constitutia Romaniei din 1965, Codul Penal din 1968) dar gi de adoptarea unor acle intemaflonale. La 1 august 1975 Romania a semnat Aclul Final al Conferin!ei penlru Securitate gi Cooperare in Europa de la Helsinki. Doeumenlul final prevedea respectarea drepturilor si liberlatilor fundamentale ale omului, inclusiv a convingerilor religioase. Slate I.eparticipante se angajau sa respecte liberlatea individului de a practica singur sau in comun religia acjonand dupa imperativele propriei sale congtHnte3. Problemele cultelor existente in Romania au preocupat S.u.A. prin prisma acordurilor economice bazate gi pe respectarea dreplurilor omului, aspecte subliniate $i in timpul vizitei lui George Bush (vicepresedirtele S.. .A.) in Romania din loamna anului 1983. U La dineul oficial (18 septembrie 1983), ofieialul american a tinut sa precizeze: "...trebuie sa colaborsm pentru a ne asig.ura ca idealurile de la Helsinki [... ] sun! transpuse in practica, rnai ales in ceea ce priveste drepturile omului, inclusiv contactele umane gi emigrarea"4. in dorinta de a verifica autenticitatea informatiilor conform carora drepturile religioase erau incalcate gi a nerespectarii dreplului la emigrare au fosl efecluale mai multe vizile ale unor delegatii occidentale in Romania intre anii1982-1988. o astfel de viz ita s-a consuma! in perioada 10-17 deoembrie 1984, delegaiia straina fiind fermata din 14 persoane (Mark Siljander5 Eugene Huff6 si Tom Riner, membri ai Congresului statului Kentucky, David Atkinson $i Tom Clarke, parlamentari britanici, precum ~i reprezentanf ai unor organizatii religioase cu preocupari in domeniul drepturilor omului: Jeffrey Collins, Samuel Shropshire, Glenn Allen Jones, Olen Griffing, George Gustafsson, Richard Nelson, Caroline Sundseth, Lynn Buzzard ~iCimron Campbell) ounoscute cu atiludine crinca la adresa Romaniei. Departamentul Securilatii Statului, pentru a cunoaste natura activitalilor ce urmau a fi desfasurate de membrii grupului, a elaborat un plan de masuri privind acliunea de supraveghere informativ-opera!iva eunoscuta sub numele "Denigratorii-84. Diversiune social-politica $i ideologica S.UA", actiune confinuata ~i in anii urrnatori avand ca principal obiectiv Elis Neagoe Ple~a, liviu Plasa, Cultele neoprotestante din Romania in perioada 1975-1989 in Partidul, Securitatea §i Culte/e. 1945-1989,Bucurssti, Editura Nemira, 2005, p. 353. 4 Joseph Harrington,Bruce Courtney, op. cit., p. 332.
3 5

in varsta de33 ani, deputatin Congresul SUA din 1981;.coautor, impreuna cu deputatul Tom Lantos (care a trimis in cadrul delega\iei pe consilierul sau Rick Nelson), a proiectului de rezolute nr. 147 introdus in Camera Reprezentanjlor in care se fae referiri iij aprecieri denigratoare cu privire la situata nationalita\ii maghiare .din Romania iii a participal la dernonsfrafla antromaneasca (31 mai 1984) organizata la Washington de gruparile iredentiste maghiare din SUA (iii-a exprirnat public sprijinul pentru aceste orqanizatii), (A.C.N.S.A.S.,fond Documentar, dosar nr. 8252, vol I, f. 23). . 6 A intocmit un raport cu contnut nefavorabil\tirii noastre, care a stat la baza depoziliunii neg·ative prezentate de el cu oeazia audierilor din Camera Reprszentantlor in iulie 1983, pe marginea revalldarii clauzel na~iuniieelei mai favorizate pentru Romania.in noiembrie 1983, Eugene Huff lmpreuna eu satia sa iii aile 9 persoane, pastor! iii credinciosi bapfisf iii penticostali, a vizitat din nou Romania, manitestand interes fata de soarta unor persoane ese-zis persecutate psntru crednta lor religioasa (Beniamin Cocar iii loan Negrutiu,pastori bapfisti), (A.C.N.SAS., fond Doeumentar,dosar nr. 8252, vel I, f. 23-24).

24

supravegherea strainilor veniti in Romania cu scopul declarat de a constata daca sunt respectate drepturile omului, cu precadere libertatea religioasa. lnlorrnatiile culese de lucratorii Securilatii se reqasesc intr-un dosar cu 5 volume ~i sun! constituite din note informstive', nota-convorblrl', note T.O. (tehnica operativ8)9 ~i planul de masuri10 adoptat de D.S.S. ~i aprobat de Ministerul de mteme." Ointre rnasurile cuprinse in respec!ivul plan, amintim: 1. .Prin posibilitaiile de care dispun Directia a III-a (Contraspionaj) ~i U.M. 0544 (Centrul de Informalii Externe), se va actiona pentru obtinerea de noi dale despre membrii grupului de straini, precum ~i programul acestora; . 2. Direcfille I (Informatii interne), a III-a (Contraspionaj), U.M. 0544 (Centrul de lnforrnati Externe), Securitatea Municipiului Bucuresti ~i securita!ile judetene asigurau supravegherea informativa a grupului pe toata durata sejurului; 3. Oirectiile I, a III-a, UM 0544 ~i Serviciul «D» (dezinformarea cenlrelor de spionaj), vor lua masuri pentru determinarea membrilor grupului de a avea 0 atitudine cal mai favorabila tarii noastre. in aces! scop, printr-o cornbinafie operative, Ii se va piasa un memoriu contratacut, redactat in numele unor persoane din care Romania, care au primit aprobarea de emigrare in S.UA si care nu au reusit sa obtina viza de intrare in aceasta tara, din partea aulorita!ilor americane. Oe asemenea, in situatla ca Eugene Huff ~i Tom Riner vor evita contaclele oficiale cu conducerile cultelor baptist ~i penticostal, prin posibilitajfe Directiei I ~i Serviciului «0», se va elabora ~i transmite la Ambasada S.UA, proteste in care sa se condamne activitalea inamicala a acestora, care Ie aduce deservicii lor si raporturilor spirituale cu corrunitati similare din S.U.A.

7 Documentce contne lnforma\iifurnizatede colaboratoridespre persoanasau situa\ii aflate in obiectivele de lucru ale Securita\ii (Cristina, Anisescu, Silviu B, Moldovan, "Parfituri!e Securitatii", Editura Nernira,

nota cuprinde dale despre intalnirea dintre presedintele Deparlamenlului Cultelor (Ion Curnpanasu)~i delegatiastraina (17 dec. 1984); disclJ\iiles-au concenlrat pe rnasurileadministrativeadoplatede autorits] (daramarea bisericii baptiste din Bistrita, interzicerea dreplului de a predica penlru loan $tef, Buni ~i BeniaminCocar, necesitalea reconstruiriiunor case de ruqaciuni) ?i clarificareasituaiiei preotuluiortodox GheorgheCalciu Dumitreasa(A.C.N.S.A.S.,fond Documentar,dosar nr. 8252, vol. I, f. 62). 9 Nota se refera la continutuldiscunilorpurlate de membriideleqatei prin amplasareade tehnica operativa (microfoane),in camerelede hotel. De alttel, termenulde tebnlcaoperafivaeste definit drept .totaitatea mijloacelorde tehnice de urrnarire?i supravegherea unei persoanesau oricarui alt obiectiv vizal de Securitate, ce consta in folosirea mijloacelorde interceptare-radio,instalare microfoane, convorbirilortelefonice,video sau fotografie"(Cristina,Anisescu,Silviu B, Moldovan,op. cit., p. 693). 10 DocumentIn care se gaseau planiticate actiunile Securita\ii privind urrnarirsa sau supraveghereaunui obiectiv (persoana, grup de persoane, obiectiv). Con\inutul acestui document facea referire la etapele urmaririi sau supravegherii,metodele ~i lehnicile folosite, sarcinile date informatorilorlmplica] in actiune, ofiterii desernnaf pentru realizarea acesleia, termenele limila de finalizare ale fiecarei etape (Ibidem, f.
B

Bueuresti, 2007, p. 690).

691).
11

AC.N.S.A.S., fond Documentar,dosar nr. 8252, vol. I. f. 2.

25

Direc!iile I, a III-a ~i Inspectoratele Judetene de Securitate, vor intreprinde masuri informaliv-operative complexe de controlla locurile de cazare, la sediile cultelor neoprotestante si in alte locuri vulnerabile pe care membrii grupului Ie vor vizita in scopul prevenirii si contracararl oricaror actiuni anurornanest. din partea IOr"12. Dupa cum am precizat, motivele declarate penlru vizila lntreprlnsa in Romania au vizat .obfinerea ~i verificarea intormatiilor ~i datelor cu privire la modul cum sunt respectate drepturile omului in Romania, indeosebi cele religioase ~i ale naiionalilaiilor conlocuitoare. Majoritalea membrilor deleqatlei vin in tara noastra cu idei preconcepute, tendentloase ~i ostile, iar unii dintre ei au actonat anterior dusrranos la adresa Romaniei"13. Cuvinte de genul "ati!udini dusmanoass, ostile, acnum antiromanesfi, activitate inarnicala" sun! intalnite in mod frecvent in notele ~i rapoartele informative intocmite de organele de securitate ~i care respectau limbajul oticial promovat de regimul politic fata de atitudinile nefavorabile exprimate la adresa Rornaniei. Programul delegatiei a fost stabilit de comun acord cu autorilatile de la Bucuresf si se prevedea efectuarea mai rnultor vizite in iara pentru a intra in contact direct cu credlnciosi cultelor religioase baptiste ~i penticostale (oticialii rornani incercau sa arate ca libertatea religioasa ~i drepturile omului, in general, sun! respectate). Dar pana la inceputul propriu-zis al vizitei, membrii grupului au participat la 0 recepte oferita de Ambasada S.U .A. la Bucuresf (11 decembrie 1984), iar David Funderburk (ambasadorul S.U.A. in Romania)14 a furnizat conationa'llor sai urnatoarele lnformafil: "una din 3 persoane este informator, rornanii nu pot sa ocupe funcili de profesori sau rnaisfri dace nu sunt cre~tini; legea interzice rornanilor sa aiba contact cu strainii; rornanii folosesc diferite metode ~i mijloace de control asupra camerelor (de hotel); guvernul i~i face un joe cu S.U.A. din a lasa sa se creada ca el ia singur deciziile, si-si rezolva independent problemele de stat; esle un stat militar condus de 0 mana de oamsnt'", date culese de organele de Securitate dintr-un jurnal apartinand lui Lynn Buzzard" ~i .consultat" in timpul unei perchezijii secrete in camera de hotel din Media~. 17 De allfel, activitatea delegatiei ,Denigratorii" a fost atent momtorizata prin recrutarea a 16 informalori din randul cultelor, efectuarea a 14 percheziti secrete, inslalarea de mijloace T.O.
12 13

Ministeruluide Interne,CabinetulAdjunct al Ministrului. Diplomat american, aflal la post in perioada 1981-1985, cunoscut pentru opiniile critice adresate autoritatilor de la BUGure~ti de nerespectarea drepturilor religioase; despre experisnta traita in Romania fala atlam informalii interesante in lucrarea aparula sub ssrnnafura sa, Pinstripes and reds: an American ambassador caught between the State Department and the Romanian Communists, 1981-1985, Selous Foundation, Washington, 1987 (tradusa in limba romana, Un ambasador american intre Departamentul de Stat §i dictatura comunista din Romenia, 1981-1985, Constanta, Editura Dacon, 1994). 15 Ibidem, f. 87. Hi Membru al delegaliei, director execuliv la Societatea Crestina Legala (traducerea denurnirii respectivei organiza\ii se reqaseste In notele intocmile de lucratorii Securitatii).
14 17

Ibidem, f. 3-4. Ibidem, f. 24; citatul esle preluat dintr-o nota informativa intocmita de U.M. 0544 fiind adrssata

Ibidem, f. 87.

26

(Tehnica Oaerafiva) in camerele de hotel ~i la intalnirile ce au avut loc cu prilejul meselor oferite de autoritatile locale, tnrnanarea unor scrisori "de protest" de catre reprezentanti ai cultului reformat". Grupul s-a impartitin doua delegatii; una dintre acestea a ajuns la Oradea in ziua de 12 decembrie 1984 fiind intampinata la Aeroportul din localitate de secretarul Consiliului Popular Municipal, de reprezentantul Cultelor ~i de pastorii bapfistl Paul Negrut si Nicolae Gheorghita; de asemenea, lucratorii Securitatii au inceput actiunea de fila) asupra celor 5 obiective (membrii respectivei delegatii) care au primit urmatoarele nume conspirative: "Hector" (Eugene Huff), .Ricu" (Tom Riner), "Carla" (Caroline Sundseth), "Aron" (David Atkinson) si .Torna" (Thomas Clarke)19. Din analiza si observatiile celor implica!i in actiunea de supraveghere a rezultat ca "turi~tii straini" au respectat programul stabilit §i singurele incercari de a obfine informalii pe dii ocolite a fos! Eugene Huff care s-a deplasat la locuinta lui Gheorghe Gavri§ (baptist] §i timp de 75 minute a diseutat eu paslorul Paul Negrut ~i Aurel Musca (nu se eunosc date despre continutul conversaiiei).20 In timpul vizitei, delegatii straini s-au interesat de situatia nationalilatii maghiare din eras $i a liberlalilor cultiee (in timpul slujbei de la Biserica baptists nr. 2 Oradea au indemnat credinciosii la rugaeiuni $i la atragerea de noi adep] la acest cult)21. Coneluziile vizitei sun! exprimate lntr-o sinteza informaliva si din care citarn: "dupa aprecierea noastra grupul a parasit Oradea cu Irenul spre Cluj, intr-o arnbianta $i atmosfera plaeuta, nu s-au aratat suspiclosi dificili din aces! pune! de vedere fiind Gheorghita eu prioritate, apoi Negrut, Musca $i Lascau"22. Daca 0 parte a delegatiei a plecal de la Oradea la Cluj, cealalta parte s-a aflal la Sibiu (12 decembrie 1984) si era fermata din Mark Siljander cu sota, George Gustafsson (avocatul orqanizajiei Jemeile ingrijorale din America") $i Lawrence Urly (atasat al ambasadei SUA la Bucuresti). Escala de la Sibiu nu era intamplatoare, tntrucat, urrnarea problema paslorilar baptisti Beniamin Coear $i loan $tef din ora§ul Media$ (calfica] cu activilate ostila tarii, aeuzati ea predica fara a avea calitalea oficlala de pastori §i mai mull, primul era acuzat $i de furt din Biseriea pe care 0 conducea). Un alt rnotiv al opririi la Sibiu I-a constituit efeduarea unei vizite la familia Zultner din comuna Copsa Mare (rude ale congresmanului Mark Siljander) episod eonsumat in aceeasi zi, In 13 deeembrie 1984, deleqafia s-a deplasat la Bistrita, fiind cazata la hotelul .Coroana de Aur"; de
1B 19

A.e,N.SAS., fond Documentar,dosar nr. 8252, vol. I, f. 228,

Ibidem, vol III, f. 389. Ibidem, f. 395, Ibidem, f. 393; cu privire la preciea, In sintsza realizata de organele de Securitate, se cementa: ".. au

20
21

debita! tot felul de prostii, discutiile au fast inregistrate, nici eel putin nu s-au ghidat dupa a ternafica sau ceva din Biblie, fiind foarte dezordonan, dar au lasat sa creada credinciosli lac-ali ca ei sunt alaturi de acesfia, de suferintele lor. Se refereau la demolarea unei biserici (Bisericade la Bistriia).. ". 22 Ibidem, f. 394; problemele nu erau legate de prezenta delegaiiei stralne ~i a lucrurilor constatate, mai deqraba pericolul era dat de pastorii bapti~ti care puteau sa infiuenieze considerabil pozita vizitatorilor englezi ~i americani.

27

L___

precizat ca, celalalt grup aflat la Cluj s-a aflat pentru cateva ore la Blsfrita pentru a vedea biserica din oras ~i a purta discutii cu ceilalti membri ai grupului. Scopul declarat al vizitei deleqatiei straine in localitate era legal de silua\ia bisericii oaramaie In noiembrie 1984, Cu 0 vechime de 30 ani, cladirea era cuprinsa intr-un plan de sistematizare, credincio~ii baptisf primind asiqurari ca vor pulea construi 0 noua cladire; doar ca au intra! in posesia unei locaiii vechi. Ei au conta! ca Ii se va da permisiunea sa 0 renoveze ~i au inaintat propuneri, in acest sens, autoritatilor judstene in anul 1982. Pana in iunie 1984 nu au primi! nici un raspuns ~i au inceput sa lucreze fara nici 0 autonzatie. Cererea, a prirnit aviz favorabil dar tara lucrari de extindere a cladlrli (prevedere incalcata de baptisti) ~i ca rezultat al nerespectarii deciziei, secretarul Consiliului ora~ului Bistrita a holara! sa fie demarata operajunea de distrugere a acoperisulul (3 noiembrie 1984) ~i ulterior a dernolarii clad irii (7 noiembrie 1984). in dimineata zilei de 14 decembrie, la Consiliul Popular Judetean Bistrita Nasaud, au avut loc eonvorbirile oficiale dintre autoritatile locale ~i membrii delegatiei pe marginea situatei biserieii baptiste din locaHtate. Oficialilaiile rornane au aratat ca decizia a fos! pe deplin jusfificata lntrucat credinciosf bapti~ti au caramat vechea cladire ~i au ridicat una noua ~ichiar mai exfinsa fata de cea veche (autorizaua viza doar operafiuni de renovare-consolidare), astfel lncat, sifuatia a fost lamurita ~i formal membrii delegatiei nu au mai eerut alte explicalii23, La finele discutiilor, Mark Siljander ~i-a exprimat speranta ca problema bisericii baptiste din Bislrita va fi rezolvata favorabil ~i intentione sa se relntoarca in vara anului 1985 pentru a vedea finalitatea demersurilor delegatiei. in jurul orei 13.00, strainii au paraslt orasul Bistrila cu intentia de a se deplasa la Media~ unde au ~i ajuns la ora 18.35. La sosirea in localitate au fast cazati la ho!elul "Central" ~i lncapand cu ora 19.30 au participat la serviciul religios de la biserica baptista. Inspectoratul Judetean de Securitate Sibiu, Serviciul "F", printr-o nola de filaj, intocmita la 17 decembrle 1984, prezenta in detaliu vizita delegatiei in orasul sibian24 Discutiile purtate in cadrul slujbei s-au dovedi! destul de relevante asupra poziiiilor reale ale membrilor delegatiei. Mark Siljander, Tom Riner, David Atkinson ~i Cimron Campbell au semnalat 0 serie de ingrMiri asupra comunitatii baptiste pe linia libertaiilor reJigioase ~i amestecul statului in treburile de cult. in anumite fragmente din discursurile lor, vorbitorii au facut referiri la respectarea drepturilor omului ~i au promis sprijin credinciosilor din Rom.ania25.
Ibidem, f. 193 bis; reacfia sincera a membrilor delega\iei cunoscuta ~i mai clar, in urma folosirii intorrnatilor obtirute prin inslalarea mijloacelor de lehnicii oparafiva in sala de mese a hotelului ,Coroana de Aur" oand reprezentantii americani, la micul dejun servil alaturi de pastorul Nicolae Manzat, au recunoscutjustetea deciziei 24 Ibidem, f. 154-155; grupul de 11 persoane lntarnpinat de pasloruI Cocar ~i solia, paslorii loan Stef ~i Francu Delega\ia direciionata spre biserica baptista pentru lua parte la slujba religioasa. La ora 23,10, 7 membrl ai grupului au plecat spre hotel, iar alte 4 persoane s-au indreptat catre stapa C,F.R. Media~ penlru a pleca la Bucuresti. A doua zi dupa servirea micului dejun, strainii au purtal discutii la Consiliul Popular ~i au vizilat orasul. Dupa amiaza, grupul insolil ~i de Beniamin Cocar a parasit localitalea pentru a ajunge la Simeria, judoHunedoara (un all punct prevazut in agenda delegatiei anglo-americane),
23 25

Ibidem, f. 188,

28

Pe parcursul vizitei s-au folosit noua surse care au acfionat pentru inffuentarea pozitiva, metoda folosita de Securita!e in cazul unor persoane cu rnanitestari ostile fata de regimul comunisl, pentru a Ie delermina in mod indirect (prin intermediul informatorilor, gefilor ierarhici, prietenilor, familiei) sa renunte la atitudinile sau actiunile lor26, a lui Mark Siljander, George Gustafsson ~i David Atkinson, Folosind 0 cornbinatie, s-a reuslt plasarea a cinci materiale a carer coo] nut aratau ca sunt respeetate drepturile si libertatile reliqioase." Dupa orasul Medias a urmat 0 noua calatorie, dar in judetul Hunedoara (i5 -16 decembrie 1984). Ce s-a intamplat cu grupul de la Cluj? in ziua de 13 decembrie 1984, ora 15.13, trenul rapid 36 din direciia Oradea a sosit in statla C.F.R. Cluj, moment in care din .trenau coborat membrii delegatiei, printre care se gaseau ~i obiectivele .Ricu" (Tom Riner)", .Aror" (David Atkinson)", "Carla" (Caroline Sundseth), .Torna" (Thomas Clarke) ~i "Hector" (Eugene Huff), fiind prrni] de catre Tepes Holnarescu (imputernicitul Cullelor) §i alte 4 oflcialita] culliee din localilate. . Dupa indeplinirea formalilalilor de cazare la hotelul "Belvedere", delepatia s-a deplasat la Bistrita revenind in Cluj dupa miezul nopiii. in dimineata zilei de 14 decembrie, Eugene Huff ~i Harry Franklin Greaves au plecat spre Bucuresti cu 0 cursa aeriana a liniei TAROM. La micul dejun s-au purtat mai multe discutji intre oficialitatile prezente ~i unii membri ai delegatiei asa cum rezulta din datele obtinute cu ajutorul mijloacelor T.O. de iucratorii Securitatii. Cu privire la relatiile dintre Biserica ~i Stal, un vorbitor (membru al grupului neidenlificat ) affrma: .Doua cuvinte pe care le-arn auzit repetate seara trscuta destul de des, descriu cel mai bine ~i ele sunt: colaborare sau compromis. intrebarea mea este acresata domnului inspector al cullelor. A~ dori sa-l intreb daca esle crestin sau nu, sau daca i se ingaduie sa fie erestin sau dacs nu este crestin, atunci cum reu~e~te sa-sl faca daloria penlru a-I ajuta pe crestini, Aceasta esle inlrebarea mea">. Tepes Hoinarescu (imputernicitul Cultelorj s-a vazut obligat sa-~i prezinte pozjia intr-o forma rnultumitoare atat pentru delegatii straini, cat §i sa nu incalce legile tarii. Declarafia, in patiile eele mai semnificative, poate fi redata in randurile urmatoare: "La origini sunt ortodox, pe parcurs mi-am format 0 convingere proprie. Faptul ca sunl la origine ortodox, rna face sainteleg viata religioasa a cultelor [... J. Eu trebuie sa fiu impartial cu toate cullele in spiritul Constituiiei care spune ca toate cullele sunt egale"29. Convinsi sau nu de vorbele imputernicitului cultelor din Cluj, delegatii si-au continual vizita in orasul de pe malul Somesului, La Consiliul Sfatului Popular, incepand cu ora 13.30, s-a desfa§urat 0 scurta intrevedere cu Gavrila Groza (secretarul comitetului executiv), prilej pentru a expune problemele minoritatii maghiare de catrs Richard
II"

26

Carmen, Chivu, Mihal, Albu, Noi §i Securitatea. Viata privata §i publica 8§a cum reiese din tehnica operativ8, Pitesti, Editura Paralela 45, 2006, p. 208. 27 A.C.N.SAS., fond Documentar, dosar nr. 8252, vol. III, f. 189. 28 Ibidem, f. 235. 29/bidem.

29

Nelson (asistentul congresmanului american Tom Lantos) §i a primi raspunsuri oficiale care nu-i inspirau acestuia prea multa incredere3o. intalnirea a luat sfarsit la ora 14.15 ~i peste 0 ora §i jumatate, grupul a parasit orasul Cluj lndreptandu-se, cu trenul, spre Media~ pentru a se alafura celor scsi] de la Bistrita. Evenimentele consumate in urbea asezata Tn bazinul mijlociu al raului Tarnava Mare au fost deja prezentate si nu vor mai f reluate (situatia pastorilor baptisf nerecunoscuu, intentarea unui proces unuia dintre ei sub acuzafia de furt din biserica unde predica). parte a deleqafiei fermata din Tom Riner, Caroline Sundseth, Richard Nelson, Cimron Campbell, Olen Griffing, Glen Allan Jonas si sona insotiti de pastorul Beniamin Cocar aw ajuns la Simeria in seara zilei de 15 decernbrie 1984, ora 17.00, fiind inlampinati de autoritatile locale si pastorii baptisf Petru Dugulescu §i Liviu Ficu; De la statia C.F.R. au plecal spre Hateg la bordul unor autovehicule puse la dispozlne de catre comunitalea baptists. Folosind 0 combinate, prin intermediul unei persoane de incredere care frecventa Biseriea Baptista din Hateg, organele de Securitate au piasa! 0 serisoare eu continut cornpromitator la adresa pastorului baptist Dugulescu Petru, unui cetatean strain din grupul "Denigratorii-84" in ziua de 15 decembrie 1984 la !erminarea serviciului religios; scrisoarea preluata in mod discret nu a facut obiectul unor comentarii Tnpublic31. in ziua de 16 deeembrie 1984, delegatia s-a deplasat la Re~ita (discu!ii cu oficialitatile locale) ~i Lugoj (au asistat la serviciul religios §i au servit cina). La orele 23.00 grupul a plecat la Bucuresti spre a reintregi delegatia §i a participa la convorbirea planflcata pentru 17 decembrie 19841a Departamentul Cultelorv,

Tentative ale delega1iei de a·1contacta pe preotul Gheorghe Calciu - Dumitreasa Agenda vizitatorilor cuprindea ~i 0 lntalnire cu preotul ortodox Gheorghe Calciu Dumitreasa; soarla acestuia a interesat, in mod deosebit, delegatia venita in Romania. Din cauza protestelor exprimate public fata de politica regimului eomunist, clericul a avut de suferit, fiind arestat, judecat ~i condamnat la 10 ani de inchisoare. Condamnarea abuziva din 1979 a starnit un val de reactii in sfrainatate, sensibilizand forurile §i organismele internatonale. Din cel 10 ani de condamnare (comutati ulterior la sapte ani ~i jumatate), executa numai cinci; sub presiunile internationale, numele sau a fost vehiculat §i in negocierile pentru Acordarea Clauzei Natlunli eelei mai favorizate, s-a decis eliberarea acestuia in 20 august 198433. nota intocmita de Unitatea Specials "T" (de instalare si exploatare a tehnicii operative) informa despre toate demersurile americanilor pentru a-I putea intalni pe Calciu Dumilreasa. In ziua de 14 decembrie 1984, la ora 9.41, preotul lrnpreuna cu sofia au plecat la un medic

Ibidem, f. 225. Ibidem, f. 181. 32 Ibidem, f. 192. 33 Teslamentul Parintelui Calciu (1925 - 2006). Ul/imele sale cuvinte, cu un poriret biografic §i §apte evocari, Bucuresti, Editura Christiana, 2007, p. 32.
lD l1

30

stomatolog si au revenit acasa dupa aproximativ 80 minule. ln jurul orei 11.00 parintele Calciu a telefonat la ambasada S.UA ~i i-a transmis lui Noel Pasdral (consilierul politic al ambasadei) urmaloarete: .lnvit la mine, ca pe 0 persoana parficulara, pe congresman. Sunt urmarill inchid! La revederel">. Jeffrey Collins (Christian Response International, membru al delegatiei anglo-americane) a telefanat la ambasada si a purtal un scurt dialog cu Noel Pasdral fiind informat ca a sunat prietenul sau, Calciu Dumitreasa, care a propus efectuarea unei vizite la locuinta acestuia. David Funderburk, arnbasadorul S.UA la Bucuresfi, aprecia ca era soflcienta prezenta a doua persoane la intalnire si i-a propus pe Jeffrey Collins ~i Mary Witt (secrelara diplomatului american). La ora 12,18 Noel Pasdral a avut 0 convorbire telefonica cu Mircea Raceanu (oficial MAE.) despre nota trirnisa de ambasador, in ziua precedents, prin care se solicila aprobarea unei vizile la domiciliul parinlelui Calciu. Consilierul american informa ~i despre tenlativa a doi membri ai ambasadei de a-l vedea pe preo! (in ziua de 13 decembrie) penlru probleme consulare de rutina (motivul oficial), insa organele de Militie au impiedicat aceasta intrevedere. in timpul discutiilor eu miliiienii, sotii Calciu au lest la baleon si au cerut pasapoarte pentru plecarea definitiva din Romania> (din informatiile existente in respectiva nota exista date conform carora preotul Calciu s-ar f adresal personal ambasadei maniiestandu-si donnta de a emigra in S.U.A.). La finalul discutei dintre cei doi ofieiali, Pasdral a cerut 0 pozitie clara din partea Romaniei fata de cazul .Calciu Dumitreasa" (aprobarea pleearii din tara !?i vizitarea preotului de cane delegatia americana). Auloritatile romans au refuzat lntalnirea si dupa mai pufin de un an, i s-a impus preotului "soluiia" de a parasi tara. Dupa un scurt papas european (Elvetia $i Franta) parintele Calciu s-a stabilil in S.U.A. (unde i se acordase deja "cetaienia de onoare"J3B. in ultima parte a vizitei, consurnata la Bucuresti, delegatia anglo-americana a efectuat vizite la mai mulle biserici baptiste !?ipenticostale si a purtat 0 runda de discutii la sediul Uniunii Baptiste din Bucuresti cu dr. Vasile Talpos (secretar general) ~i loachim Tunea (consilier cu relatii extern e) privind problemele de ordin reiigios din Romania ~i precizarea pozitiei Bisericii Baptiste (de altfel, !?iexplicabil pentru acele vremuri, opiniile Uniunii Baptiste erau in conformitate cu cele promovate de autoritatile poltice)".

34 35

A.eN.SAS., fond Documentar,dosar nr. 8252, vol. I, f. 208. Ibidem. 36 Testamentul Parinte/ui Calciu ... , p. 33; dupa a existenta zbuciurnata, preotul a murit la 21 noiembrie 2006, lntr-un spital din Washington (initial a fast tratat la Bucuresn)~i a fast adus in Romania (ca ultima dorinla a defunclului)fiind ingropalla ManastireaPetruVoda,judoNearnt, (Ibidem, p. 93-94). 37 A.e.N.S.A.S., fond Documentar,dosar nr. 8252, vol. I, f. 51-56.

31

Reac\ia Securitatii

fata de vizita in Bucure~ti

a delegatiei straine

Directia I si Serviciul ,,0" au intocmit 0 nota-report (nr. 0/00295057/20 decembrie 1984) din care rezulta masurile informaliv-operative adoptate cu privire la delegatia straina prezenta in Bucuresti in zilele de 15, 16?i 17 decembrie 1984, in baza planului aprobat de conducerea Oepartamentului Securita~ii Statului in acuunea .Deniqratori i-84", Servici ul ,,0" in cooperare cu Oirectia I au intreprins doua rnasuri in legatura cu Mark Siljander, dupa cum urmeaza: 1. prin oornbinajli operative, i-au fost plasate congresmanului Mark Siljander doua documente corrrefacute, elaborate prin grija Serviciului ,,0". Primu/, sub forma unui protest din partea unui grup de eetateni rornani care au primit aprebarea autoritatilor rornane de a emigra in SUA ~i autoritatile americane nu au acorda! viza de intrare ~i condarnna politica duplcitara a acmnistratlei americane, care pe de 0 parte, prin diferile metode, incila oamenii sa-si paraseasca patria, iar pe de alta parte, neacordandu-ls vizele de intrare limp indelungat Ii pune intr-o situatje precara." Gel de al doi/ea document, lnmanat dupa oficierea slujbei la una din casele de cui! din
Membrii deleqatiei au discutat pe marginea ma!erialelor exprirrandu-s serioase rezerve asupra valabilitatii acestora. Din continutul scrisorii redam un fragment reprezentativ: .Domntor reprezentanf americani, o noua raza de speranta ne lndeamna sa va adresam aceasta scrisoare Apel-Protest care izvoraste din sufietul amarat a peste 2.500 de romani aflati Tnlr-o siluatie drarnatica Este 0 scrisoare apel pentru ca incercarn sl prin Dvs, sa aducem la cuno~tin\a Congresului SUA ~i a Domnului Pre~edinte Reagan situatia noastra disperata, care !rebuie sa inceteze cat mai curand, spre mandria ~i cinstea unei mari puleri democrate cum se declara America. Noi ne-am deds sa ne stabilim in USA unde avem rude, prieteni, cuno~linte ~i unde credem ca ne vern realiza profesional ~i uman. Nu va ascundem ca in luarea aceslei decizii am fost influenta\i de de-a lungullimpului ~i de cele auzite la Vocea Americii ~i Europa Libera, de indemnurile lor mai directe sau mai voalate de a migra. Dupe destule eforturi autoritatile rornane ne-au acordat pasapoarte de emigrare. Ne-am parasit locurile de munca, am vandut mai tot ce am agonisit ~i acum suntem practic pe drumuri, nu mai avem cu ce ne intretine familiile, De ce? Pentru ca de luni ~i mulli dintre noi chiar de ani de zile nu prirnirn viza de inlrare in USA. Nu ne explicam din ce motive ~i nu ~tim ce ar trebui sa facem pentru ca sa fim primili la Dvs, in tara, Nu ne putem explica care esle adevarata fa\ii. a politicii americane in dorneniul emiqrarilor. Chiar in aceste zile am auzit la Vocea Americii despre un raport adresat Congresului USA care se referea la respectarea drepturilor omului in Romania asa cum s-a stabilit la Helsinki. Am ramas surprins ca Romania era crlticata pentru ca nu acorda pasapoarte de erniqrare. Noi suntem 0 dovada certa a faptului ca Romania T~i respecta angajamentele ~i !ocmai cel care acuza, guvernul american, nu Ie respects. Ne-a mirat ~i mahnit in acelasi limp faptul ca eei ce au intocmit raportul au omis sa faca referiri ~i la situatia noastra disperata, Oare s-au simii! jenati sau le-a fost frica sa recunoasca ca ne-au incurajat sa emiqrarn ~i acum ne lntorc spatele? Sa ~ti!i ca unii dintre noi, in disperare, desi cu pasapoarte in buzunar, s-au vazu! nevoi!i sa fuga peste frontiera. Soarta le-a fost ins a pofrivnica, unii dintre ei fiind, chiar recent Tmpu~cati la frontiera dintre Jugoslavia ~i Austria. Cine poarta vina? Noi credem ca ~iguvernul american este intr-un fel raspunzator de moartea lor. ln numele nostru si al lor - Dumnezeu sa-l ierte - ne declararn total nemultumi\i de modul Tn care USA Tntelege sa trateze situa\ia noastra. 1n disperare de cauza noi PROTESTAM Tmpotriva politicii
38

32

Capitala, reprezenta un protest din partea unui grup de crecinciosi bapfisti, lmpomva lncercarilor repetate de arnestec: "in treburile interne ale cultului a emisarilor straini, rauvoitori, situate de natura sa aduca prejudicii activitaiii normale a cultului respectiv si bunelor relatii ale acestuia cu statui roman. [...] Se cere in termeni fermi, ca pentru binele cultului baptist roman, sa inceteze spriJinul pe care anurnite organizatii §i oameni politici il acorda unor elemente anarhisle, provocatoare din extenor, oe desfasoara activitali ostile Romaniei"39. 2. la sf,k$itul vizitei desfasurate In tara noastra, penlru a sonda opinme $i a desprinde unele concluzii de interes operativ pentru organele de securitate din atitudinea lui Siljander, au fost interpusi ofijeri acoperiti $i' surse ale Servici.ului ,,0". Sub acoperirea unui ziarist (ofiter de Securitate) s-a real.izat chiar $i uninierviu cu Mark Siljander, care nu a fost publi.cat in press, cu privire la concluziile vizitei. Dupa cum rezulta din nota anterioara, delegatia formata din Mark Siljander, Lynn Buzzardi, Jeffrey Collins, George Gus!afsson $i Lawrence Urly a avut 0 intrevedere la Departamenlul Cultelor (17 decembrie 1984) cu Ion Cumpanasu, presedlntele acestui for decizional de la Bucuresfi La discutii au mai participat Ion Popescu (director in Departamentul Cultelor),. Valeriu Cimpoieru $i Virgil Constantinescu (translatori). Problemele ridicate de Siljander au fosl consemnate intr-o nota de convorbiri $i putem reda, intr-o buna rnasura, continutul acestora. Stramutarea biseri.ciibaptiste nr. 2 din Oracea pe un nou amplasarnent impus de planurile de sisternatizare ale orasulci sa nu conduce imediat la daramersa acesleia panala terminarea noii construcjl; de asemenea, au dorit sa se reglementeze statutul celor doi pastori baptisti (Paul Negrut §i Nicolae Gheorghita) care-s! exercitau atributiile fara recunoasterea organelor de stat (primul era psiholog, iar cel de al dollea, medic). o alta problema viza reconstmirea casei de rugaciuni baptiste din municipiul Bistrita (demolata ca urmarea nerespectarii de catre cult a parametrilor prevazuti in autorlzatia ernisa pentru amensjari interioare), din cornuna Tigane$ti, jud.Teleorman, (grav avariata de cutremurul din martie 1977) dar §i a altor case de rugaciuni de pe teritoriul tarii. SituaIia unor pastori bapti$ti (loan $tef ~i Beniamin Cocar din Medias, Buni Cocar din Bucuresti) carora conduce rea cultului le-a retras caJitatea de pastori in urma unor incalcari a practicii de cult, majorarea numerului de sfuden] la seminariile cultslor neoprotestante §i acoperirea cerintei credindosilor de a avea la dispozitie un rurnar sporit de biblli, inclusiv prln import au fost alte doleante ridicate de Mark. Siljander. o cerereextrem de sensibila pentru partea romana a constituit-o darficarea sij.uatiei fostului preot ortodox Gheorghe Calciu. Congresmanul a sollcitat la diferite organisme ale statului sa i se lnlesneasca 0 lntalnire cu preolul roman si nu inielegea motivele pentru care, de§i acesta era in liberlate, nu puteau avea 0 intrevedere. guvernuluiamericanin privintaemigrarilorpe care 0 consideramduplicilara~i-Iacuzarn ca de fapl folose~!e incilareala emigrarein aile scopuri decat eeledeclarate, de aparars a drepturilor omului..." (AC.N.S.A.S., fond Doeumentar,dosar nr. 8252, vol. I, f. 36). 39 Ibidem, f. 34.

