Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul Integral şi Aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminariile 1 - 3

Capitolul I. Integrale improprii

Z ∞
1
1. Să se studieze natura integralei dx.
0 1 + x2

Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = 1+x 2 care este continuă pe orice interval

de tipul [0, b], cu ∀ b > 0 deci este integrabilă pe orice interval compact [0, b] ⊂ [0, ∞). Atunci, prin
definiţie
Z ∞ Z b
1 1
2
dx = lim dx
0 1+x b→∞ 0 1 + x2
R 1
Dar 1+x 2 dx = arctgx deci

Z b
1 b π
lim 2
dx = lim arctg (x)|0 = lim (arctg (b) − arctg (0)) = lim arctg (b) = arctg (∞) =
b→∞ 0 1 + x b→∞ b→∞ b→∞ 2
R∞ 1
ceea ce ı̂nseamnă că integrala improprie de primul tip 0 1+x2 dx este convergentă şi
Z ∞
1 π
dx =
0 1 + x2 2
Z 0
1
2. Să se studieze natura integralei dx.
−∞ 1 + x2

Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : (−∞, 0] → R, f (x) = 1+x 2 care este continuă pe orice interval

de tipul [−b, 0], cu ∀ b > 0 deci este integrabilă pe orice interval compact [−b, 0] ⊂ (−∞, 0]. Atunci,
prin definiţie
Z 0 Z 0
1 1
2
dx = lim dx
−∞ 1 + x b→∞ −b 1 + x2
Deci
Z 0
1 0 π
dx = lim arctg (x)|−b = lim (arctg (0) − arctg (−b)) = lim arctg (b) = arctg (∞) =
−∞ 1 + x2 b→∞ b→∞ b→∞ 2
R0 1
ceea ce ı̂nseamnă că integrala improprie de primul tip −∞ 1+x2
dx este convergentă şi
Z 0
1 π
dx =
−∞ 1 + x2 2
Z ∞
1
3. Să se studieze natura integralei dx.
−∞ 1 + x2

Rezolvare:

1
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Prin definiţie
Z ∞ Z 0 Z ∞
1 1 1 π π
dx = dx + dx = + = π
−∞ 1 + x2 −∞ 1 + x2 0 1 + x2 2 2
R∞ 1
Deci integrala improprie de primul tip −∞ 1+x2
dx este convergentă şi
Z ∞
1
dx = π
−∞ 1 + x2

4. Fie a > 0. Integrala Z ∞

1
dx
a xα
este convergentă pentru α > 1 şi divergentă pentru α ≤ 1.
Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : [a, ∞) → R, f (x) = care este continuă pe orice interval
xα
de tipul [a, b], cu ∀ b > a deci este integrabilă pe orice interval compact [a, b] ⊂ [a, ∞). Atunci, prin
definiţie
Z ∞ Z b Z b
1 1
dx = lim dx = lim x−α dx
a xα b→∞ a xα b→∞ a

Dar 
−α+1
Z  x

, α 6= 1
x−α dx = −α + 1

 ln x, α=1
deci, pentru α = 1,
Z b
b
lim x−1 dx = lim ln x|a = lim (ln b − ln a) = ∞ − ln a = ∞
b→∞ a b→∞ b→∞

şi pentru α 6= 1,
b b
x−α+1 
Z
−α 1
b1−α − a1−α =


lim x dx = lim = lim
b→∞ a b→∞ −α + 1 a b→∞ 1 − α
 
1 1−α 1−α 1
∞1−α − a1−α


= lim b −a =
1 − α b→∞ 1−α
1 1
Dacă avem α > 1 atunci α − 1 > 0 deci ∞1−α = ∞α−1 = ∞ = 0, iar dacă avem α < 1 atunci
1 − α > 0 deci ∞1−α = ∞.
Integrala iniţială este atunci
 b
x−α+1  ( 1 1−α
, α 6= 1

∞  lim
α−1 a , α>1
Z 
1 b→∞ −α + 1 a 
dx = =
a xα ∞, α≤1
 lim ln x|b ,

α=1

a
b→∞

R∞ 1 1 1−α
deci a xα
dx = α−1 a deci este (C) pentru α > 1 şi (D) pentru α ≤ 1.

5. Să se studieze, folosind definiţia, convergenţa următoarelor integrale improprii de specia I:

Z ∞ Z ∞ x Z ∞ Z ∞
dx e dx −2x
(a) , (b) , (c) e sin 3x dx , (d) e−3x cos 4x dx,
e x (ln x)
3/2
1 ex − 1 0 0

Z ∞ Z ∞
dx 2
(e) 2 , (f ) xe−x dx ,
0 (1 + x) 0

2
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Z ∞ Z ∞
−αx
(g) e sin (βx) dx , α > 0, (h) e−αx cos (βx) dx , α > 0.
0 0

Rezolvare:

(a)
∞ ∞ y=∞ y=∞
y −1/2 
Z Z
1 −3/2 1 
3/2
dx = (subst. ln x = y) = y dy = = −2 √  = 2.
e x (ln x) 1 −1/2 y=1 y y=1

(b)
∞ ∞
ex
Z Z
1 y=∞
x
dx = (subst. ex = y) = dy = ln |y − 1| |y=e = ln (+∞) − ln |e − 1| = +∞.
1 e −1 e y−1

(c) aplicăm de două ori metoda de integrare prin părţi pentru a calcula primitiva

−1 −2x
Z
3 −2x 33
F (x) = e−2x sin 3x dx = e sin 3x + e cos 3x − F (x)
2 −4 22
 
13 −1 −2x 3 −2x
⇔ F (x) = e sin 3x + e cos 3x
4 2 −4
2 sin 3x + 3 cos 3x −2x
⇔ F (x) = − ·e .
22 + 32
Deci Z ∞
x=+∞
e−2x sin 3x dx = −F (x) |x=0 = F (+∞) − F (0) .
0
3
Dar F (0) = − 22 +3 2 iar

def 2 sin 3x + 3 cos 3x −2x

F (+∞) = lim (−) ·e =0
x→+∞ 22 + 32
deoarece
   
 2 sin 3x + 3 cos 3x   2 sin 3x + 3 cos 3x  |2 sin 3x| + |3 cos 3x| 2+3
− = ≤ ≤ 2
 22 + 32   22 + 32  |22 + 32 | 2 + 32

(adică este mărginit) iar

lim e−2x = e−∞ = 0
x→+∞

Am folosit rezultatul:

Lema 1 Fie f, g : I → R unde I este un interval. Presupunem că limx→a f (x) = 0 şi |g (x)| ≤ M , ∀x ∈ I.
Atunci
lim [f (x) · g (x)] = 0
x→a

(adică produsul dintre o cantitate care tinde la zero şi o cantitate mărginită este o cantitate care tinde la zero).

