Mulțimi și elemente de logică matematică

Cuprins


 Mulțimea numerelor reale
 Metoda inducției matematice

Mulțimea numerelor reale

Operaţ ii algebrice cu numere reale

Definiție: Adunarea numerelor reale

Fie numerele reale Operația de adunare pe asociază perechii de numere

reale un unic număr real, notat cu și numit suma lui cu .

Proprietățile adunării numerelor reale

a. (asociativitatea)

b. (comutativitatea)

c. (elementul neutru este )

d. (orice număr real are un opus)

Definiție: Înmulțirea numerelor reale

Fie numerele reale . Operația de înmulțire pe asociază perechii de numere

reale un unic număr real, notat cu „ ” sau „ ”,
numit produsul (sau înmulțirea) numărului cu .

Proprietățile înmulțirii numerelor reale

a. (asociativitatea)

b. (comutativitatea)

c. (elementul neutru este )

d. (orice număr real nenul are un opus)

Ordonarea numerelor reale

Definiție: Numere pozitive și numere negative

Numerele pozitive sunt numerele aflate la dreapta originii , notate

Numerele negative sunt numerele aflate la stânga originii , notate

Definiția: Relația de ordine

Scriem „ ”, și spunem că numărul real este mai mic sau egal cu numărul real
, dacă sau .

Această relație mai poartă numele de relație de ordine pe mulțimea numerelor reale.

Proprietățile relației :

a. , (reflexivitate)

b. , , (antisimetrie)

c. , , (tranzitivitate)

Proprietăți de compatibilitate între relația de ordine și operațiile algebrice:

a.

b. , ,

Modulul unui număr real

Definiție: Modulul unui număr real

Valoarea absolută sau modulul unui număr real este distanța măsurată pe axa
numerelor reale, dintre reprezentarea numărului și origine.

Proprietățile modulului
 a.

b.

c.

d. (inegalitatea triunghiului)

e.

f.

g.

h.

i.

j. (pozitivitatea)

k.

l.

Aproximări prin lipsă și adaos

Defniție: Aproximarea numerelor reale

i. proximarea prin lipsă până la zeci (respectiv sute, mii etc.) a unui număr real este cel mai
mare număr format din zeci (respectiv sute, mii etc.), mai mic sau egal cu numărul dat.
ii. Aproximarea prin adaos până la zeci (respectiv sute, mii etc.) a unui număr real este cel
mai mic număr natural, format din zeci (respectiv sute, mii etc.) mare mare sau egal cu
numărul dat.
iii. Rotunjirea până la zeci (sute, mii etc.) a unui număr real este aproximarea, prin lipsă sau
adaos, cea mai apropiată de numărul dat.

Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real

Definiție: Partea întreagă

Fie Cel mai mare număr întreg mai mic sau egal cu numărul
, notat cu se numește partea întreagă a numărului .

Altfel spus, dacă , cu proprietatea partea întreagă a

numărului este

Proprietățile părții întregi a unui număr real

a. ,

b.
c. ,
d. ,

Definiție: Partea fracționară

Fie Vom nota cu diferența dintre numărul real și partea sa întreagă, adică .

Numărul se numește partea fracționară a numărului .

Așadar, partea fracționară a numărului real este egală cu

Proprietăți ale părții fracționare a unui număr real

a.
b.
c.

Intervale de numere reale

Intervale mărginite

Fie două numere reale și astfel încât .

a. Intervalul închis (cu extremitățile și ): ;

b. Intervalul deschis (cu extremitățile și ): ;
 c. Intervalele semideschise (cu extremitățile și
): sau .

Intervale nemărginite

Fie un număr real.

a. Interval închis la stânga și nemărginit la dreapta: ;

b. Interval deschis la stânga și nemărginit la dreapta: ;
c. Interval nemărginit la stânga și închis la dreapta: ;
d. Interval nemărginit la stânga și deschis la dreapta: .