33

Siljander a sfirmat ca este foarteimportant pentru el ca in calilatea pe care 0 are sa poata da raspunsun coreete in S.U.A.,. privind situatia parinlelui Dumitreasa. Parlamentarului american i s-a precizal ca in ceea ce priveste cazul Calciu Gheorghe, acesta nu era 0 problema reliqioasa, fiind yorba de un cetatean roman care a incalcat legile tarii, inclusiv legea care interzicea propagarea ideilor fasciste, prevazu!a de allfel 9i in Dedaratia final a de la Helsinki40. Vizita s-a incheiat in dupa amiaza zilei de 1'7 decembrie 1984 cand membri.i delegaiiei au parasi! Romania la bordul unei aeronave a liniei Austrian Airlines cu direclia Viena. Despre tezutatele vizilei afiam informalii ala! de la membrii delegatiei cat ~i de la organele de la Securitate. Vizlunea Securitatii cu privirela .sejurul" delegatiei straine in Romania se inscrie in politica vrernii; componemii delegatiei erau cunoscu] cu alitudini ostile fata de Romania ~i "legaJuri cu e:lementele anarhice ~i protestatare, indeosebi baptisf 9i penticostali"41. Limbajul folosi! de Securitate crea senzatia ca cei veniti in Romania urmareau sa aduca prejudicii tarii prin evocarea unor aspects legale de nerespeclarea drepturilor omului care nuerau adevarate, in opinia autoritatlor, fiind semnalate deelemenle care prin rnanifestarile lor puteau pune in pericol siguranta statului. Se arata dasl formal au accepta! programul propus de aulorHalile locale, membrii grupului si-au consacrat majoritatea tirnpului realizarii de contacte cu elemente considerate recalCitrante 9i au formula! intrebari, tendernioase si provocatoare, dintre care aminlim: scaderea numarului de biserici baptiste, sistemul de organizare a invatamanlului in institulele teologice., modul in care se asiqura educaua religioasa a lineretului, rolul 9i locul Departamenului Cultelor in sistemul adm'nistratiei de stat, explicaiii privind solutia acoptata ca 0 persoana liber cuqetatoare (aleu) sa conduca Departamentul Cultelor, posibilitatile cultelor de a tipari 9i difuza publicafile religioase 9i daca in Romania era admis prozelitismul42. in legalura cu problemele ridicate, vizitatorii au primil raspunsuri faia de care acesta au manifesta! serioase rezerve. Despre vizita in Romania a relatat 91postul de radio "Europa Libera", in cadrul emisiunii .Prooramul politic", prin prezentarea unui malerial realiza! de Vladimir Krasnoselski in Elvetia. Din discui1ile avute cu membrii delegatiei pe marginea vizitei in Romania, a reiesit ca principala concluzie a turneului a fost relativa suplete intervenita in leqislatie, insa tara a fi insotita de rnasuri practice care sa asigure I.ibertalea reliqioasa, Astfel, s-au confirmat rapoartele Irimise acestei organizatii, potrivil carora regimul de la Bucuresti nu a respectat toate promisiunile, asa cum s-a inlamplat si in privinta altar drepturi ale omului, ca de pilda cella emigrare. Textele legislali.ve, amabilitatea organelor locale de partid, convorbirea cu getul Departamen!ului Cultelor nu au putut masca delegati lor faplul rnasurlle administrative constituiau piedici in calea exercitiului deplin al ilibertaiii de credinta43• Interesul manifesta! de statele occidentale fata de respectarea drepturilor omului a fost lranspus in practica prin efectuarea mai mullor vizite ale unor delegatii straine formate, de regula,

ca

ca

40

41

Ibidem, f. 60-62. Ibidem, f. 103. 42/bidem. 43 Ibidem, f. 180.

34

din congresmeni americani $i parlamentari britanici, avocati oficialilaii ale S.UA (maj.oritalea membri ai cultelor baptist si penticostal) care au ineercat saafls de pe teren situatia concreta, prin contacle cu credinciosii cultelor religioase vizate de abuzurile autoritaiilor romans. Aceste vizite erau intreprinse ca efecI a numeroase scrisori, memorii, relatan din presa ocdcentala trimise organiza\iilor 9i asociatjor religioase $i cniar forurilor politice din S.U.A. referitoare la incalcarile repetate ale dreptului la credinia. Prin actiunea "Denigratorii-84", demarata si continuata Tn anii urrnatori de Departamentul Securilaiii Stalului, s-a monitorizat alent aclivitatea delegaiiei anglo-americane venita in Romania la sfar$itul anul ui 1984 $i a celorlalte sosite in tara noastra pe parcu rsul anilor urmator! Intrevede-lle. discu\iile GU credinciosii, pastoriisi autoritatile locale $i centrale au permis membrilor grupului sa formuleze anumile concluzii incluse in diferite rapoarte remise Congresului american pentru analizarea $1reinnoirea clauzsi natiunii celei mai favorizale acordata Romaniei $i care nurnara printre conditii $i respectarea drepturilor fiecarui individ. Organele de Securi.tate au actionat cu prornptitudine $i prin rnasuri specifice (interpunerea de agenti sub acoperire, recrutarea de informatori, instal.area de mijloace de tehnica operative) au reusit sa culeaga intormajl relevante despre toate obiectivele $i ac\iuniile membrilor delegatie.i sfraine prezente in Romania (10"17 decembrie 1984) formuland aprecieri in notele intocmite $i prezentate autoritanlor politice ale vremii (citate in cadrul articolului). Neincrederea reciproca (suspiciuni de spionaj $i de aseundere a faptelor reale), afirmatii prea putin credibile de ambele parti (relativa suplete in .Iegislatie, pasi spre normalizarea relatiilor dintre stat $i culle, eliminarea freptata a supunerii eultelor de catre stat) $i susjinerea unor puncte de vedere diametral opuse faia de realitali (numeroase abuzuri comise de autoritali impotriva credinclosllor diferilelor culte sl secte religioase aceastaflind versiunea delegatiilor straine venite in 'Romania $i neinqradirea sub nici 0 forma a libertaiii religioase ori a dreptului la emigrare conform autorilatilor romans) au marcal perioada anilor '80 In relatiile dintre Romania $i majorilatea slatelor occidentale pe marginea rsspectan drepturilor $i libertaiilor ornului, ACTION ,.,THE VILIFIERS·84" During eighties, the Department of Security attended with more attention the religious. occidental delegations who visited Romania. The action was named "The Vilifiers-84. The social-political and ideological diversion of U.S.A." followed the activity of a group formed of fourteen persons lead by Mark Siljander (American congressmen). During this journey, they had seen more "hot" objectives (the church from Bislrlia, a meeting with renegade Baptist pastors) and felt the Christian believers' real state of mind. In order to informatively supervise the foreign delegation, the Securitate drew up a plan of measures consisting of activities and methods having as main aim to know the real i.ntentions of the foreign Parliamentarians. The Security using methods of a secret service such as recrcitment of informers from the religious Romanian movements, the secret searching and installing microph.onesin the hotel 35

rooms and other places where meetings had been taking place help the readers to understand some aspects from the activity of an institution which has been criticized in the past for repressive actions. The Romanian authorities points of view and those elaborated by the members of the delegation did not coincided with the immediate realilies. All dates delivered by Security showed us the lack of confidence and different points of view in the human rights, especially religious liberties, one of the principal problems in accordingly with the Clause of the mosl-favored nation for Romania at the beginning of eighties.

36

Din culisele unei misiuni esuate. Vizita tntreprlnsa in prlrnavara anului 1987 in S.U.A. de reprezentantii cultelor din Romania
Denisa Bodeanu Dupa 1975, unul dintre celemaiimportanteobiectivealeRomanieiinrelatiilecuS.UA a fost acela de a obtine reinnoirea clauzei natiunii celei mai favorizate. Potrivit istoricilor Joseph Harrington ~i Bruce Courthey, prelungirea acesteia a avut, pana la inceputul anilor '80, trei puncte imporlante de sprijin: .rnarile corporatii, inditerenta Congresului tata de problema drepturilor omului ~i Adminisfratia americana". Din 19812, eforlurile intreprinse de statui roman in vederea achitarii datoriilor externe au avut drepl rezultat diminuarea treptata a exporturilor de rnarfuri americane in tara noastra moliv penlru care, marile corporsfii din S.U A si-au pierdut interesul de a mai sustine reinnoirea Clauzei Rornaniei. La randul sau, problematica drepturilor omului a inceput sa se impuna tot mai pregnant in atenta congresmenilor americani Tnanii '80. 0 inftuenta dsosebita asupra scbirnbarf de atitudine a membrilor Congresului a avut-o Directiva nr. 30 semnata de presedintele S.U.A., Jimmy Carter, la 17 decembrie 1978 prin care se definea politica S.UA in acest domeniu. Potrivit directivei mentonste, guvernele sfraine vinovate de incalcarea drepturilor omului, nu mai erau sprijinlte de S.U.A. decat in "circumstanle exceptonale". 1n acelasi limp, guvernul S.U.A. urma sa rasplateasca prin intermediul unor programe de ajutor mult mai generoase tikile care i~i imbunatateau practicile in sfera dreplurilor omului'. Intentia Washingtonului era de a acfiona la scars globala pentru a reduce incalcarile drepturilor cetatene$U, politice, economice $i sociale pe care Ie comiteau diferite guverne4. in pofida faptu lui ca, ala! Ad mnlstratia Carter cal $i adm inistratia Reagan5 au dat dovaca de inconsecventa in aplicarea acestor principii, noul curent a fost imbrati$a!, treptat de rumerosi Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, Relatii romano-americane 1940-1990, Institutul European, lasi 2002, p. 561. 2 in 1981 volumul schimburilor comerciale dintre Romania ~j S,U,A, s-a ridicat la 1115,5 milioane de dolari. Exportul S.UA in tara noastra a fast de 503,9 milioane dolari iar importul S.UA a fost de 611,6 milioane dolari. Balanta comerciala bilaterala s-a mentinut in favoarea Romaniei pana in 1989. A se vedea Mircea Raceanu, Mircea Raceanu, Cron%gie comentata a relaliilor romfmo-americane: de la i'nceputul cunoa§terii reciproce pana la prabu§irea regimului comunist in Romania, 1989, Bucuresti, Editura Silex, 2005, p. 253. 3 Ibidem, p. 241. 4 Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, op. cit. P 407. 5 Atitudinea Administratiei Reagan In problema Clauzei Romaniei s-a schimbat semnificativ In 1985, dupa alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. 0 data eu sprijinul acordat de Gorbaciov destinderii, dezarmarll $i pacii mondiale s-a spulberat si imaginea Romaniei ea tara promotoare a unei politici externe rebele, imagine pe care Casa Alba 0 recompensase ani la rand prin Clauza naiiunii celei mai favorizate. .Devierea romansasca" a capatat, din acest moment, conotati negative lntrucat regimul comunist din Romania respingea, din start oriee fel de reforme pe plan intern,
1

I
iI

(Ibidem, p. 480).

37

membri ai Congresului care au inceput sa supravegheze tot mai alent situatia drepturilor omului in regimurile de extrema slanga6, in aceste conditii, pe parcursul anilor '80 discufite din Congres pe marginea revalidarii clauzei tarii noastre nu vor mai avea in prim plan respectarea Amendamentului Jackson-Vanik care conditiona acordarea clauzei de libertalea emigrarii ci problema respectari drepturilor omului ~i, in special a libertalilor religioase §i a drepturilor minoritafilor etnice. Preocuparea politicienilor americani fata de problema libertalii religioase din Romania a cunoscut un prim moment semnificaliv la 14 mai 1984 cand 190 de membri ai Congresului i-au trimis lui Nicolae Ceausescu 0 scrisoare in cadrul careia, intre allele, i§i manifestau nemuliumirea in legatura cu .persecutiile indreptate impotriva cresfinilor fundamentallsfi" de catre autoritatile rornane', A urmat in noiembrie 1985, adoptarea de catrs Senatul S.U.A. a unei Motiuni (Sense of the Senate) prin care guvernul roman era acuzat de .nersspectarea drepturilor religioase" §i .represiunea minorilatilor nationale"B. Demn de remarcat este faplul ca, in cuprinsul aceluia~i document, presedirtelul Reagan i se solicita ca in luarea .deciziei daca sa mai recomande sau nu prelungirea statu!ului clauzei pentru Romania' sa alba in vedere situatia in acest domeniu din tara noaslra9. Tn 1986, atat in Camera Reprezentantlor cal ~i in Senatul S.UA, erau introduse rezolulii prin care congresmanii incercau sa provoace suspendarea clauzei Romaniei, unul dinlre principalele motive care-i determinau sa tntreprinda aceste actiuni fiind nerespeclarea libertatilor religioase de catre statui roman, In pofida opozifiei tot mai vehemenle a membrilor Congresului, la 3 iunie 1986, presedintels S.U.A., Ronald Reagan solicita forului legislativ american prelungirea pe 0 perioada de inca un an a clauzei natiunii celei mai favorizate pentru Romania. Cu toate acestea, in aceeasi zi, Ronald Reagan ii trimitea lui Nicolae Ceaussscu 0 scrisoare din care reiesea ca decizia sa favorablla nu trebuia privila drepl un certificat de buna purtare acordat Bucuresfiului ci, mai degraba, drept 0 ultima sensa ca acesta sa-si revizuiasca politica in domeniul drepturilor omului. Astfel, in aceasta scrisoare, presedintele american arata, printre altele, urrnatcarele: "Am semnat astazi, dupa dezbateri considerabile care au sees in evidenta puternica opozitie a Congresului ~i rezervele din sanul propriei me Ie Adrninisfratii, raportul catre Congres care confine hotararea mea de a reTnnoi clauza natiunii celei mai favorizate Rornanlei pentru inca 0 perioada de un an (19861987). Aceasta a fost 0 notarare dificila penlru mine. Nu va f user pentru Administratie sa 0 sustina in fata Congresului. in scrisoarea mea din 6 decembrie 1985 am scris de ingrijorarile sincere ale unor americani privind respectarea libertatilor religioase in Romania. Eu nu pot

6/bidem, p. 561. Mircea Racsanu, Cronologie comentattL, p. 268. 8 Ibidem, p. 280. 9 Ibidem.
7

38

accepts. asa cum ati afirmal in scrisoarea durnreavoastra din 7 ianuarie [1986] ca acesle ingrijorari su nt artificiale sau nefondate. Eu, personal ,Ie imp8rlagesc ... "10. Daca in 1986, datorita spriJinului oferi! cu relicenta de presed intele S. U.A., Romania a continual sa beneficieze de clauza, reinnoirea acesteia si in 1987 parea a fi in perieol mai mult decat oricano. Inca din primele patru luni ale aceslui an, cinei membri ai Congresului au initial si au irrrodus in Camera Reprezenlantilor trei proiecte de rezolutii prin care solicitau suspendarea clauzei natiun ii celei mal favorizate pentru Romania. Prima di ntre aces tea , a fost rezolutia H .R.11 nr. 56 din 12 februarie 1987 cu privire la "situatia dreplu rilor omului, a'ie unguhl'or din Transilvania, Tn special a dreptului la autodeterminare12"13 al carei promotor a fosl deputalul republican de California, Robert Dornan". Peste numai cateva zile, la 25 februarie, deputatii Christopher Smilh15, republican din partea statului New Jersey, Tony Ha1l16, democral din partea slalului Ohio §i Frank WolfH, republican din partea statului Virginia introduceau, la randullor, rezolu\ia H.R. nr. 1250 pe motivul nerespectarii drepturilor omului §i alibertatilor religioase pentru ca, la 8 aprilie deputatul Ernest Konnyu18 din partea stalului California 91 totodata imigrant maghiar sa depuna rezolutia H. R. nr, 1953 pe motivul .reprimarii Ii'bertatilor culturale si religioase ale nalionalitati i

10 Roger Kirk, Mircea Raceanu, Romania impotriva S.u.A. Diplomatia absurdului (1985-1989), Bucure~ti, Editura Silex, 1995, pp. 331',332. 11 House of Representatives - Camera Reprezentanlilor. 12 Acordarea dreptului la autod'elerminare minorita\ii maghiare nu a reprezen!at niciodata 0 conditie a revalidarii clauzei Romaniei. 13 AC.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 3, vel 4, f. 83. 14 Robert Kenneth Doman - politician american, membru al Partidulei 'Republican; nascut la 3 aprilie 1933 in New York; religie catolica. inca din anii '60 a fost un militant acliv pentru drepturile omulu.i, in august 1963 luand .parte la celebrul mars condus de Martin Luther King. Tn 1987 era mernbru al Camerei Reprezenlanlilor din partea statului California. A se vedea http://bioguide.congress.govlscripls/biodisplay.pl?index=0000435. 15 Christopher Henry (Chris) Smith - politician american, membru al Partidului Republican; nascut la 4 martie 1953 in Rahway, New Jersey; religie catolica De-a .Iungulcarierei sale politice a jucat un rol cheie in promovarea dreplurilor omului in fosta Uniune Sovietica, Romania, Vietnam, China, Sudan, Cuba. in 1987 era membru al Camerei Reprezentanttor din partea statului New Jersey. A S8 vedea htlp:/lbioguide.congress.gov/scriptslbiodisplay.pl?;index=S000522 16 Tony P. Hall- politician american, membru al Partidului Democrat; nascut la 16 ianuarie 1942, in Dayton, Ohio; religie evanghelicii. in 1987 era rnsmbru al Camerei Reprezentan~lor din partea siatului Ohio. A se vedea http://bioguide.ccngress.govlscripts/biodisplay.pl?index=H00007 4 17 Frank Rudolph Wolf - politician american, membru al Partidului Republican; nascutla 30 ianuarie 1939, in Philadelphia, Pennsylvania; adept al prezbiterianisrnului in 1987 era rnernbru al Camerei Reprezentantlor din partea statului Virginia. A se vedea http://bioquide.conqress.gov/scripts/biodisplay.pl?index=W000672 18 Ernest Leslie Konnyu - poliUcianamerican, membru al Partidului Republican; nascut la.t? rnai 1937 'InTamasi Ungaria. in 1987 era membru al Cam.erei Reprezentan~lor din partea statului California. A se vedea http://bioguide.ccngress.g.ov/scriptsfbiodisplay.pl?index=K000309

39

maghiare" ~i "Iimitarii continue sau negarii dreptului la euvant, asociere si intrunire si aplicarea de restrictii in practicarea religiei in Romania"19. Ca ~i cum toate aeesle initiative nu ar fi constituit suficiente motive de nellniste pentru partea rornana, la 28 martie 1987, seeretarul de stat al S.UA, George Shultz i-a adresa! 0 serisoare lui Nicolae Ceauseseu in care ii transmiiea acesiuia "profunda sa ingrijorare in legatura cu perspectiva reinnoirii statutului clauzei natiunii celei mai favoriza!e care a fost pana acum acordat Romaniei"2o. Reacta autoritajlor romans s-a produs la inceputul lunii marlie 1987 cane ministrul de externe loan Totu i-a trimis lui Nicolae Ceausescu 0 nota in care ii sollcita sa aprobe 0 serie de rnasuri in vederea .contracararii acuunilor ostile" initiate de politicienii americani ~i "asigurarii revalidarii cleuzei?', printre acestea nurnarandu-se ~i.deplasarea in S.U.A. a unor reprezentanti ai conducerii diferitelor culle religioase din Romania (ortodox, reformat, evanghelic, romanocatolic, mozaic, baptist, adventist) in vederea prezentari libertatilor religioase din tara noastra?'. Masurile propuse de oficialul roman au fost aprobate prin hotararea Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. H. 759/1987. Sarcina de a organiza deplasarea in S.UA a liderilor cultelor religioase ia revenit Departamentului Cultelor care, in vederea indeplinirii cu succes a acestei misiuni, urma sa colaboreze indeaproape cu Ministerul Afacerilor Externe ~i cu .ane organe de specialitate"23 intre care, un rol important urma sa fie detinut de Securitate. Cooperarea dintre Securitate ~i Departamentul Cultelor in ceea ce priveste deplasarea in stralnatate a deservenulor de cult a fost impusa inca de la inceputul anilor '80. Astfel, printr-un ordin al setului Departamentului Securilatii Statului, Tudor Postelnicu, din aprilie 1981, care a fost transmis tuturor inspectoratelor judatene ale Ministerului de Interne, s-a stabilit "sa nu se mai aprobe plecarea in sfrainatate a deservenjlor cultelor ~i sectelor precum ~i a personalului muncitor din instilutiile cultice fara acordul scris al Departamentului Cultelor". Motivatia aeestei decizii a fost urmatoarea:"Din analiza unor date a rezullal ca In ultimii ani mai multi deservenf ai cul!elor ~i sectelor precum ~i personalul muncitor al unor institutii cultiee au efectuat deplasari Tn strainatate la reuniuni, activilati cultiee ori ca funsti, fara sa alba acordul Departamentului Cultelor. Drept urmare, a fost posibil sa faea deplasari Tn strainatate ~i anumite persoane cunoscute de caire Departamentul Cultelor ca refractare ~i atitudine anarnica Tn eadrul cultelor ~i sectelor, desfasurand In exterior activita] neautorizate ceea ce a afeeta! negativ misiunea delegatiilor oficiale."24 Implicarea Securitatii in organizarea vizitei delegatiei eultelor din tara noasfra TnS.U.A. operatlune denumita ,,Actiunea Parlamentarif'25 - reiese explicit din documentele de arhiva, Astfel!
fond Documentar, dosar nr, 3, vol. 4, f. 83. Mircea Raceanu, Cron%gie comentata ..., p. 295. 21 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 3, vol. 4, f. 146. ulbidem, f. 148. 23 Ibidem, f. 76. 24 A.C.N.SAS., fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 291, f. 1. 25 Idem, dosar nr. 3, vol. 4, f. 180.
20

19 A.C.N.SAS.,

40

j
,

inlr-un document intituiat "Sarcinile aparatului de informa!ii interne in actiunea Qrizonl 1987', ernis probabil la Tnceputul lunii aprilie 1987, se prevedea, printre allele: "In cooperare cu U.M. 0544 si 0195 se va acliona cu fermitate pentru cunoasterea, prevenirea si neutralizarea ac!ivilatilor ostile deslasurate de orqanizanile ~i qruparile cultice ~i religioase reactionare din exterior in legatura cu cazurile de asa-zisa nerespectare a drepturilor si libertatilor religioase, indeosebi cele vizand membrii cullelor neoprotestante. in colaborare cu instltu!iile oticlale se va acliona pentru trimilerea in S.U.A. a unor conducatori de cull precum si a unor persoane reprezentative din fandul cultelor neoprotestante in scopul connacararh unor membri ai Congresului S.U.A. cu preocupari in acest domeniu (Christopher Smith, Frank Wolf, Tony Hall s.a.), ~i a liderilor unor crqanizati cultice ostile sau de alta natura, angrenati in campania de denigrare a realitatilor din tara noastra"26. Components delegatiei, stabilita de comun aoord de catre institutiile implicate in organizarea vizHei, a fos! urrnatoerea Antonie Plam8.deaia, milropolitul Transilvaniei ~i Nifon Mjh8ita-Ploie~teanul, episcop vicar patriarhal, din partea Bisericii Ortodoxe Rornane; loan Robu, episcop, conducatorul Arhiepiscopiei Bucure~ti ~i $tefan Daskal, conducatoru protopopiatului central Gradea, din partea Bisericii Catolice; Nagy Gyula, episcop, !?efuleparh.iei Cluj ~i Albu Zoltan Zagoni,. consilier ecumenic al Biserici Reformate la Bucure~ti, din partea Blserici Reformate; Hermann Pitters, protector al Institutului Teoloqic Protestant din Sibiu, din partea Bisericii Evanghelice C.A.; Moses Rosen, ~ef rabin, ~i Theodor Blumenfeld, presedintele Comunilatii evreiesfi ~ Bucuresfi, din partea Cullului Mozaic; Vasile Talpos, secretar general al Uniunii Baptiste din Romania ~i loachim Tunea consilier penlru rela1ii externe, din partea Cultului Baptist; Dumitru Papa, prssedintele Uniunii de Conferinte Adventiste, din partea Cultului Adventistp

26 27

Idem,dosar nr. 3, vol. 4, ff. 121-122. Dupa cum se poate observa, prinlre membriidelegatiei nu s-au atlat si reprezentanuai Cultului Unitarian, Penticostal, Cre~tin dupa Evanqhelis, Musulman, Upovenesc, Armeano-Grigorian, Evanghelic SP. care erau, la rancul lor culte recunoscute de regimul comunist din Romania. in opinia noastra, in stabilirea cornponentei delegatiei s-a linut cont pe de-o parte, de nurnann de credincosi pe care-I aveau in Romania cultele respective ?i de inleresul pe care-l dovedeau fala de acesta co-rengionariidin atara granitelortani.

41

Membrii delegatiei cultelor intr-o fotografie realizata in SUA. intr-un document intocmit de Serviciul IVai Directiei 1 la 21 aprilie 1987 gaslm prezentate delaliat aclivila!ile pe care urmau sa Ie lntreprinda membrii deleqatiei cullelor in Slatele Unite si masurile luate de Securitale ~i alte institutii in vederea asigurarii succesului acestora. Astfel, Ambasada Romaniei la Washington a primi! misiunea de a organiza conterinte de press ~i intalniri ale reprezentantllor cultelor din tara noastra cu membri ai Congresului ~i personalitaf din Adrnnisfratia S.UA care, in functie de pozitia pe care 0 aveau fata de regimul de la Bucuresti, au fost imparW in trei categorii: .cu aliludine favorsblla" precum senatorul John Danforth, deputatul Sam Gibbons, ~i Thomas Simons, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa, carora trebuia "sa Ii se consolideze pozilia", cu .attudine neutra" precum deputatii Lee Hamilton si Thomas Bliley care Irebuiau "cullivati si atrasi pe pozitii favorabile" si cu .atitidine ostila" precum deputatii Frank Wolf, Christopher Smith, Tony Hall ~i Robert Dornan, senatorii Jesse Helms ~i Paul Trible earora trebuia sa Ii se combats "afirmaiiile pe care le-au facut in legatura cu naiionalitalile conlocuitoare ~i libertaiile religioase"28 Un accent deosebi! a fost pus pe documentarea ~i preqafirea membrilor delegatiei cu privire la .drepturile minoritatii maghiare, pe
28/bidem, ft. 78-79.

42

tondul egalit13tiidepline cu loti cetatenii t13rii"29 vederea dernontarii .aflrmatiilor ostile" cuprinse in in rezolutia H.R. 56 a deputatului Robert Dornan. De asemenea, liderii cultelor au fost pregatiii "in mod special" pentru 0 intainira cu deputalul republican Robert Michel, care trebuia convins sa renunte la a mai sprijini rezolutia H.R. 1250 introdusa la 25 tebruarie 1987 in Camera Reprazentantilor de catre deputatii Frank Wolf, Christopher Smith §i Tony Ha1130• Pentru .sustinereasi argumentarea libertatilor religioase existente in tara noastra", s-a considerat util ca membrii delegatiei sa duca in Statele Unite cateva lucrari apanrte in limba engleza ale rnitropoliflor Antonie Plamadeala, Nicolae Corneanu, Nestor Vornicescu §i ale profesorului Mircea Pacurariu, cartea Remember - 40 de ani de la masacrarea evreilor din Ardealul de Nord sub ocupaiie horthysta editata de Federafia ComunitaiHor Evreie!?tidin Romania in 1985, lucrarea lui Mihai Fatu, Biserica Romaneasca din Nord-Vestul iarli sub ocupatie Horthysta, precum §i BibliP1, brosuri, reviste, calendare, filme, diafilme §i fotografii reprezentand serviciile religioase organizare in biserici, vizite ale unor personelits] cullice din strainatate sau construcf de noi biserici ori reparaiij32. Reprezentantilor cultelor din tara rioastra Ii s-a cerut, de asemenea, siH;i mobilizeze relatiile de care dispuneau in Statele Unite in directla sprijinirii revalidarii clauzei pentru Romania. in acest sens Ii s-a recomandat sa alba intalnir: cu: arhiepiscopul Victorin Ursache, conducatorul Arhiepiscopiei Ortodoxe Misionare rornane din S.u.A. §i Canada §i .cu alte persoane loiale din cadrul acesteia"33; Arthur Sehneier, rabinul-sef al comunitatii evrelesn din New-York §i presedintele organizatiei Apel pentru con§tiinta"; H. Bialkin, presedintele Conferintei Preseointilor MarHor Organizatii Evreiesti din S.UA; Edgar Bronfman, presedintele Congresului Mondial Evreiesc, dr. Israel Singer, secretarul general al Congresului Mondial Evreiesc; Jack Spitzer, presedirtele orqanizatiei evreie!?li .B'Nai 8'Rith"; Billy Graham, presedirtele "Organiza\iei lnternajlonale de Evanghelizare"; dr. G. Noel Vose, preseointale Alian\ei Mondi.ale Baptiste; dr.. Gerhard Claas, secretar general al Aliantei Mondiale Baptiste; Arsene Lucadu, Petru Truta, George Crisan si Popovici Petru din conducerea Asoclafiei Baptisfilor Romani din S.U.A. ~i Canada; Neal Wilson, presedlntele Conferiniei Generale Adventiste de Ziua a $aptea; Ralph Thomson, secreiar general al Conferintei Generale Adventiste de Ziua a Saptsa; §i Berth B. Beach, secretar general al Orqanizatle! Mondiale pentru Libertate Religioasa34• Vizita delegatiei cultelor din Romania in S.u.A. s-a desfasurat intre 27 aprilie - 6 mai 1987 lnsa, documentele identificate pana in acest moment Tn arhiva C.N.SAS. nu contin suficiente informalii astfel incat sa putem face 0 prezentare detaliata a acesteia. in cele ce urmeaza, vorn incerca, tolusi, sa reconstituim principalele momente ale turneuiui american al
29/bidem, f. 80. Ibidem, f. 80.

30 l1

Neoprotestanti din cadrul deleqaliei au fost instruiti sa valorificeindeosebi aprobarea tiparirii catorva mii de Biblii in varianta Cornilescupentru Cultul Baptist (A.C.N.SAS., fond Documentar,dosar nr. 3, vol. 4, f.

80). Ibidem, f. 79. 33 Ibidem, f. 81. 34 Ibidem, f. 81.