Prin urmare Z ∞
3
e−2x sin 3x dx = F (+∞) − F (0) = .
0 22 + 3 2
(f )
∞
−1 −x2 x=∞ −1 −∞ 1 0
Z
2 1
xe−x dx = e = e + e = .
2 2 2 2

0 x=0

(g) Observăm că se integrează funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = e−αx sin (βx) care este continuă pe
orice interval de tipul [0, b], cu ∀ b > 0 deci este integrabilă pe orice interval compact [0, b] ⊂ [0, ∞).
Atunci, prin definiţie
Z ∞ Z b
−αx
e sin (βx) dx = lim e−αx sin (βx) dx
0 b→∞ 0

3
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Rb
Dar pentru calculul integralei 0
e−αx sin (βx) dx (vezi metoda de integrare prin părţi):
Z
α sin (βx) + β cos (βx) −αx
e−αx sin (βx) dx = − ·e
α2 + β 2

adică primitiva F (x) = − α sin(βx)+β cos(βx)

α2 +β 2
β
· e−αx . Obţinem F (0) = − α2 +β 2 şi deci

Z ∞
β
e−αx sin (βx) dx = F (∞) − F (0) = lim F (x) +
0 x→∞ α2 + β2

Ţinând cont de faptul că funcţiile sin, cos sunt mărginite de 1 obţinem că
 
 α sin (βx) + β cos (βx)  |α sin (βx)| + |β cos (βx)| |α| + |β|
− ≤ ≤ 2
2 2
 2
α +β  2
α +β α + β2

şi pe de altă parte lim e−αx = e−∞ = 1

e∞ = 1
∞ = 0. Dar având ı̂n vedere că produsul dintre o
x→∞
funcţie mărginită şi o funcţie care tinde la 0 va tinde la 0 obţinem că
 
α sin (βx) + β cos (βx)
lim F (x) = lim − · e−αx = 0
x→∞ x→∞ α2 + β 2

deci Z ∞
β β
e−αx sin (βx) dx = F (∞) − F (0) = 0 + 2 = 2
0 α2 +β α + β2
(h) Avem Z ∞
α
e−αx cos (βx) dx = .
0 α2 + β 2

6. Să se studieze convergenţa următoarei integrale improprii

Z ∞ √ 3
x
dx
0 1 + x2

Rezolvare:
√
x3 x3/2
Avem f (x) = 1+x2 = 1+x2 . Trebuie să determinăm α astfel ı̂ncât să existe limita lim xα f (x).
x→∞

x3/2 xα+3/2
 
α α
limx→∞ x f (x) = lim x · = lim
x→∞ 1 + x2 x→∞ 1 + x2

Având ı̂n vedere că limita este la ∞, scoatem factor forţat x la puterea cea mai mare

xα+3/2 1 1
limx→∞ xα f (x) = lim = (aleg α + 3/2 = 2) = lim = =1
x→∞ x2 (1/x2 + 1) x→∞ 1/x2 + 1 0+1
R∞ √
x3
Deci pentru α = 1/2 ≤ 1 obţin limx→∞ xα f (x) = 1 ∈ (0, ∞) deci 0 1+x2 dx este (D).
7. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii∗ :
Z ∞ Z ∞ Z ∞
arctg (x) arctg (x) arctg (x)
(a) 2
dx , (b) dx, (c) dx,
1 x 0 x 0 x (1 + x2 )
Z ∞ Z ∞
−x2 −2x+3
(d) e dx, (e) e−ax xb dx, a, b > 0.
−1 0

Rezolvare:
∗ Lapunctele (b) şi (c) putem considera intergala calculată pe intervalul [0, +∞) deoarece limita ı̂n 0 există şi este finită,
arctg(x) arctg(x)
limx→0 = 1 şi limx→0 = 1 . Deci integrala este improprie de specia I.
x x(1+x2 )

4
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

arctg(x)
(a) Avem f (x) = x2 . Trebuie să determinăm α astfel ı̂ncât să existe limita lim xα f (x).
x→∞
 
α α arctg (x) π
limx→∞ x f (x) = limx→∞ x · = (aleg α = 2) = limx→∞ arctg (x) = .
x2 2
π
R∞ arctg(x)
Deci pentru α = 2 > 1 obţin lim xα f (x) = 2 ∈ (0, ∞) deci 1 x2 dx este (C).
x→∞
arctg(x)
(b) Avem f (x) = x . Trebuie să determinăm α astfel ı̂ncât să existe limita lim xα f (x).
x→∞
 
α α arctg (x) π
limx→∞ x f (x) = limx→∞ x · = (aleg α = 1) = limx→∞ arctg (x) = .
x 2
π
R∞ arctg(x)
Deci pentru α = 1 ≤ 1 obţin lim xα f (x) = 2 ∈ (0, ∞) deci 1 x dx este (D).
x→∞
(e) Se obţine convergenţa cu α > 1, arbitrar ales.
8. Să se studieze, folosind criteriul de convergenţă ı̂n α, convergenţa următoarelor integrale improprii:
Z ∞ Z ∞
x 1
(a) √ dx , (b) √
3
dx ,
x 5+1 2x + 5 + x2 + 1
0 0

Z ∞ Z ∞ Z ∞
1 dx dx
(c) √ dx , (d) √
3
, (e) p , a > 2.
1 x 1 + x4 0 1 + x3 + x6 a x (x − 1) (x − 2)

9. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii:

Z ∞ Z ∞ Z ∞
1 2 −|x| x
(a) 2
dx , (b) x e dx , (c) 2
dx .
−∞ x − 2x + 3 −∞ −∞ 1 + x

Rezolvare:

Se scrie fiecare integrală ca sumă de alte două

 integrale.
Z a Eventual se poate folosi şi paritatea funcţiei
Z a  2 f (x) dx , f este funcţie pară

de sub integrală şi faptul că f (x) dx = 0
−a 
0 , f este funcţie impară.


10. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii (calculându-le, eventual, ı̂n prealabil):
Z ∞ Z ∞ Z ∞ √ Z ∞
dx ln x x x3 dx
(a) , (b) dx , (c) 2 dx , (d) 2 ,
0 1 + x3 1 x3 1 (1 + x) 0 (1 + x3 )
Z ∞ Z ∞ Z ∞
x ln x dx dx
(e) 2 dx , (f ) √ , (g) .
1
2
(1 + x ) 1 x 1+x 2
0 1 + x4

Rezolvare:

(a) Mai ı̂ntâi,

1 a bx + c
3
= + ⇔ 1 = (a + b) x2 + (−a + b + c) x + (a + c)
1+x 1 + x 1 − x + x2
⇔ a = 1/3, b = −1/3, c = 2/3

5
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

şi deci
−x + 2 2x − 4
Z Z Z Z
dx 1 1 1 1 1 1
3
= dx + 2
dx = ln |1 + x| + dx
1+x 3 1+x 3 1−x+x 3 3 −2 1 − x + x2
2x − 1 − 3
Z
1 1 1
= ln |1 + x| + dx
3 3 −2 1 − x + x2

0
1 − x + x2 −3
Z Z
1 1 1
= ln |1 + x| − 2
dx − dx
3 6 1−x+x 6 1 − x + x2
Z
1 1   1 1
= ln |1 + x| − ln 1 − x + x2  +  √ 2 dx =
3 6 2 2
x − 21 + 23

1 1   1 1 x − 1/2
= ln |1 + x| − ln 1 − x + x2  + √ arctg √ +C
3 6 2 3/2 3/2
1 1 x − 1/2
2 ln |1 + x| − ln 1 − x + x2  + √ arctg √
 

= +C
6 3 3/2
2
1 |1 + x| 1 x − 1/2 1 x2 + x + 1 1 x − 1/2
= ln + arctg √ = ln 2 + √ arctg √ +C .
6 |1 − x + x2 | 2 3/2 6 x − x + 1 3 3/2

Integrala improprie este atunci

Z ∞ x=∞
dx 1 x2 + x + 1 x=∞ 1 x − 1/2 
= ln 2 + √ arctg √
1 + x3 6 x − x + 1 x=0

0 3 3/2 x=0
1 x2 + x + 1 1 02 + 0 + 1 1 x − 1/2 1 0 − 1/2
= lim ln 2 − ln 2 + √ lim arctg √ − √ arctg √
6 x→∞ x − x + 1 3 0 − 0x + 1 3 x→∞ 3/2 3 3/2
1 1 1 1 −1/2 1 π 1 1
= ln 1 − ln 1 + √ arctg (∞) − √ arctg √ =√ + √ arctg √
3 3 3 3 3/2 32 3 3
π π 2π
= √ + √ = √ .
2 3 6 3 3 3
(b) Calculăm mai ı̂ntâi primitiva
0
x−2 x−2 x−2 1 x−2
Z Z Z  Z Z
ln x −3 1
dx = x ln xdx = ln xdx = ln x − dx = ln x + x−3 dx
x3 −2 −2 −2 x −2 2
1 ln x 1 x−2
= + + C.
−2 x2 2 −2

Integrala improprie este atunci

Z ∞
ln x −1 ln x x=∞ 1 1 x=∞
dx = −
x3 2 x2 x=1 4 x2 x=1
 
1
−1 ln x −1 ln 1 1 1 1 1 1
= lim − − lim 2 + = .
2 x→∞ x2 2 12 4 x→∞ x 4 12 4
deoarece
ln x 1/x
lim
= (L’Hospital) = lim = 0.
x2 x→∞ x→∞ 2x

(c) Calculăm mai ı̂ntâi primitiva făcând substituţia

√
x = t2 ⇔ t = x ⇒ dx = 2tdt

(vezi Integrale din funcţii iraţionale):

Z √ Z
x t
2 dx = 2 2tdt.
(1 + x) (1 + t2 )

6
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Dar

0
−1 !0 0
1 1 + t2 1 + t2

t 1 2 −2

0 1 1 1
1 + t2 =


2 = 2 2 = 2 1+t =−
2
(1 + t ) 2
(1 + t ) 2 −1 2 1 + t2

deci
√ 0    Z  
−1 1 −1 1 −1 1
Z Z
x
2 dx = 2 dt
t = 2t − 2 1 dt
(1 + x) 2 1 + t2 2 1 + t2 2 1 + t2
√
t x √
=− 2
+ arctgt + C = − + arctg x + C.
1+t 1+x
Integrala improprie este atunci
Z ∞ √ √ x=∞
x x  √ x=∞
2 dx = − + arctg x
1 + x x=1

1 (1 + x) x=1
√ √
x 1 √ √ 1 π π 1 π
= − lim + + lim arctg x − arctg 1 = + − = + .
x→∞ 1 + x 1 + 1 x→∞ 2 2 4 2 4
(d) Observăm mai ı̂ntâi că

0
−1 !0 0
x2 1 1 + x3 1 + x3

1 3 −2

0 1 1 1
1 + x3 =


2 = 3 2 = 3 1+x =−
3
(1 + x ) 3
(1 + x ) 3 −1 3 1 + x3

deci
0
x3 x2
Z Z Z    Z  
1 1 1 1 1 1
2 dx = x 2 dx = x − dx = x − − 1 − dx
(1 + x3 ) (1 + x3 ) 3 1 + x3 3 1 + x3 3 1 + x3
Z
1 x 1 1
=− 3
+ dx
31+x 3 1 + x3

Integrala improprie este atunci (vezi şi punctul a))

∞
x3 dx 1 x x=∞ 1 ∞ 1
Z Z
2 = − 3 1 + x3  +
3 0 1 + x3
dx
0 (1 + x3 ) x=0

1 x 1 0 1 2π 2π
= − lim + + √ = √ .
3 x→∞ 1 + x3 3 1 + 03 33 3 9 3
(e) Observăm mai ı̂ntâi că

0
−1 !0 0
1 1 + x2 1 + x2

x 1
−2
0 1 1 1
2 = 2 = 1 + x2 1 + x2 = =−
(1 + x2 ) 2 (1 + x2 ) 2 2 −1 2 1 + x2

deci
Z Z  0   Z  
x ln x 1 1 1 1 1 1 1
2 dx = ln x − dx = ln x − − − dx
(1 + x2 ) 2 1 + x2 2 1 + x2 x 2 1 + x2
Z
1 ln x 1 1
=− + dx.
2 1 + x2 x (1 + x2 )
2
1
R
Pentru a calcula integrala x(1+x 2 ) dx , trebuie sa descompunem fracţia ı̂n fracţii simple:

1 a bx + c
2
= + ⇔ a = 1, b = −1, c = 0.
x (1 + x ) x 1 + x2

7
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci
−x
Z Z Z
x ln x 1 ln x 1 1 1
2 2 dx = − 2 1 + x2 + 2 x
dx +
2 1 + x2
dx
(1 + x )
Z
1 ln x 1 1 2x 1 ln x 1 1
+ ln x − ln 1 + x2 + C


=− 2
+ ln x − 2
dx = − 2
21+x 2 4 1+x 21+x 2 4
1 ln x 1 2 1 2

1 ln x 1 x2
=− + ln x − ln 1 + x + C = − + ln +C
2 1 + x2 4 4 2 1 + x2 4 1 + x2
Integrala improprie este atunci
∞
x2 x=∞
Z
x ln x 1 ln x x=∞ 1
2 dx = − + ln
2 1 + x2 x=1 4 1 + x2 x=1
 
1 (1 + x2 )
1 ln x 1 ln 1 1 x2 1 12 1 1 1
=− lim 2
+ 2
+ lim ln 2
− ln = − ln = ln 2,
2 x→∞ 1 + x 21+1 4 x→∞ 1 + x 4 1 + 12 4 2 4
deoarece
ln x 1/x
lim = ( L’Hospital ) = lim = 0,
x→∞ 1 + x2 x→∞ 2x
x2 x2
lim ln = ln lim = ln 1 = 0.
x→∞ 1 + x2 x→∞ 1 + x2

(g) Deoarece
 √  √ 
x4 + 1 = x4 + 2x2 + 1 − 2x2 = x2 + x 2 + 1 x2 − x 2 + 1 ,

putem descompune ı̂n fracţii simple şi obţinem

Z ∞ √  √  √  x=∞
x2 + x 2 + 1

dx 1 1  1
= √ ln √ + √ arctg x 2 + 1 + √ arctg x 2 − 1  .
0 1 + x4 4 2 x2 − x 2 + 1 2 2 2 2 x=0

11. Arătaţi că următoarele integrale improprii sunt divergente:

Z +∞ Z +∞ Z +∞
(a) cos x dx , (b) sin x dx , (c) x sin x dx .
0 0 0

Rezolvare:

(b) Observăm că se integrează funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = sin x care este continuă pe orice
interval de tipul [0, b], cu b > 0 arbitrar, deci este integrabilă pe orice interval compact [0, b] ⊂ [0, ∞).
Atunci, prin definiţie
Z ∞ Z b
sin xdx = lim sin xdx = lim (− cos b + cos 0) = 1 − lim cos b = 1 − cos ∞
0 b→∞ 0 b→∞ b→∞

R∞
Dar cos ∞ nu există (funcţiile periodice nu au limită la ∞) deci 0
sin xdx nu există adică
Z ∞
sin xdx este divergentă.
0

12. Să se studieze convergenţa integralelor

Z ∞ Z ∞
sin x cos x
dx şi dx , a > 0, α > 0.
a xα a xα

Rezolvare:

8
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Integralele sunt (C) deoarece putem aplica Criteriul lui Dirichlet funcţiilor f (x) = sin x (respectiv
f (x) = cos x) şi g (x) = x1α .
Într-adevăr avem f (x) = sin x integrabilă pe orice [a, b] şi
Z 
 b 
sin xdx = |− cos b + cos a| ≤ 2, ∀ a < b < ∞.
 

 a 

1
Evident g (x) = xα este descrescătoare (α > 0) şi

1
lim g (x) = =0
x→∞ ∞

În particular se obţine convergenţa integralelor

Z ∞ Z ∞
sin x cos x
dx, dx
0 x 1 x
sin x
(am putut extinde la cazul a = 0 deoarece limita ı̂n 0 este finită, limx→0 x = 1 ).
13. Să se studieze convergenţa integralelor:
Z ∞
Z ∞
sin x5 x sin (ax)
(a) 2
dx , (b) dx .
0 x 0 k 2 + x2

Rezolvare:

Ambele integrale sunt improprii de specia I.

(a) Avem două metode de abordare.
(a1 ) Studiem absoluta convergenţă a integralei date, adică studiem convergenţa integralei
Z ∞ 

5  Z ∞ 

 sin x  sin x5 
 dx = dx
 x2  x2

0 0

folosind Criteriul ı̂n α.

Obţinem, pentru orice α ∈ (1, 2) ,


sin x5 
α
limx→∞ x · f (x) = limx→∞ = 0 < +∞,
x2−α
R ∞ |sin(x5 )| R∞ sin(x5 )
deci integrala 0 x2 dx este (C) , adică 0 x2 dx este (AC) ,deci şi (C) .
(a2 ) Pentru a putea aplica Criteriul lui Dirichlet schimbăm mai ı̂ntâi variabila, y := x5 , deci x = y 1/5
şi
Z ∞ Z ∞
1 ∞ sin (y)


sin x5
Z
sin (y) 1 −4/5
dx = y dy = dy.
0 x2 0 y 2/5 5 5 0 y 6/5
Deci integrala este (C) deoarece putem aplica Criteriul lui Dirichlet funcţiilor f (y) = sin y şi g (y) =
1
.
y 6/5

(b) Integrala este (C) deoarece putem aplica Criteriul lui Dirichlet funcţiilor f (x) = sin (ax) şi
x
g (x) = 2 .
k + x2
14. Să se studieze absoluta convergenţă a integralelor:
Z ∞ Z ∞
sin (ax) cos (ax)
(a) 2 + x2
dx , (b) dx.
0 k 0 k 2 + x2

Rezolvare:

9
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Ambele integrale sunt improprii de specia I.

(a) Integrala este (C) deoarece putem aplica Criteriul lui Dirichlet funcţiilor f (x) = sin (ax) şi
1
g (x) = k2 +x 2 .
R∞
A studia absoluta convergenţă a integralei 0 f (x) dx ı̂nseamnă a studia convergenţa integralei
R∞
0
|f (x)| dx.
Avem  
 sin (ax)  1
 k 2 + x2  ≤ k 2 + x2 ,
 

iar Z ∞
1
2 + x2
dx este (C) ,
0 k
R ∞  
deci, conform unui criteriu de comparaţie, 0  sin(ax)
k2 +x2  dx este (C) .