Metoda inducției matematice

Propoziția , care depinde de numărul natural , este adevărată pentru orice natural, dacă
sunt verificate următoarele condiţii:

I. - adevărată;

II. Dacă este o propoziție adevărată, rezultă că este adevărată.

Funcții
Cuprins

 Funcții definite pe mulțimea numerelor naturale (ş ir)

 Funcţ ii; lecturi grafice
 Funcţ ia de gradul I
 Funcţ ia de gradul al II-lea
 Definiții
 Studiul monotoniei funcției de gradul al II-lea
 Punctul de extrem al graficului unei funcții de gradul al II-lea
 Semnul funcției de gradul al II-lea

Funcții definite pe mulțimea numerelor naturale (şir)

Modalități de a defini un șir

Un șir de numere este dat sub forma , unde sunt termeni ai șirului, iar
indicii reprezintă poziția pe care aceștia o ocupă în șir.

Putem defini un șir astfel:

A. Descrirea elementelor mulțimii de termeni - enumerăm primii termeni ai șirului de

numere reale.
B. Cu ajutorul unei formule - se dă o formulă de legătură între termenii șirului și indicii
acestora.
C. Printr-o relație de recurență - se dă primul termen al șirului sau se dau primii termeni ai
șirului, iar apoi se scrie o relație între termenii șirului de numere reale.

Definiție: Șir mărginit superior și inferior/ șir nemărginit superior și inferior

Șirul de numere reale este:

 mărginit superior (majorat) dacă există astfel încât ;

 mărginit inferior (minorat) dacă există astfel încât ;

 nemărginit superior dacă pentru orice găsim astfel încât ;

 nemărginit inferior dacă pentru orice găsim astfel încât

.

Definiție: Monotonia unui șir

Șirul de numere reale este:

 monoton crescător dacă ;

 monoton descrescător dacă ;

 monoton dacă este monoton crescător sau monoton descrescător;

 monoton strict crescător sau strict crescător dacă ;

 monoton strict descrescător sau strict descrescător dacă ;

  strict monoton dacă este strict crescător sau strict descrescător.

Cum determinăm monotonia unui șir:

A. Folosim definiția;
B. Comparăm cu diferența ;

 - monoton crescător;

 - monoton descrescător;

 - strict crescător;

 - strict descrescător.

C. Comparăm cu raportul , pentru .

 - monoton crescător;

 - monoton descrescător;

 - strict crescător;

 - strict crescător.

Progresii aritmetice

Definiție: Progresie aritmetică

Fie şirul Se numește progresie aritmetică acel şir pentru care fiecare termen al său,
începând cu cel de-al doilea, se obține din precedentul său prin adăugarea (adunarea) aceluiaş
număr, notat cu .

Numărul se numește rația progresiei aritmetice.

Notație:
Proprietățile progresiilor aritmetice

Monotonia progresiei aritmetice

Progresia aritmetică este un şir:

a. Strict crescător, dacă raţia este strict mai mare decât ;

b. Strict descrescător, dacă raţia este strict mai mică decât .

Termenul general al unei progresii aritmetice

Dacă şirul este o progresie aritmetică, având primul termen şi rația ,

atunci termenul general este definit prin formula:

Condiția ca trei numere consecutive să fie într-o progresie aritmetică

Şirul este o progresie aritmetică dacă şi numai dacă echivalent

cu pentru orice adică este media aritmetică a termenilor

vecini.

Suma numerelor extreme

Fie progresia aritmetică

Atunci suma a oricare două numere egal depărtate de numerele extreme este egală cu suma
numerelor extreme, adică:

pentru orice

Suma primilor termeni ai unei progresii aritmetice

Dacă este o progresie aritmetică, atunci suma primilor termeni se calculează astfel:

Progresii geometrice
Definiție: Progresie geometrică

Se numește progresie geometrică, șirul , cu primul termen unde fiecare termen

al său, începând cu cel de-al doilea, se obține prin înmulțirea cu același termen , unde se
numește rația progresiei geometrice.

Notație:

Proprietățile progresiilor geometrice

Monotonia progresiei geometrice

Fie o progresie geometrică de raţie Dacă:

a. , - strict crescătoare;

b. , este strict descrescătoare;

c. , este strict descrescătoare;

d. , este strict crescătoare.