32

43

personalitafilor cultice din tara noastra, a~a cum sunt refiectate ele de interviurile acordate massmediei din Statele Unite, din telegramele trimise la Bucuresf de Ambasada Rornaniei din Washington ~i din rapoartele intocmite ulterior de Departamentul Cultelor ~i Securllate. Misiunea reprezentarfilor cullelor nu a debutat sub cele mai bune auspicii, lnnucat lntarnplator sau nu - 0 data ajun~i in Slatele Unite, acesfia au nimerit in mijlqcul unui nou scandal legal de clauza Rornanlei. Pe 22 aprilie 1987, senatorul Paul Trible", republican din partea statului Virginia, introdusese in Senat rezolutla S. 1093 in care propunea suspendarea clauzei Rornaniei pe 0 perioada de 6 luni ~i, totodata, Ii cerea presecintelui S.U.A. sa raporteze Congresului la fiecare 60 de zile care era situa\ia drepturilor omului Tn tara noastra. in mod concrel se aveau in vedere informatii cu privire la libertatea de emigrare, la drepturile religioase, politice ~i etnice, la restaurarea lacasurilor de cult §i accesulla Biblii36. Dupa numai cateva zile, pe 27 aprilie deputatii Ernest Konnyu ?i Tom Lantos", ambii din partea statului California si John Porter38 din Illinois, au introdus, de asemenea, 0 rezolutie in Camera Reprezentanfilor in care cereau suspendarea clauzei Rornanlei "panS. cand Bucuresfiul va fi recunoscut ~i aparat drepturile fundamentale ale omului"39. Eforturile sustinute ale acestor congresmani erau insa, lipsite de finalitate pracfica deoarece, potrivit reqlernentarllor americane in domeniu, Romania nu-~i putea pierde clauza decat printr-o hotarare adoptata de ambele camere ale Congresului ~isemnata de presedintele Ronald Reagan4D. Motiunile separate introduse de deputati ~i senatori puteau sa reprezinte cel mult un vot de blam pentru regimul comunist din Romania intrucat, chiar daca ambele Camere lear fi sustinut, presecintele Reagan tot ar f avul posibilitatea de a opune veto-ul sau41. in conditiile in care eei mai multi dintre congresmani nu erau dispu~i sa se expuna opozltiei presedintelui pentru 0 ehestiune relativ nesernnticatva, promotorii saspendari elauzei s-au gandit sa amendeze, un proiect de lege major, suficienl de important pentru ca membrii Congresului sa nu ia in considerate un eventual vet042. Trible PaulSeward,jr - politicianamerican,membrual PartiduluiRepublican;nascutin Baltimore- Marylandla 29 decembrie 1946. In 1987 era membru al Senatului S.UA din partea staltJlui Virginia. A se vedea http://bioguide.congress.gov/scriptsfbiodisplay.pl?index= T000367 36 Joseph F. Harrington,Bruce J. Courtney, op. cit., p. 523. 37 Thomas Peter Lantos - politician american, membru al Partidului Democrat; nascut in Budapesta la 1 februarie 1928 - decedat la 11 februarie 2008 in Bethesda; religie rnozaica, In 1987 era membru aI Camerel Reprezentantilor din partea statului California. A se vedea http://bioguide.congress.gov/scriptsfbiodisplay.pl?index=L000090 38 John Edward Porter - politician american, membru al Partidului Republican; nascut in Evanston, Illinois la 1 iunie 1935; adept al prezbiterianismului. in 1987 era membru al Camerei Reprezentanjlcr din partea statului Illinois. A se vedea http://bioguide.congress.govfscripts/biodisplay.pl?index=P000444 39 Joseph F. Harrington, Bruce J Courtney, op. cit., p. 523.
35

40 41 42

Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 524.

44

Un asemenea proiect - este yorba de proieetul unei noi Legi a Comertului - se afla deja in dezbalerea Congresului inca de la ineeputul anului 1987. Datorita irnportantei ~i semnltlcatiei sale el a devenit in scurt limp tinta unor amendamente a unor grupuri speciale de interese, printre care s-a aflal ~i eel al adversarilor reinnoirii clauzei=, Astfel, la 28 aprilie Frank Wolf a introdus in Camera Reprezentanlilor un amendament la noua Lege a Comertului prin care - reluand, in fapt, prevederile rezolutei S. 1093 a sena!orului Paul Trible - propunea suspendarea clauzei Rornanei pe limp de ~ase luni sl solicita presedintelui american sa raporteze Congresului, la fiecare 60 de zile, despre situatia drepturilor omului in statui rOman44. Dintr-o teleqrarna trimisa la Bucuresf de Ambasada Romaniei in S.UA, reiese ea delegatia eultelor din tara noastra s-a lntalnit a doua zi dupa sosirea pe taram american eu Frank Wolf, la Camera Reprezentamilor, in intentia de a-i prezenta varianta ofieiala Tn legatura cu situa~a drepturilor ~i libertaiilor religioase din Romania. Congresmanul a folesit Tnsa acest prilej doar pentru a adresa romanilor cateva lntrebari ~i a plecat in graba fara sa mai astepte raspunsurile, comportament care a nernultumit profund autoritatile romane=, Deloe lrnpresionata de prezenta deleqatiei cullice romane ~i de explicatiile oferite de aceasta, Camera Reprezentanplor a adoptat, la 30 aprilie 1987, amendamentullui Frank Wolf la proiectul noii Legi a Comertului cu 232 voturi pentru ~i 183 lmpotriva, fapt care nu a facut decal sa sporaasca iritarea regimului de la Bucure~ti46. ingrijorat, la randul sau, de acest succes repurtat de adversarii clauzei, ambasadorul Romaniei la Washington47 i-a sugeral mitropolitului Anlonie Plamadeala, ca fiecare reprezenianl al celor 7 culte din delegatie sa adreseze 0 serie de scrisori unor senatori ~i deputa] americani Tn care sa arate ca ideea privind "a~a-zisa /ipsa a drepfurilor religioase este talsa" si sa exprime .surprinderea si nernultumirea lor ca in amendamentui lui Wolf sunt rnenfionate lipsa drepturilor religioase in ciuda faplului ca delegatia intercontesionala a fost prszenta in S.U.A., [~il a cerut sa expu na situatia real a a drepturilor

43/bidem.

Mircea Raceanu, Cron%gie comentata ..., p. 297, Supararea autoritaiilor rornane era la fel de puternica ~i In iulie 1988 cand, aflat in vizita in Romania, adjunctului secretarului de stat al S.UA, Richard Schifter i s-a amintit acest episod intr-o dlscufie purtata cu presedintele Departamentulul Cultelor: .Anul trecut a fost In S.UA 0 delegalie a cuitelor din Romania, (bapti9ti, adventisti, retormafi, calolici, ortodocsi) ~i au avut 0 disculie la Camera Reprezentantilor. Acolo a aparut la un moment dat domnul Wolf care este membru in acest for, ~i care a fost de cateva ori in Romania, a calalotit prin tara. Acolo a pus 0 intrebare, dar niei macar nu a avut bunul simi sa astepte raspunsui ?i a ie§it din sala Mi se pare ea eu asemenea congresmeni nu se poate dlseuta." (A.C,N.SAS" fond Documentar,dosar nr, 8352, vol. 3, f. 97). 46 La 1 mai 1987, ministrul roman de exteme, loan Totu l-a eonvoeatIn audienta pe ambasadorul S.UA la Bucuresti, Roger Kirk 9i i-a eomunieat pozitia guvernului roman potrivit careia votul din Camera Reprszentantlor a constiiuit 0 actune "organizaia de cercurile ostile Romaniei" .;;i un act de .presiune 91 amestee" in treburile interne ale Romaniei (Mircea Raceanu, Cronologie comentata ..., p. 297). 47 intre 25 martie 1985 - iunie 1987 tuncfia de ambasador al R.S. Romania in SUA. a fost ocupata de Nicolae Gavrileseu. (Ibidem, p. 275),
44

45

45

reliqioase"." Mitropolitul Antonie Plarnadeala a fost, .complet de acord cu aceasta sugestie"49, dar a solicitat ca in prealabil sa se informeze Bueuresful in legatura cu aceasta initiativa. De asemenea, mitropolitul si-a exprimat intentla ca aceasta propunere sa Ie fie prezentata reprezsntantllor celorlalte culle .ca 0 initiativa a lui care a fost acceptata si sustinuta de Departamentul Cultelor" ~i a dat asiqurari ca .el ca ~i conducstor al delegatiei va verifica continutul fiecarei scrisori Tnscopul ca aceasta sa confirme realitatea"50. Se pare ca autorilaiile romane au da! unda verde aceslei actiuni deoarece in doua rapoarte intocmite ulterior de ServiciullV al Directiei I, respectiv Departamentul Cultelor se arata ca: Ja sugestia ambasadei tarii noastre din Washington"51, membrii delega~ei au redactat ~i au lasat acesteia .pentru a fi folosite la nevoie"52 .serisori adresate unor congresmani ~i senatori prin care se reafirma dreptul fiecarui cull din Romania de a functona liber, conform doctrinelor ~i traditiilor proprii ~i de a nu lega problema revalidarii clauzei de sifuatia religioasa a acestora'P. Acelea~i idei au fast susfinute de membrii delegatiei cultelor ~i cu prilejul a doua conterinte de presa organizale la sediul ambasadei Romaniel din Washington54 ~ila sediul O.N.U. din New York unde au fast prezen] .un nurnar mare de zlarisfi, personalita] politice americane si reprezsntanf ai unor organizatii religioase"55. Cu aceasta ocazie, mitropolilul Antonie Plamadeala a aratat seopul vizitei delegatiei eultelor Tn S.u.A. ~i a facut ,,0 prezentare larga a situatiei religioase din Romania"56. EI a declarat ca "multi oficiali americani i~i interneiaza convingerile pe deductii in lac de realitaii" deoarece "pornind de la faptul ca statui roman are 0 ideologie materialista, ei dedue ~i proclarna lipsa orlcaror drepturi religioase, ignorand faptul ca prin Oonstitutie 9i in realilate sun! garantate ~i respeetale drepturile omului"57. De asemenea, mitropolitul a mai afirmat ca "unii americani fac gre~eala de a califiea drept persecute religioasa unele fapte secundare, izolate care pana la urma se dovedese a fi cazuri penale, fara legatura eu religia"58 ~i a susjinut ea Jegarea clauzei de asa-zisele persecuti religioase din Romania este
48

lnforrnatiile provin dintr.,:o telegrama trirnisa de Ambasada Rornaniei din S.U.A. Din pacate, documenlul de la dosar nu contine niei un indiciu clar privind data, persoana care 0 trimite sau institutia careia Ii ssts desfinata. Din intormatiile care apar in aile documente am presupus insa ca esle a teleqrarna frimisa Minislerului de Exlerne de ambasadorul roman din Statele Unite. (A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 3, vol. 4, f. 117).

49/bidem. 50 Ibidem. 51/bidem, ff. 127, 130. 52/bidem. 53 Ibidem.

54

Aceasta eonferinta de press a fast arganizata in seara zilei de 30 aprilie 1987. (A.C.N.SAS., fond Docurnentar,dosar nr. 3, vol, 4, f. 101).
Ibidem, f. 129. Ibidem, ff. 125-126. Ibidem, f. 126.

65 56 57 56

Aceeasi idee poate f regasita ~i in eadrul disculiilor purtate de presedintele DepartamentuluiCultelor, Ion Curnpanasu cu congresmenii Christopher Smith, Frank Wolf ~i Tony Hall care s-au anat Intr-o vizita in 46

I
~

artificiala, nu reflecta adevarul {ii, in consecinta. nu poate fi aeeeptata"S9. Ceilal] reprezentan] ai cultelor religioase din Romania prezenli la conferintele de presa auexprimat ide.i asemanatoare si au sustnut ca, in pofida unor probleme inerente care apar uneori, situatia religioasa din Romania poate fi aoreciata drept salisfaca!oare6o. Milropoli!ul Aritonie Plarnadeala, episeopul rornano-catolic loan Robu {ii secretarul general al Uniunii Cultului Baptist, Vasile Talpos au acordat apoi {ii 0 serie de interviuri posturilor de radio B.B.C. {ii Vocea Americii Tn care au respectal, se pare, linia oflciala Tntrucat in documen!ese arata ca "au raspuns in mod argumentat la intrebarile ce le-au fast adresate referitoare la drepturile {i'i I:ibertatile religioase existente Tn tara noastra precum si la unele cazuri de persecutii religioase invocate de persoane rau-intentionale din exterior'v'. Printre documenlele cercetate pana in prezent, nu am identificat lnsa decal interviul acorda! la 30 april ie 1987 de Vasile Telpos lui Haria Puscasiu de la postul de radio Vocea Amerieii. intrebat fiind, cu aces! prilej care esle situatia BiseriCii Baptiste din Romania, Vaste Tslpos a raspunsi"Parerea mea [e] ca situatia religioasa din Romania esle buna, ne bucuram de libertate religioasa potrivil credintei, potrivit marturisirilor, potrivit Sfintei Scripturi. Aceasla nu insearrma ca nu sunt {ii probleme. in tara Tncontinuu apar probleme, 'dar noi Ie rezolvarn, in ce ne priveste pe noi, pe bapfisti, asa cum am spus {ii la conferinla de press, ulli mii 10 an i au constituil 0 perioada favorabila construirii unui oumar de 20 de noi biserici baptiste {ii ori de cate ori 9i in loate cazurile in care au aparut demolarioe biserici, de case de rug.aciurii noi am fast in avantaj penlru ca in locul celor vech.i si mici am construit biserici mai mari 9i mai frumoase'w. Secretarul general al Uniunii Cultului Baptist a fostintrebat apoi cate biserici baptiste neautorizate funcjcnau sau existau in acel moment in Romania. in mod surprinzator, el nu a incercat sa evite raspunsul sau sa nege faptul ca existau asemenea biserici ci a declara!: "N-a9 putea sa spun precis cate ... Vreau sa spun numai ca pentru toate au fost inaintate aelele necesare din partea Uniunii Baptisle si asteptarn ca sa fie aprobate $i mulle dinlre aeeslea functioneaz8 chiar daca inca nu sunt aprobate=. in finalul interviului, cand is-a cerut sa-si exprime pare rea in legatura cu aprobarea arnendarneruului congresmanului Frank Wolf in Camera Reprezentanjilor, liderul baptist a afirmat ca el spera sa se inteleaga pans la urrna "ca

Romania intre 28 iunie -1 iulie 1985. Cu prilejul audientei acordate oaspefilor americani la 29 iunie 1985, Ion Cumpanasua aratat ca: ,Statui roman asiqurs condi~inormale,inclusivmateriale,ca fiecare cult;;i fiecare cetateancare dorestesa practicecredinla pe care 0 are. Singuracondilie pe care 0 punemesle ca aceasta sa se faca CUi respectarealegilor, asa cum se cere in mod firesc in once stat. Daca au aparut ;;i mai apar unele probleme, pricina esle, in marea maj.oritatea cazurilor, locmai lncalcarea legii de catrs unii indivizi. Nu am admis ;;i nu vorn admite ca sub masca aclivilalii religioase sa fie nesocolitelegile !.3rii,valabile pentru arice ceta\ean". (ACN.SAS., fond Documenlar, dosar nr. 8252, vol. 3,1.344). 59 Idem, dosar nr. 3, vol 4, f. 129. 60 Ibidem, I. 103. 61 Ibidem, 1. 129. 62 Ibidem, f. 103. 63 Ibidem, f. 104.

47

rnulte din afirmatiile facule in legatura cu situatia din Romania nu sunt adevarate" si cil. S.U.A. .va acorda din nou tarii noastre clauza natiunii eelei mai favoriza!e"S4. Declaratiile lui Vasile Talpos au fost aspru criticale delosif lon65, pastor baptist emigral din Romania la incepulul anilor '80 $i fonda!or al Sociela!ii Misionare Romans cu sediul la Wheaton, Illinois. lnn-un interviu acorda! aceloiasi Horia Puscasiu §i difuzat de .Vocea Amerieii" la 6 mai1987, losif Ton a afirmat"Aproape in fiecare an 0 delegatie din Romania vine la Washington ea sa pledeze pentru aeordarea clauzeisi anunla ea s-a mai dar 0 aprobare pentru eonstruirea sau repararea unor biserici In condi{iile In care exista In Romania 1200 de biserici baptiste dintre cafe eele mai multe cer de ani aprobarea de largire a localului nu po] sa afirmi cu seninatate ca !otul este bine. [...J Regret ca doi pastori baptisti din Bueuresf au venil in S.U.A. pentru a spune ca situatia religioasa din Romania este foarle buna si ca nu exista perseeutii"66. Referindu-se punctualla declaraja secrstarului general al Uniunii Cultului Baplist patrivit careia dernolarile unor biserici au fast cateocata chiar In avantajul credincosilor, paslorul Ion a spus: .Cred ca esle de domeniul saerilegiului ca un am al rel:igiei sa afirme ea demolarea unei biseriei este a bmecuvantarel E adevarat ca dupa presiuni enorme din strainatate eei care au demolal biserica au fast obUgati sa aprobe reconslruirea ei. Dar asta poate dupa 5-6 ani de suterinte ... E acevarat ea in unele cazuri biseriea reconstruita a fost mai mare $i mai fnmoasa pentru ca intre limp s-au primit ajuloare din sfrainatate din parlea unor oameni rnisca] de suferinta eelor din tara. Dar a spune ea demolarile sun! binecuvantari inseamna de fapt a aproba ce face dictatorul ateu si diistrugerile acelor biserici. ~i oamenii acestia se fae parte'", Punctul de vedere exprimat de losif Ton nu era nieideeum singular, ci reflecta, de fapt, viziunea adversarilor reinnoirii clauzei din Congresulamerican. Aflaii, de regula, in stranse relatii cu organizatiile religioase ~i organiza~iile pentru apararea drepturilor omului din Occident, acestia i-au privit GU neineredere pe membrii delegaiiei cultiee sosi] in vizita in Statele Unite, considerandu-i purtatori de cuvant ai regimului cornunist din Romania $i colaboratorf fideli ai
64

Ibidem, f. 109.

6510sifTon s-a nascut la 30 septembrie 1934 in comuna Garbovila, judelul Alba. Inlre 1951-1955 studiaza la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, jar intre 1955-1957 la Seminarul Baplist din Bucuresfi, lnlre 1958-1968 lucreaza ca profesor de limba romana..in 1969 a plecat in vizila in Auslria ~i,a refuza! sa se mai lntcarca in tara. Din Austria s-a indreplal spre Anglia unde a urmat cursurile Facullalii de Teologie de la Universitatea din Oxford. in 1972 se inloarce in Romania ~i devine profesor la Seminarul Baptist din Bucuresfi (1973-1974). inlre 1973-1981 militeaza penlru respectarea drepturilor ~i liberta~ilorreligioase ale credinciosilor din Romania, rnofiv pentru care esle arsstat de mai mulle ori de Securitale. Intre 1974-1981 acfiveaza ca pastor in bisericile baptiste din Ploie~!i ~i Oradea. in 1981 esle obligal sa paraseasca Romania impreuna cu familia. in 1982 devine presedintele Societalii Misionare Rornane, ocupandu-se de traducerea unor ci~tii de leologie in limba romana, de iiparirea ~i introducsrsa acestora (pe ascuns) in Romania. Din 1983 realizsaza emisiuni religiease la Radio Europa Libera. Esle eel mai eunoseul leolog baptist roman. A se vedea John D. Woodbridge, Ambassadors for Christ, Moody Press, Chicago, 1994, p. 268 §i hltp:llro.wikipedia.org. 66 A.C.N.S.A.S., fond Documentar,dosar nr. 3, vol. 4, f. 110.
67

Ibidem, f. 105.

48

acestuia. Orice tentativa de "influen\are pozitiva" a unor congresmeni precum Frank Wolf, Christopher Smith, Tony Hall era, in acesle condilii, sornta eseeuui Cu loale acestea, in spiritul mandatului tncredintat la plecarea din Romania, membrii deteqatiei cultelor au avut, pe parcursul deplasariiin Slatele Unite un program inlens de vizite ~i contacle la Departamentul de Stat, Congres, prirnaria orasului New York dar 9i la unele organiza\ii religioase 9i biserici. Printre personalitatile americane cu care s-au inlslnit s-au rurnarat .secrstari 9i consilieri ai diferilelor comisii ale Congresului, congresmenii Christopher Smith, SI. Hoyer, Stephen Solarz, Tom Lantos, Thomas Simons, subsecretar la Departamentul de Stat, Edward Koch, primarul orasuui New York ~i fostul primar Wagner, arhiepiscopul grec lacovos - pentru S,U.A. ~i Canada, rabinul Arthur Schneer ~i Ernest Gordon, presedintele , f' orqaruzanei C ,R ,E ..E D"68 . in cadrul convorbirilor avute cu acestia s-au abordat problems precum: .cauzele imaginii defavorabile Rornaniei in S.U.A., situafia sconornica din Romania, clauza penlru Romania ~i eventuala ei infiuenta asupra raporturilor stat-biserica, drepturile nationalilaiilor conlocuitoare in special ale maghiarilor, sinratia unor secte (nazarineni, Martorii lui lehova), micsorarea cifrei de scolarizare in scollle teologice, demolarea unor biserici ~i sinagogi, taxele percepute pentru emigrarea evreilor 9i germanilor, probleme ale Cultului Baptist (biserica din Oradea, liparirea Bibliei s.a.) 9i ale adventisnlor de ziua a saptea (demolarea bisericii din cartierul Grant)"69, intr-un raport lntocrnit de Departamentul Cultelor pe baza relatarilor faeute la intoarcerea in tara de membrii delegaiiei, sunt punctate si catsva opinii exprimate de unele personalitaf politice americane pe marginea relatiilor dintre Romania 9i S.U.A. Astfel, Edward Koch primarul ora9ului New York, a sustinut ca "imaginea general§. a Rornaniei ar f cauza atmosferei din S.U.A. 9i ca ar trebui lucrat mai mull in direcna Tmbunataiirii aces!eia" iar Steny Hoyer - prasecintele Comisiei pentru securitate ~i cooperare din cadrul Congresului, referitor la mecanismul acordarii clauzei, a aratat ca .lrei probleme privesc Romania: drepturile religioase, drepturile minoritati1or 9i drepturile omului in general"70. La randul sau Thomas Simons, adjunctul asistentului secretarului de stal pentru Europa, a declarat ca la Departamenlul de Stat, sifuatia din Romania .se eunoaste mai bine decal in Congres ~i mai pozitlv" apreciind ca "atmosfera negativa e mai mull pe plan psihologic'. Aprobarea amendamentului lui Frank Wolf pentru modificarea Legii Ccrnertului era, in opinia lui Simons, ,,0 nebunie pentru interesele nationale americane ~i probabil daca va trece prin Senat i se va opune ve!o-ul Presedintelui", EI a precizat insa ca votul din Congres .e un semn rau care creeaza raporturi nerezonabile intre Congres 91Presedinte" ~i ca, spre deosebire de anii anteriori, "anul acesta nu se mai poate prevedea cu aceeasi exactilate atiludinea Presediotelui fata de Legea Comertului 9i, implicit, de amendamentul votat recent in Congres privind suspendarea clauzei pentru Romania, pe 0 perioada de 6 luni?'.
Ibidem, f. 129. 69/bidem. 70 Ibidem, f. 126. 71 Ibidem, f. 127,
68

49

Unii dintre membrii delegatiei au avut Tntrevederi separate cu 0 serie de personalitiiti religioase din S.U.A. pe care au incercat sa Ie convinqa sa acfioneze in vederea sprijinirii revalidarii clauzei pentru tara noastra Astfel, Vasile Tatpos, secretarul general al Uniunli Cultului Baptist, .a determinat pe dr. Louis A. Drummond, seful catedrei de evanghelism de la Universitatea din Louisvell - Kentucky', nascut in acelasi oras iii prieten de familie cu presedintele S.U.A. sa-i solicite acestuia printr-o scrisoare, sa actioneze 9i in continuare pentru mentinerea bunelor relatii romano-arnericane. in acelasi scop a action at iii asupra lui Gerhard Claas, secretar general al Aliantei Mondiale Baptiste, pe care I-a vizitat in familie?". Presadintsle Cultului Adventist de ziua a saptea din Romania, Oumitru Popa a purtat discutii cu "Neal Wilson - presedinte ~i Berth B. Beach- secretar ai Conferintei Generale Mondiale Adventiste care I-au lnsarcinat pe G. Ross colaborator allor ~i prieten apropiat al senatorului Paul Trible sa-l determine pe acesta de a renunta sa mai dea curs amendamentului sau ln Congresul S.U.A. Neal Wilson s-a angajat, de asemenea, ca prin G. Ross - reprezentantul Conferintei Generale Mondiale Adventiste la Casa Alba, secretari 9i alii colaboratori ai sai sa actioneze iii asupra vicepresedintelui George Bush cat 9i altor congresmeni 9i senatori pentru a sprijini interesele Romaniei in relatiile cu S.U.A."73. La randul lor, reprszentanti cultului mozaic din cadrul delegatiei, au discutat cu Jack Spitzer, presadirtele organizatiei B'Nai B'Rith International ~i l-au rugat sa sustina relnnoirea c!auzei pentru tara noastra. In urma acestei interveniii, la 27 mal 1987 - cu 0 luna inaintea dezbalerilor din Sena! pe lema amendamentului lui Paul Trible la noua Legea a Comertului - Jack Spitzer ii trimitea 0 scrisoare senatorului Carl Levin in care aflrma Intre altele: "Solicit sprijinul tau pentru clauza pentru ca [sic!] comertul ~i conlucrarea diplornatlca Intre S.U.A. ~i Romania sa continue; pentru rnentnerea bunei desfa~urari a emigrarii (care este preocuparea amendamentului Jackson-Vanik); pentru rnentnerea accesului celor din "Cortina de Fier" in Israel; pentru incurajarea situafiei rnultumitoare (in limitele unei tari comuniste) a qruparilor religioase din tara si pentru recunoasterea modului responsabil ~i unic de rezolvare a problemei datoriei externe fata de tarUe din vest."74 Analiza-id prin prisma evenimentelor care s-ao succedat in lunile urmatoare, vizita intrepri nsa in perioada 27 aprilie • 6 rnai 1987 de reprezentanfii cuItelor din tara noastra in Stateie Unite nu a avut succesul scontat de.autoritajle rornane lntrucat perceptia americanilor in legatura cu respectarea drepturilor ~i liberlatilor religioase in Romania nu a cunoscut schimbari semnificative. Nemultumirile membrilor Congresului in ceea ce priveste situafia drepturiior religioase din Romania se adaugau celor cauzate de ingradirea drepturilor rninorttatllor nationale, dificullatile intampinate de persoanele care doreau sa emigreze si refuzul sistematic al regimu.lui de la Bucuresti de a initia orice reforme pe plan social, economic ~i politic. Upsa unor reacfii pozitive ale autoritatilor comuniste din Romania la criticile formulate de polilicienii americani in

72 73 74

Ibidem, f. 130. Ibidem. Ibidem, f. 170.

50

L fegiHura cu aceste problematici avea sa inlluenteze pregnant soarta clauzei natiunii celei mai favorizale. Chiar daca la 2 iunie 1987 pressdintele Ronald Reagan trimitea Congresului recomandarea sa privind prelungirea statutului clauzei natiunii celei mai favorizale pentru Romania, in documentul respectivel informa, totodata, forullegislativ ca decizia a fost .extrern de dificila" deoarece, el personal "imparta~e~te ingrijorarile opiniei publice ~i ale Congresului in legatura cu violarea drepturil.or fundamentale ale ornului in Romania."75 . Mai mull decat atat, la 26 iunie 1987 regimul comunisl din Romania primea 0 noua lovilura odata cu aprobarea de catre Senatul S.U.A., cu 49 de voturi pentru ~i 44 impolriva, a amendamenlului. propus de Paul Trible la noua Lege a Cornennui ce prevedea suspendarea clauzei Romaniei pe a perioada de sase luni, Avand in vedere ca la 30aprilie 1987, in Camera Reprezenlantilor fusese adoptat un amendament similar propus de Frank WaIf perspectiva pierderii clauzei de catre Romania psrea mai aproape decal oricand, :;lansa tarii noaslre de a-si menline aces! privilegiu economic in 1987-1 ~88 a fost ca, in cele din urrna, Senatul ~i Camera Reprezentarnlor nu au reusit sa se inteleaga asupra textului final al noii Legi a Comertului ~i aceasla nu a mai fost votala76. Era, fnsa., ultima data cand Romania comunista se mai bucura de avanlajele clauzei natiunii celei mai favorizate. Rel.uarea otensivei de cafre adversarii regimului de la Bucuresf din Congresul american in 1988 ~i pozitia 101 mai rezervata a prssedintelui Ronald Reagan care, intr-o scrisoare trimisa lui Nicolae Ceausescu la 26 ianuarie, avertiza ca 11vafi foarte greu sa se hotarasca .asupra prelungirii clauzei pentru Romania in aceasta primavara ~icu atat mai mull pentru Congres sa accepte 0 recomanda re favorabila ..."77 au determinat guvernul roman sa consfientizeze faptul ca sanssle reTnnoirii clauzei §i Tn acest an erau practic nule. Pentru a nu da satisfactie par1ii americane 9i, mai ales, penlru aevila impactuJ negaliv al unui asemenea eveniment care ar fi fost puternic mediatizat de adversarii regimului comunist, in februarie 1988, Romania renunta unilateral la clauza natiunii eelei mai favorizale. Aceasta neferieita decizie avea sa duca la inghetarea raporturi'lor bilaterale romano-arnencane Tna doua ju malate a anului 1988 si la 0 izolare tara precedent a tarii noastre pe scena politica inlernationala.

75 76 77

Mircea Raceanu, Gron%gie comentata ..., p 298. Ibidem, p. 300. Ibidem, p. 304.

51

FROM THE BACKSTAG,E OF A FAILED MISSION ..THE VISIT MADE IN THE SPRING OF THE YEAR 1987 IN SUA BY THE REPRESENTATIVES OF THE CULTS IN ROMANIA This study examines, using the files from the former Securitale archives, the visit of the Romanian religious delegation leaded by the metropolitan bishop Antonie Plarnadeala in United States of America, between April 27- May 6, 1987, The trip look place in a moment when the relations between USA and the Socialist Republic of Romania were extreme,ly tensioned due to the Romania's political and economic problems at the end of the 1980s on one hand, and the lack of civil arid human rights in this country, on another hand. The intention of the Romanian delegation was to convince the American authorities thai in the communist Romania of Nicolae Ceausescu the religious rights were respected and therefore USA should continue to grant M.F.N, to Romania. The visit did not have the expected impact, as the Americans perspect.ive about the ways civil and religious rights were respected in Romania did not considerably changed. The Romanian authorities malevolent attitude regarding the civil and human rights finished in the freezing of Romanian-American relations at the end of the 1980's and got to the violent collapse of the communist regime in Romania in December 1989.

52

II. SUBIECTELE $1 SUBIECTII SECURITATII Strategii de infiltrare ~iatragere la colaborare a cultelor religioase elaborate de autoritaflle procomuniste din Romania in perioada 1945~ 1947, cu 0 privire speciala asupra cazului Bisericii Ortodoxe Romane1
George Enache Libertate, egalitale, fraternilate ~i moarte: deviza revolutiei franceze, un pic corectata, pare foarte polrivita pentru a defini laconic ceea ce s-a petrecut In Romania in perioada cuprinsa intre 23 august 1944 si 30 decembrie 1947. "Moartea", adica bolsevizarea Romaniei, se anunta arnermtatoere inca din momentul panunderii trupelor sovietice pe leritoriul rornanesc, Dar increderea ca alia!ii occidentali nu vor lasa Romania in ghearele .ursului' si lalentul aqentilor Moscovei ~i a .tovarasilor de drum" de a folosi in mod dialeclic conceptele democrafiei au tacut pe unii sa spere ca acest lucru nu se intampla totu~i. Din pacate, idealurile democratice proclamate eu orice prilej au primilln eele din urma ~ila noi inlelesul pe care il aveau In Uniunea Sovietica. In planul politicii religioase, noile guverne de dupa 1944 au declaral ca intentioneaza sa introduca principiile libertalii ~i egalitalii cultelor religioase, gray afectale de rnasurile luate in anii dictatu rilor care s-au succedat in Romania dupa 1938, iar rnasuri Ie de epurare trebu iau sa reprezinte doar acea curatare a "sangelui rau" de care ~i institutiile bisericesf lrebuiau sa scape in rand cu intreaga societate rornaneasca, actiune care, leoretic, trebula sa se realizeze cu respectarea prevederilor internaiionale. De fapt, indeosebl dupa 6 martie1945, autoritatlle romane, infiltrate din ce in ee mai mult de fortele comuniste, au adoptat 0 politics rellgloasa bazata pe principiul divide et impera, cu menirea sa subjuge cultele prin dislrugerea independentei ~i influentei lor "reaclionare", sa seeularizeze societatea ~i institu\iile sale, sa creeze 0 divizare a clerului in aripi .reactonare' ~i .proqresiste", eea din urma constltulnd un instrument utllin vederea larglril bazei sociale a pulerii comuniste .. Tn eadrul acestui program, perioada 1944-1947 reprezinta etapa unei intense actiuni de seleefie a elementelor "utile" ("democratiee") din interiorul fiecarei confesiuni religioase, care vor ajuta autoritatile in drastioele resfructurari ale raporturilor dintre culte ~i societate care incep in

l I
I l

1 Textul repreznta a parte a unei cercetarl mal ample dedlcata vietii cultelor religloase din Romania in anii instauriirii regimului comunist in tara noastrii. Din aces! moliv, s-ar putea ca in anumlte cazuri demersul nostru sa nu fie "rotund", lasand unele aspecte deschise sau presupus cunoscule. Chestiunilediscutate aici sun! insa esentale pentru a intelege mecanismul aservirii cullelor de catre autoritafile comuniste ~i!ocmai de aceea am ales sa Ie prezint separat, pentru a fi marcate clar in dezbaterea isloriografica pe marginea acestui sublect.