R∞
În consecinţă, 0 sin(ax)
k2 +x2 dx este (AC) .
(b) Integrala este (C) deoarece putem aplica Criteriul lui Dirichlet funcţiilor f (x) = cos (ax) şi
1
g (x) = k2 +x 2 .

Similar, integrala este (AC) .

Z 1
1
15. Să se studieze natura integralei √ dx.
0 1 − x2
Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : [0, 1) → R, f (x) = √1−x 2
care este continuă pe orice interval
de tipul [0, c], cu ∀ 0 < c < 1 deci este integrabilă pe orice interval compact [0, c] ⊂ [0, 1). Atunci,
prin definiţie
Z 1 Z c
1 1 c
√ dx = lim √
dx = lim arcsin x|0 = lim (arcsin c − arcsin 0)
0 1 − x2 c%1 0 1 − x2 c%1 c%1

= arcsin 1 − arcsin 0 = π/2

Z 1
1
Deci integrala improprie √
dx este (C).
0 1 − x2
Z 0
1
16. Să se studieze natura integralei √ dx.
−1 1 − x2

Rezolvare:

Observăm că se integrează funcţia f : (−1, 0] → R, f (x) = √ 1 (deci punctul singular este −1).
1−x2
Z 1
1
17. Să se studieze natura integralei √ dx.
−1 1 − x2

Rezolvare:

Observăm că se integrează funcţia f : (−1, 1) → R, f (x) = √ 1 (deci punctele singulare sunt ±1).
1−x2
Z 1 Z 0 Z 1
1 1 1
√ dx = √ dx + √ dx.
−1 1 − x2 −1 1 − x2 0 1 − x2

18. Integrala
Z b
dx
λ
a (b − x)
este convergentă pentru λ < 1 şi divergentă pentru λ ≥ 1.

10
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : [a, b) → R, f (x) = λ
care este continuă pe orice
(b − x)
interval de tipul [a, c], cu ∀ a < c < b deci este integrabilă pe orice interval compact [a, c] ⊂ [a, b).
Atunci, prin definiţie
Z b Z c Z c
dx dx −λ
λ
= lim λ
= lim (b − x) dx
a (b − x) c→b a (b − x) c→b a

Dar
−λ+1

Z  − (b − x)

, λ 6= 1
−λ
(b − x) dx = −λ + 1

− ln (b − x) , λ=1


deci, pentru λ = 1,
Z c
−1 c
lim (b − x) dx = − lim ln (b − x)|a = lim (− ln (b − c) + ln (b − a)) =
c→b a c→b c→b

= − ln 0+ + ln (b − a) = − (−∞) + ln (b − a) = ∞

şi pentru λ 6= 1,

−λ+1 c
 !
c −λ+1 −λ+1
(b − x) (b − c) (b − a)
Z
−λ
lim (b − x) dx = − lim  = lim −

c→b a c→b −λ + 1  c→b λ−1 λ−1
a
!
−λ+1
0−λ+1
+ (b − a)
= −
λ−1 λ−1

Dacă avem λ > 1 atunci λ − 1 > 0 deci 0−λ+1

+ = 1
λ−1
0+
= 1
0+ = +∞, iar dacă avem λ < 1 atunci
1 − λ > 0 deci 0−λ+1
+ = 0.
Integrala iniţială este atunci

−λ+1 c
 
(b − x)

Z b  lim −

  ,

λ 6= 1  +∞ ,
 λ ≥ 1,
dx c→b −λ + 1
λ
= 
a = (b − a)
−λ+1
a (b − x) 
 lim − ln (b − x)|c ,
  −
 , λ < 1.
a λ=1 λ−1
c→b

b 1−λ
(b − a)
Z
dx
deci λ
= este (C) pentru λ < 1 şi (D) pentru λ ≥ 1.
a (b − x) 1−λ

19. Integrala
Z b
dx
λ
a (x − a)
este convergentă pentru λ < 1 şi divergentă pentru λ ≥ 1.
Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : (a, b] → R, f (x) = λ
care este continuă deci integrabilă
(x − a)
pe orice interval compact [a, c] ⊂ (a, b]. Se obţine că

Z b  +∞ ,
 λ ≥ 1,
dx
λ
= (b − a)
−λ+1
a (x − a) 
 , λ < 1.
1−λ

11
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Z 1
dx
20. Să se studieze natura integralei √
4
.
0 1 − x4
Rezolvare:
1
Observăm că se integrează funcţia f : [0, 1) → R, f (x) = √
4
care este (continuă deci) inte-
1 − x4
grabilă pe orice interval compact [0, c] ⊂ [0, 1). Trebuie să determinăm λ astfel ı̂ncât să existe limita
λ λ λ
lim |x − 1| f (x). Deoarece x ∈ [0, 1) avem că x < 1 ⇒ |x − 1| = (1 − x) , deci
x%1

λ λ
λ (1 − x) (1 − x)
lim |x − 1| f (x) = lim p = lim
x%1 (1 − x)1/4 4 (1 + x) (1 + x2 )
p
x%1 4 x%1 (1 − x) (1 + x) (1 + x2 )

Aleg λ = 1/4 şi obţin

λ 1 1
lim |x − 1| f (x) = lim p = √
4
∈ (0, ∞)
x%1 x%1 4 2
(1 + x) (1 + x ) 4

λ 1
Deci pentru λ = 1/4 < 1, lim |x − 1| f (x) = √
4
∈ (0, ∞) adică integrala este (C).
x%1 4
21. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii:
1 3 3 3
x2 dx
Z Z Z Z
dx dx
(a) ln (1 − x) dx , (b) , (c) , (d) √ ,
4 − x2
q
0 1 2 5 2
(3 − x) (x2 + x − 6) 1 4x − x2 − 3

Z b Z ∞ Z 2
xdx dx dx
(e) p , (f ) q , (g) √ ,
a (x − a) (b − x) 2 3 4
(2 − x) (x4 + x2 + 1) 1 x x−1

Z ∞ Z 1 Z ∞ Z 1
dx dx 5x + 1 dx
(h) , (i) , (j) dx , (k) √ .
1 1 − x2 0 1 − x2 1 x3 − x − 6 0
3
1 − x3

Rezolvare:

(a) Calculăm mai ı̂ntâi primitiva

Z
ln (1 − x) dx = x ln (1 − x) − x − ln (1 − x) + C

= − (1 − x) ln (1 − x) − x + C, C ∈ R.