Formula termenului general

Termenului general al unei progresii geometrice cu rația are următoarea

formă:

Condiția ca trei numere să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice

Şirul cu termeni nenuli este o progresie geometrică dacă și numai dacă, începând cu cel
de-al doilea termen al său, acesta se poate scrie în funcţie de termenii vecini astfel:

Produsul numerelor extreme

Dacă numerele sunt într-o progresie geometrică, atunci produsul
oricăror două numere egal depărtate de numerele extreme este egal cu produsul
numerelor extreme adică:

Suma primilor termeni ai unei progresii geometrice

Fie șirul o progresie geometrică de rație .

Atunci au loc următoarele două relații pentru suma a termeni:

i. dacă rația .

ii. dacă

Funcţ ii; lecturi grafice

Reper cartezian

Definiție: (Reper cartezian în plan)

Reperul cartezian ortogonal în plan este un sistem de două drepte ortogonale care au aceeași
origine, notată cu .

Axa se numește axa absciselor, cu reprezentând versorul (vectorul unitate) pe această

axă, iar axa este axa ordonatelor, cu versorul .

Notație: .

Produsul cartezian a două mulțimi și :

Fie . Cele patru cadrane ale sistemului sunt:

 : ;
 : ;
  : ;
 : .

Funcția

Definiție: Funcție

Tripletul se numește funcție definită pe mulțimea cu valori în mulțimea , dacă ,

respectiv sunt două mulțimi nevide și este o corespondență prin care fiecărui element

din îi corespunde un singur element din ( ).

Notație: sau .

Elemente:

 - domeniul de definiție al funcției

 - codomeniul (mulțimea în care funcția ia valori)
 - imaginea lui prin funcția
 - preimaginea lui .

Definiție: Graficul unei funcții

Se numește graficul funcției , notat cu , submulțimea produsului

cartezian

Moduri de a defini o funcție

 simetric: pentru fiecare element din domeniu care este imaginea sa

 analitic: printr-o expresie sau o formulă generală, în care se dau valori toate elementele
din domeniu pentru a obține toate valorile funcției

Definiție: Funcții egale

Fie funcțiile și

Spunem că funcțiile sunt egale, dacă au același domeniu , același

codomeniu și oricare ar fi

Notație: .
Definiție: Funcție mărginită

Funcția se numește mărginită, dacă există , astfel încât

Definiție: Funcția pară

Fie o mulțime nevidă și funcția . Funcția este pară,

dacă oricare ar fi

Definiție: Funcția impară

Funcția , cu mulțime simetrică, se numește impară,

dacă oricare ar fi

Definiție: Funcție periodică

Funcția se numește periodică dacă există (adică este un număr strict

pozitiv), astfel încât să avem următoarea egalitate:

oricare ar fi

Termenul se numește perioadă.

Definiție: Perioada principală

Cel mai mic număr pozitiv , care verifică relația definiției anterioare se numește perioada
principală a funcției

Notăm:

Definiție: Monotonia unei funcții

Fie funcția Atunci funcția este:

i. crescătoare:

ii. strict crescătoare:

iii. descrescătoare:
 iv. strict descrescătoare:
v. monotonă: este crescătoare sau descrescătoare;
vi. strict monotonă: este strict crescătoare sau strict descrescătoare.

Definiție: Compunerea a două funcții

Fie funcțiile și Funcția se numește compusa

funcțiilor și , dacă pentru orice

Notație: („ compus cu ”)

Definiție: Funcție injectivă

Funcția se numește injectivă (injecție) dacă, oricare ar fi

punctele cu ne rezultă că , adică la elemente diferite le
corespund imagini diferite.

Propoziție: Criteriul grafic

O funcție este injectivă dacă orice paralelă la axa intersectează graficul funcției cel mult o
dată.

Proproziție: Relația dintre monotonie și injectivitate

Dacă funcția este strict monotonă pe intervalul , atunci este o funcție injectivă.

