1.

Elemente de teoria
mulțimilor
Ioana Magdaș
Mihail Roșu
Centrul Educațional Cristina
 Noţiunea de mulţime:
element,
apartenenţă,
reprezentarea mulțimilor
Ce este mulțimea?
 În limbajul matematic, această noţiune se referă la un
ansamblu de obiecte diferite şi precis
specificate
Cum vor fi notate mulțimile?
 Mulţimile vor fi notate, în general, cu litere mari din alfabetul latin: A, B, M, X etc, iar
părţile componente ale acestora vor fi numite elemente ale mulţimilor şi vor fi notate în
general cu litere mici din alfabetul latin: a, b, m, x
Observație despre scrierea mulțimilor
• În scrierea unei mulţimi, elementele fiind distincte, un element se trece o singură dată.
Spre exemplu, scrierea {a, b, a} nu este corectă, căci elementul a este trecut de două ori.
• o mulţime poate avea un număr neşfârsit (o infinitate) de elemente (A, B, C, M, P, V, T), un
singur element (G) sau nici un element (H, I);
• mulţimea care nu conţine nici un element se numeşte mulţime vidă şi se notează „Ø”
Ce este un element?
• Cuvântul „element” va însemna fie obiectul a cărui apartenenţă la
mulţime se examinează, fie simbolul acelui obiect.
Ce este o relație de apartenență?
• Pentru a stabili relaţii între elemente şi mulţimi introducem un simbol
de legătură folosit în teoria mulţimilor. Dacă „elementul a aparţine
multimii A”, acesta se scrie: „a E A”. Dacă „elementul a nu aparţine
mulţimii A”, acesta se scrie: „a E A”.
Cum sunt reprezentate mulțimile?
• 1 .Reprezentarea mulţimii prin enumerarea elementelor:
• A={1,2,3,4,5}
• 2. Prin specificarea proprietăţii caracteristice tuturor elementelor
mulţimii.
• Exemplu: Fie A mulţimea numerelor naturale pare cuprinse între 3 şi 11
• În cazul de faţă, dacă considerăm un element oarecare, “x” , va trebui
să exprimăm faptul că acesta este număr par, (deci are forma 2n) şi
faptul că este cuprins între 3 şi 11 . Aceeaşi mulţime are reprezentarea:
A= {x | x Є , x=2n, nЄ , 3 < x < 11}
• Mulţimile pot fi reprezentate prin: înșiruirea elementelor, proprietate
caracteristică sau prin diagramă Venn-Euler.
• Exemplu. Mulțimea literelor cuvântului “ALFABET” se poate scrie astfel:
• - prin înșiruirea (enumerarea) elementelor: A= {a, b, e, f, l, t};
• Observație: Elementele unei mulţimi sunt distincte, adică un acelaşi element nu
se poate repeta de mai multe ori.
• - prin proprietate caracteristică: A={ x/ x este literă a cuvântului alfabet};
• - prin diagrama Venn-Euler:
Ce este mulțimea vidă?
• Definiție. Mulțimea fără nici un element se numește mulțimea vidă și
se notează Ø. (zero tăiat)
• Exercițiu: Să se dea toate submulțimile lui A = {1,2,3 }
Submulțimile sunt: Ø, {1}, {2}, {3}, {1,2}, {1,3}, {2,3}, {1,2,3}
Ce este relația de incluziune?
• Definiție. Dacă toate elementele unei mulțimi A aparțin și unei alte mulțimi B,
vom spune că A este o submulțime (parte) a mulțimii B și vom scrie acest lucru:
A ⊂ B. Simbolul ⊂ semnifică o incluziune strictă, astfel încât, cu siguranță
mulțimea B, are cel puțin un element care nu există și în mulțimea A.
• Definiție. Spunem că mulțimea A este inclusă, în sens larg, în mulțimea B ( sau
că A este o submulţime a mulţimii B) și scriem A ⊆ B dacă orice element al
mulțimii A este și element al mulțimii B. Reprezentarea prin diagramă Venn-
Euler a relaţiei A ⊆ B este:
• Exemplu. Fie mulţimile: A ={0, 2, 4, 6, 8} şi .
• Scriem mulţimea B prin enumerarea elementelor sale astfel:
• B={0,1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Atunci “A este inclusă strict în B” şi
scriem: A  B, pentru că orice element (cifră pară) al mulţimii A este şi
element (cifră) al mulţimii B şi există elementul 3 al lui B care nu
aparţine lui A.
• Proprietăţile relației de incluziune a mulţimilor sunt:
• 1) Ø ⊆ A;
• 2) Reflexivitate: A ⊆ A;
• 3) Tranzitivitate: Dacă A ⊆ B și B ⊆ C atunci A ⊆ C.
Care este egalitatea mulțimilor?
• Două mulţimi A şi B sunt egale atunci când sunt formate din aceleaşi elemente
• Definiție. Spunem că mulțimile A și B sunt egale și scriem: A = B dacă și numai
dacă A ⊆ B și B ⊆ A.
• Exemplu. Fie mulţimile: A = {0, 1, 2, 3, 4} şi B = {x E N / x 4} Mulţimile A şi B
sunt egale şi scriem: A = B, pentru că au aceleaşi elemente.
• Proprietăţile egalităţii mulţimilor sunt:
• 1) Reflexivitate: A = A;
• 2) Simetrie: Dacă A = B atunci și B = A;
• 3) Tranzitivitate: Dacă A = B și B = C atunci și A = C.
Operații cu mulțimi (reuniunea intersecția și
diferența)