Deci
Z 1 x=1
ln (1 − x) dx = [− (1 − x) ln (1 − x) − x] 

0 x=0
= − lim (1 − x) ln (1 − x) + 1 ln 1 − 1 + 0 = (notând 1 − x = y)
x→1
x<1
1 ln z
= − lim y ln y − 1 = (notând = z) = lim − 1 = 0 − 1.
y→0+ y z→∞ z

(b)
Z 3 Z 3 Z 2 Z 3
dx dx dx dx
= = + .
1 4 − x2 1 (2 − x) (2 + x) 1 4 − x2 2 4 − x2
(c)
3 5/2 3
x2 dx x2 dx x2 dx
Z Z Z
q = q + q .
2 5 2 2 5 2 5/2 5 2
(3 − x) (x2 + x − 6) (3 − x) (x2 + x − 6) (3 − x) (x2 + x − 6)

12
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

(d)
Z 3 Z 2 Z 3
dx dx dx
√ = √ + √ .
1 4x − x2 − 3 1 4x − x2 − 3 2 4x − x2 − 3
(e) Facem substituţia
a+b a+b
x− =y⇔x=y+ ⇒ dx = dy
2 2
şi obţinem
b−a b−a b−a
a+b a+b
y+
Z Z Z
2
2
2 y 2
2
I = q dy = q dy + q dy
a−b b−a

2 a−b b−a 2

a−b b−a 2


2
2 − y2 2
2 − y2 2
2 − y2
 0
b−a 2


Z b−a
2 − y2 a+b
2
Z b−a2 1
= (−) q dy + q dy
a−b b−a

2 2 2 a−b b−a 2


2
2
22 − y 2
2 − y
s 2 x= b−a
2
x= b−a
2
b−a  a+b y 
= − − y2  + arcsin b−a  .

2  a−b 2 2
 a−b
x= 2 x= 2

(f ) vom lua λ = 4/3 şi α = 4/3.

(g) vom lua λ = 1/2.
(h)  
1  x − 1 
Z Z
dx dx
=− = − ln + C.
1 − x2 x2 − 1 2 x + 1
Acum
Z ∞ Z 2 Z ∞
dx dx dx
= +
1 1 − x2 1 1 − x 2
2 1 − x2
       
1 2 − 1
  1  a − 1  1  c − 1  1  2 − 1 
= (−) ln  − lim (−) ln  + lim (−) ln  − (−) ln 
2 2 + 1  a→1 2 a + 1  c→∞ 2 c + 1 2 2 + 1
a>1
 
1 a − 1
= lim ln 
  + lim (−) 1 ln 1.
2 a→1 a + 1  c→∞ 2
a>1

(j) Calculăm mai ı̂ntâi primitiva

Z Z
5x + 1 5x + 1
dx = dx
x3 − x − 6 (x − 2) (x2 + 2x + 3)

descompunând ı̂n fracţii simple.

22. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii:

Z ∞ Z ∞ Z ∞
x + cos x ln x
(a) (π − 2arctg (x)) dx , (b) 3
dx , (c) dx ,
1 1 x + sin x 1 x

Z ∞ Z 2 Z 2
1 1 ln x
(d) β
dx , β ∈ R , (e) β
dx , β ∈ R , (f ) dx ,
2 x (ln x) 1 x (ln x) 1 x

Z 1 Z 1 Z π/2
1 dx
(g) √
5
dx, (h) p , (i) ctgx dx ,
−1 x3 0
3
x (ex − e−x ) 0

s
Z π Z 1   Z ∞
dx 1 xdx
(j) √ , (k) ln dx , (l) √ ,
0 sin x 0 x 0 e2x − 1

13
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Z ∞ Z ∞ Z 1
ln x x ln x
(m) √ dx , (n) 3 dx , (o) xa ln xdx, a ∈ R.
1 x x2 − 1 0 (1 + x2 ) 0

Rezolvare:

(a) Avem f (x) = π − 2arctg (x). Trebuie să determinăm α astfel ı̂ncât să existe limita lim xα f (x).
x→∞

π − 2arctg (x)
lim xα f (x) = lim (xα · (π − 2arctg (x))) = (nedeterm. ∞ · 0) = lim 1
x→∞ x→∞ x→∞
xα
1
0 − 2 1+x 2 2x2
= (aleg α = 1 şi aplic L’Hospital) = lim −1 = lim = 2.
x→∞ x→∞ 1 + x2
x2
R∞
Deci pentru α = 1 ≤ 1 obţin lim xα f (x) = 2 ∈ (0, ∞) deci 1
(π − 2arctg (x)) dx este (D).
x→∞

(b)

x3 1 + cosx x


α x + cos x α x3 + x2 cos x
lim x f (x) = lim x · 3 = (aleg α = 2) = lim = lim 3
1 + sin x


x→∞ x→∞ x + sin x x→∞ x3 + sin x x→∞ x
x3
1 + cosx x 1+0
= lim = = 1.
x→∞ 1 + sin3x 1+0
x

Am folosit că
cos x sin x
lim = 0 şi lim = 0,
x→∞ x x→∞ x3
(c)
ln x
lim xα f (x) = lim xα ·
= (aleg α = 1) = lim ln x = +∞ > 0
x→∞ x→∞ x x→∞

deci limita este > 0 iar α ≤ 1, prin urmare integrala este divergentă (Conform Criteriului ı̂n α).
(d) Calculăm primitiva
Z Z
1 −β 0
β
dx = (ln x) (ln x) dx = (pp. β 6= 1 şi fac subst. ln x = t)
x (ln x)
−β+1
t−β+1
Z
(ln x)
t−β dt = +C = + C.
−β + 1 −β + 1
Dacă β = 1, atunci
Z Z Z
1 1 0 1
dx = (ln x) dx = (subst. ln x = t) = dt = ln t + C = ln |ln x| + C.
x ln x ln x t
Prin urmare, pentru β 6= 1,
Z ∞ −β+1 x=∞
1 (ln x) 1  −β+1 −β+1

dx = = lim (ln x) − (ln 2)

β −β + 1 x=2

1 − β x→∞
2 x (ln x)
1 
−β+1 −β+1

= (ln (+∞)) − (ln 2)
1−β
  
 1 +∞ − (ln 2)−β+1 = +∞, dacă β < 1,
 1−β
=   ,
 1
 1
− 1
= 1 1
, dacă β > 1.
1−β (+∞)β−1 (ln 2)β−1 β−1 (ln 2)β−1

Pentru β = 1,
Z ∞ x=∞
1
dx = ln |ln x|  = lim ln |ln x|−ln |ln 1| = ln ln (+∞)−ln 0+ = ln (+∞)−(−∞) = +∞.