Definiție: Funcție surjectivă

Funcția se numește surjectivă dacă, oricare ar fi , există astfel

încât .

Definiție: Funcție bijectivă

O funcție se numește bijectivă dacă este simultan injectivă și surjectivă.

Definiție: Funcție inversabilă

Fie funcția . Spunem că funcția este inversabilă, dacă
există astfel încât:

 ;
 .

- inversa funcției

Funcţ ia de gradul I
Definiții

Definiție: Funcția de gradul I

Funcția de tipul , , unde se numește funcție afină.

Dacă , funcția se va numi funcția de gradul întâi cu coeficienții și ,

unde este termenul de gradul întâi, iar este termenul liber .

Dacă, pe lângă , avem , atunci funcția devine și ea se va numi funcție

liniară, iar atunci când , funcția devine și se numește funcție constantă.

Definiție: Ecuația de gradul I

Ecuația de tipul se numește ecuație de gradul întâi sau ecuația asociată funcției
de gradul întâi.

Avem următoarele cazuri:

a.

b. ,

c.

Reprezentarea grafică a funcției de gradul I

Graficul unei funcții de gradul întâi este o dreaptă, având ecuația , .

Alegem două valori distincte , și calculăm și . Reprezentăm

punctele într-un reper cartezian , iar apoi trasăm dreapta determinată de ele.

Cazuri particulare:

 Atunci când și , va reprezenta ecuația dreptei paralele cu .

 Atunci când toate punctele din plan au aceeași abscisă, ecuația reprezintă ecuația
dreptei paralele cu .
 Când și , ecuația reprezintă ecuația primei bisectoare.
 Când și , ecuația reprezintă ecuația celei de a doua bisectoare.

Studiul monotoniei în funcție de coeficientul a

Fie funcția , , cu , .

Cazul I:

- strict crescătoare

Cazul II:

- strict descrescătoare

Semnul funcției de gradul I

Funcția are soluția ecuației atașate pe .

Poziția relativă a două drepte

Fie dreptele și . Acestea sunt:

 identice : ;
  paralele : ;

 concurente :

Inecuații și sisteme de inecuații de gradul I

Definiție: Inecuație de gradul I

O inecuație de forma , cu și , se numește inecuație de

gradul întâi cu o necunoscută.

Două sau mai multe inecuații de gradul întâi formează un sistem de inecuații de ordinul întâi a
cărui soluție va fi intersecția soluțiilor particulare a fiecărei inecuații din sistem.

Funcţ ia de gradul al II-lea

Definiții
Definiție: Funcția de gradul al II-lea

Se numește funcție de gradul al doilea funcția , ,

cu .

Definiție: Ecuația de gradul al II-lea

Numim ecuație de gradul al doilea ecuația de forma ( adică ).

Pentru a rezolva ecuația , trebuie să determinăm rădăcinile ecuației de gradul al

doilea .

Calculăm discriminantului ecuației (delta) :

1.

2.

3. .
Graficul funcției de gradul al-II lea este o parabolă.

Studiul monotoniei funcției de gradul al II-lea

Fie funcția , , cu .

Pentru , parabola este convexă:

Pe intervalul funcția descrește, iar pe intervalul funcția este

crescătoare.

Valorile funcției descresc de la la , după care cresc spre .

Pentru , parabola este concavă:

Funcția este crescătoare pe intervalul , iar pe intervalul funcția

descrește.

Valorile funcției cresc de la la , după care descresc spre .

Punctul de extrem al graficului unei funcții de gradul al II-

lea
Fie funcția , , cu . Dacă:
  , funcția are în punctul valoarea minimă
; punctul se numește punct de minim al funcției ;

 pentru , funcția atinge valoarea maximă în

punctul ; punctul se numește punct de maxim al funcției .

Semnul funcției de gradul al II-lea

Fie , , cu .