Ce este reuniunea?
• Definiție. Reuniunea a două mulțimi A și B, notată A ∪ B, reprezintă
mulțimea elementelor care aparțin sau lui A sau lui B. Astfel:
• A∪ B = {x / x ∈ A sau x ∈ B}.

• Toate elementele din A și B

Ce este intersecția?
• Definiție. Intersecția a două mulțimi A și B, notată A ∩ B, reprezintă
mulțimea elementelor care aparțin atât mulțimii A cât și mulțimii B.
Astfel:
• A ∩ B = {x / x ∈ A și x ∈ B}.

• Elemente comune din A și B

Ce este diferența?
• Definiție. Diferența a două mulțimi A și B, notată A \ B sau A - B,
reprezintă mulțimea ale cărei elemente aparțin mulțimii A dar nu
aparțin mulțimii B. Astfel:

• A \ B = {x / x ∈ A și x ∉ B}.

• Ce e în A și nu e în B
Exemplu. Fie mulţimile: A = {c, i , f, r, ă} şi B = {n, u, m, ă, r}.
• Reuniunea mulţimilor A şi B este: A∪ B = {c, i, f, r, ă, n, u, m}.
• Intersecția mulțimilor A şi B este: A ∩ B = {r, ă}.
• Diferența dintre mulțimea A și B este: A \ B = {c, i, f}.
Ce este complementara unei mulțimi?
• Definiție. Complementara unei mulţimi. Dacă A ⊆ E atunci E \ A se
numește complementara mulţimii A faţă de E și se notează
(mulțimea elementelor din E care nu aparțin lui A)
• În limbaj formal notăm: = {x∈E|x∉A }
Exemplu: A= {1,2,3}, E = { 1,2,3,4}; Determinați CEA.
CEA = { 4} (complementara lui A față de B are elementul 4)
• Dacă două mulțimi A și B nu au elemente comune (deci dacă A ∩ B =
Ø ), aceste mulțimi se numesc disjuncte.
Ce este produsul cartezian?
• Definiție. Produsul cartezian a două mulțimi A și B, notat A × B, reprezintă
mulțimea formată din perechile ordonate de două elemente, primul element
aparținând mulțimii A, iar cel de al doilea mulțimii B. Astfel:
• A × B = {(x,y)/ x ∈ A și y ∈ B}.
• Definiție. O submulţime a produsului cartezian A × B se numește relaţie intre
elementele mulţimilor A și B.
• Exemplu. Fie A={1,2} şi B={1,2,3}. Observăm că A ⊆ B. Atunci avem:
• = {3};
• A x B = {(1,1),(1,2),(1,3),(2,1),(2,2),(2,3)} şi
• B x A = {(1,1),(1,2),(2,1),(2,2),(3,1),(3,2)}.
• Se observă că: A x B B x A, deci produsul cartezian nu este comutativ.
Care sunt proprietățile operațiilor cu mulțimi?