1 x ln x x=1 x→∞

14
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

2
(h) Vom lua λ = şi avem
3
1 xλ−1/3 xλ−1/3 · ex/3
limx→0+ xλ p = limx→0+ p = limx→0+
q
3
x (ex − e−x ) 3
e−x (e2x − 1) 3 e2x −1
· (2x)
1/3
2x
−1/3 x/3 λ−2/3 −1/3 0
2 e ·x 2 e
= limx→0+ q = √
3
.
3 e2x −1 1
2x

1 q q
şi, notând cu x1 = y, avem limx→0+ xλ ln x1 = limy→∞ lnyy = 0 .


(k) Vom lua λ =
2
(l) Se observă, mai ı̂ntâi, că limx→0+ f (x) = 0. Se obţine convergenţa cu α > 1, arbitrar ales.
(m) Se observă, mai ı̂ntâi, că limx→1+ f (x) = 0. Se obţine convergenţa cu α ∈ (1, 2) , arbitrar ales.
(n) Avem
!0
∞ ∞
−1
Z Z
x ln x 1
2 3 dx = 4 2 ln x dx.
0 (1 + x ) 0 (1 + x2 )
(o) Dacă a > 0, atunci, notând y = 1/x,
 a
a 1 1 ln y
limx→0 x ln x = limy→∞ ln = − limy→∞ a = 0,
y y y

deci integrala nu este improprie.

Dacă a ∈ (−1, 0) , atunci se obţine convergenţa luând λ ∈ (−a, 1) , arbitrar ales, deoarece
1 1
limx→0 xλ · xa ln = limx→0 xλ+a ln = 0, cu λ + a > 0
x x
R1
(pentru a putea aplica criteriul trebuie să avem integrandul pozitiv, deci vom lua 0
xa (− ln x) dx =
R1 a
x ln x1 dx).


0
Dacă a ≤ −1, atunci se obţine divergenţa luând λ = −a ≥ 1, deoarece
1 1
limx→0 xλ · xa ln = limx→0 ln = ∞.
x x
R1
(pentru a putea aplica criteriul trebuie să avem integrandul pozitiv, deci vom lua 0
xa (− ln x) dx =
R1 a
x ln x1 dx).


0

23. Să se studieze, folosind criteriul de convergenţă ı̂n λ, convergenţa următoarelor integrale improprii:
Z 1 Z 3 Z 1
1 1 1
(a) √ dx , (b) √ √ dx , (c) dx ,
0
4
1 − x4 0
3
x+2 x+x
4 3
0 x3 − 5x2

2 1 1 e
ex
Z Z Z Z
1 dx 1
(d) √ dx , (e) dx , (f ) ,α>0, (g) dx.
1 x x−1 0 ex − 1 0 xα 1 x (ln x)
3/2

24. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale:

Z π Z π/2 Z 1
sin x dx dx
(a) dx , (b) 2 , (c) √ ,
0 7 + 6 cos x − 2 sin x 0 a sin x + b2 cos2 x
2
−1 (3 − x) 1 − x2
b Z br Z br
x2 dx b−x x−a
Z
(d) p , (e) dx , (f ) dx , a < b,
a (x − a) (b − x) a x−a a b−x

Z 2π
dx
(g)
0 2 sin x + 3 cos x + 4

15
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Rezolvare:
x 2t 1 − t2
(a) Folosim substituţia tg = t şi formulele sin x = şi cos x = . Deci
2 1 + t2 1 + t2
Z ∞
4tdt
I= .
0 (t2 + 1) (t2 − 4t + 13)
t 1
(b) Folosim substituţia tg (x) = t şi formulele sin x = √ şi cos x = √ . Deci
1 + t2 1 + t2
!
Z ∞ Z ∞
dt 1 dt 1 1 t t=∞ π
I= 2 2 2
= 2
2 = 2 · b · arctg b  = .
0 a t +b a 0 t2 + b a a a
t=0 2ab
a

(c) x = sin t
(d) λ = 1/2 şi λ = 1/2
q
b−x
(e) Folosim substituţia x−a =t
∞
2 (b − a) t2
Z
I= 2 dt .
0 (t2 + 1)
(f ) Folosim substituţia
x = a cos2 t + b sin2 t
cu
dx = (−2a cos t sin t + 2b sin t cos t) dt = (b − a) sin (2t) dt.
Obţinem

b Z π/2 s
(b − a) sin2 t
r
x−a
Z
dx = (b − a) sin (2t) dt
a b−x 0 (b − a) cos2 t
Z π/2 Z π/2 Z π/2
sin t
= 2 (b − a) sin t cos tdt = 2 (b − a) sin2 tdt = (b − a) (1 − cos (2t)) dt
0 cos t 0 0
  
t=π/2 sin (2t) t=π/2 π

= (b − a) t  − = (b − a) .
2 2

t=0 t=0

(g) Folosim substituţia tg x2 = t, dar x ∈ [0, 2π] ⇔ x2 ∈ [0, π], iar tangenta nu este definită ı̂n π/2.
Deci
Z 2π Z π Z 2π
dx dx dx
= +
0 2 sin x + 3 cos x + 4 0 2 sin x + 3 cos x + 4 π 2 sin x + 3 cos x + 4
Z ∞ Z 0
2dt 2dt
= + .
0 t2 + 4t + 7 2
−∞ t + 4t + 7

25. Să se studieze convergenţa următoarelor integrale improprii:

Z ∞ Z ∞ Z 1   Z 1
xdx 1
(a) e−x sin (x + 1) dx , (b) 2 , (c) dx , (d) [ln x] dx .
0 0 1 + [x] 0 x 0

16
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul integral şi aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminariile 1 - 3
Capitolul I. Integrale improprii

ANEXĂ

1 Integrala improprie de primul tip

Definiţia 2 Fie f : [a, ∞) → R, o funcţie integrabilă Riemann pe intervale compacte de tipul [a, b], pentru orice
Z ∞ Z b
b > a. Integrala f (x) dx se numeşte integrala improprie de primul tip. Dacă limb→∞ f (x) dx există
a Z ∞ a

şi este finită vom spune că integrala improprie f (x) dx este convergentă, notat (C) , şi vom scrie
a
Z ∞ Z b
f (x) dx = limb→∞ f (x) dx
a a

O integrală care nu este convergentă se va numi divergentă, notat (D).