53

1948, precum ~i in organizarea interna a acestor culte, domenii Tn care puterea cornunista se va folosi de toate slabiciuriile existente deja in sistem precum ~i de rivalitaiile interconfesionale antebelice. Studiul de faia reconslituie in fapt mecanismele care au fost puse in rniscare in vederea atingerii scopurilor enuntate mai sus, precum ~i interactiunile stabilite intre diversele slructuri implicate, partide, parlament, guvern (in special Ministerul Cultelor), culte religioase. Accentul pe aspectu! fenomenologic ne-a facut sa renuntarn la consemnarea unor elemente faptice care nu interesau in mod deosebit cemcsraua noastra, in acelasi limp, ne-am concentrat atenna in mod special pe cazul Bisericii Ortodexe Romane, ceoarece, in perioada de care ne ocupam, ea este miza majora, "infiltrarea" ~i .supunerea' ei fiind esentale pentru succesul actiunilor ulterioare ale fortelor procomuniste. Aclivitatea altor culte religioase este invocate in cuprinsul textului in rnasura in care aces! lucru este relevant pentru felul In care autoritatile politice din anii 1945-1947 au preqatit terenul pentru .marele asalt" din 1948 la adresa cultelor si a vieti i reiigioase. 6 martie 1945 este, fara indoiala, un reper in istoria lnstaurari: comunismului Tn Romania, deoarece, din acel moment, institutiile slatului sunt preluate ~i folosite defortele procomuniste in interes proprius. Pana atunci, partidele .istorice" (Partidul National Taranesc ~i Partidul National Liberal) se stradulsera aduca Romania, dupa ani de dictafura, pe linia unei dernocratizarl reale, acest lucru rejlectandu-se §i in domeniul vietii cultelor religioase, care fusese atectata de dorinta maresaluu,l Antonescu de a pune in practica principiul .stat unilar, biserica unica": Pentru intelegerea corecta a subversiunii pe care conunisfii 0 vor opera Tn viata cullelor din Romania este, evident, necesara prezentarea celor petrecute de la lovitura de stat din 23 august 1944 pana la instaurarea guvernului Petru Groza. Perioada 23 august 1944- 28 februarie 1945: intre refacerea libertalii cultelor §Ci atacurile comuniste la adresa clerului Interesul cornunisfilor tata de culte nu s-a manifestat deschis de la inceput, ei fiind

preocupaf de aca para rea altor portefolii in nou I 9uvern instalat dupa 23 aug ust 1944. in cadru I
primului guvern Sanatescu, postul de ministru al Culturli Nationals ~i Cultelor' i-a reveni! generalului Ion Boiteanu (23 august - 3 noiembrie 1944)5, pen!ru ca Tn timpul celui de-al doilea guvern Sanatescu6 ~i a guvernarii Radsscu', ministru al Cultelor §i Artelor8 sa fie numit Gheorghe De~i actiunile de subminare de cafre comunisf a Blocului National Democrat au inceput la putin limp dupa 23 august 1944, prezenta consistenta a liberalilor ;;i t3rani;;Ulorla actul de guvernare, precum ;;i vointa celor doi prim mini;;tri de a men\ine intact spiritul platformei BND, contera lrasaturi distincte perioadei 23 august 1944 - 28 februarie 1945 in raport cu noua guvemare instaurata la 6 martie 1945. 3 Vezi George Enache, Din istoria re/atii/or Biserlc8-stat in perioada guvemarli Antonescu. Cazul lideri/or AGGOR, in "STUDIA POLITICA",vol, VII, nr. 3, 2007, p. 603-606. 4 in perioada 23 august - 1 septembrie 1944 ministerul patronat de generalul Boi\eanu a purtat numele de Ministerul Educatiei Nationale. 5 Secretariatul de Stal pentru Culte, Viata reiigioasa in Romania, Bucurssti, 1999, p. 96. 64 noiembrie - 5 decembrie 1944.
2

54

(Ghita) Pop, apropiat al.lui luliu Maniu, care mai fusese secretar de slat inainte de razboi in cadrul aceluasi minister. Obiectivele celor dol minisfri au fost eliminarea discrirninarilor ins!iluite in domeniul religios de caire regimul Antonescu ~i crearea unui nou cadru de manifestare a vietii religioase. Primul pas I-a constituil revenirea in tara a celor deportaf in Transnistria pentru motive religioase. Apoi a fost perrnisa exercitarea licera a cultului de catre cornunitatea evreiasca", atat de greu incercata, Ii s-a recunoscut baptiglilor drepluri.le pe care Ie aveau inainte de 1939, s-a permis exercilarea cultului de catre celelalte .secte"" ~i s-a revoca! .unirea" stiligti'lor gi lipovenilor cu Biserica Ortodoxa". 0 masura care a venit in intampinarea aceslor actiuni a fest Decretul-Iege privind statutul nationalilatilor in care se preciza: .Orice ingradire, directa sau indirscta a drepturilor cetatenilor, sau invers, stabilirea de p.rj,vilegii',directe sau indirecte, pentru cetaleni, pe temeiul rasei, religiei sau nationalilatii lor, precum gi oriee propovaduire a exciusivismului sau a urii si disprelului de rasa, religie sau nationaltate, S8 pedepsese de lege"12.in articolele 23, 24, 25 se faceau urmatoarele precizari referiloare la culle: ,,23. Cultele recunoscule i9i adrninisfreaza bunurile lor polrivi! slatutelor sau acteior de fundalie, conform I.egii asupra regimului general al cultelor. 24. Esle interzis amestecul autoritatilor administrative Tn ehesliunile de servieiu religios al maselor recunoseule in alara de controlul Ministerului Cultelor. 25. Preofii cullelor recunoscule la pregatireegala si gradeierarhiee egale, vor f in mod. egal salarizati, intrucat confesiunile lor vor reprezenta numarul prevazut de legea regimului cultelor penlru a se putea bucura de sprijinul material al statului"13. In timpul ministerialului lui Ghita Pop au fost adoptate ~i alte masur~ importante. Astfe!, prin Decretul-Iege nr. 134, emis la 27 februarie 1945, era anulat Decretul nr, 620 dat de guvernul Antonescu la 21 septembrie 1943, in care se stipula ca "Gomunitaiile bisericesf locale i~i pierd dreptullor de proprietate {)i posesiune asupra bunurilor respective cand majoritalea credindosilor a trecut la comunitatea locala a altui CUIt"14 .. Aceste bunuri urmau sa inlre in patrimoniul cornunitatl bisericesf locale la cafe trecuse majorilalea cradindosilcr cul!ului parasil, fara nici 0 despapuoire. Decretul fusese adoptat tn ideea de a se erea 0 baza legala pen!ru preluarea averilor acelor culle religioase considerale de rnaresal periculoase penlru siquranta statului, in condiliile in care asupra fidelilor se exercitau presiuni de ditre aulorilali pentru a treoe (reveni)la Biserica Ortodoxa". Prin rnasura propusa de ministrul Cultelor ~i Artelor era anulal un motiv

76 decernbrie 1944-28februarie 1945. S-a revenilla structura din perioada 1934-1940. 9 Hany KuHer, Evreii in Romania ani/or 1944 -1949. Evenimente, documente, comen/arii, Bucurssfi, 2002, p.332-340. 10 ANIC, fond IGJ, dosar 1211949,1.157-159. 11 ACNSAS, Fond Documentar Bucuresfi, dosar 7353, f. 12. 12 ASR, Romania. Viata politica in documente. 1945, Bucuresn, 1994, document 45, p. 121. 13 Ibidem. 14 "MO", partea I-a, an CXI, nr. 222, miercuri, 22 septembrie 1943, p..8370. 15 De§i Biserica Greco-Catolica nu era direct vizata, masura starnise TngrijorareIn randul episcopilor acestui cult, care se simteau amenintatl de .prozelifisrnul" ortodox. Episcopul greeo-eatolie de Oradea, Valeriu
8

55

pulemic de discordle Intre cultele din Romania, revenindu-se la sltuaja stabilita prin Legea nr. 54 din 22 aprilie 1928, penlru regimul general al cultelor". Un alt gest important al ministrul ui Pop il constituie respingerea, inianuarie 1945, a propunerii de seoatere in afara legii a Biserieii Evang'helite CA, acuzata de colaborasonisn eu nazi~t1i ~i infeudare fala de Grupul Etnic German", Situatia creata in cazul Bisericii Luteraneera legata de amplele aciiuni de epurare, areslare si pedepsire a celor vinova] de crime de razboi sau care au eolaborat eu reg.imurile fasciste". Panala aparitla Decretelor-leqe din 12 ~i 20 ianuarie 194519, a exista! 0 disputantensa
Traian Frentiu, i-a seris atunci Mare$alului: "Iegea cea noua va provoca controverse $i discordie, va deschide procese noi $i dureroase intre fii acestui neam" (ANIC, fond DGP, dosar nr. 11411943, f. 29). 16 in 1948 pulerea comunlsta va rslua chesnunea patrimoniului. bisericesc, stabilind noi reglemenlari menite sa slujeasca propriile interese 17 La 24 decembrie 1944, subsecretarul de stat al pontiei, generalul Virgil Stanescu, a cerul Comisiei romans pentru aplicarea armistiliului din cadrul Pre$ediniiei Consiliului de Mini$tri, eu adresa nr. 24058, sa$i expuna punctul de vedere privitorla dizolvarea Bisericii Luterane, pe baza acuzatisi ca aceasta s-ar fi incadrat organic $i s-ar fi subordonat programului politic siideoloqic al Partidului MUncitoresc Na\ional Socialist German. La 3 ianuarie 1945, Direcjia Judiciara di n Minislerul Jusliiiei a inaintat Direc\iei Generale a Poliliei.un referat pe aceasta terna, prin care arata ca dreptul de a se pronenta asupra dizolvarii Ii revenea Ministerului Cultelor (Dumitru $andru, Biserica din Romania, 1944·1948, in ,Arhivele Totalitarismului", anul VI, nr. 18, 111998, p. 220). Solicita! sa-si dea avizul, Ghilii Pop a raspuns ca Biserica Evanghelica este un cult istoric eu 0 structura democrafca, care, in conseeinta, se poate adapta usor noilor realita\i, iar episeopul Staedel si membrii hitleri$ti ai consistoriului fusesera aresta] §i se afau intern ali. In laqarul de la rargu Jiu. Referatul ministrului se lncheia in mod categoric: "in nici un caz nu cred ca e oportun ca biserica sa fie desfiin\ala intrucat rnasura aceasta ar fi excesiva $i ar da nastsrela 0 situa\ie anamica" (AN.IC, fond DGP, dosar nr. 3411944, f. 20). 18 Tincadin 25 august 1944 Ministerul, Afacerilor Interne cerea politiel $i jandarmeriei sa aiba in vedere pe celalenii statelor inamice rezidenfi in Romania §i membrii Grupului Etnic German, care urmau sa fie internati in lagare create ad-hoc. Masurile luate fmpotriva acestora, mai ales fmpotriva Grupului Etnic German, s-au lnasprit la inceputul .Iunii noiembrie, in urma presiunilor sovieflce, care in decembrie 1944 au csrut deportarea elnicilorgermani din Romania Tn URSS pentru rnunca fOl1ata. Apoi, in cazul legionarilor, aoesfia au fost excepts] de la amnistia data de guvern, la interven\ia ministrului comunist al Justi\iei, Lucre\iu Patra§canu. Dupa semnarea conventei de armisti\iu, care prevedeala punelul 15 obligatia guvernului roman de a dizolva imediat organizatiile pro-hitleriste de tip fascist, s-a declansat 0 campanie mas iva de arestari iii randu'l fo§tilor membri ai Mi§carii Legionare. Tot Tn cadrul Conventei de Armisti\iu, la punctul 14 se prevedea ca .Guvernul §i inaltul cemandarnent roman se Obliga sa eolaboreze eu inaltlll Comandamen! aliat (sovielic)la arestarea §i judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi", in vederea apllcaril prevederilor aceslui punct a fost promul.gat Decretul --lege privind urmari rea $i pedepsirsa criminal'ilor de razboi din 12 ianuarie 1945 §i Decretul-leqe privind urmarirea ;;i sancfionarea celor vinovaii de dezastrul jarii, din 20 ianuarie 1945 (Detalii in Ion Balan, Regimul concentraiionar din Romania, 1945 ~ 1964, Bucure§ti, 2000, p. 32-50). 19 Textul celor doua decrete in ASR, Romfmia. Viala politica indocumenle. 1945, Bucuresti, 1994, document 2, p..61-65, document 4, p. 67-70.

56

intre partidele Jstorice", pe de-o parte, si cornunisf ~ialiati lor, pe de alta parte, acestla din urrna insistand sa fie considerati criminali de razboi toli cei care au pregatit poldiceste Romania pe faga~ul politicii alaturi de Germania20, una din tinte fiind ~i reprezentanjil cultelor. Astfel, in loamna anului 1944 Vasile Luca aprecia ca rernlniscertele fasciste "sun! patnmse in viata noastra publica, lncepand cu adrninistratia, aparatul de stat, Biserica, scoala ~i terminand cu mentalitatea otravita a poporului?'. in urma presiunilor comuniste era acoptata Legea nr. 486 prin care functonan statului puteau f licentia] din serviciu in cazul in care au avut 0 atitudine abuziva ori 0 \inuta nedemna, s-au pus sub orice forma in slujba unor interese sfraine ~i au militat Tn vreo organiza\ie politics sau paramilitara, sau au servi! scopurile unor organizatii dictatorlale>. Printre altele, in cadrul disputelor privind modul de aplicare al legii a fost atacat ~i Ministerul Cullelor si Artelor, semn al in!eresului crescand al reprezentantilor Frontului National Democral fata de chestiunile bisericesti. in articolul din .Scanteia" intitulat .Fascisti din Ministerul Cultelor ~i Artelor", se acuza faptul ca ,,0 searna de sluibasi superiori care au activat in presa fascista ~i in orqanizatiile legionare" sunt pe mai departe funcjonari in cadrul ministerului amintit23 Cei menlionatierau preotii Gheorghe Butnaru ~i Dumitru Vesterneanu, fosti redactori la .Porunca Vremii", Ion Lancranjan, asistent universilar la Facultatea 'oe Teologie sl Olimp Caciula, director al Seminarului Nifon24. • in para lei cu combaterea preojlor "reac\ionari" ~i cu criticile la adresa guvernului, FND iniliaza atragerea de adersn] din randurile preoiimii prin intermediul Frontului Plugarilor ~i al Uniunii Patriotilcr. Unui din obiectivele declarate ale UP era scoaterea clasei mijlocii, a profesorilor, instilutorilor ~i prsojllor de sub inlluenta .reacfionarilor'". Succesul campaniei de atragere de prsof a fost destul de modesj26, dar au intra! in jocul FND cateva nume greie daca (inem cont de semnafura marelui profesor Nicolae Popescu-Prahova, in acel moment secretar general la Culte, pe un apel din 18 octombrie 1944 adresat clerului ortodox in care se spunea: "Aceasta viata noua nu poate f qarantata decat prin unirea fortelor patriotice intr-un larg front national-democrat"27. Alaturi de Popescu-Prahova semnau pr. Constantin Burducea, pro dr. Dumitru Fecioru, pro Alexa.ndru lonescu, pro ~tefan Vasile, unii fiind fo~ti studenti ai sal, in mod cert ei fiind cei care l-au .instiqat" pe profesorul de Drept bisericesc sa subscrie acestui apel28 Ion Balan, op. cit., p. 49. ANIC, fond CC al PCR"Cancelarie,dosar nr. 2811944,f. 63. 22 "MO", an CXII, partea I-a, nr. 233, duminica, 8 octombrie 1944, p. 6559. 23 Fasci§tii din Ministerul Cultelor §i Artelor, in "Sdlnteia", anul l, nr. 83, miercurl, 13 decembrie 1944, p. 2. 24 La inceputul anului 1945 Olimp Caciula a fost depus din treapts, nu §tim daca pentru motivul ca era recasatorit EI a inaintat un memoriu Sinodului·adunat pentru ~edinla din 30 iunie 1945 care l-a respins recursul ("BOR", an LXIII, nr. 7-8, iulie-august1945, p. 15). 25 ANIC, fond CC al PCR-Cancelarie,dosar nr. 28/1944, f. 70.
20 21

26/bidem.

Sarban Radulescu·Zoner coord., Instaurarea totalitarismului comunist In Romania, Bucuresii, Editura Cavallioti, 1995, p. 27. 28 Profesorul nu a mai avut ocazia sa fie angajat in disputele epodi deoarece si-a aftat obstescul sfar§il pe 6 februarie 1945 ("BOR", an LXIII, nr. 1-3, ianuarie-martie 1945, p. 92).
27

57

Actiunile FND impotriva guvernului Radescu ~i a partidelor istorice vor capata amploare la inceputul anulul 1945, in urma unei vizite la Moscova, ocazie cu care au discu!ai planul de preluare a pulerii de cafre FND, liderii PCR au convocai 0 ~edinta a consiliului FND, in care sa se ia in dezbatere ce s-a discutal cu liderii sovielici ~i sa se definiiiveze programul fronlului. Stenograma ~edintei este rernarcabila prin felul in care rei eva .ooortunismul" liderilor FND, a modului Tn care se inspira masiv din programele celorlalte partide ~i consernneaza dorintele opiniei publice astfeI lncat sa se elaboreze un program cat mai atraciiv. Una din chestiunile esentiale era cea a unei noi reforme agrare, aspect care devenise obiectul prsocuparilor tuturor partidelor. Nu vom insista asupra tuturor propunerilor legate de reforma agrara, ci pe acelea care priveau proprietatle bisericesfi. Conform programului, urmau sa tie exceptate de la expropriere parnanturile manastire~ti si bisericesfi. Cornentand schita de program, Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor arata: "La preotlms, foarie bine ca se face lucrul acesta. Vom scoate 0 puternica arma din mana adversarului. $i eu am avut de-a face cu preotii ~i am vazut cat conteaza acesfia. $i cand la vom spune, ca nu ne atingem de pamanturile lor, Ii vom electrlza in felul acesta noi Ti putem scoate din mana adversarului. Sa nu ne atingem de ei - este conform cu traditia acestui popor, ~i in capul caruia s-a nascut aceasta idee , dovedeste simt praclic ~i este foarte bine venita"29, Cel care va pune la lndoiala justetea acestei opinii va f chiar eolegul de partid allui Groza, plugarul Romulus Zarone: ,,1n ce privesta confiscarea mosilior; nu s-ar putea confisca si pamanturils blsericesti pana la limitele de 50 ha.?,,30.Cei care-I vor larnuri vor fi tocmai lovara~ii Dej ~i Luca: .Tov, Gheorghiu-Dej: Nu, tasa frate. Trebuie sa fii.cel dintai care sa vii sa spu' ca bine am facut. Taranul are un atare sentiment religios, ca e perieulos sa-I ridicarn Tmpotriva noastra Plugarul Romulus Zarone: Din punct de vedere religios aveii dreptate, dar laranul are nevoie ~i de pamant, $i biserica noastra are paduri mulle. Sa nu credef ca ati atins lalura religioasa a taranilor, atunci cand expropriati biserica ~i dati pamantul taranilor. Tov. Gheorghiu-Dej: lntr-un loc din Moldova a fost expropriat pamantul bisericesc 9i Tn~i9itaranii au fost impotriva. Tov. Vasile Luca: Cand popa va spune ca; ne ia pamantul- e una ~i cand va spune: azi ne iau pamantul vostru ~i nevasta ~i mai stiu eu ce - e alta, Popii au rnutta influenta asupra taranilor"31 in acelasi ton a vorbit reprezenlantul Sindicatelor Unite, tov. Sencovici: "Nu sunl de aeord eu prietenul Zarone in ceea ce priveste parnanturile bisericesti. N-are decat sa Ie vie pofta pentru acest parnant ~i sa fie mobilizare de jos, ca vor pamant ~i mai mull. Dar deocarndata sa fie popii din bisenca alaturi de noi. .. 9i daca ~i popii vor fi alaturi de noi, nu exista foria care sa Tmpiediee reforma agrara. $i cred ca ar trebui accentual ca: cu sfintenie va fi rsspectata proprietatea bisericii, ca sa nu simla nici 0 tactics ~i sa mearga cu reactiunea"32. Desi lema discutiei era in esenta reforma aqrara, din discutiile prezentate rezulta un adevarat program si In ceea ce priveste politica fata de preo], care pornea de la constienflzarea
ASH. Romania, Viaia politica in documente. 1945, Bucuresti, 1994, document45, p. 82. Ibidem, p. 83, 31 Ibidem. 32/bidem, p. 84
29 30

58

fortei potentiale de care dispunea preotmea in orientarea, uneorl decisive, a opinilor populaliei mai ales la sate. Pentru a-9i atinge scopurile, FND propunea 0 masura care practic Irebuia sa indeparteze preofimea de partidele islorice si sa-l creezeiluzia ea ea, ca si corp, va fi proteiata de guvernul FND 9i va scapa fara a-si pierde privilegiile.ln acelasi limp, erau create premisele de rupere a maselor !;""m3ne9Ii e sub infiuenia .nefasta" a clerului, fenomen care se va manifesta d sub forma .luptei de elasa" la sate in perioada coleciivizarii. Cu un alia! de talia armatei sovietice, FND-ului i-a fosl relativ user sa impuna regelui sa-l aouca la guvernare. Din acesl moment se pun bazele pentru 0 noua politica§i in ceea ce pnveste cullele, ale carei obiective reale nu au fost niclodata exprimate in spafiul public, comurustii avand acum la dispozitie pentru atingerea obiectivelor §i institutiile statului. in incercarea de a atrage cat rnai multi preo\i in tabara FND, noua guvernare a imbinat rnasurile represive cu cele de bunavointa, unul din instrumentele esentiale in realizareaacestui praces fiind noul Minjster al Cultelor, condus la inceput de conlroversalul preot Constantin Burducea. Minisleriatullui Constantin Burducea( martie 1945 - martie1946) Isloria bisericeasca din Romania conternporana nu poale f inteleasa daca nu avern in vedere pulernicele "grupuri de interese" din interiorul cullelor importante 9i rela\iile pe care Ie-au stabilil acestea cu parlidele politice Daca in cazul cultelor care cuprindeau in majorilate persoane de alta etnie decal cea rornaneasca, acestea au fost mereu alaturi de rniscarile politice care reprezenlau minorita!ea respecnva, iar in cazul Biserieii Greco-Catolice prezenla lui. luliu Maniu in fruntea PNT f80ea aproape caduca orice alta optiune33, in cazul ortodox, dat fiind ponderea acestui cui! ~i numarul de clerici, care facea lmposibila existsnta unei optiuni univoce, au existat mai mulle "centre de putere", construile pe relatii personale, care s-au ccofruntat, nu o data, pentru a obtine influenta in Biserica ..Datorita prezenjei politicului in Biserica si a rolului decisiv pe care acesta putea s8-1 aiba in stabilirea cagtigatorului, s-au stabilit adevsrate aliante lntre gruparile ecleziastice si partidele politice, fiecare partid dorind sa aiba propria .dvizie' de preof pe care, ajuns la putere, va incerca sa 0 promoveze, iar looul unde se putea face perfect joncfunea dinlre blserica gi.politica era Departamentul Cultelor. Venit mai tarziu la .rnasa" politca, Tnsa dorilor sa recupereze rapid lntarzierea, Partidul Cornunist, prin strucnmle politice - satelit, gi-a cautat la randu-i sprijinitori in randul preotilor din care urmau sa fie selectai reprezentanti in struclurile de stat (Ministerul Cultelor dupa 6 martie 1945), da! fiind ca se paslra deocamdata tradnia ca functionarii de la Culte sa pravi na din randurile teologilor. Dovada fidelilatii candidajilor era reprezentata de inscrierea in unul din partidele care compuneau FND, mai la,rziu de activiiatea in cadrul Uniunii Preojilor Democraji34, Doar Mi~carealegionara a putut ,sparge" blocul taranist al greco-catolicilor. Cum am mentiona; deja, pana la instaurarea guvernului .democrat' al lui Petru Groza, actiunile de epurare din randurile clerului nu au avut un caraeter sisternatic, iar acelasi lucru se poate spune si de campania de atragere de simpafizan]. Deoareee era greu ea prsofii sa se lnscrie in PCR, s·a adoptat solulia atragerii acestora fie in Frontul Plugarilor, al caruilider. Petru Graza, putea fi 0 garantie pentru
33

34

59

l
~I

derici, fie in Uniunea Patriotilor, Abia pe 12 apnlie 1945 preo\ii care s-au inscris Tn Uniunea Patriofilor sunt grupati in Uniunea Preotilor Democrati, sub conducerea ministrului Burducea. Aparent, aceasta organizatie nu era ceva similar .Corpului preo\ilor legionari", ci 0 grupare a celor mai lnalle "con~tiinte" din randurile cieru,lui,lamurite asupra drumului pe care trebuia sa 0 apuce Romania, Dar, cum cele mai lnaintate ccn~tiil1te politice se aflau in tabara FND, in mod natural un adevarat preot democrat trebuia sa fie ~j"un bun FNO-ist. UPD se constituia de fap! ca 0 replica la Asocia\ia Generala a Clerului Ortodox Roman (AGCOR), condusa de Alexandru Nicoreanu, care si-a intrat din nou in atribu\ii la 5 octombrie 1944, organizatie cu un impact incomparabil mai mare (Comitetul de conducere a fost repus in drepturi printr-un jurnal al Consil'iului de Mini~tri, vezi Monitorul Oficial, anul CXH, partea I-A, nr. 230, 5 octombrie 1944, p. 6522). Tocrnai caracterul de "geaman" va face ca in momentul in care UPD se va "autodizolva" ~iAGCOR sa fie desfiintala (AN Ie, fond Dudu Velicu, dosar 614, f. 117). Conformslatulului, intocmit de preotul Marin lonescu (Paroh la Biserica Cuibul cu Barza din Bucure?ti - Dudu Velicu, op. cd., p. 57), putea f aceeptata in UPD numai acea persoana care .va fi garantat de cineva sau va dovedi ca dupa 23 august 1944 5-a lncadrat cu trup si sullet noului spirit al vremii, activand in vreun fel in vreun partid FNO-ist sau in vreo organiza\ie dernocratica acteala" (Statutul Uniunii Preoti/or Democrati din Romania, p. 6; in ANIC, fond Dudu Velieu, dosar 56, f. 112). Scopurile UPD, douazsci la numar, emu foarte ambilioase, din care vorn enumera pe acelea care ni se par maiinteresante: a. " Sa paslreze si sa apere doctrina culM ierarbiasi asezarnintele BOR in cadrul statului roman. b. Sa lupte pentru a realiza olegatiJra cal mai stransa intre cler ~i popor ffiurind orientari hotaratoare in rezolvarea cat mai crestmeasca a tuturor asp.iratiunilor?i revendicarilor socials. c. Sa sprijine reformele socia Ie infaptuiie deguvern, popularizand principiile cresiine cu caracter social, Tn a~a fel incat sa se sccata in evidenta ca intre coctrina cre$tina ~i dsmocrafie esle 0 minunala legatura spiriluala. d. Sa se organizeze ?i sa se coordoneze intreaga activitate politica soeiala a clericilor ortodocsi in organizatiile polilie€ ce compun FNO-ul, prornovandu-se 0 unitate de gandire $i actune clericala (sic!) e. Sa organizeze propaganda cre?!ina dernocrata in loate straturile sooale pastrand biserica in stravechile ~i tradifionalele ei preocupari, de a susfinsasistsntasociala in multiplele ~i irnpunatoarele ei realizari [....] h. Sa creeze 0 mentalitate noua $i sanatoasa, care sa opereze in chip lent dezintoxicarea tineretului de otravurile unor pomiri pagubitoare sufletului generos al poporului rornanesc ... J. Sa studieze pas cu pas toate Iazele islorice ale poporului nostru reliefandu-se influentele celorlalte popoare ~iindeosebi ale poporului rus asupra sufletului romanesc. k. Sa studieze pe 0 scara rntinsainsu$irile de ospital.itate ?i generozJtate ale neamului romanesc, care 11dasifiea printre eele dintai popoarein lume, care a slujit umanitarismul (sic!) ~i sa Ie valorifice cat maimult. I. Sa intervina la toale forurile conducatoare bisericesti pentru problemele profesionale ale clsrului ortodox roman eu privire la numiri, avansari, transferari, pensionari, salarizare, gradaiit etc., trimiiand in asemeneaocaziuni delegati cu imputerniciri depline ... n. Sa prega.teasca poporul pentru inlelegerea adanca ~i pentru 0 ascunare cal mai respectuoasa a tuturor rnasurilor oficiale de ordin sanitar ~i oooperatist. o. Sa sa intensifice $1 sa se intereseze de predarea metodica a inva18mantului religios in scolile primare ?i secundare, revizuind lemeinic materialul de predat potrivit eu cerlnta vremilor de astazl,

60

insa cel mal mult conta increderea acordata personal de unul din liderii puternici ai vremii, respectivul preot avand sanse de a obtine 0 functle mai mare in mod direct proportional cu influenta ~i rangul protec!orului sau fn aces! caz nu mal conta ca multi dintre preoji lnscrisi in Frontul PI\Jgarilor sau Uniunea Patriotiior aveau antecedente legionare, desi, dupa cum am aratat, FNO-uI a dus 0 campanie furibunda la sfar~itul anulu i 1944 impotriva preofilor "gard i~ti" care aclivau in cadrul Oepartamenlului Culte. Raiiunea pentru care in organizaiiile de fronl comuniste au fost atrasi numerosi legionari ~i faptul ca ei au primit funciii de conducere importante in minister are aceleasi explicatii ca ~i in cazul accsptarii prazentei acestora in structurile de pulere ale regimului Antonescu, anume sabia lui Damocles care a stat deasupra cape!elor lor, in eel mai pur slil fanariot, controlul care se exercita astfel asupra Mi~carii Legionare, dar ~i pregalirea deosebita a unora. Unii fo~ti legionari vor da dovada de 0 mare fidelitate fata de noul reqim, desi, in majoritatea cazurilor, aeeste eforturi nu i-au scutit de inehisoare. Exista diferite variante asupra motivului numirii tocmai a preotului Constantin Burducea in functia de ministru al Cultelor, in cadrul primului guvern pro-comunist din Romania. Gheorghe Apostol a afirmat eu ocazia unui interviu ca mai intai s-a vehieulat numele lui loan Marina, preferatul lui Dej, insa aeesta a spus ca e prea devreme pentru preotul valcean ~i astfel a fost preferat Burducea=, Desi fost legionar notoriu, Burducea devenise un loial activist in eadrul Uniunii Patriotilor inca de la inceputurile aeeslei organizatii, cane multi dintre preof stateau in expectaliva36. Fidelitatea a juca! rolul hotarstor in numirea sa, precum ~i calitatea de preot, guvernul dorind ca prin numirea' unui cleric sa sublinieze interesul deosebit ~i respectul penlru tagma bisericeasca. in rest, preotul "democrat" prezenta 0 suma intreaga de defecte: lipsa abllitaiii in comunicarea eu oamenii, 0 nervozitate permanents, incapacitatea de a construi un plan de actiune coerent, iar unii mai malitio~i II e!ichetau de-a dreptul prost. in anul in care a fost minislru Burducea ~i-a dovedi! din plin "calitatile", fapt care i-a obligat pe quvernan] sa renunte in eele din urma la serviciile lui. Instalarea lui Constantin Burdueea ca ministru al Cultelor (Cultele au fost separate de Aria devenind pentru prima oara un minister de sine statator) a avut loe in ziua de 8 martie in prezenta I.P,P. Patriarh Nicodim, a prim-ministrului Petru Groza ~i a profesorului Petre Constantinescu-lasi, ministrul Propagandei. Sunt cateva elemente interesante in discursurile tinute cu acest prilej. Patriarhul Nicodim, pastrancu-se intr-o atiludine de neutralitate, a felicitat autoritatile pentru ca au ales un Sa se intereseze de aproape de structura ~i orientarea cat mai pracfica a invalamantului teologic seminarial~i universitar,precum~i de 0 buna pregatireecucativaa candidajior la preotie,oferinduli-se condiliuni cal mai prielniceIn scopul misiuniilot" (ibidem, p. 3-5). Sub frazele pompoase, se poate observa lesne caracteruI UPD de adevarata "agentura" a intereselor FND ~i de organism de presiune asupra ierarhilor, punctul I fiind un adevarat cui infipt in organizareacanonicaa BOR, dublandinstitu\iileabilita!eprin statutuldin 1925, 35 Apud Cristian Vasile, Biseriea Orfodoxa Romana in primul deceniu comunist, Bucuresfi, Editura Curtea Veche,2005, p. 37, 36 De altfel el a fost membru in delegatia Bisericii Ortodoxe Rornane care a participat la alegerea ~i inscaunareaPatriarhuluiAlexei. p.

61

ministru al Cultelor "care sa cunoasea nu numai legile $i regulamentele Ministerului Cultelor, ci $i legile $1 pravilele de care se conduce Biserica" deoarece mini$trii care nu au inteles treburile Bisericii .s-au amestecat in trebile ei $i totdeauna au dat cu oistea in gardul Bisericii, din care pricina a suferit $i caruta stalului $i ograda Bisericii"37. Patriarhul i$i incheia discursul binecuvantand .,intelepciunea Majestatii Sale Regelui pentru aceea ca a suut sa dea tarii un guvern al pcporului'". Binecuvantarea era 0 multurnire anticipata pentru ca in cadrul decretuluilege din 23 martie 1945 privind infaptuirea reformei agrare parnanturile bisericssti erau exceptate de la sxpropriere". La randul lor, reprezsntanti guvernului s-au lansa! in amabilitatl. Petre Constantinescula$i sublinia ca ,.in discutiile premerqatoare formarii actualului guvern, noi am sustinut la Ministerul Cultelor sa fie un preot, pentru a dovedi asttel dragostea noastra fata de Biserica"40, in timp ce proaspatel ministru Burducea s-a dovedit a fi cel mai dezlantuit. EI era suparat pe "insinuarile inamicilor poporului" ca FND-ul "este fara Dumnezeu": "Cum ar putea fi Dumnezeu acest Front, emanat din sufletul poporului roman, cunoscut pentru religiozitatea lui? Cum ar putea fi anticrestin sau impotriva religiei tocmai partidele sincer democratice care-I alcatuiesc, cand Frontul lupta pentru infratirea luturor oamenilor, pentru aplicarea Evangheliei in viata neamului $i pentru combaterea urii, nedreptatii, obscuranlismului $i inegalitatii sociale?"41. Ea dovedeste slaba asimilare de cafre Burducea a utilajului conceptual a noii ideologii la care a aderat $i prezenta remlniscenjetor vechilor idei. Ultima fraza esle un melanj, jumatate comunist ("combaterea urii, nedreptatii. obscurantismului $i inegalitalii sociale") si jumatate cu iz legionar ("aplicarea Evangheliei in viata neamului'r", preotul ministru uitand ca liderii FND recomandasera, pentru a nu starni populatiile minoritare, sa nu se mai vorbeasca de .nearn" ci de "cetalenii tarii"43. La sfa.r$itullunii martie 1945 Constantin Burducea facsa in fata presei primul bilant al mandalului sau. Cea mal importanta infapluire era considerata exceptarea de la expropriere a parnanturilor care constituiau proprietatea legala a bisericilor, manastirilor, episcopiilor ~i mitropoliilor, ministrul subliniind .efortul" facut de el $i .deplina Tntelegere" de care a dat dovada Consiliul de Mini$tri44. Printre obiectivele priorilare pe llsta Ministerului Cultelor se mai aflau echivalarea salariilor preoulor cu salariile corpului didactic, acordarea a inca doua gradatii, defascizarea clerului, restabilirea egalului tratament al tuturor cultelor, preqafirea sarbator! zilei muncii - 1 Mai

tara

"BOR", an LXIII, nr. 1-3, ianuarie-februarie 1945, p. 85. Ibidem, p. 86. 39 ASR, Romania. Viaja polifica In documente. 1945, Bucure~ti, 1994, document 50, p. 225. 40 "BOR", an LXIII, nr. 1-3, ianuarie-februaris 1945, p. 86. 41/bidem. 42 Adaptarea coerenta a ideilor interbelice privind rolul social al crestinismulul la noile realitati social-politJce se va face cativa ani mai tarziu. 43 Vezi Stenograma §edintei Consiliului Frontului Najional Democrat din 24 ianuarie 1945, in ASR, Romania. Viaja polilica In documente. 1945, Bueuresn, 1994, document 6, p. 80-93. 44 "BOR", an LXIII, nr. 1-3, ianuarie-februarie 1945, p. 87.
17 1B