Poziții relative ale parabolelor

Poziția unei parabole față de axa este:

 dacă , parabola intersectează axa în două puncte distincte ale căror abscise
sunt rădăcinile ecuației , iar ordonatele sunt ;
  dacă , parabola nu intersectează axa în nici un punct. Totuși, dacă ,
graficul se află deasupra axei , iar pentru , graficul se situează sub axa ;

 dacă , parabola intersectează axa într-un singur punct, a cărui abscisă este
rădăcina reală dublă a ecuației , iar ordonată este .

Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă

Fie dreapta și , , cu o
funcție de gradul al II-lea.

Se formează sistemul de mai jos, care se rezolvă:

Se obține ecuația .

 Dacă , ecuația are două soluții reale distincte,

deci dreapta intersectează parabola în două
puncte distincte. ( )

 Dacă , ecuația nu are nici o rădăcină reală, deci dreapta nu intersectează parabola
în nici un punct. ( )

 Dacă , ecuația are o singură rădăcină (sau două rădăcini reale egale), deci dreapta
intersectează parabola într-un singur punct, adică este tangentă parabolei. (
)

Poziția relativă a două parabole

Fie
funcțiile cu și
, cu .

Sistemul are următoarea formă:

Se obține ecuația .
  Dacă , cu , ecuația are două soluții reale distincte, deci cele două parabole
se intersectează în două puncte distincte.

 Dacă , cu , ecuația nu are nici o rădăcină reală, deci cele două parabole
nu se intersectează în nici un punct.

 Dacă , , ecuația are o singură rădăcină (sau două rădăcini reale egale),
deci cele două parabole se intersectează într-un singur punct.

Sisteme simetrice

Fie ecuația de gradul al II-lea , cu și și rădăcinile

ecuației.

Relațiile lui Viète de gradul al doilea sunt :

Se mai poate nota și .

Putem avea următoarele situații:

Definiție: Sistem simetric

Un sistem simetric în necunoscutele și are forma:

cu .
Vectori în plan și calcul vectorial în
geometria plană
Cuprins

 Vectori în plan
 Coliniaritate, concurenţ ă, paralelism - calcul vectorial î n geometria plană

Vectori în plan
1. Vectori. Definiții

Definiție: Segment orientat

O pereche ordonată de puncte, notată , o vom numi vector legat sau segment
orientat dacă avem precizat și sensul de parcurgere.

Notație: .

 - punctul de aplicație (originea)

 - vârful (extremitatea)

Definiție: Vectori echipotenți

Vectorii legați și sunt echipolenți dacă au același sens, același modul și aceeași
direcție.

Notație: .

Proprietăți ale relației de echipotență

 reflexivitate: ;

 simetrie: ;

 tranzitivitate: .
Definiție: Vector liber

Un vector liber este mulțimea segmentelor orientate care au aceeași direcție, același sens și
același modul.

Definiție: Vectori coliniari

Doi vectori care au aceeași direcție se numesc vectori coliniari.

În caz contrar, aceștia sunt vectori necoliniari.

2. Operații cu vectori

Adunarea a doi vectori după regula triunghiului

Vom aduna doi vectori consecutivi (adică vârful primului vector coincide cu originea celui de-al
doilea vector).

Din figură rezultă că suma vectorilor și este vectorul sumă, care este vectorul ,
vector care are originea primului vector și vârful celui de-al doilea vector.

Adunarea a doi vectori după regula paralelogramului

Avem doi vectori și cu aceeași origine , pe care dorim să îi adunăm.

Vectorul sumă este vectorul , acesta reprezentând diagonala paralelogramului , în

care vectorii care trebuie adunați, , respectiv , reprezintă două laturi consecutive.

Proprietăţ i ale operaţ iei de adunare

Fie vectorii . Proprietățile operației de adunare a vectorilor este:

a. Asociativitatea: ;

b. Comutativitatea: ;

c. Element neutru este vectorul nul : ;

 d. Element simetric (opus) al vectorului este vectorul
: .

Înmulțirea cu scalari a vectorilor

Produsul vectorului cu numărul este un vector, notat , care își schimbă sensul astfel:

Proprietăți ale înmulțirii unui vector cu un scalar

a. Distributivitatea înmulțirii față de adunare: ,

, ;

b. Distributivitatea adunării față de înmulțire: ,

, ;

c. Asociativitatea: , , ;

d. Elementul neutru al înmulțirii este vectorul unitate .