Teorema 3 Fie a > 0. Integrala Z ∞

1
dx
a xα
este convergentă pentru α > 1 şi divergentă pentru α ≤ 1.
Se obţine că
 b
x−α+1  1
 
Z ∞
limb→∞ , α 6
= 1 a1−α , α > 1

1  
−
dx = −α + 1 
a = α 1
a xα
∞, α ≤ 1.
 

 lim b
b→∞ ln x| a , α = 1
Z a
Remarca 4 Similar putem defini f (x) dx .
−∞
Z ∞
Remarca 5 Integrala f (x) dx se poate defini prin egalitatea
−∞
Z ∞ Z a Z b Z a Z ∞
f (x) dx = lim f (x) dx + lim f (x) dx = f (x) dx + f (x) dx
−∞ b→∞ −b b→∞ a −∞ a
Z ∞
Definiţia 6 Fie o integrală improprie f (x) dx. Spunem că integrala este absolut convergentă, notat (AC) ,
Z ∞ a

dacă integrala |f (x)| dx este (C) .

1
Z ∞
Proposiţia 7 Dacă integrala f (x) dx este (AC) , atunci ea este (C) .
a

Remarca 8 Reciproca rezultatului anterior nu are loc.

17
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

Z ∞
Remarca 9 Se poate arăta (există exemple) că dacă integrala improprie f (x) dx este (C) , atunci nu este
a
necesar ca să existe limita limx→∞ f (x) şi să aibă valoarea

limx→∞ f (x) = 0.
Z ∞
Dar, se poate arăta, că, dacă integrala improprie f (x) dx este (C) şi există limita
a

limx→∞ f (x) ,

atunci aceasta are valoarea 0.

Astfel obţinem o condiţie suficientă de divergenţă a unei integrale improprii:Z
∞
dacă există limita limx→∞ f (x) dar aceasta nu este 0, atunci integrala improprie f (x) dx este (D) .
a

2 Convergenţa integralei ı̂n cazul funcţiilor pozitive

Teorema 10 (Criteriul de comparaţie) Fie f, g : [a, ∞) → R două funcţii astfel ı̂ncât f ≤ g pe [a, ∞).
Z ∞ Z ∞
(i) Dacă integrala improprie g (x) dx este (C), atunci şi integrala improprie f (x) dx este (C) .
a a
Z ∞ Z ∞
(ii) Dacă integrala improprie f (x) dx este (D), atunci şi integrala improprie g (x) dx este (D) .
a a

Teorema 11 (Criteriul ı̂n α) Fie f : [a, ∞) → R astfel ı̂ncât f ≥ 0 pe [a, ∞).

Z ∞
α
(i) Dacă există α > 1 astfel ı̂ncât limx→∞ x f (x) < +∞ atunci f (x) dx este (C).
a
Z ∞
(ii) Dacă există α ≤ 1 astfel ı̂ncât limx→∞ xα f (x) > 0 atunci f (x) dx este (D).
a

3 Convergenţa integralei ı̂n cazul general

Teorema 12 (Criteriul lui Abel) Fie f, g : [a, ∞) → R două funcţii astfel ı̂ncât
Z ∞
(i) Integrala improprie f (x) dx este (C).
a

(ii) Funcţia g este monotonă şi mărginită.

Z ∞
În aceste condiţii integrala improprie f (x) g (x) dx este (C).
a

Teorema 13 (Criteriul lui Dirichlet) Fie f, g : [a, ∞) → R două funcţii astfel ı̂ncât
(i) Funcţia f este integrabilă pe [a, b], pentru orice b > a şi
Z b 
f (x) dx ≤ K, pentru orice a < b < ∞.
 

a

(ii) Funcţia g este monotonă şi limx→∞ g (x) = 0.

Z ∞
În aceste condiţii integrala improprie f (x) g (x) dx este (C).
a

18
Capitolul I: Integrale improprii Lect. dr. Lucian Maticiuc

4 Integrala improprie de al doilea tip

Definiţia 14 Fie f : [a, b) → R, o funcţie integrabilă Riemann pe intervale compacte de tipul [a, c], pentru orice
Z b
a < c < b şi care satisface lim f (x) = ∞. Integrala f (x) dx se numeşte integrala improprie de al doilea
x%b a Z b
Rc
tip. Dacă limc%b a f (x) dx există şi este finită vom spune că integrala improprie f (x) dx este (C) şi vom
a
scrie Z b Z c
f (x) dx = limc%b f (x) dx
a a

Remarca 15 Punctul b de mai sus spunem că este punct singular.

Z b
Remarca 16 Similar putem defini f (x) dx ı̂n cazul ı̂n care funcţia f : (a, b] → R este o funcţie integrabilă
a
Riemann pe intervale compacte de tipul [c, b], pentru orice a < c < b şi care satisface limx&a f (x) = ∞.

Teorema 17 Integrala
Z b
dx
λ
a (b − x)
este convergentă pentru λ < 1 şi divergentă pentru α ≥ 1.

Proposiţia 18 Analog se poate studia natura integralei

Z b
dx
λ
, λ ∈ R.
a (x − a)

Se obţine că 
Z b  +∞ ,
 λ ≥ 1,
dx
λ
= (b − a)
−λ+1
a (x − a) 
 , λ < 1.
1−λ

Teorema 19 (Criteriul ı̂n λ) Fie f : [a, b) → R astfel ı̂ncât f (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ [a, b). Atunci
Z b
λ
(i) Dacă există λ < 1 a.ı̂. limx%b |x − b| f (x) < ∞ atunci f (x) dx este (C).
a
Z b
λ
(ii) Dacă există λ ≥ 1 a.ı̂. limx%b |x − b| f (x) > 0 atunci f (x) dx este (D).
a

5 Criteriul lui Cauchy de caracterizare a convergenţei

Teorema 20 Fie −∞ < a < b ≤ +∞. Funcţia f : [a, b) → R este integrabilă pe [a, b) dacă şi numai dacă pentru
orice  > 0, există b ∈ [a, b) astfel ı̂ncât pentru orice b0 , b00 ∈ [b , b) are loc
Z b00 
f (x) dx <  .
 

b0

19