1. Comutativitate
2. Asociativitate
3. Distributuvutate
• Proprietăţile operaţiilor cu mulţimi (selecție):
1) Comutativitate: A ∪ B = B ∪ A; A ∩ B = B ∩ A;
2) Asociativitatea reuniunii: (A ∪ B) ∪ C = A ∪ (B ∪ C);
3) Asociativitatea intersecției: (A ∩ B) ∩ C = A ∩ (B ∩ C);
4) Distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie: A ∪ (B ∩ C) = (A ∪ B) ∩ (A ∪ C);
5) Distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune: A ∩ (B ∪ C) = (A ∩ B) ∪ (A ∩
C);
Alte proprietăţi:
• A ∪ A = A; A ; A ∩ A = A;
• A ∪ ϕ = A; A ∩ ϕ = ϕ;
• A \ (B ∪ C) = (A \ B) ∩ (A \ C);
EXERCIȚII
• 1. Se dau mulţimile:
• A={x ∕ x ∈ N, x < 6},
• B ={x ∕ x ∈ N, 3 < x < 7}
• C={x ∕ x ∈ N, 6 ≤ x < 10},
• D={x ∕ x = 2n, n ∈ N, n ≤ 6},
• E={x/ x = 2n + 1, n ∈ N, n ≤ 6}

a) Scrieţi mulţimile indicând elementele lor.

A = { 0,1,2,3,4,5}
B = 4,5,6
C = 6,7,8,9
D= 0,2,4,6,12
E= 1,3,5,7,9,11,13
A = { 0,1,2,3,4,5}
B = { 4,5,6}
C = { 6,7,8,9}
D= { 0,2,4,6,12}
E= { 1,3,5,7,9,11,13}

b) Calculaţi:
• A ∪ B = { 0,1,2,3,4,5,6}
• A ∪ C = { 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}
• A ∩ B = { 4,5}
• A ∩ C = { Ø}
• A ∪ B ∪ C = { 0,1,2,3,4,5, 6,7,8,9}
A = { 0,1,2,3,4,5} (5,4), (5,5), (5,6),
B = { 4,5,6} • A∖D = { 1,3,5}
C = { 6,7,8,9} • A∖E= { 0,2,4}
D= { 0,2,4,6,12} • B∖A = { 6}
E= { 1,3,5,7,9,11,13} • B∖C = { 4,5}
• b) Calculaţi: • B∖D = { 5}
• A ∩ B ∩ C = { Ø} • B∖E = { 4,6}
• D∪E={0,1,2,3,4,5,6,7,911,1 • D∖E = { 0,2,4,6,12}
2,13} • E ∖D = { 1,3,5,7,9,11,13}
• D ∩ E = { Ø} • A × B = (0,4), (0,5), (0,6),
• (A ∪ C) ∩ D = 0,2,4,6} (1,4), (1,5), (1,6),
• (A ∩ C) ∪ D = 0,2,4,6,12} (2,4), (2,5), (2,6),
• A∖B = 0,1,2,3} (3,4), (3,5), (3,6),
• A∖C = 0,1,2,3,4,5} (4,4), (4,5), (4,6),
• (Definitivat, 2017)

• 4. Într-o clasă sunt 25 de elevi. Aceştia participă la două activităţi: şah şi baschet.
Ştiind că:
• a. 12 elevi participă la şah, 18 elevi participă la baschet.
Câţi elevi participă atât la şah cât şi la baschet?

• b. 5 elevi participă la ambele activităţi, 7 elevi participă doar la şah, aflaţi câţi
elevi participă la baschet.

• REZOLVARE
• a) (12+18)-25 = 30-25 = 5 elevi participa la ambele activitati ;
• b) 25-7 = 18 elevi participa la baschet ;