62

- §i nirnicirea focarelor de fascism din scolile leologice45. In ceea ce priveste seclele; Burducea preciza ca. .,ele var avea liberlalea de functionare atata limp cal nu sunl periculoase penlru ordinea de stal"40. Inca 0 data, comunisfii §i aliatii lor aratau prin rnasurile anuntate ca stiau sa combine perfect politica de amenintari cu cea a promisiunilor. Pe de-o parle se promiteau cateva lucruri pe care oamenii Bisericii Ie visau demull, pe de alia parte, asupra fiecarui preot recalcitrant plutea spectrul epurar] sau allrimiterii in lagar. Pentru ca preojil sa fie convinsi ca eele spuse nu sunt promisiuniin zadar, pe 5 aprilie,. la nici 0 sapt'i,m{ma de la prima conferinta de press, Burducea organiza 0 a doua Tntalnire ell ziari'§tii in care anunta ca s-a adoptat sistemul de salarizare al corpului didactic, imroducandu-se §i gradatia de merit". Of randele benevole pe care credineio§ii obisnuiau sa Ie faca preofilor cu prilejul slujbelor religioase urmau sa ramana §i pe mai departe, Insa preoli care ar fi pretins taxe urmau sa fie sanclionat, 0 masura penlru care asociatsle de preo] seluptasera ani de zile era rezolvata Tnlr-osaptamana. Se promitea ca ministerul va contribui in larga masura la refacerea tuturor lccasurilor de cult care au avut de suferit tn urma bombardamentelor aeriene iar pe 24 mal se anunta ca, prin noua lege a recrutarii, s-a obtinut ca tinerii leologi sa fie sculiti de serviciul militar, eei care se vor precti, jar studenni sa fie amana] pentru a-§i termina studiile,legea cuprinzand pe studenni deorice rit48. o alta chestiune care in anii care au urrnat s-a dovedit esentiala a fest cea a pensionarii preotilor. Exista 0 lege de pensionare din oficiu a preoti,lor la varsta de 70 de ani49, dar in cadrul Sinodului din 30 iulie s-a facut propunerea ca legea sa fie modflcata in sensul ca pensionarea preojlor sa se faca numai la cere rea lor sau in cazul cand se constata ca starea lor fizica nu Ie va permite sa indeplineasca ofi.ciul de preot, extinzandu-se §i asupra clericilor simpli drepturile ierarhiej50. Toate aeeste masuri au atras 0 parte a preotilor de partea guvernului Graza. Un raport al Oficiul ut de Servicii Strategice din 31 rnartie 1945 arata ca "sprijinul de care se bueura (Frontul Democrat) in randurile clerului,este in ere§tere"51. De altfel, Burducea rnutumea preotimii rurale pentru sprijinul aeordal in infaptuirea reformei agrare52.
45/bidem. 46 Ibidem. Redactorul "BOR" care consernneaza stirea adauga: .Este 0 binevenita punerela punct" .. 47 Decretul-lege privltor 18 salar/zarea preoiilor, diaconi/o{ §i cantareiilor biserice§ti,in "MO", nr. 93 din 21 aprilie 1945. 48 "BOR", an LXIII, nr. 4-5, aprilie-mai 1945, p. 194. 49 Cristina Paiusan, Radu Ciuceanu, Biseriea Ortodoxa Romana sub regimul eomunisl. 1945-1958, vol. I, Bucurssfi, 2001, document 6, p. 51. 50 "BOR",.an LXIII, nr. 7-8, iulie-august 1945, p. 15. 51 ASH, Romania. Viata politica In documente. 1945, Bucurssti, 1994, document 40, p. 191. Redam un

fragment mai amplu de text pentru a arata ca §i aliatii occidentali nu erau deplinlamurili in acel moment asupra directiei in care se indrepta Romania: In evaluarea unor asnel de rapoarte, este neeesar sa se aiba in vedere faptul cii instalarea la puterea a stangii de ciitre sovietici a intensifieat teama de comunism printre multi romani... Pe de alta parte, in timp ce consolidarea controlului comunlst poate f intr-adevar incuraiata de Ana Pauker si alti extremi~ti care planuiesc schimbari revolulionare in viitorul apropiat, programul §i

63

lerarhia ortodoxaera muliumita prin propunerea ca scolile teologice sa nsaca sub controlul direct al Bisericii, un alt punct care inveninase zeci de ani relatiile dinlre Patriarhie ~,i auloritatile statului,53. Oeocamdata se lua 0 rnasura "pa~iala", dar careia nui s-a perceput semnificaiia atunci: ~colile teologice intrau sub con!rolul direct al Minislerului Cultelor, in limp ce Ministerul Culturii Natonale controla profesorii de religie din restul inslitufiilor scolare'", un prim pas care va permite mai user in 1948 scoaterea rel'igiei din scoala. Dsocamdata, acest lucru nu se inlrevedea, religia fiind mentinula intre obiectele de studiu cu doua ore saptamanal pentru toate clasele secundare=. lntr-un domeniu ministrul Burducea s-a indepartat de linia nasata lui de guvern, anume in chesliunea .sectelor", Aliludinea sa recalcitranta in aces! domeniu ~i conflictele pe care le-a avut cu primul-minislru pe aceasta terns sunt conflrmate de apreci.erile lui Reuben H. Markham, consemnate in cartes sa "Romania sub jugul sovietic": .Unul din aspectele in care premierul pusese mull sufiet era incetarea persecujiilor faia de mieile secte protestante [... J Luni in sir, Burducea a zadarnici: toate eforturile lui Groza [... ]"56. Dupa eum am aratet. printre obiectivele urmarite de Minislerul Cultelor se numara si eel al epurarii preojilor .comprornsi" in timpul vechiului regim. Pe 27 mai ministrul venea eu precizar: .Nu inteleg epuratia ca un instrument de tortura, ci indreptarea celor ce au gre~it...Comisia de epuratie e fermata din preo!i democrati, care lucreaza cu multa obiectivitate'f", Slilul irnpaciuitor al declaratiei lui Burducea se datora faplului ca acfiunea de epurare intra in atributiile sale directe. La fel de .,intelegalor" s-a araiaf in chestiunea prsojior aresiati in fata Sinodului. Cand se afla insa prinlre ,Iovara~ii de drum" ministrul Cultelor devenea adeptul opiniilor Anei Pauker in ceea ce priveste sarcinile imediate ale noului guvern: "sun! sarcini de curajire a terenului, penlru ca munca sa intalneasca mai putine greuta!i, adicaepurare, dar fara a lasa oamenii in strada, ea sa

tendintele guvernului Groza nu eonstituie eu neeesitate un preludiu la 0 Rornsnie sovietica liehidarea marilor rnosii, de exemplu, esle mai de9raba nimie altceva decal reluarea primei reforme agrare de acum douazeci de ani, iar efeelele infla\iei sunt, incontestabil, resim\ite mai sever de muncitorii salarisf decal de industriaili ili delinatorii de actiuni Este neindoielnic ea gradullimital de independents aeordat Rornaniei de Convenfia de Armisti\.iua fast drastic redus, lnsa Frontul Democrat se declara inca de aeord eu monarhia, principiul proprieta.liiprivate ili eapitalul industrial, iar sprijinul de care se bucura in randurile clerului de obicei conservator, esle in crestere". 52 "BOR', an LXI.I!'nr. 4"5, aprilie-mai 1945, p, 193. 53 Cu prilejul SinoduJu,i in 30 iulie chiar episcopul Nieolae Popov.icii-a mul\umil lui Burducea pentru ca "in d foarte scurt limp toate scolile tealagice vor fi treeute in seama bisericii care Ie va conduce prin organele sale tute'lare ili se va ingriji de preqatlrea viitorilor derici in seminarii, internale ili aeademii teoloqics", ("BOR", an LXIII, nr. 7-8, iulie-august 1945, p. 20). 54 "BOR', an LXIII. nr. 4-5, aprilie-mai 1945, p. 194. 55 "BOR", an LXI.II,nr. 7-8, iulie-august 1945, p. 17. 56 Reuben H. Markham, Romania sub jugul sovietic, trad. de George Achim, Bucuresti 1996, p, 137. Vezisi SRI. op. cit., documentul 95 (datal greili! 20 februarie 1945, de fapt 1946). 57 "BOR", an LXIII, nr. 4-5,. aprilie-mai 1945, p. 194.

64

devina dusmani activi, ci ducerea eventual in lagare, unde vor fi tria] §i pusi la munci de lagar"S8. Constantin Burducea a avut chiar 0 disputa cu Petru Groza intr-o ~edinta a consili"ului FND din 29 martie 194559, cand acesta a ridicat problema legalitatii procedurilor de arestare in anumite situatii, subliniind ca ~i in cazul in care cel areslat esle vinovat 100%, arestareatrebuie sa se produca respectandu-se toate procedurile legale, ca sa nu existe motive de suspiciune la adresa puterii. Exemplul da! a fost tocrnai cel al unui preo! (Cornel Mageru, fratele episcopului de Arad, Andrei), a carui arestare operata de garzile cetalenesf (care nu aveau cornpetsnta in domeniu) starnee rnulta agitatie printre cleric] aradeni Ministrul de Interne Teohari Georgescu i-a repllcat ca in sifuatia in care sun! foarte multe persoane de arestat iar legionarii i~i intensifica actiunile nu e cazul ca autoritstile sa se irnpiedice de asemenea detalii. Georgescu a gasit un (ne)sperat sprijin in reprezentantul Cultelor care a spus, referindu-se la cazul lui Cornel Mageru: "pot sa va spun ca exlsta unii preof cu care trebuie sa terminam odata, Ei se prevaleaza de autoritatea ~i rasa lor penlru a face tot felul de astfel de fapte: se tin ~edinte secrete si, daca nu se va vedea autoritalea guvernului, vor trece la atentate, Acesla e primul inceput dealenlale legionare ~icei care Ie fac trebuie urmariti"60. Nu e locul sa discutarn detaliat cum s-au desfasurat aceste epurari si arestari, Reiinem ca idee qsnerala ca epurarea s-a facut in mod haotic, cu toale crileriile care au fost stabilite. Ma§ina relatiilor a functional din plin penlru a se inlerveni penlru 0 persoana sau alta, sau, din contra, s-a folosit prilejul"pentru eliminarea unor inamici vechi. Tncazul institutiilor cu jurisdictii multiple sau echivoce, in conditiile resnuciurarll rnlnisterelor ~i a unei noi arondari a diverselor inslitutii, s-au produs numeroase conflicte de interese, datonta solu\.iilor diferite dale de mini~tri61. Sub motivul ca Ministerul Cultelor este unul nou creat ~i trebuie organizat, la 9 mai 1945 esle dat decretul-Iege 384 privind organizarea ~i functonarea Ministerului Culteior". Este important de ANIC, fond CC al PCR - Cancelarie,dosar nr. 14/1945, f. 4. Ibidem, dosar nr. 23/1945, f. 4-5.
Ibidem, f. 4.

58

59 60 61

Situalii de acest gen in zona bisericii s-au petrecut in cazul faculta\ilor de leologie (vezi in aces! sens Radu Ciuceanu ef alii, Misiunile lui A. I. Va§inski in Romania. Documente secrete, Bucuresfi, 1997, p. 176177) §oj Tneelcreat la rnanasfireaBistrita (,BaR", an LXIII, nr. 7-8, iulie-august 1945, p. 8) 62 Conform legii, ministerulavea urmatosreleatributii;
Art. 1 [...]

I
i

Supravegherea §i controlul asupra tuturor cultelor §oiasezarnintelor lor, preeum §i asupra asociatiilor§i funda\iilorcu caracler sau seop religios de orieefel. b. Organizarea, administrarea, controlul §i indrumarea invatamantului religios din academiile leologice, seminariile teologioe, scoala superioara de arta religioasa §i §colile de cantare\i bisericesn,controlulsi indrumareainva(amantuluireligios in §ocolile articularecu caracter religios p sau bisericesc. c. Conservarea §oirestaurarea bisericilor §i rnanasfirilor monumente istorice, prin secta de arta rsliqioasa a ComisiuniiMonumentelorlstorice, d. Controlul aplicarii bugetelor ;;i gestiunii financiarea centrelor eparhiale, parohiilor§i comunita\ilor religioasela cultelefara ierarhie.

a.

65

Aprobarea infiinVlrii de no! parohii ~i cornunltaf religioase, precum si de no; posturi de preo\i, diaconl, cantare!i, ~i orice alt personal din serviciul cultelor, recunoasterea numirilor ~i transferarilor intregului personal al cultelor, potrivlt legilor organice ale aeestor corpuri". Ministrul Cullelor reprezenta statui in toate chestiunile ee intrau Tndomeniul ministerului, fiindajutat de un seeretar general numit prin inal! decre! regal, sau delega! dintre directorii sau funcflonarll de grad echivalent ai Ministerului ~I un serviciu de cabinet. Secretarul urma sa exercite atribuiiile conferite de ministru. Adrninisfrafia cenrata a Ministerului Cultelor euprindea urmatoarele directii 9i servicii: 1. Directia Gensrala a Cultelor, care cuprindea: a, Directa Cultelor: ortodox roman ~i unit roman b. Directia Cultelor: calolic, reformat, evanghelic-Iuteran, unitarian, armeano-gregorian, mozaic, mahomedan ?i baptist c. Serviciul asociafitmllor religloase 91a persoanelor jurldice de drept privat cu caracler religios d. Corpul de inspecte ~i control pentru culte 2. Direc\ia invatamantului religios, cuprindea: a. Serviciul lnva\amantului religios superior b. Serviciul invalamantului religios secundar 9i inferior c. Consiliul permanent al invataman!ului religios-ortodox roman d Corpul inspectorilar invalamantului religios 3, Direc\iaadministrativa 4. Direc\ia contabilila\ii, inventarului si a conlrolului financiar 5. Serviciul arhitecturii 6. Contenciosul 7. Serviciul M,Q.N.T. ~i A.P. Direc\ia Generala a Cultelor, care va deveni in anii urrnatori inima ministerului, in conditiile in care atribu\iile Direc\iei inva\amanl vor fi drastic reduse dupe reforma inv,Wlmantului din 1948, avea urmatoarele atribulii (art. 10): a. .Efectuarea lucrarilor pentru confirmarea nurnirilor, transferarilor, lnaintarilor, recompenselor, gradaliilor, concediilor, pedepselor ~i punerilor in retragere a personalului clerical al cultelor. b. Efectuarea lucrarilor pentru alegerea ~I confirmarea Patrlarhulul, Mitropoli\ilor, Episcopilor, Arhiereilor, Consilierilor Referenti si gefilor cultelor, pentru convocarea Sf, Sinod 9i a Congresului National Bisericesc, precum ~i a lucrarilor pentru alegerea ~i confirmarea sefilor cul!elor ~i asocialiilor religioase. c. Tinerea regislrelor de rniscare ~I a statelor personalului bugetar ~i nebugelar al tuturor cultelor. d. intocmirea formelor penlru infiintari si desfiintari de mitropolii, episcopil, protoierii, parohii (comunitaii) sau circumscriptli jurisdictionale bisericesti, posturi de prso], diaconi, dlntare\i ?i orice alt personal clerical al cultelor ~i pentru modficari de circurnscripti eparhiale, protopopesf ?i parohiale. e. Supravegherea si controlul asociejilor cu caracter religios, constiluite conform legii persoanelor juridlce. f. Vizarea angajamentelor pentru amanarea serviciului mililar, ale seminarisfilor 9i studeniilor in leologie". Conform articolului 11, Directia Generala a Cultelor urma sa fie conousa de un director general, numll prin inalt decrel regal dintre persoane cu corrpeterra teologica recunoscuta, avand liUul de licentiat sau doctor in teoloqle.

e.

66

remarcat faplul ca nu s-a reveni! la legea de organizare a Ministerulul Cultetor ~i Artelor din 1937&3, mai blanda in privinta controlului statului asupra cultelor, ci majorita!ea prevederilor sun! luate din decretul-Iege nr. 1629/1941 referitor la organizarea si functonarsa Ministerului Culturii Nationale ?I Culteior64. Cel mai bun exem piu este foarte importantul articot 10 care reprezinta preluarea, cu unele modificari stilis!ice, a articolului 78 din legea din 1941, semn clar ca noua guvernare nu Intelegea sa revina la teglle din perioada dernocratica a Rornanioi, ci incerca sa vatorifice experienta dictaturilor anterioare. Fata de legistatla anterioara nu sun! multe prevederi noi, fiind yorba doar de 0 separare din cadrete ministerutui anterior a functiilor legate de viata retigioasa ta care s-a adaugat, prln preluarea de la Edueatie a invatamantului teologic. Prin felut in care era alcafuit Ministerul Cultelor avea mai mult caracterut unei directii generale, transtormata fol1al in minister, care mai tarziu va funcuona foarte bine sub forma unui departament. Aceasta lnaltare in rang reprezenta inca un ges! de bunavointa ta adresa cuttetor ~i permitea guvernutui sa trateze chestiunile retigioase separal de celetalte domenii, tinla fiind detimitarea unor domenii sensibite precum cultura, religia ~i invatamantut care sa poate fi .reforrnate" mai usor in momentut preluarii totate a pulerii de catre cornunisli. Faptul ca se preqateau inca din acest moment rnasun Tmpotriva unor culte este sugerat de crearea .Direcfiel Culle: ortodox roman si unit roman", Biserica qreco-catclica fiind astfel despat1ita de cea romano-catolica, Nu stirn daca eei care au alcatuit legea au avul in vedere observafils care le-au facut conleslatarii din 1935 ai Concordatului, dar rnasura luata este in spl rilul lecturi i acestora asupra prevederllor legii cu Itelor din 1928 referitoare la .bisericila romane~ti"65. lmpolriva acestei rnasuri, 0 parte a ierarhllor romano ~i greco-catolici au protestat printr-un memoriu adresat ministrului Burducea in data de 25 martie 1945, cerand reinfiintarea Directiei Cultului Catolic. Preambulul memorlului arata ca §i clericii catolici "imparta§eau" acelasi entuziasm §i incredere in noul reglm democrat: .Astazi, cand toata lumea se bucura de triumful principiilor democratice :;;i cand soarta tarii noastre se gase§!e in malnile unui guvern preocupat Tndeosebi de aplicarea grabniea ~ical mal larga a acestor principii in toate domeniile vietii de stat, Prin articolul 12 se prevedea funqionarea, pe langa Direc\ia Generala a Cultelor a unui corp de control ~iinspecfie compus din inspectori generall, subinspectori generali ~i inspectori de culte, avand urmatoarele alributii (art. 13):

g. "Executa potrivil dispozitiunilor ordonate de ministru sau secretarul general, inspect!i ~i csrcetari asupra luturor cultelor, asociatifor religioase ~i institu\iilor religioase culturale, funda\iilor epitropesti ~i filantropice, apartnand acestora; h Avizeaza in mod consultaliv asupra tuturor chestiunilor de ordin religios :;;i administrativ bisericesc, ce i se trimit de minislru sau secrelarul general. L [ndeplmeste lucrarile de statistlca, studii :;;idocumenlare, pentru organizarea, functionarea ~i evidenta activitatii tuturor cultelor si asocia\iunilor religioase" Conform articolului 14, membrii organelor de control pentru Culle trebuiau la rancul lor sa fie doctori sau licenlja9in teologle (el. ,BOR", anul LXIII, nr. 4-5, aprilie-mai 1945, p. 198-208). 63 "MO"nr 57 din 10 martie 1937. 64 "MO' nr. 127, din 1 iunie 1941, partea I-a. 65 Vezi Nechita Runcan, op. cit., p. 279-289.

I
I

67

noi, subserisii Arhierei si Prela~i ai Bisericii Catolice de ambele rituri din Romania (romanesc si lalinesc), ne cerem ingaduinta de a prezenla Excelentei Voastre urrnaion,l memoriu"66. Argumentele expuse suntcsle traditional calolice: unitatea de dogma intre cele doua biserici, ri!ul nefiind semnificativ; interpretarea Legii cultelor in sensul exlstentei unui singur cull catolic; prevederile Concordatului. La acestea se adauqa argumente ce tin de efcienta activitatii administrative ~iargumente .democratics": .Corfundarea nationalilatii cu religia este nu numai 0 gre~eala de logica, ci ~i una politca De altfel, na1ionalitatile - in virtutea principiilor democratice nu se mai considers ca factor dizolvant al statului, ci ca factor de progres"6J In cele din urma, pentru a se evita un conflict prematur cererea catolieilor a fost satisfacuta68. Parea ca 0 armonie aproape pertecta se instaurase intre culte ~i guvern, cu binecuvantarea regelui. Cum marile realizari trebuiau sarbatorite, s-a considerat ca cea mai potrivita ocazie esle ziua onomastica a preotului ministru, ridicat la lreapla de simbol al noii epoci. M;'klurie in aces! sens sta locmai asistenta impresionanta care a fast prezenta la Seminarul Central in ziua de 21 mai 1945. Au fast prezenti in corpore palriarhul Nicodim, losif Gafton, episcopul Arge~ului, Athanasie Barladeanu, episcop-Iocotenenl al Ramnicului Noul Severin, Antim Angelescu, episcopul de Buzau, episcopul Antim Nica, din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe Rornane, Petru Groza, Ana Pauker, Vasile Luca, Lotar Radaceanu, din partea FND, Dr. Oieriu, reprezentant al Rornaniei in Comisia aliats de control, generalul Batcu, Nicolae Nicolaescu, secretar general la Ministerul Cultelor, Gh. Vantu, Subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne, pro Gh. Vintilescu, directorul Sf. Sinod, ProMadan, interpretul oficial de limba rusa al Patriarhiei, alaturi de peste doua sute de preof din Capitala si din tara69. Ca semn al pretuirii deosebite din partea .rnarelui alia! de la rasarit", au fost prezenf Drangulov, prim ajutor al consilierului politic al Legatiei sovietice ~i 0 delegalie a Bisericii Ortodoxe Ruse, in frunte episcopulleronim "al Chi~inaului ~i al Republicii Moldovene~ti"70. Discursurile au fos! numeroase ~iextrem de .ernotonante". Nu vom retine decat Irei dintre ele. Primul apartine lui Vasile Luca, .secretaru general al FND ~i membru in Comitetui Central al Partidului Comunist", care a spus: "Nu est Intarnplatoare prezenta noastra a reprezentarfilor Partidului Comunist, partidul despre care 0 propaganda mincinoasa a spus ca este oistruqator al religiei. Partidul Comunist a dorit ~i doreste integrarea preotimii in lupta pentru democrate ~i ridicarea poporului roman. A~a cum preofimea din Uniunea Sovietica a ridicat steagul luptei impotriva barbariei fasciste ... asa dorim noi ca preofimea noastra sa stea in fruntea poporului pentru progres ~i dreptate?'.

se Cristian Vasile, Istoria Bisericii Greco-cato/ice sub regimul comunist 1945-1989. Documenle §i marturii, lasi, Editura Polirom, 2003, documentul1, p. 59, 67 Ibidem, p. 60. 68 Ibidem, p. 28. 69 "BOR", an LXIII, nr. 4-5, aprilie-mai 1945. 70 Ibidem. 7llb/dem, p. 189-190

68

AI doilea discurs apartne prim secretaruui legaiiei sovietice, care a afirmat concis ca .Biserica Ortodoxa Rornana are multe cai de urmat, dar calea cea mai buns e cea care duee la Kiev iii de acolo la Moseova. Drumul acesta,care in rastirnpuri a fost uitat, trebuie reluat intre cele doua Biserici surori?". Sinteza celor doua discursuri a tacut-o chiar preotul Burdueea care a multurnit .factorilor responsabili ai fortelor rnuncitorestl ~i democratiee din tara" pentru conditiile create ~i ~i-a asumat angajamentul sa contribuie cu toate fortele la stranqerea legaturilor istorice de prietenie dintre Biserica Ortocoxa Rornana ~i Biserica Ortocoxa Rusa. in incheiere, ministrul Cultelor nu uita sa adreseze urarile sale M.S. Regelui gi M.S. Regina Elena, care-si sarbatorea la randu-i ziua onomasnca, lnchzand astfel cercul" . •Mariajul"74va continua si in urmatoarele doua luni, exemplul cel mai elocvent fiind Sinodul Bisericii Ortodoxe din 30 iulie 1945, cand reprezentanti Bisericii ~i ai ministerului au fost in consens iar luerarile s-au incheiat cu 0 pastorala a Sinodului favorabila guvernului. De la sfar~itul lunii august insa lucrurile se schimba, iar cauza este, dupa curn bine s-a observat, dsclansarea "grevei regale" lncepand cu data de 21 august 194575. Din acel moment ierarhia ~i preotii devin mult mai pruden] si chiar critici la adresa guvernului, starnind ingrijorarea acestuia ca toate eforturile de atragere a cierului de partea FND deveneau zadarnice. Ostilitatea preotilor se increapta in special catre Constantin Burducea, semnificativa fiind transformarea pe care a cunoscut-o poezioara despre el: "E unic in Europa/ uite popa, nu e popa./ Poarta rasa, nu-l de rasa! ;;i de cruce nu se lasa' Dar la stea Inchina crucea.lAsta cine e?!Burducea76. in lnsernnaole sale, Dudu Velicu arata la randu-i cum se prabusise Burducea in
72

73

Ibidem, p. 190. Ibidem, p. 190-191. Cel care ccnserrneaza evenimenlele subllnlaza la sf§.r~itul relatarii; "De relinul: Partidele politice si-au aratat, prin fruntasll lor autorizati, toala in\elegerea ?i solicitudinea fala de Biserica, recunoscandu-i rolul de seama pe care-J are in angrenajul social. Dandu-i-se astfel asigurarea ca poate sa~i continue tn liniste activitatea penlru propasirea ei ~i a patriei, Biserica pa~e?te pe teren cu hotarare, facandu-~i datoria cu deplina incredere in viitor", 74 Vom vedea, doar aparent. 75 Adrian Cioroianu, Secera, ciocanul §i erueea. Biserica OrtodOX8 Romana in anu11945, in Focul ascuns in pia Ira. Oespre isiorie, memorie §i alte vanifati contemporane, Editura Polirom, lasi 2002, p. 300-302. 76 Dudu Velicu, Biserica Ortodoxa in perioada sovietizarii Romaniei. insemnari zilnlce. I. 1945-1947, editie ingrijila de Alina Tudor - Pavelescu, Bucuresfi, 2004, p. 111. Dudu Velicu este cea rnai irnportanta si, In numeroase cazuri, singura sursa de informare cu privire la evenimentele de ordin bisericesc din perioada 1944-1948. Fast secrelar personal al patriarh ului Miron Crislea ~i agent SS!, Velicu a trebuil, dupa 23 august 1944, pentru a supravietu, sa dea note informative despre silua\ia din inleriorul BOR, note pe carele-a semnat cu numele "Viator". Pentru ca sa aiba "material", el i~i consemna lot ce afla inlr-un jurnal, care esle cuprins sub forma de dosare in fondul .Dudu VeJicu", aflal in custodia Arl1ivelor Nationale Istorice Cenlrale. E vorba de lnsernnari distincte, care nu contureaza 0 perspective unitara, fiind necesara interpretarea lor ~i reconslituirea fenomenului. 0 parte din aceste lnsernnari au fost publicare de Alir'l.a Tudor Pavelescu in doua volume (al doilea volum Dudu Velicu, Biserica Orlodox8 In ami regimului comunisf. fnsemnari zilnice. II. 1948-19S9,edi\ie ingrijita de Alina Tudor - Pavelescu, Serban Marin, Bucuresti, 2005, 285 p.).

69

ochii preofilor: "se afirma ca acesla este cornplet aservit politicii ~i scopurilor ei, ~i-n special pollticii duse de URSS. in aceasta ordine de idei, ministrul esle considerat ca un reprezentant al politicii in Blserica ~i minister, nu ca un reprezentant si aparator al Bisericii ~i ministerului in sfera palilicii. Clerul nu mai spera nimic de la ministrul pr. C. Burducea, pe care-I acuza ca neglijeaza interesele Bisericii'", Faplul ca preotsrea era una din mizele politicii comuniste in acesf ani este demonstrat de eforturile care au fost faeute pentru a se aplana si1uatia. in luna septembrie guvernul a anuntst ca vor 11eliberaf din lagar loti clericii, care vor putea sa-si reia functiile nestinqheri], la parohiile lor78. plus, Burducea a initial un Congres general al preonlor, care urma sa aiba loc in perioada 1617 octombrie 1945. Cei care nu-I simpatizau pe preotul-ministru comentau ca prin aces! gest el cauta sa-~i ridice prestigiul in fata clerului ~i a Guvernului, lncercanc sa obtina de la participantii la congres adeziunea la politica guvernului Petru Groza79. Astfel, preotul HU$tiu din Bucuresf spunea lui Dudu Velicu ca .preotul Burducea depune un zel prea mare in a servi Partidul Comunisl si-n special pe sovietici"80. Beneficiind de tot sprijinul din partea guvernului, congresul a fost deschis in mod solemn de palriarhul Nicodim, santaiat ca sa participe", si de primul ministru Petru Groza, care a insistat foarte mull pe calitatea de fiu al unui preot ortodox :?i de activitatea pe care a desfasurat-o in cadrul Sinodului Mitropolitan de la Sibiu. Prin discursul patetic, lrnpanat cu citate bibiice, el a

in

Urmarind sa intreprind in cadrul cercetarilor mele despre viala cultelor din Romania in primul rand o reexeaminare rnetodica a surselor ~i nu 0 exeqeza a studiilor de pana acum (unele din ele. compilari de texte, informafii ~i ipoleze), am reluat si reorganiza! materialul documentar accesibil pana in prezenl referitor la culle din perioada 1944-1948, constatand ca. in cazul Bisericii Ortodoxe Romans, sursa principala de informalii este Dudu Velicu - .viator'. In urma corelarii insernnarllor din manuscris cu notele semnale .Viator" si a celor publicale de Alina Tudor-Pavelescu am ales sa facem trimitere la cele coua volume de lnsermarl publicale. Am tacut acest lucru pentru comoditate, dar ~i pentru a arata ca nu exista varietalea de surse pe care unii aulori 0 arata, prin realizarea de trirritsri la fel de fel de fonduri documentare, fara a observa ca toale au aceeasi sursa, Repelarea aproape obsesiva a numelui lui Dudu Velicu in paginfle care urmsaza poate constitui un moliv de repros pentru cei care-sl fac un crez metodologic de a reconstitui un fenomen pornind de la mai multe surse insa credem ca ignorarea lui ar genera 0 parspectiva mull mai saraca asupra vietii Bisericii Ortodoxe Rornane din acea perioada, Fara a intra in discu\ii interminabile despre obiectivitatea ~i subiectivftatea surselor documentare, rernarcam doar ca numai in cazul istoriei Romaniei avem numeroase silua\ii cand ~tim ceva pornind de la 0 singura sursa docurnentara, fara de care tolul ar f 0 pata alba. Reaminlind ca prezenlul articol esle numai 0 parte a unei cercetari mull mai ample, precizarn ca am realizat un studiu, Tn curs de aparifie, care trateaza limitele informarli si subiectivila\ile de care a fost animat Dudu Velicu in redactarea notelor sale, alegerea informatidor inserale in texlul de fata fiind realizata dupa examinarea critica a lnsemnarilor fostului secrelar allui Miron Cristea. 77 Ibidem, p. 49. 76 Ibidem, p. 45. 79 Ibidem, p, 54. 80 Ibidem, p. 53, 81 Vezi infra.

70

subliniat ca guvernul pe care-I reprezinta vrea "indreptarea, nu moartea pacatosului', chemand pe totl fiii Rornaniei sa participe la construirea unei societati mal democratlce :;;i mai drepte. in incheiere, teatral, a declarat: "inalnte de a termina, mi se impune $i va rog sa-rn dati voie sa va ctesc a decizie, care mi-a fast inmimata aeum: «Noi, minislru secrelar de stat la departamentul Cultelor, decidem: Art. 1 - Se revine asupra deciziilor nr. .. , urrnand ca intregul personal clerical, care fusese lndepsrtat din serviciu, pe baza legi! pen!ru purificarea aparatului de stat, sa fie repus in drepturlle sale, pe data cand a fosl epurat, excepf facand preoti care au parasit tara si care pana in prezent nu s-au intors la pos!urile lor. Art.2 - 01. director general al Cultelor este tnsarcnat cu aducerea la indeplinire a aeestei decizii, fara intarziere»82. La congres au participat un numar mare de delegati din partea mal multor confesiuni care, asa cum spune Oudu Velicu, .s-au manlfestat slncer fata de guvern :;;iopera I,uide reconstructie a tarii §i fata de URSS :;;iarmata sa"83,Motiunea votata a fast, asa cum a dori! Burducea, .oacerare la opera lntreprhsa de guvern si la sustnerea lui pentru un vitor mai fericit al iarii"84. Cu to ate acestea, congresul nu a fos! consideral un succes, chiar daca Petru Groza, .ca rasplata bincrnertata", a hotarat sa rnareasca lefurile preotilor85. Faptul care a ridicat cele mai mulle semne de intrebare, fara a se gasi un raspuns, a fost absenta unor reprezentanf din partea bisericii ruse, care nu au putut fi supllni\i de delega\ii din lugoslavia :;;iBulgaria86. in plus, sovieticll au considerat ca congresul, departe de a fi un semn al infratfrii intru comunism, a constituit ocazia unor manifestari ostile la adresa lor. Principalul vinovat a fost considera! tocmai Constantin Burducea, acuza! de incapacitate de a stapan' elerul si de crearea unui adevarat haas la ministerul Cultelor, fapt care faces instllutia ineficienta87. La eele de mai sus s-a adaugat lubirea de arginti a ministrului88, care a constituit un mollv in plus ca Burducea sa cada in dlzgralie, dupa ce Inainte cu cateva luni era sarbatorf ca un erou. Oe:;;1de la inceputullunii noiembrie se varbea insistent de demisia lui Burducea din funciia de ministru89, el a fast pastrat In func\ie pentru a nu

atmosfera pe care 9i-a creat-o in Guvern este insuportabila; b. clerul ii este lrnpotriva; c. prof. P. Constantinescu - la91nu-l mai agreeaza ca in trecut; d. in fata Guvernului de la Moscova ~i a patriarhului Alexei nu se mal bucura de increderea din trecut, deoarece s-a constatat ca Congresul General al Preotilor ~i al reprezentantlor tuturor cultelor (Bucuresti, 16-17 octombrie 1945) care a fost organizat de el, a constituit un act sau un congres antisovietic 9i antiguvernarnental (ibidem, p. 95-96).
88 89

"BaR", an LXIII, nr. 10, octombrie 1945, p. 469 - 473. Textul deciziei in .MO·, an CXIII, partea l-a, nr. 243, 24 octombrie 1945, p. 9362. 83 Dudu Velicu, op. cit., p. 56. 84 Ibidem. 85 Ibidem, p. 61. 86 Ibidem. 87 La inceputul anului 1946 el afirma in fata unor prieteni ca va fi nevait sa demisianeze, deoarece: "a.
82

Ibidem, p. 116. Ibidem, p. 63,

71

se vacanta un post in guvern90, in contextul dellcal al grevel regale ~I a oernonsfrafiilor promonarhiste din 8 noiembrie 1945. Irnbotnavinou-se, i s-a recomandal sa stea cat mal mull limp in concediu, limp in care actlvilatile din minister au fost rezolvate de secretarul general ~i directori, sub supravegherea lui Petru Groza. A incercat 0 revenire in forta in decembrie 1945, cand se zvonea ca va ramane in fruntea minislerului numal daca va indeplini condita pusa de sovietici, cea a separan bisericll de s!a191, dar conform surselor care raportau organelor de represiune cele ce se petreceau in biserica, a esuat lamenlabil in toate initiativele sale92, iscand scandaluri permanente cu subordonati sal, fapt care a facut ca ~i troica Dej-Luca-Pauker sa-l lase din mana. Simtind ca nu mal este dorit, va cauta sa-~i aranjeze familia, trimitandu-~i fiul cantare; la biserica romana din Paris, unde va dori la randu-i sa plece'". Pe 27 februarie 1946 lunga agonie a ministeriatului parintelui Burducea se incheia la ordinul expres allui Petru Groza94. Alaturi de Burducea Irebuie amintiii ~i ceilal] functionari care au lucrat in minister in aceasta perioada, nu pentru a arata cu cine a intral in conflict paiirnasul ministru, lipsit complel de simt politic, ci pentru importaola lor in actiunile care s-au destasurat in ministerul Cultelor in acea perioada ~i pentru semnificatiile venirii sau plecarii lor. in martie 1945 alaturi de Burducea, in functia de secretar general, a doua ca importanta din minister, era numit diaconul Nicolae Nicolaescu95 din judetul Valcea, nepol de sora al preotului loan Marina, viitorul patriarh, simpatizant legiohar in trecut, in acel moment reprezentant in minister al intereselor gruparii taraniste a lui Anion Alexancrescu=. Demiterea sa timpurie din funciia de secretar general esle revelatoare Tnceea ce pnveste functlonarea centrelor de putere
Dudu Velicu nota pe 16 decembrie: "Situa\ia oficiala a ministrului C. Burducea: se afta In concediu de boala. Realilatea: nu mai este ministru, fapt care nu poate fi indeplinit formal, spre a nu produce 0 vacanta in sanul aclualului guvern" (Ibidem, p. 84). 91/bidem, p. 97. 92 Velicu consemneaza ca, in ianuarie 1946, cu ocazia unei intalniri cu Nicodim, in fala refuzului acestuia de a accepta unele propuneri ale sale, a trecut la amenintari, spunand ca va separa biserica de stat, va introduce ~i la noi .bissrica vie", va desflinta rnanastlrlle ca "tocare pentru trantori", ~i, lucru ciudat, va desflinta catapeteasma in biserici, .pentru ca poporul sa vada ce mi9cari face preotul in altar". Nu e vorba aici de expunerea unui plan, ci de amenintarl-sablon, menile sa-l sperie pe batranul patriarh, dovada a caracterului impulsiv allui Burducea (Dudu Velicu, op. cit., p. 96). Apoi, in data de 18 februarie a avut loc ultima actiune importanta a ministeriatului lui Burducea, 0 conterinta a reprezentantlor cultelor 9i asoclatilor religioase din tara, menita sa ofere sugestii pentru 0 noua lege a cultelor. Conform marturiilor lui Velicu, ministrul Burducea s-a dovedit "slab in idei, expunere sl expresii,ca totdeauna" (ibidem, p, 107)_ 93 Ibidem, p. 169. 94 Ibidem, p. 111. In alta parte, Dudu Velieu consernneaza urmatoarele zvonuri referitoare la demisia lui Burducea: ,,1. Primul ministru, dr. Petru Groza I-a sfatui! sa taca aceasta, deoarece ziarul ,Dreptatea" al lul luliu Maniu avea gata pentru tipar 0 serie de documente comprornltatoare la adresa lui. 2. Ca, pe langa aceasta, a contribuit ~i sfatul prietenilor lui (pr. Marin lonescu etc.) de a se retrage, pentru ca sa nu semneze ca ministru viitoarea Lege a Cultelor, etc.) (ibidem, p. 118). 95 Datele biografice in Mircea Pacurariu, Dictionarul te%gilor romani, Bucuresfi, Edilura Enciclopedica, 2002, p. 338. 96 Dudu Velicu, op. cit., p. 18.
90

72

~i a modului de promovare a diferitelor inlerese prin intermediul Ministerului Cultelot'". Astfel, Tn vara anului 1945, patriarhul Nicodim a dorit sa-si aleaga un arhiereu vicar in persoana arhimandrHului Vasile Vasilache, care a fost considerat nepotrivit de ministrul Burducea. La propunerea lui Nicolaescu, ministrul II recornanda penlru functia de vicar pe preotul loan Marina, "democrat convins", prietenul diaconului valcean. Deoarece patriarhul ezita sa ia 0 decizie in acest caz, cu ocazia unei intalniri Nicodim - Nicolaescu, acesta i~i insulta ierarhul. Ca atare, patriarhul ii face cunoscut preolului Burducea atitudinea pe care a avut-o subordonatul sau De~i obieclivul Ministerului Cultelor, trasat de cane Putere, era impunerea Intr-o functie importanta a preotului Marina, cel care a iesit rau in cele din urma a fost diaconul Nicolaescu, deoarece guvernul nu avea nici un interes ca sa-I irite pe patriarh, inlr-o perioada cand situata era departe de a fi clara pentru co-nunisfi, Cum Nicolaescu a refuzat sa demisioneze, intre cei doi functonarl a inceput 0 adevarata intrecere in a se demonstra unul pe celalalt legionari98. Nicolaescu va fi toiusi destituit pe 4 august 1945. Diaconul i~i va lua se pare revansa, Dudu Velicu atirrnand in notele sale ca dosarul alcatut de Nicolaescu lui Burducea a cantarit greu in indepartarea acestuia99. in locul lasat vacant de Nicolaescu a venit preotul Zaharia Mantulescu, care inainte ocupase functia de director general in cadrul ministerului Cultelor100. Nici el nu va rezista mull limp in aceasta funcfie, deoarece va fi retrogradat pe vechiul post, in locul lui fiind instalat Gheorghe Ilfescu-Izvoarele, un preot foarte cunoscut ~i apreciat in judetul Prahova, numirea lui fiind condfionata, evident, de adeziunea la Uniunea Patriotilor Democrati101. Aducerea lui a insemnat o concesie facuta preotimii in condiuile agitatiilor de dupa declansarea grevei regale ~i 0 Tncercare de a imbunatali activitatea in minister, afectata de gesturile necugetate ale lui Constantin Burducea 102. Preotul Hiescu se va dovedi un om onest ~i activ dar, nsqasino nici a cale sa conlucreze cu ministrul Burducea, va cauta sa piece cu orice pret103.Mai rnulte persoane interesate, cele mai importante fiind Petru Groza ~i Emil Bodnaras, I-au rugat sa ramana "pana trece impasul"104creat de nemulturnirile sovielicilor la adresa Congresului general al preotilor, Iliescu va accepta sa continue, rezistand numai a luna, pe durata concediului de boala al ministrului. Apoi, au fast de ajuns cateva certuri dure cu Burducea, care I-au convins sa-si dea demisia, la sfar~itul lunii
Arnanuntele cazului in ibidem. Ibidem, p. 37. 99 Ibidem, p. 34, 125. 100 Ibidem, p. 37. 101 Ibidem, p. 47.
97 98 102

Tnaugust, Burducea, aflat in conflict cu preolul Vasile lonescu, presecints in exerciuu al UPD, a ordonat arestarea acestula, limp in care I s-a efectuat perchezitie dorniciliara, pentru a se gasi eventuale documentecompromltatoarela adresa ministrului (ibidem, p. 40). 103 Preotul lIiescu il consldera pe Burducea un spirit impulsiv, care-l teroriza ~i umilea, dand exemplu 0 situatle cand mlnlstrul i-a rupt in buca] un raport, cbiar in fata sa (ibidem, p. 71). 11)4 Ibidem, p. 63. Printre eel care I-au rugal sa ramana a fost ~i Dudu Velicu, carula preotul Iliescu Ii propusese postul de sef de cabinet, pe care-I va ocupa pentru scurta vreme.

73

decembrie. Odata cu el ~i-a dat demisia ~i direclorul Zaharia Mantulescu105, insa acssta tortat de ministru, care a numit Tnlocullui pe preotul Haralambie Popescu, un apropiatal sau, In fala manevrelor preotului Burducea,. Petru Groza a intentional chiar sa desfiinteze Minisierul Cultelor, pentru a putea scapa onorabil de ministrul buclucas, prin restructuraret". in eele din urma II va numi pe data de 8 februarie ca secre!ar general la Culte pe preotul dr. Ion Vases, fost legionar, intrat in proaspatol Partid National Popular, apropial deierarhia ardeteana107, pentru ca, dupa ce Burducea si-a dat demisia, sa-l invssteasca drept constieri ministeriali la minislerul Cultelor pe profesorii Liviu Sian ~i Spiridon Candea, fa randul lor cunosce] legionari, dar oamenii de incredere ai mitropolitului Nicolae Balan108.Un alt nume greu, apropial de Balan, care a (re)intrat in minister ca director a fos! cel allui Dumitru Ve~temeanu109. Au fast scosi toti oameniiadusi de fostul ministru si Inlocul lor au fosl adusi allii noi, sau au reveni! dintre eel alungati,. cum a fast cazul lui Zaharia Mantulescu, care si-a relua! functia de direclor general, datorita sprlJinului lui Mihail Ralea110. In locul lasat de Burducea nu a fast nurnit un nou ministru, ci Mihail Ralea, rninistrul Artelor, prelua interimatul Cultelor pe.2 marti.e, pe care-I va define pana in luna suqust'", cand inlerimatul esle preluat de Petru Groza. Abia dupa alegerile din noiembrie a fost numit un nou minislru in persoana liberalului tatarescian Radu Roscule]. Politica religioasaa guvernului si activitatea ministerului Cultelor in perioada martie 1946-noiembrie1' 947 t_;onform lnsernnanlor lui Dudu Velicu, lunga vacanta a scaunului ministerial de la Culte a fast deliberata, Groza anuntandu-~i aceasta intentie inca dinainle de demisia lui. Burducea112. Dar interimatul si apoi numirea in functia de ministru a unui liberal, masurile care s-au luat in ceea ce priveste elaborarea unei no! legi de pensionare a clerului, in care erau inelusi {ii ierarhii, precum {ii organizarea de alegeri bine regizate in scaunele episcopale vacan!e, sunt acfiuni care !rimit la planul de rnasuri propus de sursa .Barbu", plan care, culmea coincidente, este elaborat in perioada 1-15 februarie 1946, adica exact in perioada in care incep restrucfurarile din cadrul Ministerului Cultelor. De~i in realilale el nu s-a implinil aidoma, importaota acestui plan rezidain strategia pe care a impus-o Ministerului Cullelor in urmatoarea perioada.
105 1D1) 107

lOB 109 110 11'1'

Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem,

p. 85. p. 87. p. 104. p. 115. p. 196. p.133.

Atunci Mihall RaJeaa fost numit ministru pleriipotentar in S.UA 0 nota din 13 noiembrie a lui Dudu Velicu arats: .se afirma totu§i ca el (Constantin Burducea) urmeaza sa fie demls, in urrna hotararii d-lui Petru Graza, presedinteleConsilului de Mini§tri, urmand ca seful guvernului sa lucreze interimar la Culte, numai cu secretarul general Gh. lliescu. Interimatulla culte ar fi chlar 0 dorin\a a d·lui prim-ministru" (ibidem,. p. 69).
112

74

Expozeul sursei, foarte bine structural, incepe prin descrierea adivilalii unui cenlru .reactionar" la Patriarhie, care colaboreaza cu Palatul Regal :;;icu calolicii, propunand 0 solutie in vederea rezolvarii problemei, solutie care dovedeste 0 foarte buna cunoaslere a realitatilor din interiorul BOR: .Pentru a paraliza actiunea comitetului de la patriarhie trebuie luate urgente masuri, ilu prin riposte lari, ci prin rnasuri similare celor pe care Ie-au folosit in trecut liberal!!, iar mai in anii din urrna, Antonescu. Se stie de toata lumea cum biserica afost trecuta dupa razboicl mondial, odata cu votul universal, in lotul Partidului National Liberal, prin legiuirile facute de fostul ministru de culte, Alexandru Lapedatu, de unde n-a mai putut-o scoate nici un guvern. Pentru sprijinirea lor in momente grele politice, foloseau biserica. inainte de trecerea lor in ·opozitie, totdeauna faceau alegeri de episcopi, oameni devota] lor. Cu acest prilej masele poporului erau miscare prin presa :;;i radio, limp de eel putin 0 luna de zile. Cuvantarile celor ale:;;i erau aranjate asa fel in cat sa atraga atentla poporului asupra increderii ce trebuie acordata guvernului si deci Partidului Liberal." in ultimele luni ale guvernarii sale, Antonescu a folosit metoda liberals, alegand un milropoli!, cinci episcopi :;;idoi vicari arhierei"113. Odata gas ita soluja de principiu, pasul urmator II reprszinta identificarea "tintelor", adica a posturilor deja vaeante sau a celor care pot f vacantate usor: "In prezent sunt vacante: mitropolia Bucovinei de sud, episcopia Olteniei, episcopia Maramure:;;ului, :;;iun loe de arhiereu la patriarbie. Trebuie vaeantate neaparat loeurile episeopilor :;;iarhiereilor ce sunt in varsta peste 70 'de ani :;;i sunt neputincosi't". Ace:;;tia erau: Irineu Mihaleeseu, mitropolitul Moldovei, Lucian Triteanu, episcopul Romanului, Cosma Petrovici, episcopul Dunarii de Jos, Veniamin Poeitan, vicar patriarhal, lIarion Bacaoanul, vicar la episcopia Roman. Dupa cum se poate observa, eel care serie materialul face 0 propunere exact invers fata de cea oiscutata in iulie in cadrul Sinodului. Daea acesta din urrna propunea ca toli preojii sa iasa la pensie doar cand nu vor mai putea sa-si tndeplineasca datoria prsoteasca, .Barbu" propune ca si ierarhii sa iasa la pensie pentru lirnita de varsffi, Scopul acestor actiuni era crearea unui numer suficient de locuri libere, eare sa fie oeupate cu oameni ai guvernului. in al treilea punet .Barbu" justifica de ee aeeste alegeri trebuie facute inainte cu eel putin 0 luna de alegerile genera Ie :;;iparlamentare, stabilite pentru toamna anului 1946: a. "Pe de-o parte pentru a pune capat propagandei adversarilor, care asigura pe preo] ca dupa alegeri, Biserica va.f scoasa din buget, fiindea co-nunisf eu toate partidele din FND sunl contra Bisericii. " b. Pe de alta parte, guvernul are prilej ca lnainte de alegeri sa ia contact cu rnasele populare si sa-~j poata ca:;;!iga simpatia aoestor mase ... c. Prin noii slesi, guvernul a pus mana pe cele mal strategice fortarete in lupta electorala :;;i totodata pe forul spiritual al poporului roman. Guvernul va avea deci 0 siquranta Tn sprijinul sau in anihilarea unor adversits] din partea cierului. ..",· , 113 Cristina Paiusan, Radu Ciuceanu, op. cit., documentul 6, p. 51. 114 Ibidem. 75

La punctul al patrulea sunt facute propuneri masuri alternative Tn cazul Tn care nu se va aproba legea de pensionare a preojlor, Aceste actiunl trebuiau sa se desfasoare repede. Astfel, in cazul mitropolitului Irineu, .cornprornis" de scandalul in care a fost implicat nepotul sau, Cuza Mihalcescu, se vor exercita presiuni asupra lui, pornind de 18 aces! moliv, pentru ca sa ceara singur iesirea la pensie. Data lirnita de actlune era cea de 15 februarie 1946. in cazul Olleniei, intre 15 februarie ~i 1 martie urma sa-i fie retrasa deleqafia de locotenentepiscop P.S. Atanasie Dinca, pentru a-I fi acordata lui Efrem Enacescu, fostul mitropolit al Basarabiei, urmand mal apoi sa fie numit episcop plin. Sursa afirma ca el .este initiat si larnurit asupra liniei de urmat pentru care si-a dat tot consimtamantul"!". in perioada 1-15 martie urma sa se ceara episcopului Lucian Triteanu iesirea la pensie, laolalta cu arhiereul sau llarion, in locul sau urma sa fie numit drept locotenent de episcop fie arhimandritul Dionisie Velea, exarhul msnasfirilor din eparhia Moldovei, .despre care garanteaza PS Justinian!", sau PS Antim Nica, "daca pana atunci va fi ca~tigat pentru linia actiunii guvernului ~i va face angajamentele de onoare"116,. in sfar~it, in perioada 15 martie-1 aprilie, urma sa fie pensionat la cerere, cerere solicitata de Ministerul Cultelor, episcopul Cosma Petrovici. in locullui urma sa fie numit locotenent de episcop Antim Nica sau arhimandritul Arsenie Boca, .eunoscut de dl. ministru Gheorghiu-Dej ~i Teohari Georgescu ?i pe care dan~ii vor sa-l promoveze intr-un post de spiscop'. Autorul continua referitor la Arsenie Boca ca .nu ar fi rau daca ar merge la Mararnures, in cazul cand PS Poliearp Moru~ca se relntoarce la locul sau in Amenca't". Masurile urmau sa se ia la cate doua saptamani distanta, pentru ca ministrul Burducea sa nu cunoasca planul, el urrnand sa execute ceea ce ar parea actiuni disparate. Atitudinea fata de Burd ueea este una de suspici une deoarece .nu poate ii ne secretul", iar modul Tncare esle incl us in plan este optativ: .poate fi folosit"118, Dupa 0 perioada de .proba", in care arhiereii numiti ca loeotenen] vor fi verificati din punct de vedere al fidelitalii fata de guvern, urma sa se treaca la alegerile propriu zise, care nu mai cadeau in sarcina lui Burducea. Acesta urma sa-~i ia concediu iar in locullui urma sa fie numit ad interim Mihail Ralea sau Petru Groza, deoarece Burducea n-ar fi fost ln stare sa stapaneasca Congresul National Bisericesc. Pasul urmator era conlaetarea lui Gheorghe Tatarescu, "care dispune de majoritatea membrilor adunarior eparhiilor vacante, cum ~i de majoritatea Congresului National Bisericesc, care aleg pe episcopi ~i rnitropolitll se va comunica lista celor ce vor urma sa fie alesi ~itotodata sa ia toate masurile disciplinare la vot, participand chiar domnia sa la alegeri irnpreuna cu dl. Franasovici, fiindca dan~ii fae parte din Congresul National Bisericesc't", Alegerile urmau sa fie fixate prin surprindere, ca sa nu se poata face nimic de caire adversari, lista candidafilor fiind ccmunicata Patriarhului in ajunul congresului. Ale~ii vor putea fi
115

Ibidem, p. 53. Ibidem. 117 Ibidem. rrs Ibidem, p. 52. 119Ib;dem, p. 54.
116

76

respin~i de guvem, daca acestia nu ar conveni, pe rnotiv de convingeri an!idemocralice sau cu trecut legionar, in baza legii din 18 decembrie 194412°. Dupa ce parcurgeau loate etapele conflrmar: si investirii, noii ierarhi urmau sa treaca la .epurarea administratiei bisericesti de loti fo~1ii legionari, cuzisti, gogi;;;ti, antonescieni, care nu sau incadrat in noua viata politica a Stalului noslru"121. Autorul concluziona ca dupa aceasta actiune va exista .un Sinod colaborator cu guvernul democralic, iar reactiunea i{ii va fi pierdut una din eele mai putemice pozitii de lupta contra democratiei"122. Documenlul aminlit esle unic lntre rapoartele primite de serviciile secrete, nici unul nernaiavand coerenta si precizia acestuia. Apoi, este de rnirare cum de auloritalile au preluat directiile strategice ale aceslui plan Tntocmit torus: de 0 sursa Tocmai datorita irnportantei documentului, era important de ~tiul ~i cine I-a scris. Punctul de pomire in atlarea autorului 11 reprezinta intormatia cu care incepe documentul, anume ca "reactiunea" de la Patriarhie a numit, fara sa consulte, pe preotul Constantin Burdueea ca paroh la Capela Romana din Paris, iar pe episcopul vicar al mitropoliei Moldovei, Justinian Marina, drept episcop al romanilor din America123 Daca in cazul lui Burducea, el este cel ce si-a doril plecarea la Paris124, dectnu esle adevarata aflrmafia lui .Barbu", in cazullui Justinian asa au stat lucrurile. Pe 30 ianuarie 1946, prin adresa nr. 135, patriarhul Nicodim il aducea la cuno{itinta ca "Sf. Sinod ...v-a numil arhiereu conducator al Bisericii romane ortodoxe din America, pe data de 1 februarie a.c. Veti merge dar cal de curand la noul post si veti lua conducerea acelei biserici, ca ascultare de deosebita cinste fata de Biserica Ortodoxa a Rornaniei {ii ca deosebita cinste ce va face ea"125.Raspunsul lui Justinian' a fost politicos dar ferm, refuzand onoarea cei i se faces: "Cum insa poslul de episcop al Americii nu este vacant, nu vad cum s-ar putea executa aceasta numire. PS Policarp Moru§ca este episcop al romanilor din America, ales de Sf. Sinod plenar al Bisericii Ortodoxe Romans ~i confirmat cu Decret Regal, {ii nu poate fi inlocuit de un sinod permanent care nu are asemenea atributiuni si nici motive de inlocuire [... J din respectul fata de randuielile ei canonice {ii legale (ale bisericii) cat {ii din dragostea ~i dorinta ce-i port pentru prestigiul ei inalt§ Sfintenie, curateme ~i spirilul de justa dreptate ce trebuie sa domneasca in toate hotararile ~i randuielile ei concucatoare, eu nu pot sa accept 0 situafie ilegala {ii provocatoare de conflicte cu colegii mei din sinod, cu forul legal {ii democratic al Episcopiei rornanilor din America"126.Justinian va face ~i 0 intampinare la Ministerul Cultelor, de unde prirneste urmalon,l raspuns: .Ca urmare la cererea PS Voastre [... J avem onoarea a va face cunoscut ca s-a luat act de Intampinarea inalt Prea Sfintitului Patriarh, referitoare la numirea Prea Sfintiei Voaslre in postul de arhiereu concucaior al
Ibidem. Ibidem. 122 Ibidem, p. 55. 123 Ibidem, p. 50. 124 DuduVelicu, op. cit., p. 104. 125 Apud Ion Vicovan, Aspecte legate de a/egerea preotului loan Marina ca episcop vicar la /a§i, in .Teoloqie $i Viata", serie noua, an XI (LXXVII), 8-12, august-decembrie 2001, p. 154. 126 Ibidem, p. 155-156.
120 121

77

Episcopiei Rornane din America, luandu-se rnasurile necesare de a se sista toate lucrarile pana la clarificarea situatiei"127.Ori, argumentele invocate de Justinian se gasesc reproduse ca atare in nota lui ,,8arbu". Sa mai poate observa ca tot textul notei se lnvarte in jurul lui Justinian, a carui pozitie ar fi fos! amenintata de .reactune". Justinian Marina este singurul care nu are nevoie de nici a recomandare din partea nimanu., in limp ce reslul de persoane propuse sa-i schimbe pe ierarhii in varsta sun! .recornandati" intr-un fel sau altul de cafre Justinian, singurul caz aparte fiind cel al lui Arsenie 8oca, .cunoscut' de Gheorghiu-Dej ~i Teohari Georgescu. Apoi, Efrem Enachescu ~i Antim Nica s-au nurnarat printre apropiatii lui Justinian, pe care i-a protejat ~i a cautat sa-l' relntroduca in treapta arhieriei (reusinc numai cu Anlim Nica). Grija ca minislrul 8urducea sa nu stie exact ce se intampla, acelasl lucru fiind valabil ~i In cazullui Petre Constantinescu-lasi, sunt alte argumente ca raportul vine din zona de influenta a viitorului patriarh, deoarece acesta nu se intelegea nici cu 8urducea, nici cu Constantinescu-lasi, in notele sale, Dudu Velicu, noteaza, fara a vedea legaturile, diferite etape ale acestui plan (scoaterea ierarhilor la pensie, alegerile, interimatul sau ministeriatul lui Ro~culet), dovada limpede ca nu el, care de regula semna notele sale informative cu pseudonimul "Via!or"128,esle autorul planului de acllune. in plus, el nu a fost un apropiat al lui Justinian. Pe 17 martie el noteaza ca In urma cu cinci zile, toii clericii pe care l-a intalnit i-au spus ca palatul patriarhal e un centru de spionaj, primind toate arnanuntele pe care ~i ,,8arbu" Ie insereaza in raportul sau129. Dupa 0 perioada cand aceasta chestiune nu mai apare in lnsernnari, pe 31 martie Velicu afirma: .Diaconul dr. N. Nicolaescu este acela care are cuno~tinta despre existenta unui centru de spionaj in Palatul patriarhal"130. Daca avem in vedere prietenia snansa dinlre Nicolaescu ~i Justinian, acfiunile lui Nicolaescu de compromitere a lui 8urducea, duse in acea perloada, dusrnana fala de patriarhul Nicodim, dorinta, atunci cand se va pune la modul serios chestiunea unor noi alegeri de ierarhi, sa ajunga episcop la V§:lcea, inscrierea sa in Partidul Comunist ~i

127/bidem, p. 157.

1280 nota a siqurantei din 15 iunie 1948 menfioneaza care sunt informa!orii din cadrul Subsectiei Na\ionalita\iCulte. tn cazul ortodox sun! mentonate urrnatoarelenume: .Marcu" (Liviu Sian), ,Malei" (Aurel Popa), ,Mihai" (loan Vases), "Viator" (Dudu Vellcu), .Torna" (Hristu Far~erotu)(ACNSAS,fond Documentar, dosar nr. 8925, f. 46). Numele ,,8arbu" nu se regase~te pe aceasta lista ~i nici in aile note informative din epoca, eel pulin deocamdata,a posiblla noua dovada a caracterului exceptionalal acestui document. 12!1 udu Velicu, op. cit., p. 119. D 13{)bidem, p. 125. Acest .centru de spionaj" a general tot felul de comentarii la rnoriscazvonurilor. Unul din I ele, amuzant, este consemnat de Velicu: .Se afirma ca, pentru a eunoaste amanunte asupra centrului de spionaj din Palatul patriarhal, Ana Pauker a incercat sa alba relalii sexuale cu episcopul losif Gafton al Arge~ului, ca unul care actlveaza in aces! centru. EI insa nu a fost tental (deoarece se stie ca este homosexual)". Sub aparenta obiectivita\ii lui .se afirma", Velicu tinde sa dea credit celor notate, ambele persoane nefiind agreate de el. Cu alte cuvinte, ar dari ca zvonul sa fie adevarat, pastrandu-~iinsa distanta de siguranla a documentaristuluiriguros care era,

78

cclaborarile ulterioare cu Securilatea, putem considera ca Nicolae Nicolaescu131 ar putea f sursa .Barbu", care a preocupat pe multi istorici ai bisericii Argumentelor deja invocate Ii se poate adauga calitatea textului, pe masura pregatirii pe care 0 avea Nicolaescu si luarea lui in ccnsldereue de cafre factorii de decizie din zona Partidului Comunist, pentru ca tot ce s-a petrecut in Ministerul Cultelor in aceasta perioada (demiterea lui Burducea, eele doua interimate $i ministeriatullui RO$culet) s-a facut cu acordullui Dej, Georgescu, Luea, Pauker sau Bodnaras, peste care nici Groza nu putea trece. Cum planul a fost pus in practice (in principiile sale) e de crezut ca cel care I-a conceput avea trecere la liderii comunisti, iar Nicolaescu era 0 asemenea persoana. Oricum, in mod cert documentul este elaborat de un apropiat al cercului lui Justinian, Oaca planul nu s-a implinit aidorna, faptul se datoreaza alter centre de putere care au cautat sa contracareze acfiunile lui Justinian ~i aici avem in vedere pe patriarhul Nicodim $i pe ierarhii ardeleni, gruparile politlce inca independente fata de peR, dar si contextul international, Unul din terenurile de confruntare a fost, evident, Ministerul Cultelor. Cum zvonurile ln Biserica circula repede, deja la inceputul prirnaverii se spune ca eel dela minister au misiune sa .curete dealul Patriarhiei", cu asentimentul guvernuluim. lnsavascs, Stan, Candea ~i Vestemeanu formau un formidabil care de a~i in mana lui Petru Groza ~i a mitropolitului Nicolae Balan, fapl care va nernultuml pe preotii "regateni" 133 9i va Tncurca serios planurile de actiune ale lui Justinian, Emilian Antal dar ~i ale patriarhului Nicodim. Acest grup va juca un rol foarte important in acnunile ardelenilor de promovare a episcopului Nicolae Popovici ca viilor patriarh. Pericolul va fi resim!i! de Justinian, care, aflat in conflict cu Irineu Mihalcescu ~i cu 0 searna de preo] din cadrul mitropoliei Moldovei, grupati intr-un sindicat "Iegionar", va acuza la Tnceputul anului 1947 ca acestia sunt implica] lntr -0 .conspirafie leqionara", incurajata ~i dirijala din Ministerul Cultelor de catre Liviu Stan, Spiridon Candea §i loan Vases, care, prin aceste aciiuni, doreau 813-1 instaleze pe Nicolae Popovici ca mitropolit al Moldovei, iar pe Irineu Mihalcescu ca patriarh in locullui Nicodiml34. Insa atacurile impotriva grupului de la Culle au venit inca din aprilie 1946, cand in ziarul .Liberalul" Vases a fost oenuntat ca legionar si delapidator de fonduri publicens. Conform zvonurilor, autorul moral al acestor alacuri era preotul Alexandru lonescu, noul presedinte al UPD, viilor deputat, nemultumit ca se trecuse peste vomta "preotilor democrall" in alegerea functionarilor de la ministerul Cultelor136• lonescu era insa un bun prieten allui Justinian, care mai tarzlu I-a facut vicar patriarhal, ~i putem presupune ca alacul nu a fost doar 0 inspiratia a sa personala, mai ales ca se zvonea ca doreste sa ia locullui Vasca §i in plus, articolele au aparut Biografia"oficiala"a lui NicolaeNicolaescupoate fi consultataaccesandhttp://www.crestinortodox.ro/ONicolae Nicolaescu-10602-271.hlml.Asupra lui urmeazasa revenimcu un studiucare sa valorifice informatiile,destul de puiine din pacate,existentein arhiva CNSAS. 132 OuduVelicu, op. cit., p. 117.
133/bidem.
134

131

~ i
I

135

CristinaPaiu?an,Radu Ciuceanu, op. cit" document10, p. 62; document11, p. 64, DuduVelicu, op. cit" p. 137.

136/bidem,

I
!

79

inlr-un ziar liberal, adiea apartinand unui partid unde Justinian avea de asemenea legaluri puternice. Prezenta grupului"ardelean" a arnaoat pana in septembrie realizarea planulu propus de sursa .Barbu", Abia atunei se ia in diseutie pensionarea unor ierarhi. Mai intai se va ineerea fortarea acestora sa-gi prezinte demisiile. Dudu Velicu noteazs: ,,(Nicodim) I-a ehemat pe preotul Vases, seeretarul general al minis!erului Cultelor, si i-a spus sa Intccmeasca adrese caire: mitropolitul lrineu MiMleescu al Moldovei 9i episcopii Cosma Petrovici al Dunarii de Jos 9i lucian Triteanu al Romanului, prin care sale faca eunoscul ca trebuie sa-si prezinte demisiile,guvernuli in\elegand sa Ie fixeze cats 0 pensie lunata de un milion fieeare ... Preolull. Vasca a indeplinit Tntocma,idorinta patr.iarhului si, sarnbata 9i duminiea trecuta, s-a prezentat la Ga,lati, Roman gi lasi sus-nurniiilor ierarhi. In acest timp, Palriarhul intervine din umbra, caci dupa plecarea de la Palat a preotului L Vasca, el a telefonat flscaruia dintre eeiiIrei ierarhi, atragandu-Ie atentia: "Sa nu-ti tai eraca de sub pieioare dandu-] demisia"137.Evident, rnasurai se impusese patriarhului de catre guvern, care a incercat sa 0 pareze in aces! fel, dar, dupa cat se pare, niei preotul Vasca nu ada! dovada de entuziasm in actiunea sa138. 1n fata esecului, se trece la elaborarea unei legi de pensionare a ierarhilor,. despre ale carel avataruri Dud.u Velicu da unele arnanunte. EI serie ca, initial, in proiect se prevedea ca ierarhii in varsta de peste 70 de ani urmau sa fie pensionat, cu exceptia patriarhului, dar,la interventia lui Uviu Stan gi Spiridon Candea, a fast indus gi acesta in randul celor pensionabili. Faplul nu a convenit ooncurenlilor laberei ardelene in lupta pentru seaunul patriarhal, anume Justinian Marina gi Emilian Antal, care vor interveni pentru ca patriarhul sa fie excepta! de la pensionare139. Nu putern gli exact daca aces! lucru s-a intamplat sau nu, deoarece nu mai sun! alte surse care sale verifice, dar din aile note ale lui Velieu gi lnsernnarile alter autori, este limpede ca vechea ostilitate dintre Nicodim gi Nicolae Balan a continua; iar .ardelenii' de la culte s-a.u manifestal adesea dusmanos la adresa patriarhului, in diverse ocazii. Faptul descris de Velicu este credibil deoarece, daca Nicodim ar fiiesit din scaun iar alegerile de patriarh s-ar fi desfasurat inainte de alegerile legislative, Gandidatul gruparii ardelene ar fi avut mai multe sanse, Poate nu lntamplator, toemai pentru se apropiau alegerile legislalive, ca sa nu se starneasca valuri, proiectul de lege privind pensionarea ierarhilor a fosl amana! pentru urmatoarea legislatura. Pana la alegeri, patriarhul Nicodim a trebuit sa onoreze invitatia facuta de patrisrhul Alexei al Moscovei inca de la Tnceputul anului 1946. Vizita a fost considerata ca foarte importanta penlru viitorul "democratic" al Rcmaniei, Petru Groza ~i Vasca faeand tot posibilul s8-1 convinga pe Nicodim sa piece in calatorie. Din delegatie va face parte si Vasca, ea reprezen!an! al ministerului

ca

133.

Ibidem, p. 172. Vezi in aceasta ehestiuneraportul facut de vases lui Petru Groza in Cristina Palusan, Radu Ciuceanu, op. ci., document 8, p. 59, unde se spune dar eEls-a ineereat eu forla, dadl nu s-a reusit s-a trecut la
137 139

elaborareadecretuluide pensionare. DuduVelicu, ou. cit, p.177.

80

Cultelor, ca informator al Siguran\ei ~i ca reporter care va consemna impresiile de calatorie in volumul 0 caiatorie istoric{i140. Dupa incheierea actiunii "Moscova", membrii Ministerului Cultelor vor avea misiunea sa faca propaganda electorala pentru candidati Blocului Part.idelor Democratice, domina! de eornunisfi. in aces! sens a fost organizata pe data de 11 noiembrie 0 conferinta la sala Dalles, in care preo!ul Vasca trebuia sa prezinte calatorla patriarhului in Uniunea Sovietica. Alaturi de ella prezidiu au luat loc: .preotul Vasile lonescu, diaconul Nicolae Nicolaescu, ministrul Gheorghiu-Dej, a1 Corrunlcauilor, preotul Alexandru lonescu (Bucuresti), preotul I. Vasca, preotul Stanciu - Sf. Nicolae Vladica, preotul Sulica, preotul Sebe"141.Dupa cum se poate observa, alaturi de numele grele ale UPD, in frunte cu Alexandru lonescu, presedintele acestei organizatii ~i candidat pe listele BPD, se alaturase Gh. Gheorghiu-Dej, liderul PCR. Evenimentul este deosebit de important, deoarece este pentru prima data cand Dej se adreseaza direct preotilor, nu prin intermediul organizatiilor de front Geslul era important deoarece din ianuarie 1946, de cand partideJe islorice reintrasera in circuitul politic, nurnaru de preof simpatlzan] ai tortelor procomuniste scszuse Tntr-un mod dramatic. Cuvantarsa lui, parte a unei ample campanii de presa142,este 0 pledoarie pro dam 0, asiqurand preoti ca BPD va respecta libertatea religioasa ~i biserica. Dej incepe prin a sublinia ca .biserica reprezinta 0 forta spirituala, care trebuie pusa in slujba intereselor nationale, ale poporului [ ..',J Partidul Comunist nu se mai gase~te Tnstadiul de . romantism. A~ f un mincinos Tnochii dumneavoastra, daca as spune ca Partidul Comunist nu se inspira din realitatile specifice vietii noastre, ca nu-si apropie preofirnea, spre a colabora eu ea pentru interesul poporului noslru, al patriei noastre. E gre~ita parerea cum ca Biserica se ocupa numai eu cele spirituale, caci altfellegatura dintre biserica ~i popor ar suferi muir. "Misiunea preotului esle sa fie lndrurnatorul taranului nostru in cele materiale si sufiete~ti. Preotul esle un propovaduitor al binelui, un invaiator, un indrumator in viata de loate zilele a taranului nostru. Preotul Ti da sfatul cum sa scape de 0 nenorocire, cand Ii ia foc casa, candli moare 0 vita, cand i se lrnbolnaveste un copil"143. Dupa cum se poate observa, Tn aceasta parte a discursului, Dej prezinta Partidul Comunist drept 0 orqanizajle praqrnatica care trebuie sa tina seama de prezenta unor forte utile progresului societalii. Una din acestea esle Biserica144, care detine 0 "forta spiriluala", notiune prin care se intelege de fapt capacilatea propagandistica a acesteia in mediul social, ~i nu apropierea de Dumnezeu, care nu-I intereseaza pe .pracmaticul' Dej. Aici el urrneaza aceleasi principii ale liderilor politici interbelici, de instrumentalizare in folos social a Bisericii, cu singura deosebire ca nu se mai obosests sa mai vorbeasca in plus ~i de eele spirituale Dej anunta viitoarea datorie a Bisericii de a f .ln slujba interesului national", expresia "trebuie pusa" putand f inieleasa 140 ACNSAS,fond Informativ,dosar nr. 2669, vol. 2, f. 51-52.

l
;
I

141/bidem, p. 193:

142Opiniile lui au fost publicate insistent in zilele urrnatoare de presa apropiata de BPO. Ex. vezi 0
diversiune: despa1irea bisericii de stat, in .Universul",nr. 264,16 noiembrie 1946, p. 1. 143/bidem, p. 194.
144

Aici nu esle vorba neaparatde BisericaOrtodoxa.

81

.~
deopotriva ca 0 datorie a comunisfilor de a tine seama de biserica, dar 'iii obligatia acesteia de a urma calea trasata, Daca in prima parte a discursului liderul PCR anunta ca pentru Biserica exista 0 cale de a-si continua existenta, in cea de-a doua parte arata ca in !recut Jortele negre ale intunericului au abatut poporul de pe caile lui firesfi. Au fost oameni care au propovaduit sa urasf pe aproapele tau, in locul iubirii. Nici Biserica n-a ramas neinfluentata"145. Dar "daca ralikitul lrebuie adus de pe calea ratacir.ii, noi nu vrem moartea pacatosului, ci indreptarea lui"146. Astfel, sub rnasca prineipiilor crestine, Gheorghiu- Dej sugera ca Jertarea" celor care "au gfe~it" era posibila in masura in care acestia apucau .drurnul cel drept" al comunismului. Abordeaza apoi problema coleclivizarii, care preoeupa pe foarte multa iume, subliniind ca .noi analizarn :;;tiintific eurenlele politice, starile de fap! socia Ie, pentru a nu face gre~eli, de~i §i noi facem gre:;;eli; pacat AU e ca ai Iacut 0 qreseala, ci cand 0 faci asa de qrosolena, ca n-o mai po] repara. Sa nu ne multurnirn numai 5-0 recunoastem, ci s-o si indreptam". Concluzia aeesle .expllcafii" esle ca nu va fi nici 0 colectivizare, deoarece .conservatorismel taranului nu admite colhoi'147. Combatand .rninciunile" partidelor istorice Dej sublioiaza ea peR nu esle .partzanel nivelarii, caci viata lnsa~i nu este egala". .Dupa noi, nivelare lnssamna moarte, asia pe loc, a nu merge lnainte". In ceea ce priveste chesliunea cea mai arzatoare pentru cler, separarea bisericii de stat, arunta raspicat ea "Nici yorba nu poate f de desparjrea Biserieii de Slaf'148iar dovada purtarii de grija a slatului fata de bissrica esle demonstrala de nurnaru mare de biseriei care s-au conslruit si se oonstruiescin ultimul limp. .Sunt ins£!, continua Dej, irnprejurari careimpun aliludini, atunci cand biserica este ostila inlereselor poporului roman, mi§carii de lnnoire a vietii noastre publice, cand nu se lncadreaza in rifrnul viu in care ainlrat tara noasra", lasand prinaceasta sa se intrevada posibilitatea in viilar a despartirii bisericii de stat, daea biserica nu va fi .pe linie"149, in finalul discursulu a tinut sa-l laude pe palriarhul. Nieodim pentru .rnaturitatea politica' de care a dat dovada (acceptand sa piece in vizita la Moscova) :;;i s-a adresat acelor preo!i apropia]] de aile partide: ,,0 parte din cler este cu Sioeul, dar 0 parte face coada lui Maniu §i Bratianu. Eu nu m-agat de oameni care stau cu-n picior In groapa, Partidul National Liberal' de sub presedintia domnului Brafianu 11caracterizez ca pe un arbore uscat: a avut epoca lui de inflorire, declin si acum se gase:;;te pe pragul mcrmantulul Cine vrea sa se alature de ei, esle liber. ilnteresele Bisericii, tnsa, §i ale preotimii sunt alalur:i de BPD"150. In cuvantul sau, secretarul general loan Vasca arataca "Suntem (preotii) mandri ca autoritalea de slat ne chearna la munea' si ca .trebuie sa ne aratam recunostnta si gratitudinea

I
j'

1450
146

147
148 149

150

diversiune: despartirea bisericii de stat, in "Universul", nr. 264, 16 noiembrie 1946, p. 1. Ibidem. Ibidem. Dudu Velicu consernneaza la auzul acestei ve?ti sala a izbucnit in"aplauze furlunoase". Dudu Velicu, op. cit., p. 195. Ibidem.

82

fata deguvern, votand Bloeul"151.In eiuda acestor afirmafii, conform celor scrise de Dudu Velicu, se parea ca Vasca nu era prea convins de ce spune, afirmand chiar ta plecarsa spre Uniunea Sovietlca, cineva din anturajul Palriarhului "i-a atras atentia sa nu semneze ceva la Moscova", fapt care a fost intampinal eu aplauze, e drept, slabe, dal fiind prezenta liderului PCR in Sala152. Dupa alegerile din noiembrie, 0 noua serie de zvonuri dadeau drept viilor ministru al Cultelor, fie pe preotul Alexandru lonescu, ales deputa! din partea PNP, fie pe Liviu Stan, ca cel mai apropiat colaborator al prlmulul-mrsstru Groza153. Marea surpriza a venit prin numirea ca ministru a avocatului Radu Ro~culei din Constanta, din Partidul National-Liberal (Talarescu). Masura, oarecum surprinzatoare pentru multi dintre clerici, era foarte logica dacs avem in vedere planul sursei .Barbu", Ministrul Ro~culei a !recut imediat la 0 aoevsrata ,Iiberali.zare" a ministerului. EI a mai adus un secretar general, preotul Huhulescu, pastrandu-I ~i pe preotul Vases, care a trecut pe planul al doilea154. In postul de director general a fos! adus cunoscutul preot Grigbre Cemaiaru, presedirtele clericilor membri ai Partidului National-Liberal Tatarescu in locul lui Zaharia Mantulescu, care a primi! un post mal mic1SS. Preolul vestemsanu a fost retrograda! ~i ella nivel de inspector general., locul de director al cullelor fiind lua! de O. Frangu, un alt apropiat al. liberalilor, care au mai numit ea director general pe preotul Popescu-Arqes= ~i I-au inlocuit pe preolul Hustiu din postu de consilier de press cu un ziarist apropiat de Tatarescu'". Mal mull, in fsbruarie 1947 se constituia orga nizatia liberala din ministerul Cultelor, ceilalii functionari sirntindu-se margi naliza]. . Situatia existents in minister in aceasta perioada esle eel putin ciudata, deoarece nici inainte nici dupa aceea n-au mai fast In acelasi j'imp doi secretari de stat. Doar faplul ca fala lui loan vases devenise sofia lui Emil Bodnara~158, nu este un argument suficient care sa. explice mentinerea lui in funcjie, deoarece ~i ceilal] trei apropia] ai prim-minislrului Groza au fast mentinuti. Lucrurile pot fi mai bine intelese oaca avem in vedere neintelegerile dinlre Graza ~i liderii PCR in ceea ce priveste numele viilorului patriarh: Nicolae Popovici sau Justinian Marina. limp de mal multe luni functionarii .ardeleni' de la minislerul Cullelor blocasera aplicarea planu.lui lui .Barbu" poate tocmai pentru a evita infiuenta pe care ar f exercitat-o noli ierarhi alesi lnsa, ehiar ~i dupa alegerile "ca~tigate" eu mare sueces de BPD, comunisfii erau ingrijorati de continuarea starii .sehivoce" din Bissriea, care !rebuia sa inceleze cal mai rapid. Pentru nu putea sa-l dea afara pur $i simplu pe oamenii lui Petru Groza, s-a ales calea "dublarii" acestora cu liberalii lui Tatarescu, care au facut jocul cornunisfllor, lncercand in acelasi limp firaveinitiative

ca

ca

151

15.2 Ibidem.

Ibidem, p, 193. p. 196.

153/bidem, 154 Ibidem, 155 Ibidem, 156 Ibidem, 157Ibidem, 158/bidem,

p. 201. p. 208. p. 221. p. 201.

p. 247.

83

independente, cum ar fi promovarea unui candida! propriu in scaunul arhieresc din Craiova sau sprijinirea unor initiative ale patriarhului Nicodim pentru a intari pozitia acestuia, dar ele nu au avul nici un efecl pe termen lung. In momentul in care liberalii vor fi scosi de la putere, loti functionarii lor vor fi daii afara159,famanand pe mai departs oamenii lui Groza gi membrii UPD, sub conducerea unui ministru, Stanciu Stoian, membru al Frontului Plugarilor1oo. Era insa prea tarziu pentru Groza, cariile fusesera facute conform dorintelor PCR161. Noua structura a parlamentului facea !?imai favoraoila luarea unei decizii impofriva ierarhiei blsericesti. Prin Legea electoral a !?iLegea pentru organizarea Reprezentantei Nationale din iulie 1946, era suprimat Senatul, din care ptma atunci tacusera parte, ca membri de drept, mitropolitii, episcopii eparhiof ai bisericilor ortodoxa gi greco-catolica, precum !?i liderii celorlalte confesiuni recunoscute. In noul parlamenl nu mal erau decal 0 mana de clerici de rang inferior, majoritatea "democrati", care nu au facut nici 0 opozi]e in fata masurilor legislative luate in domeniul religios. in sedintele din 8, respectiv 14 mai 1947, Ad unarea Deputatilor vota doua proiecte de legi, publicate in .Monitorul Oficial" din 30 mai 1947, sub numele de: Legea nr. 166 pentru punerea in retragere a membrilor clerului tuturor cultelor $i Legea nr. 167 pentru modificarea art. 2, 9 si 12 din legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Rornane. Pottivi! Legii nr. 166, preoiii §i diaconii celor doua biserici romanesf (ortodoxa $i grecocatolica) erau pugi in retragere din oficiu la implinirea varstei de 70 de ani (art. 1); membrii clerului celor doua biserici romanesf care ocupau funciii administrative dupa normele Statutului funcuonarilor publici, erau pusi in retragere potrivi! prevederilor acelui statu! (art. 2); Vicarli eparhiali, consilierii referenli, directorul Sf. Sinod al B.O.R., canonicii, secretarii eparhlali, revizorii, ecleziarhii $i canonarhii erau pusi In retragere la varsta de 60 de ani, cu posibilitatea prelungirii de la 2-5 ani, pe baza propunerii chirlarhului {II cu aprobarea Minis!erului Cultelor (art. 3,4). Toti
159/bidem, p. 281.

in contrast cu numeroasele schimbari ale personalului Minislerului Cultelor proveniti din rindurile BOR sau responsabilipentru acest cult. expresie a intereselor ~i raporturilor de forta existente la un moment dat, din partea Bisericii Greco-Catolice si-a desfasurat activitatea pe toata perioada 1945-1948 un singur inspector general, calugarul asurnofionist loan Uviu Lelutiu,-care, in plus, a fost §iimembru PSD (Oudu Velicu, op. cit., p. 291-292), fapt care poate fi explicat prin lipsa unor clerici greco-catolici inscri§ii in orqanizati de front, datorita dispozitilor date de ierarhie (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 58, f. 5861). De altfel, §iinumirea lui a ridicat probleme,deoarece s-a taeut fara consultarea superionlor sal (Cristian Vasile, Intre Vatican §! Kremlin. Biseriea Greco-Cato/lea in timpu/ regimului eomunist, Editura Curtsa Veche, Bucurestl, 2003, p. 28) situatie care s-a rezolval In cele din urma §iia fost lasala ca atare, pentru a nu slami probleme inutile. Lelutiu va deveni obiectul unei intense actiuni informative din partea organelor specializate§iiva ajunge la randu-iin ternnitelecomuniste (ibidem, p 29). 161 Trebuie spus ca In urmatoriiani se va renunta treplat ca In cadrul MinisteruluiCultelor sa rnaifie coopts] preoti, finzandu-se spre crearea unui aparat birocratic separat de corpul clerical. Un rol important in aceasta privinta I-a jucat patriarhul Justinian, care nu vedea cu ochl buni faptul ca unii preo] erau §ii funcfionari de stat, obligati, pe de-o parte, sa apare interesele Bisericii §ii, pe de alta parte, pe cele ale statului. Funcfionarii clerici de la minister au trebui! in 1949 sa opleze fie pentru funcfia publica, fie pentru slujirea la altar (ACNSAS,fond Documentar,dosar nr 8925, f. 99).
160

84

membrii clerului care erau pensionari sau treceau la pensie, in baza prevederilor acestei legi, rarnaneau deservent onorifici (art. 5). Arhiereii vicari, episcopii, arhiepiscopii ~i mitropolitii Bisericii Ortodoxe Romans deveniii improprii functiei lor, din cauza unor invaliditati fizice sau de alia natura, erau pusi in retragere la cererea Ministerului Cultelor, in urma avizului unei comisii speciale formate cintr-un delegat al Ministerului Cultelor ca presedinte, un magistral delegat de Ministerul Justitiei ~i un delegat al Sfantului Sinod. Cei pusi In retragere primeau 0 surna de bani lunara egala cu salariul gradului respectiv, fara alta indemnizatie, avano insa dreptul de ingrijire si Tntretinere lnfr-una din rnanastiri, pe tot timpul cat locuiau in rnanastire (art. 7). Chiriarhii eparhiilor desfintate se puneau in retragere din oficiu cu drepturile prevazutela art. 7. Patriarhul BOR era exceptat de la prevederile acestei legi162. legea nr. 167 din 30 mai 1947 aducea prin art. 1, modificarea art. 2 din legea pentru organizarea BOR din 1925 sub raportul oranduirii canonice si administrative, infrucat asa cum era prevazuta in legea din 1925 nu mal corespunde situatiei de fapt163,datorita pierderilor teritoriale, mitropolia Basarabiei si 0 parte irnportanta a mitropoliei Bucovinei re.ntrand sub stapanirea sovienca. Pentru a nu se starm oarecari banueli sovieticilor ca Romania ar fi revizionista, s-a schimbat denumirea milropoliei Bucovinei in cea de milropolia Sucevei, ,.de~i traditia istorica cunostea 0 sinqura mitropolie a Moldovei si Sucevei, iar seindarea litulaturii acestei mitropolii, una - a Moldovei ~i alta a Sucevei, n-ar fi conforma cutraditia unitalii acestei mitropolii"164 Prin articol uI 2 al legii se modifica arlicolu I 9 din legea din 1925, care prevedea daar ca adunarile bisericesti se formeaza prin votul tuturor credinciosilor, barbs] majori, din parohie165• Conform noii legi, .Locurile ramase vacanle prin deces, prin stramutarea domiciliului sau re~edintei in afara eparhiei, prin lipsa nernotivata de la 2 sesiuni consecutive, prin demisii, prin condarnnari de drepl comun se vor constata ~i completa de 0 comisie care va functions la fiecare eparhie. Camisia va f cornpusa dintr-un reprezentanl al chiriarhului respectiv sauloctitorulu sau, un reprezentant laic al Ministerului Cultelor ~i un reprezentant al Adunarii Eparhiale ales prin tragere la sorti. ..Comisia va propune cate 0 singura persoana pentru completarea fiecarei vacante. Persoana propusa de comisie va Irebui sa alba agrementul motivat al ministerului CulIelor"l66. . in sfarsit, articolul 3 completa lista mirenilor membri de drept in colegiile electorale. Alatun de eei deja rnentona] in legea din 1925 se adauqau acum vicepresedintele Consiliului de Mini~tri, rninistrii secretari de slat ~i subsecrelari de stat, prezen] in toate cazurile. in plus, la alegerea episcopilor urmau sa fie prezenti toti membrii Adunarii Deputaalor, barbati ortodocsi ale~i in eparhia respecfiva, iar in cazul rnitropolitilor deputalil barbati ortodocsi din circurnseriptia
"MO", nr. 121 din 30 mai 1947, p. 4324. ibidem, p. 4325. 164 Recomandare a Consiliului Legislativ privind Legea 167 (ANIC, fond Casa Regala - Mihai, dosar nr. 311947, f. 7). 165Chiru G. Costescu, Legea §i statutui pentru organizarea Bisericii Orlodoxe Romane din 6 mal 1925, Bucuresti, Tipografia Cu~ii Regale F Gobi & fii", 1925, p. 11 100 "MO", nr. 121 din 30 mai 1947, p. 4326.
162

163

85

lntreaqa a mitropoliei respecfiva'". Motivatia data adoptan' aeestei masuri era ea cel puiin 0 perioada nu se puteau organiza alegeri generale peritru adunarile biserice~ti168. Diseuti iIe prelimina re In jurul aeestor legi au fost initiate inca din deeembrie 1946 ~i au fost propuse spre dezbatere Consiliul ui de Mini~tri in data de 7 februarie 1947, care le-a ~i aprobat Tnaceeasi Zi169.Faplul ea a dural asa de mull pana s-a ajuns la votarea lor TnAdunarea Deputatilor, la promulgarea lor de rege, la investirea eu sigiliul statului ~i publiearea in "Monitorul Oficial" se datoreaza faptului ca ele trebuiau sa alba avizul Sf. Sinod al BOR, eeea ee a dus la numeroase cornplicati pentru initiatorii legilor, care au eunoscut unele modflcar: fala de varlantele lnnale. Astfel, primul proiect allegii 166 prevedea punerii in retragere automat a chiriarhilor care implineau 70 de ani, in timp ce in articolul 8 se stipula ca "chiriarhii vor putea fi meniinuii in funcfiune ~i peste varsta de. 70 de ani printr-un jurnal al Consiliului de Mini~tri, dat pe baza propunerii Ministerului Cultelor"170. Proiectele au fost trimise spre examinare Consiliului Legislativ171 la 30 ianuarie 1947 de cafre Ministerul Cultelor, iar acesta si-a dat verdictul prin avizu I nr. 15 din 8 februarie. in aces! aviz S8 sublinia foarte dar cirl orice proiect de lege iniiia! de guvern care priveste Biserica Ortocoxa Romana Irebuie sa primeasca avizul din partea Sfantului Sinod al BOR, conform articolului 3, litera 9 din S!alutul penlru organizarea BOR adoptat in 1925, cu pulere de lege. in eontinuare, comisia arata ea rnasura .retraqerii ierarhilor BOR pentru ajungerea la limita de varsta" nu 0 poate lua guvernul deoarece ea este 0 chestiune care nu tine de Legea de organizare a BOR, ei de statut, care este elaborat exclusiv de Biserica si care poate fi modifieal, conform articolului 37 din lege, numai de Congresul National Bisericesc, cu 0 majoritate de 2/3. in plus, situatla episcopilor nu este 0 sirnpia chestiune juridiea, ci una canonica, asupra careia numai Sf. Sinod se poate pronunta Artieolul 8 ridica eele mai mari probleme, deoarece introducea un drept de dispozina Tn Ireburile interne ale BOR, ceea ce era in contradictie ftagranta cu Conslilutia ~i cu legea ~i statutul din 1925 prin care statui nu avea decal drept de supraveghere si control. in eazul legii 167, problemele juridice nu erau alai de acute, deoarece modflcarile priveau legea din 1925 care era elaborate de Parlamenl, iar articolul 3 in care se spunea ca .Schirnbarea titulaturii aeluale a milropoliilor ~i episcopiilor si a Tntinderilor 'Ior teritoriale, ca ~i crearea de noi eparhii, se va face numai prin lege"172,favoriza adoptarea art. 1 din legea 167.

167/bidem. 16a ANIC, fond PCM - Stenograme (1944-1959), dosar nr. 2/1947, f. 61. 169 Ibidem, f. 57. 170 "MO", partea a III-a, Dezbalerile Parlamentului, nr. 12, 12 august 1947, p. 313; ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 67, f. 61-63, 76. 171 Organism .consultativ la faeerea si ccordonarea legilol", prevazut de Constitulia din 1923. 172 in 1925 Aurel Lazar propusese ca aces! articol sa alba urrnatorul con\inut: " [...J crearea de noi eparhii se va hotarl de Congresul National Bisericesc ~l se va ratifica prin lege", care a fast respins (Chiru C, Costescu, op. cit., p. 7).

86

Insa caracterul de .Iege pe care-l avea statutul obliga ca ~i in aceste cazuri sa se ceara avizul Sf. Sinodm Ministerul Cullelor stia perfect aces! lucru ~i inaintase inca din 11 decembrie 0 cerere de aviz Stantului Sinod, care a respins prevederile considerate nscanonice, referitoare la pensionarea ierarhilor174. Din amintirile arhimandritului Pelroniu Tanase se pot desprinde presiunile la care a fost supus patriarhul Nicodim pentru a accepta rnodficarile la lege ~i statut'" , venite din parteaangajatilor ministerului. Cullelor, i.ndiferenl de culoarea lor politca. VEizand ca nu S8 rezolva nimic pe aceasta cale, proiectele au fost aduse in dezbalerea Consiliului de Mini~tri, unde loemai Petru Groza a tinu! sa precizeze: "Cum vede] este vorba aid de introducerea unul regim exceptional pentru slujitorii Bisericii ~i daca Sf. Sinod n-a inteles sa primeasca acsst regim de favoare acordal preotimii noastre, II priveste. Eu am avul conversaji cu patriarhul si cu al] reprezentan] ai bisericii noaslre. Desi.gur ca Sf. Sinod se pune pe punctul de vedere al canoanelor. N-am nimic de zis, Harul sau darul preotesc, desigur ca nu poate fi instri3inal, de acela care l-a pr.imil, acesta ramane cu el panala moarte [.. ,J Desigur ei raman cu darullor. Noi insa avern un buge!, in care Irebuie sa prevedem lucruri precise ~i cifre [ .. ,1 Canoanele cand au vorbil de rolul spiritual al preofilor, n-au prevazut ca acesfia potf incadrati in stalutul funcflonarilor publici si vor fi considaraf ca functionari de stat. Nici in Sinodul de la Niceea ~i nici in aile sinoade ecumenice nu s-au slabili! as tfe I de lucruri. Noi insa consideram pe preo\i din puncful noslru de vedere, ca fiind funcfonari publici, salanaf ai stalului. Sub aces! raport, sunlem in largul nostru indiferen! de ceea ce spun canoanele,. sa s!abilim ~i sa recunoastem daca un preot esle capabil sau nu sa exercile functiunea penlru carenoi II platim, ca orisice funcfionar public de altfel"176. Prin cuvantarea sa, prirnul-rninistru ducea panala ultimele consecmte 0 problema care sa pus permanent Tn viata BOH in perioada mocerna, anume de unde vin ban] pentru Biseriea ~i cine trebuie sa conlroleze acesn bani. Cum majorilalea fondurilor BOR proveneau din subventi de stat, acesta va avea pretentla sa se amestece tot mai mull in controlul ~i geslionarea acestora, fapt care s-a accentual tot mai mult prin .reetatizarea" BOR, in urma luptelor preotimii ca sa fie asimilata functionarilor publici177. Ei primisera dsplina satisfactie in acest sens in timpul ministeriatului Burducea, sub aspectul pecuniar, acum Groza Ie cerea sa se supuna ~i exigente'lor acestui statut de funclionar public, iar acest lucru era valabil penlru loti clerieii, indiferent de cult, care ocupau un posl oarecare platil din bani publici. Aceslaera Tn essnta si argumenlul adus de ministrul Cultelor,. Radu Roscule], carearata ca modificarea prevederilor condiliilor de pensionare a clerului se datoreaza aparinei unui nou statu! al fUriciionarilor publicj178 ~i masurilor de Pentru argumentele contra legilor vezi ANIC, fond Casa Regala - Mihai, dosar nr. 3/1947; "MO", partea a III-a, Dezbaterile Parlamentului, nr. 12, 12 august 1947, p. 312-313; Chilu C, Costescu, op. cit" p. 1-110, 174 ANIC, fond Casa Regale - Mihai, dosar nr. 3/1947, f. 6., 175 Arhim. Pelroniu Tanase, intamplari din vremea patriarhului Nicodim, in .Teoloqie ~ivial':!",.nr. 7-12,iuliedecembrie 1999, p. 167-169. 176 ANIC, fond PCM - Stenograme (1944-1959),.dosar nr. 211947,f. 55. m George Enache, op. cit,! p. 603-606. 178 Legea nr 72611946.
173

87

----_

.. _--

_._-------_._._._------------------'

austeritate buqetara care trebuie facute in toate sectoarela'". De altfel, in "Monilorul Oficial" nr, 115 din 23 mal 1947, erau publicate legea 139 ~i dispozjfile Consiliului de Mini~lri nr. 548, prin care se anuntau masurile de licentiere a functionarilor publiCi pe motiv de economie buqetara, articolul 55 din lege privind si pe membrii tuturor cultelor religioase rscunoscute de stat, care primeau salariu de la bugel, masura cu efecle mai devaslatoare in sensu I cantitativ al reducer] nurnarului de preoti decal legile pe care Ie discutarn acum. Sensul lor nu era de a scoate 'Ia pensie nists batrani nepulinciosi ci de a se prelua controlul asupra adunarilor bisericesf :;;ia se vacanta 0 sene de seaune de ierarhi in care sa fie instalate persoane .valabile". Acest lucru este foarte bine subliniat in serisoarea pe care patriarhul Nicodim a adresat-o regelui Mihai pe 17 martie 1947: "Potrivit Constitutiei tarii noaslre, in vigoare astazi, si potrivi! dispozitilor conslitulionale dintotdeauna, singura Biserica, pnn organeie ei traditionale si legale, ad'ica Sf. Si.nod :;;i Congresul National Bisericesc, poate ~itrebule sa-si faca intreaga orancure a vi.etii ei launtrice, Statui nu are decal un drept de control, adica de supraveghere a aplicarj lecilor, precum $i, fireste dreptul de a supraveghea acnunea bisericii, penlru ca sa nu fie lndreplata vreodataimpotriva inlereselor nationals. Pensionarea ierarhilor nu exista absolut in nici 0 tara din lume. Nicaieri nu se peasioneaza ierarhs $i pentru nici un fel de pricini. in caz de boala ori de invaliditale de orice gen, chiriarhilor Ii se dau pretutindeni arhierei-vicari, asa cum exsta :;;iin traditia si legiuirile noaslre rornanestl in Grecia, in imprejurari exceptonale, s-a facut 0 lege in care se prevede ca ierarhii, in eazuri de boala grava constatata de doua oornisii medieale, ~i numai la eererea Sinodului, pot fi pusi in retragere, absolut numai de Sinod, fara amestecul statului ... Vad insa ea Ministerul de Culte 101vrea sa vina cu .Iegeapensionarii episeopilor. Aceasta lege nu esle ingaduita niei tie Constitutia Biserieii (de eanoane), niei de Constitufia Regatului Rornaniei, Pe episcopi, dupa aceste doua legi fundamentale, nu-l scoale nimeni din scaunullor, niei moartea. Niei Dumnezeu, caei episeopi.i se tnmorrnenteaza pe scsunul lor, si asa se aseaza in rnormant, sezand pe seaunullor [... ] Eu nu pot, n-arn puterea ~i niei caderea, de a inlesni asemenea lege. Tot asa niei Sf. Sinod, Atunei ce putere asa de mare are guvernul sa faca asemenea lege? 0 asemenea lege ar da nastere si la multe neajunsuri §i neintelegeri: 1. 0 asemenea lege va baljoeori biserica noastra, Romania ~i tnsusi guvernul. Caci 0 asemenea lege nu este in niei 0 biserica ortodoxa §i niei in biserica catojca. De aeeea, indata ee va apare, toale biserieile ortodoxe din lume, vor declara biserica noastra schismatica si vor rupe ,Iegaturile eu dansa. Alunei loti ere~linii buni, toti preo!ii ~i episeopii buni din tara vor protesla §i vor cere Guvernului reslabilirea luerurilor. ,;;i astfel va f zarva $i buelue in Tara ... 2. Dar asemenealegiuire va da nastere si la aile neajunsuri. Mai inlai, vor fi intr-o eparhie mai multi episcopi.: cei pensionafisi titularii. Pensionarii, socotindu-se pe nedrepl scosi de la locurile lor, vor face slujbe,iar titularii vor protesta, si asa se va ivi un fel de anarhie, care va da de lucru si administratiei bisericesf §i stapanirii de slat.
179

ANIC, fond PCM- Stenograme(1944-1959),dosar nr. 2/1947, f. 52.

88

3. Chiar, din punct de vedere economic, nu va fi bine. in loc de un episcop intr-o eparhie, vor fi platiii doi sau trei: unul ca titular, cu leafa si unu' sau doi, ba poate cu vremea ~i mai multi, cu pensie lunata. Trebuie avuta in vedere ~i lalura economics. lata cate nereguli rezulta din schimbarea legilor fundamentale bisericesfi, $1 pentru ce? Am cautat sa-m! dau seama de ce guvernul vrea sa schimbe numaidecat legea. $i am aflat ca pricina e ca mai mullor insi le-a venit gust sa se faca episcopi ~I mitropoli] cal mai curand. $i atunci trebuie deschise locuri cat mal multe. Dar am urrnarit ~i ce fel de persoane sunt cei ce doresc scaunele episcopale. $i vad bine ca sun! persoane slabe, nevrednlce de aceste locuri. Ar fi un pacat sa ajunga la aceste locuri. Se vede ca fac politica. Dar schlmbari in episcopat se pot face ~i fara schimbarea legii. Daca vreun episcop devine vinovat de ceva, si trebuie schimbat, se poate face 0 schimbare. Daca episcopul se face vinova! de ceva, sun! doua lnstante jrdecatoresti pentru episcop. Daca un eplscop se face vinovat de un pacat duhovnicesc, episcopul se poate !rimite in judecata Sf. Sinod. Sf. Sinod cerceteaza, judeca si da senlinta 91, in caz de vinovatie, chlriarhul este scos din scaun. Daca episcopul se face vinovat in chestii de drept comun, este trimis in judecata Curtii de Casatie, Aceasta cerceteaza, judeca, si, .oaca e vinovat, da sentinta, Astfel lucrurile slfnt prevazuta ~i in legiuirile bisericesti ~i eele canonice, ~i in eele civile biserice~li"lSO. Regele, eu toata bunavointa lui, nu avea pu!erea sa-I ajute pe patriarh, care a continual sa fie presat din toate partile. in aceste conditil, Nleodim incepe 0 serie de negocierl, care sunt consemnate in corespondenta sa cu regele, care a continual. Astfel, intr-o serisoare din 25 . martie, patriarhul arata observatiile sale la legea 167, Tn ceea ce priveste noii membri de drept mireni din acunarile elective ~i modalitalea de completare a locurllor vacante din acunarile eparhiale. In primul caz propunea un ncmar mai redus de noi membri de drept mireni, eeea ce nu a fosl aeceplat, iar in al doilea caz solotla comisiei care S8 va regasi ~i Tntextul legil181. Referitor la legea 166, Nicodlm accepta ca preotii sa iasa la pensie pentru limila de varsta la 70 de ani, dar cu condhla ca sa existe posibilitatea prelungirii activitatii celor pensions] pe 0 perioada de 2-5 ani, la cererea chiriarhului !;Ii aprobarea ministerului, fapt care iara~i se reqaseste in legea finala, lnsa, ln ceea ce priveste scoaterea ierarhilor la pensie, aceasta rnasura este "potrivnica Sfintei Evanghelii, canoanelor !;Iiintregii traditii a Bisericii cre~tine"182. in fata atitudinii inflexibile a patriarhului, "in~ii" carora "Ie-a venit gust sa se faca episcopi si rnilropolin", dintre care eel mai reprezen!ativ era Justinian Marina, a cautat sa rezolve problema pe cai "canon ice", asa cum Ie prezinta patriarhul Nieodim in ultima parte a scrlsorii din 17 martie. Cum era practic imposibil de obunut 0 decizie a Sinodului, s-a insistat pe lalura penala, lansanduse Tnziarul Tribuna Romaneasca 0 campanie furibunda impotriva lui Irineu Mihalcescu, acuzat de furt, iar multi preo] sun! aresta] pentru diferitel83. in aceste conditii de presiune intensa, in urma

Idem, fond Casa Regala- Mihai, dosar nr. 6/1947, f. 1-2. 181/bidem, dosarnr. 7/1947, f.1, 2. 182/bidem. 183 Dudu Velicu, op. cit., p. 229-240.
180

89

negocierilor permanente intre patriarh ~i Petru Groza ~i Radu Ro~culet184, a rezultat varianta fi nala a articol uIui din legea 166 care prevedea pensionarea ierarhiei ortodoxe, intr -0 formulare rastumata tata de cea initiala, in sensul ca acum scoaterea la pensie devenea exceptia Gele doua proiecte au fos! Tnaintate spre dezbatere Adunarii Deputanlor la 26 aprilie, unde au starnit dezbaleri aprinse. Cei mai combativi s-au dovedit reprezentafh Partidului National Popular, ai Frontuiui Plugarilor ?i ai PNT-Alexandrescu, ternatori ca ar putea sa-sl piarda partea din tortul bisericesc in defavoarea PNL - Tatarescu, care conducea cullele185• Grija celor care au luat cuvanlul a fost ca nu cumva, prin metoda prop usa de completare a adunarilor blserlcesfi, sa se strecoare in ele vreun dusman al regimuluj186. Pentru a fi siguri de acest lucru, numerosi depute] au imbr,W~atamendamentul reprezentantului Fronlului Plugarilor, Alexandru Caleta, prin care toti oeputaji ortodocsi erau inclu§i in randul electorilor, tapt care ar f insemnat 0 rein!oarcere la situatia din 1872187• In urma opozitiei energice a ministrului Ro§culet s-a ajuns la un com promis, care se reqaseste in forma finala a Legii nr. 167188 Faptul ca legea a fost dala sub imperativul momentului este justflcata §i de caracterul efemer ale mullor prevederi ale acesteia. Gea care a starnit cele mai mulle controverse, interventia statu lui in scoaterea la pensie a unor ierarhi prezentand diverse forme de invaliditate, nu va mai fi aplicata niciodata, toate celelalte .pensionari' facandu-se ca si inainte, prin decizii slnodale. Apoi, prin statutul din 1949 in BOR se reintroducea, cu unele aiustar, vechiul principiu elecliv. In 1947 era insa nevoie de 0 .spartura" care sa permta intrarea .rnaselor populare" Tn biserica Dintre prevederile legii 166, cea mai utila pulerii se va dovedi cea referitoare la statutul ierarhilor a carer eparhii au fost desfilntate, care va oferi 0 modalitate legala de-a scoate din circuit atat episcopi orlodocsi, dar §i greco-catoliei 9i rornano-ratolici's'. Masurile din domeniul religios luate de guvernul Groza Tnanul1947 sun!, dupa cum se poate observa, in perfscta concordanta cu cele luate Tn alte domenii ale vietii politice 9'i sociale, menite sa conduce la triumful frnal al comunismului si Tn Romania. Dupa 0 perioada de prudenta §i
184Ibidem, p. 232, lntr-o nota S81 ulterioara acestor evenimenle se spune: "Deputatii Partidului National Popular,

nemu1iumi\i ca in consilile eparhiale au fost numiti numai liberali, vor sa atace aceasta ehestiune, eu violenta, in Parlament. Ei spera ca in felul aeesta vor face sa intre in consiliile eparhiale ~i membri ai PNP" (ANIC, fond CC al PCR - Cancelarie, dosar nr. 43/1947, f. 23. 186 "MO", an CXV, partea a III-a, Dezbalerile parlamentare, nr. 9, 2 august 1947, p. 271-273,
Ibidem. 188/bidem.
187

185

in ceea ce priveste blsericile dependente de Sf. Scaun, prin aeeasta lege s-a incercat cresterea amestecului statului in Ireburile acestora Acesta era serios limitat de prevederile Concordalului din 1927, ~i atunci guvernul s-a agatal de chestiunile flnanciare. cerand socoteala pentru banii, deloe puuni, care-l da pentru clericil romano- si greco-catolici. Tinta principala a acestor masuri I-a reprezentat puternicul corp al canonicilor care se aflau in jurul episcopilor catoliei. Ca ~i in cazullegii de organizare a ministerului Cultelor, se poate observa tendlnta de a considera Biserica Greco-Catollca ca blserica rornaneasca, cu toate sensurile juridice ale acestei no\iuni stabilile de contestatarii din 1935 ai Concordatului (Vezi Nechita Runcan, op. cit., p, 225, 280, 281,288).
189

90

oarecare acalmie, imediat ce noua guvernare rezuitata rn urma alegerilor falsifica!e din noiembrie 1946 si-a intra! Tndrepturi, procesul de aservire a bisericnor s-a accelerat considerabil, mai ales ca aici comunisfil erau in "intarziere" fata de aile dement: s-a inlervenil mai acliv pentru ,democratizarea" BOR, iar lncheierea Iratatului de pace de la Paris in favoarea Romaniei in ceea ce priveste Transilvania, a facut inulil orice scrupul fata de Vatican, deschizand atacul deschis impotriva Bisericii Romano ~i Greco-Catolice, 1.948 reprezentand momentul definitivarii si punerii in practica a unui plan deja schitat in anii precedenti'190.

STRATEGIES OF INFILTRATION AND ATTRACTION TO COLLABORATION OF THE REUGIOUS CULTS DRAWN UP BY THE PRO-COMMUNIST AUTHORITIES FROM ROMANIA BETWEEN 1945-1947, WITH A SPECIAL GLANCE OVER THE CASE OF THE ROMANIAN ORTHODOX CHURCH Following the fall of Marshall Antonescu's dictatorship, on August 23rd of 1944, the Romanian society sought to return to a democratic system of values. Unfortunately, as Romania's entrance in the area of influence of Soviet Union led, ultimately, to the instauration of an original type of democracy: "popular democracy". This historical process, which goes on untIl the end of 1947, meant that the communist forces constantly pressu red the institulions of the state and diversesocio-professional structures in order to rally or subordinate them to their own interests. As of March 61hOf 1945, when the pro-communist forces took control over the institutions of the state, the actions that prefaced the inslauration of the totalitarian regime gai'ned a new intensity. Within this process, taking over lhecontrol on the religious culls constituted an important stake, considerinq the part played by the church m the life of the Romanian society, More than in other fields, the communists tried to avoid drastic measures as far as religion was concerned, for fear they should create uncontrollable reactions from the believers. The communist leaders used the aspirations and the contractions among the different cults in order 10 manipulate them, while officially, they presented themselves as people bringing the real religious freedom 10 Romania. So as everything may appear more convincing, between 1945-1947, a series of rights unimag:inable for the period before 1944 were adopted, but they were quickly retired as the communist power consolidated. The present study reconstitutes, in fact, the mechanisms which were put into action in order to reach the aims enumerated high up, as well as the interactions established among the different structures involved, parties, Parliament, Govern(especially the Ministry of Cults), the religious cults. We drew our attention especially on the Romanian Orthodox Church case, because, in the period we are talking aboul, this is the major stake, "the infiltration" and "its obedience" being essential for the success of the further pro-communist actions. The activity of
f90 Vezi planurile de cesfllntare ale Bisericii Greco Catolice din 1948 (ANIC, fond CC al PCR, Sectia Administraliv Polilicii, dosar nr. 11/1948, f. 1-7) :;oiconexiunile care pot fi facute cu faple petrecute in

perioada 1945~1947.

91

other religious cults is invoked throughout the text as long as this thing is relevant for the way in which the political authorities between 1945-1947 prepared the ground for "the great attack" from 1948 concern ing cults and religious life.

92

Problema "Oculta". Securitatea sl francmasoneria in anii '80

Nicolae loniVi lesirea Rornaniei din randul coalitiei puterilor Axei §i intoarcerea arrnelor impotriva Germaniei a insemnal, intre altele, si sfar:;;itul primei perioade de persecuf oficiale, intreprinse de aulorHatile statului, impotriva francmasoneriei din Romania. La mai putin de sapte ani de 'Ia intrarea "in adormire" a lojilor mason ice §i a Marii Loji Nationale din Romania (M.LN.R.), conditJile care au impus adoptarea acestei rnasuri de catre conducerea masoneriei de atunei s-au schimbat radical, astfel inca! a parut justificata initierea a unor tratative eu noua condueere a Romaniei, in vederea primirii unei aprobari pentru .recesteotarea" M.L.N.R. si a loji.lor din ccmponenta aeesleia. Aprobarea dorita a fost obtinuta, in eele din urma, in data de 2 septembrie 1944, ea venind din partea Biroului 2 al Marelui Stat Major al Armatei Romans. Tctodata, la interventia unuia din membrii de searna ai franemasoneriei rornane, Mircea Ciupereescu, Minislerul Afacerilor Interne restitu ie arhiva ridicata de Politie §i Siguranta in 1940 - 19441. Parea sa fie 0 revenire la situatia din perioada anterloara anului 1937, auspiciile fiind chiar rnai bune, avand in vedere faptul ca fo:;;!ii adversari deelara] ai francmasoneriei rornane erau scosi in continuare, in afara legH ~i dezavusf de toate fortele politice din tara. Aparuse InsB §i un element nou, fata de situafia din perioada interbelica : impunerea Partidului Comunist ca foria polltica importanta in Romania, care preia chiar pulerea inca din 1945. Relatiile francmasoneriei romans eu aceasta noua foria pol itica au fosl, inilial, relaliv bune. Potrivit celor relatate de masonii care se reactvasera dupa 1944, membrii PCR de atunci ar fi primi! dispoziti sa se infiltreze in lojile masonice din tara, urmand sa indeplineasca astfe I.rolul de inforrnatori ai Partidului din inleriorul aeestor organizatii2. Nu se iriregistreazainsa atacuri explieile ale comunistilor impolriva francmasonilor rornani, singurul neajuns sl noii situatii politice fiind, pentru moment, faptul ca Marea Loja a fosl inundata de oameni fideli peR, al carer scop parea a fi, in principal, aeela de a eomunica liderilor Partidului liste nominale cuprinzand membr.ii diferitelor loji existente Tntara. Dupa 6 martie 1945,. regi mul comunist nu a dorit sa interzica imedial funcfionarea lojilor rnasonice, pe de 0 parte, penlru ca aceasta ar fi putut deteriora in mod inutil relatiile eu statele occidentale, iar pe de alta parte, pentru ca unii masoni s-ar fi putul dovedi utili regimului nou instala!. Hotararea P.C.R. de a folosi In inleresul sau resursele francmasoneriei a avut doua ccnsecinle.
1 Haria Neslorsscu - Balce~ti, Encic/opedia ilustrata a francmasoneriei din Romania, Bucuresti Editura PhObos,2005,p.292. 2 ACNSAS, fond Doeumentar Bucuresfi, dosar nr. 8796, vol, 6, f. 45 - Nola din 19 aprilie1984 privlnd 0 emisiune a postului radiofonie Europa Libera cu lema Francmasoneria romtmeasca din perioada imedial
<

urmatoare celui de·alll·lea razbo! mondial.

93

in primul rand, s-a sprijinit crearea de noi lo] masonice, sub tutela Marii Loji Nationale din Romania. A fost constituit un Comitet Tn cadrul M.LN.R., patronat degeneralul Pandeie, flancat de doctorul Antoniu, profesorul Hulubei ~i ziaristul N.D. Cocea-, care avea rolul de a sprijini constituirea a cat mai multor loji 9i admiterea .cu mai multa bunavoin~a a tufuror celor care bateau la portile atelierelor". Pentru primirea noilor membri, s-a renuntat la anchetele prelungite, dssfasurate de obicei inainte de acceptarea viitorHor masoni in cadrul lojilor, aeum nernaiconcontand "calitatea, ci cantitatea"5. Conducerea Marii Loji a acceptat acest compromis, cu speranta ca membrii PCR, a data deveniti masoni, ar fi putut constata ca in cadrullojilor ..nu se petrecea nimic subversiv [... J se dorea doar pertecflonarea ornului ~i a societatH"6. Urmarea aoestui fapt a fost crearea a doi poli de influenta in masoneria ronana; unul al vschilor lo] 9i,altul al celor nou create, mull mai numeroase 9i cu mai multi rnernbrf 9i alegerea unei eondueeri a Marii Loji Nationale pe placul regimului eomunist. Dar nici aceasta situans nu a multumit Guvernul. S-a doril conlrolarea tolala a activitatii rnasonice din Romania 9i, in acelasi limp, I.imilarea patrunderi francmasonilor Tn anumite functii de raspundere in slat. De aceea, s-a solicita! tuturor lojlor din tara, in mod oficial, sa comunice autorilaiilor, du.pa fiecare reuniune, numele celor care prezidau tinuta, ordinea de zi, continulul arnanunjit al diseutiilor 9i sumele ce se adunau din cotizauile membrilor8. Ulterior, in mai 1947, Giprian Ratiu, un mason de tradifie veche, nurnit in functla de seeretar general al Ministerului Justitiei, solicits tuturor magistratilor sa demisioneze din masonerie, inlrucat activitatea lojlor .nu era pe placul noului regim"9. AlIa consecinta a deciziei regimului cornunist de a folosi resursele masoneriei in interesul propriu a fost utilizarea solidaritatii universa/e masonice penlru a facilila imbunatatirea relaiiilor sale diplomatice eu stale Ie occidentale. De aceea, Ana Pauker, 0 data ajunsa in fruntea Ministerului de Exteme, a cautat sa foloeeasca ,;tovara§i de drum" din randul francmasonilor, nurnlndu-l in diverse posturi dipiomatice, pentru a obtne, din parlea Occidentului, recunoasterea legilimitatii noului regim de la Bucuresfi Un exemplu, in acest sens, il constituie numirea lui Mihail Ralea in postul de rninistru pienipotentiar al Rornaniei Tn SUA. Misiunea diplornatica a lui Ralea sa bucuratde un real succes, atribui! de multi calilatii sale de mason's. In anul 1948 sifuatia s-a schimbat radical. Dupa desflmtarea vechilor partide politice, lnlalurarea monarhiei §i nationalizarea industriei, regimul comunist nu mai avea nevoie de "tovara9i de drum" din randulfrancrnasoruor, cafe nu mai serveau scopurilor sale, asa ca se lncearca lich idarea tuturor loj ilor masonice din tara. 0 circulars a Ministerului de Interne, din 18 Horia Nestorescu - Balce~ti, op. cit., p. 294. ACNSAS, fond Documentar Bucuresfi, dosar nr 8796, vol. 6, f. 45. 5 H. Neslorescu- Balce~ti, op. cit" p. 294.
3 4 6 7
8

Ibidem. Ibidem.

ACNSAS,.fond Documentar Bucuresn,dosar nr. 8796, vol. 6,. f. 45. H. Nestorescu- Balce~ti, op. cit., p. 294. 10 ACNSAS, fond Documentar Bucuresfi, dosar nr. 8796,. vol. 6, f.45.
9

94

iunle 1948, cere conducerii Marii Loji .lnchiderea provizorie a lojilor pentru a permite membrilor Sa-iii indepli neasca obligatiile lor cetatene§ti Tn cadrul brigazilor de munca de folos obstesc"! Toate lojile mai vechi au intral in adormire, N.D. Cocea desfiinieaza lolile procornunste, iar sediile, bunurile lejlor §i arhiva masoneriei sunt confiscate - cu excepts documentelor ascunse de unii francmasoni din tara, sau scoase peste hotare de cei emigrati12. A urmat arestarea mai rnultor membri de searna ai Marii l.c] Nationale, in perioada 1949 -1953, sub acuzata de ,,inalta tradare" sau .spionej" in favoarea unor state Jmperialiste', intrand astfel in inchisoare Constantin Bellu, fratii Alexandru §.i Gheorghe Gri.goriu, Mircea Ciupercescu §i mulii allii, din randul carora multi vor rarnans tnchisi panalaqratierea din 1964, iar aliii (Paul Bratasanu. George Popovici, Gheorghe Grigoriu) vor deceda in penitenciar 13. La toate acestea s-au adaugat supravegherea perrnanenta a fostilor francmasoni, care au fost mereu priviii de organele Securitatii drept spioni in slujba statelor capitaliste, dar $i folosirea rnarilor personal ilaii , care aderasera anlerior la francmasonerie, ocupand chiar funciii importante in cadrul acesteia - esle cazul, de exemplu,lui Mihail Sadoveanu - in vederea indeplinirii scopurilor propagandistice ale regimului comunist. in mod oarecum paradoxal, in Romania francmasoneria a avut mai mull de suferi! de pe urma regimului comunist decal din partea celui iegionar - care era un adversar declarat al masonerieiiar situaja din tara noasfra pare san fost singulara chiar §i in randul celorlalle state socialiste din Europa de Est "Romania a fost prima taraintrata in sfera de infiuenia sovietica [sicl] care, sub forma deghizata, a desfiintat Ordinul francmason, desi, inainte, ca iii dupa desfiintare, [regimul eornunisf s-a folosil de eel care au acceptat sa-i fie colaborator., atat peste hotare, caJ iii in tara. Printre ei figurau Sadoveanu, Ralea, Hulubei, Victor Eftimiu, profitori ai regimului, uitsnd ca majoritatea fl"atilor lor erau vicUmele unor procese absurde, multi decedand In inchisorile stall nisle"!'. Este cert insEt faptul C8 tratamentul aplicat francmasonilor de regimul comunisl nu a diferil prea mull de eel folosi! de acesta in eazul alter adversari sau ,tovara$i de drum": eei utili scopurilor regimului au fost atrasi. prin diverse procedee, la cola'borare, iar ceilalti au fost condarmati la inchisoare sau pusi sub urmarire pana la sfar§itul vietii Indiferent cat de mult au profitat de pe urma bunelor relatii cu Partidul Comunisl unii fosti ftancmasoni, rnasurile de represiune luate de regimla inceputul anilor '50 impotriva celorlalti s-au dovedit a avea un efect 11H. Nestorescu- Balce~ti, op. cit., p. 294. 12Marcel Schapira va relata Tntr-uninterviu ulterior modul Tncare a sustras din biroul Marelui Secretar a'i M.LN.R., in iunie 1948, Registrul nominal al francrnasonilor din Romania ~i alte documente importante, impreuna eu Lazar Gravian. Cert este faptul ca multe astfel de documents au fost sustrase ~i nu au ajuns in mainile Securitatii, fapt deplans de conducereaacesleia mulli ani mai larziu - vezi Interviu cu Prea /lustwl §i Prea Putemicul Frate Marcel Schapira in Radu Cornanescu, Dorin Baleanu, lIu§lri Francmasoni ai Romfmiei, Editura Europa Unita, Bucuresti, 2003, apud Radu Cornanescu, Em. Dobrescu, FrancMasoneria. 0 noua viziune asupra isloriei lumii civilizate, vpl.. II (1~61-1 968), Editura Europa Unita, 2004, p. 317. 13VeziACNSAS. fond Penal, dosar nr. 178. vol, 1-33, paSSim. Constantin Bellu este eel maiimportant membru al fostei conduceri a M.L.N.R. care a beneficial de gratierea din 1964. 14 Idem. Fond Doeumentar Bucurssti, dosar nr. 8796, vol. 6, f, 45.

95

pedagogic mull mai important: tnspalmantarea tuturor francmasonilor ramasi Tn liberta!e si intreruperea oricarei aelivitati francmasonice TnRomania pana la sfar:;;itul regimului eomunisl - cu foarte putine except! Aceasta lipsa a oricarei activita] mason ice in Romania in perioada cornunista esle eonfirmata ~i de Marcel Schapira, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu pentru Romania (in exil) in anii '80, si una din eele mai avizate persoane in ceea ee priveste activitatea masonilor rornani in perioada ulterioara lui 1948: .Declar :;;iafirm ca nici un fel de activilate masonica nu a existat in Romania in perioada prigoanei. Pe de a parte, cei responsabili erau in inehisoare, iar cei elibera] se temeau si de umbra lor. lar pe de alta parte [... J strn ca aceia dinlre ei care au suferit foarte mull erau alai de Intricosa] incal nu luau contact niei intre ei"15. Cu toale aceslea, vigilenta organelor SeclJrltatii a rarnas mereu treaza, continuandu-se, cu unele inlreruperi, supravegherea Iostilor masoni din tara pana la sfar:;;itul regimului comunist, asta pentru ca a existal convingerea ca acestia "indiferenl de viksta ~i de starea sanatatii, mentin contacte intre ei :;;iactioneaza pentru raspandirea ideilor masonice §i recrutarea de noi membri"16. Imaginea francmasoneriei reflectata de documentele Securitatii difera sensibil in funelie de perioada avuta in vedere", schirnbarile produse in aceasta privinia reflectand fidel modiilcarile aparute in ideologia oficiala a regimului comunist din Romania. Astfel, nu putern vorbi de 0 imagine unitara a franemasoneriei in rapoartele :;;i doeumentarele intocmile de organele Seeuritatii din Romania, ei mai curand de doua imagini distincte: una caracteristlca anilor '50, influentata de ideologia Juptei de class" :;;1alia, conturata mai ales pe parcursul anilor '80, ce datoreaza mult teoriilor atat de populare Tn perioada interbelica, ce descriau franemasoneria ca pe 0 .rniscare de lupta lnventata de evrei pentru a cuceri lumea :;;i a-:;;i realiza vechiul lor vis de domlna]e universala"18. Desigur, nu exista 0 delimitare alai de clara intre cele doua imagini, mulle din teoriile vehiculate in anii '50 de Seeuritate, in aceasta privinta fiind utilizate :;;i in anii '80, dar se poate sesiza, tofusl, 0 diferenta destul de clara intre modul in care este abordata aceasta problema in eele doua perioade mai sus mentonate,

15 Inlerviu cu Prea /lustrul §i Prea Puternicul Frate Marcel Schapira, apud R. Cornanescu, Em. Dobrescu, op. cit., p. 328. 16ACNSAS, fond Documentar Bueurssfi, dosar nr. 8796, vol. 1, f. 112 - Raport privind stadiul indep/inirii prevederilor Programului de masuri in problema "Oculta",al ~efului Directiei a III-a, Aurelian Mortoiu, din

julie 1987. 17 De~i obieclul lucrarii de fata il constituie relatiile dintre Securitate §i francmasonerie in perioada anilor '80, consider di esle relevanta prezentareaevolutiei imaginii pe care Securitatea 0 avea asupra masoneriei de-a lungul inlregii perioade comuniste din Romania. Am aprecial, de asemenea, ca fiind necesara alcatuirea unui scurt istorie al evenimentelor din perioada 1937 - 1953, penlru ca aeeslea au influenta!,in buna masura, atitudinile partilor implicatein aceasta problema pana la sfal'§itulregimuluicomunisl. 18 CoL Gavrila Valean, It. col. NicolaeCalugariia, Francmasoneria - organizatie anticomunista §i antistatala, revista Securitatea - buletin intern. nr. 4 (68)/1984, p. 31 , edilala de Minislerul de Interne, Direcfia SecuritatiiStatului - ACNSAS,fond DocumentarCalara§i. dosar nr. 2558, vol. 40.

96

imagine caracterislica a masoneriei, privita prin prism a teoriilor marxist - leniniste ale Juptei de clasa" ne infati~eaza un documentar - material de invatamant pentru cadrele Securita.iii - redactat in ianuarie 1956 ~i numit Lupla organe/or Securitatii fmpolriva francmasoneriei: .Francmasoneria esle 0 orqanizafie cu caracter international, care desfa~oara. 0 activitate oculta (secreta), bazata pe 0 doctrina idealists. Orqanizaflile francmasonice cuprind ca membri elemente recrulate din fandurile burgheziei celei mai reactionare, capitalisti cu rei de conducere in economia tarii, persoane care delin funclii importante in conducerea statului burghez. [...lln zilflle noastre, francmasoneria este una din eele mai puternice arme ale imperialismului american, pusa in mod nemijloeit in slujba planurilor de dominatie mondiala ale ala!atorilor la un nou razboi mondial"19. Fiind "organizatie de clasa a burgheziei", scopul francmasoneriei era, din punctul de vedere al autorilor documentarului mai sus citat, .pe de 0 parte, de a apara interesele burgheziei, iar pe de alta parte, de a asigura eele mai diaboliee rnasuri pentru oprimarea ~i exploatarea sangeroasa a claselor exploatate':20. Se poate remarca insa influenta ce se atribuie acestei organiza\ii, considerate capabila "sa se suprapuna guvernului, partidelor burgheze ~i tuturor celorlalte organiza\ii ~i asociatii, reusind sa influenleze ~i sa dirijeze intreaga activitate ~iatitudine a statului burghez respecfiv?'. lnfluenta acesteia s-ar fi datorat atat criteriilor de recrutare a membrilor sal, cat $i caracterului international al orqanizaliei, ee nesoeotea granitele nationals ale statelor si aseulta numai de ordinele venite din parlea centrului - adica organizalia francrnasonica din SUA "care Ie oonduce $i Je finanteaza, dictand totodata partidelor politice si guvernelor burgheze atitudinea ce trebuie s-o ado pte in diferite situa\ii"2t Exaqerarile in privinta puterii de care dispunea francmasoneria pe plan international ajung pana la a sustina ca, in SUA, "nu poate f ales presed.nte decal un mason de gradul 33",. iar in Franta ar fi fost francmasoni loti mini~trii din "ultimii 50 de ani [...l cu exceptia, binelnleles, a rninistrilor comuni~ti"23. Se sirnte, asadar, ~i in acest caz intluenta teoriilor legionare din perioada interbelica, privind rolul conducator al iudeo-masoneriei in politica mondiala, cu excepta faplului ca. nu esle preluata $i componenta antisemita aacestor teorii (si, cu atat mai puiin, cea anticomunista). De altfel, autorii materialului amintesc, in treacat, de aceste teorii care se refereau la rnasonerie ca la 0 .craafe a evreilor ~i oolsevicior", dar numai pentru a demonstra stransa legatura ce ar f existal intre masonerie si fascism ~i a incrimina, 0 data mai mult, francmasoneria: "Dar printr-o astfel de. propaganda, fasci~tli ~i guvernantii de pe atunci nu urrnareau decal sa prsqateasca lerenul pentru agresiunea antisoviefica si, in aces! scop, ei aveau nevoie de anumite justificari, menile sa mascheze inleniiile lor criminale"24.

19

francmasoneriei, ianuarie 1956. 20 Ibidem, f. S. 21 Ibidem, f. 3. 22/bidem, f. 14. 23 Ibidem, f. S. 24/bidem, f. 14.

Idem, fond Documentar Bucuresli, dosar nr. 8795, f. 3 - Lupta organe/or Securitalii Sfatu/ui impotriva

97

in prezentarea ritualurilor si a organizarii masoneriei, se pune accentul, mai ales, pe structurarea ierarhica a lojilor ~i pe centralismul ce ar fi caracterizat luarea deciziilor in cadrul organizatiei. Teate ritualurlle de initiere, sistemui de organizare allojilor, colectele etc., nu ar avea alt scop decal sa-l .sperie" pe Jncepator'" ~i sa .trezeasca la to] membrii orqanizatiei respectul bazat pe teams fata de francmasonerie, deterrninandu-i sa urmeze pe conducatori fara nici un fel de Tmpotrivire".in final, masoneria ajunge sa prezinte 0 asemanare frapanta cu 0 anumita filiala a Cominternului din anii ilegalilatii: "in randurile membrilor organizatiilor francmasonice domneste principiul disciplinei oarbs, inferiorii supunandu-se intru totul hotararilor ~i ordinelor primite de la francmasonii cu munci de raspundere, Francmasoneria merge pana aeolo Incat tncearca sa «lichideze» in cadrul sedlntelor lojilor chiar certurile dinlre diferiti francmasoniei care fae parte din partide polltice deosebite.[ ...] rnsu~i principiul de a nu reconoaste alta pulere decal cea a francmasoneriei, dovedeste disciplina si supunerea oarba care se cere membrilor din aceasta organizatie. Cel care nu se supune disciplinei masonice si nu-si respects lestamenlul moral, suporta pedepsele respective"25. Organizarea, scopurile si caracterul masoneriei, precum si originea sociala a membrilor acesteia justificau, in concluzie, atentia pe care trebuia sa i-a aeorde organele Seeurilatii Statului: "in tara noastra, orqanizafia francrnasonica - prin membrii sai - a desfasurat $1desfasoara 0 activitate eu caraeter contrarevolutionar, lncercand sa se opuna din rasputeri cuceririlor si realizarilo- oamenilor muncii pe drumul construirii unei vieti libere si ferieile. Pericolul pe care il preznta pentru seeuritalea statului nostru existenta organizefiilcr francmasoniee $i activilatea desfa$urata de aeestea esle eu ala! mai mare, cu cat, Tn aetivitalea lor criminala, francmasonii sunt sprijiniti, pe de 0 parte, de elementele exploataloare doborate de la putere, iar pe de alta parte, de cafre orqanizatiile francmasoniee din statele lmperialiste?'. Aceasta imagine a francmasoneriei, connrrata de documentele Securitatil din anii '50, esle slmpllsta, tributara stereotipurilor ideologiee ale momentului. Tot ce interesa eondueerea Securitatii de atunei era sa se puna la dispozitia organelor de represiune un instrument de lucru simplu, usor de inteles, care sa justifice $i, in acalasi limp, sa stimuleze zelul cadrelor din subordine in urmarirea aclivilaiii fO$tilor francmasoni inca nearestati in fond, ceea ce trebuia sa se retina pentru justificarea $i impulsionarea represiunii era constatarea conform careia, dintre fO$tiifrancmasoni, .nici unul nu proveneau [sicl] din randurile muncitorilor, ceea ee dovedeste cu ~i mai rnulta tarie caracterul strict de class al francmasoneriei - organizatie de clasa a burgheziei"27. o sehimbare evidenta in modul de abordare a aeestei probleme se face simtita in anii '80. De~i se persista in utilizarea unor sabloane ideologice cu ajutorul carora era definita francmasoneria in perioada de inceput a regimului eomunist, apar 0 serie de elemente noi, care indicau modificarea imaginii aeesteia in rapoartele organelor de represiune. Aceasta se datoreaza, in principal, schimbsrllor aparute la nivelul ideologiei oficiale a regimului, care
25 26 27

Ibidem, f. 9. Ibidem, f. 4. Ibidem, f. 20.

98

,
I

abandoneaza treptat teoriile "Iuptei de clasa" ~i se orienteaza spre un tot mai pronuntat nationalism precum si concentraril atentiei organelor Securitatii in special asupra orqanizajilor francmasonice din exterior (mai ales asupra celor constituite de vechi masoni roman emigrati dupa 1945) si mai putin asupra celor din Romania unde, de fapt, nu mai aeliva nici 0 lola masonica. Cea mai imporianla noutate in modul in care esle definita francmasoneria 0 reprezinta importanta mult mai mare acordata irfluentei sioniste. Daca in perioada anterioara nu se pomenea nimic de subordonarea masoneriei intereselor evreilor, dupa 1981 pulem inlalni 0 adevarata abundenta de afirmatii de genul: .esenta scopurilor francmasoneriei rezulta a f promovarea intereselor sioniste'", avand forme diferite, dar ilustrand aceeasi idee, reluata obsesiv: scopul francmasoneriei este .cresterea influentei cercurilor evreiesf pe plan mondial"29. Organele Securilatii nu se limiteaza tnsa, la a face astfel de afirmati fara acoperire., ci se documenteaza de 18 eele mai bune surse in aceasta privinia. $i ce sursa pulea fi conslderata mai potrivita decal celebrele Protocoale ale intelepiilor Sionului, prezentate intr-un documentar inlilulat Francmasoneria - organizarie anticomunisUI §i antistata/a, din anul 1984, drept un "document celebru - sustinut de unii, contestat de allii [... J publica! la inceputul secolului nostru [XX] in Rusia, discutat !?i aprobat la Congresul sionist de la Basel (1897), un adevarat plan de cucerire aintregii lumi"30. Autorii doeumentarului, destinat informarii cadrelor Securitaiii asupra caracteristicilor francmasoneriei, nu au nici 0 retinere in a utiliza un fals celebru, folosit copios anterior de toate miscarile politice antisemite din perioada interbelica, inclusiv de ceanazista, in Germania, !?ide cea legionar3, in Romania, caruia ii comera !?i 0 aparenta de autenticitate !?idin care citeaza pentru a-si sustlne propriile teorii: .Francmasoneria exterioara nu serveste decal sa acopere planurile noastre [... ]A!?teptand venirea noastra la putere, vorn crea si inmulii lojile masonice in toate tarile lurnli, vern atrage in ele pe toti cei care sun! sau pol deveni agentii nostri, Aceste loji vor fi principalul nostru birbu de informatii 9i instrumentul cel mai influent al activitatii noastre !.... Esle natural ca noi, evreii, sa conducem treburile francmasoneriei, pentru ca noi strn J incotro ne increptam, [... J pe cand creslinii nu cunosc nimic [...]. Nu va inchipuiti cum poti aduce pe cei mai inteligenti crestini la 0 naivitate lnconstienta, cu condifia sa-l faci sa fie multumiti de ei in~i9i"31. Citatul de mai sus ilustreaza destul de elocvent imaginea pe care si-o formasera cadrele Securitaiii in anii '80 asupra masoneriei, imagine a carei idee centrale poate f rezurnata 9i astfel: "francmasoneria a fost !?icontinua sa fie 0 orqanizatie de inspiratie evreiasca"32. Asia nu insemna Idem, dosar nr. 8796, vol. 5, f. 163. Ibidem, vol. 4, f. 265. Col. Gavrila Valean, It. col. Nicolae Calugarita, op. cit, p. 31.
Ibidem. Ibidem. Este interesant de remarcal faptul ca nici autorii documentarului amintit mai sus, nici conducerea

28 29 30 31 32

Securilatii sau ceilal(i angajati ai acesteia nu pronunla, decal cu rare excepfii, in mod raspiest asemenea idei, preferandu-se citarea unor autori antisemf din Occident sau a unor surse neprecizaie, ale carer cuvinte sun! intercalate in text, iar aulorii materialelor cauta sa pasfrezs, pe cat posibil, 0 atitudine nsutra .

99

insa, nici pe departe, ca ea nu putea fi, Tnacela~i timp, ~i anusemita, amintindu-se, in acest sens, "Iegatura stransa ~i conlucrarea existente mult timp, Tntre varfurile naziste, inciusiv Adolf Hitler, ~i unele organizaiii francmasonice germane"33. Un all exemplu tn acelasi sens II constituia ~j Garda de Fier, care, potrivit autorilor documentarului aminlil mai sus, .ar f fosl creata de francmasonerie, dar [... ] a scapat de sub controlul acestela">, Alta trasatura distincliva a francmasoneriei ar fi fost, in opinia Securitaiii, caracterul supranational al acesteia. In rapoartele diverselor Directii se aceenfueaza in repetale randuri ideea conform careia francmasoneria ar depasi .limilele natlonale, existand clar interferente la nivel supranational"35. Se contura astfel imaginea unei organizatii rnalefice, care control a toate aspectele vietii politice ~i economice a tuturor statelor lumii: .Dispunand de elita secloarelor cheie, dispunand de 0 organizare Tn care disciplina ~i confidentiaiitatea sun! aplica!e strict, avand prestigiu in am beIe sensuri, alai al avanlajelor create membrilor sal, cat ~ial cumplitelor pedepse aplicate «tradatorilor», francmasoneria deturneaza, spre interesele ~i scopurile sale, eforturile ~i actiunile care sun! initiate de stale si quverne Organizarea ~i personalul ii permit obtinerea celor mai secrete informatii sau documente, devierea tuturor actiunilor Tndreptate impotriva ei, astfel incat. acolo unde influenta este conslderablla [, ..] organele polltice ~i guvernamentale actoneaza, de fapt, potrivlt «directivelor» pe care liderii francmasoneriei Ie traseaza in lojlle lor, Apoi, guvernele ~i parlamentele executa sarcinile incredintate de francrnasoni">, Aceasta organizatle se carac!eriza {II printr-o anurnita oentralizare, dar cadrele Securilatli au mari dificullati in a stabili locatia exacta a centrului [ojilor francmasonice din lume. Daca in anii '50 acest cen!ru era plasat cu certitudine in SUA, masoneria fiind subordonata intereselor imperialismului american, acum, avand in vedere faptul ca irnportanta masoneriei crescuse Tn ochii Securitatii, acest centru ests localizat fie Tn SUA, fie in Israel sau, lntr-o varianla mai democratica, se accepta Ideea ca SUA, Franta si, intr-o anumita rnasura, Angiia, ar fi fost centre

Era ~i aeesla un mod al organelor de Securilate de a se asigura pentru eventualitatea in care linia ideologica a Partiduluisoarfi modificat din nou. 33 Ibidem, p, 32 - 33. >4 Ibidem, p. 37. $i in acest caz autorii prefera sa citeze 0 sursa anonirna,fala de care pastreaza 0 atitudine neutra Pe de alta parte, insa, Irebuie avut in vedere faplul ca acest documentaravea rolul de a contribui la pregalirea cadrelor Securitalii angajate in combaterea actiunilorfrancmasoneriei ~j, fiind publicat in buletinul cu circuit intern Securifatea, avea girul condueerii Securita~i. Deci, eele expuse mai sus reflectau pozitia oficiala a Securitaiii in aceasta problema,chiar daca, asa cum s-a vazut, nimeni nu voia sa-~i asume raspundereapentru aceasta pozilie: 35 ACNSAS, fond Documenlar Bucuresti,dosar nr. 8796, vol, 4, f. 75 - Documentarintitulat Aspecte actuale ale activitati! desfti§urale de organizalia francmasonica. Modul cum a reactiona! aparatul de contraspionaj pentru contracararea actiuni/or intreprinse de aceasta fmpotriva R.S, Romania din 24 noiembrie1988, elabora! de Directia a III-aa Securitalii.
36/bidem.

100