3. Condiția de coliniaritate

Definiție: Coliniaritatea punctelor

Punctele sunt coliniare, dacă există un număr real , astfel încât să fie îndeplinită
relația:

Descompunerea unui vector după doi vectori necoliniari și nenului

Pentru a descompune un vector din plan după doi vectori necoliniari și ,

determinăm coeficienții , respectiv din suma , unde:
  - expresia analitică a vectorului ;

 , - coordonatele vectorului.

Coliniaritate, concurenţ ă, paralelism - calcul vectorial în

geometria plană
1. Vectori de poziție

Definiție: Vector de poziție al unui punct dat

Fie punctul un punct fixat în plan. Dacă considerăm un

alt punct din plan, atunci vectorul se va numi vector legat sau vectorul de poziție al
punctului .

Notație: .

Reprezentare grafică:

Vectorul de poziţ ie al punctului care î mparte un segment î ntr-un raport dat

Dacă este un triunghi, iar pe latura fixăm punctul astfel încât ,

atunci:

Avem următoarea reprezentare:

2. Teorema lui Thales

Teoremă: Thales
Fie triunghiul , , . Atunci dreapta este paralelă cu dreapta dacă și numai
dacă are loc relația:

3. Vectorul de poziţ ie al centrului de greutate al unui triunghi

Propoziție: Centrul de greutate al unui sistem

Fie punctele din plan , , , , , cu . Atunci centrul de greutate al acestui sistem

de puncte este un punct , cu proprietatea că:

Vectorul de poziție al centrului de greutate este media aritmetică a vectorilor de poziție a

punctelor , , , , , cu :

Concurența medianelor unui triunghi

Fie triunghiul , unde este mijlocul segmentului , este mijlocul

segmentului , iar este mijlocul segmentului .

reprezintă centul de greutate:

Perechile de vectori și ; și , respectiv și sunt coliniari, deci

tripletele de puncte , , ; , , , respectiv , , sunt coliniare.

4. Teorema bisectoarei
Teoremă: Teorema bisectoarei

Fie triunghiul , unde , cu , este bisectoarea interioară a

unghiului . Avem relația:

Forma vectorială a teoremei bisectoarei este:

Dacă este un punct fixat, atunci vectorul de poziție al punctului se exprimă astfel:

5. Vectorul de poziţ ie al centrului cercului înscris într-un triunghi

Fie triunghiul . Dacă este centrul cercului înscris în triunghi, adică este punctul de
concurență al bisectoarelor, are loc relația:

6. Ortocentrul unui triunghi

Fie triunghiul și punctul de intersecție al mediatoarelor, adică centrul cercului

circumscris, iar va fi punctrul de intersecție al înălțimilor, adică ortocentrul
triunghiului. Atunci are loc egalitatea:

.
 7. Relația lui Sylvester

Teoremă: Relația lui Sylvester

Fie triunghiul . Notăm cu punctul de intersecție al mediatoarelor, adică centrul

cercului circumscris și cu punctrul de intersecție al înălțimilor, adică ortocentrul triunghiului.

Vectorul de poziție al ortocentrului în funcție de vectorii de poziție ai punctelor , , , cu

punctul fix este:

Dacă este punct fix sau pol, atunci:

Concurența î nălțimilor într-un triunghi

Înălțimile într-un triunghi oarecare dat sunt concurente.

8. Teorema lui Menelaus

Teoremă: Menelaus

Fie un triunghi . Dreapta este transversală și intersectează toate laturile triunghiului sau
prelungirile lor în punctele , , :

Atunci are loc egalitatea:

9. Teorema lui Ceva

Teoremă: Ceva

Fie un triunghi, iar , , respecitv sunt trei puncte luate pe cele trei laturi ale
triunghiului . Dacă segmentele , , respectiv sunt concurente, rezultă
că:
 .

Elemente de trigonometrie
Cuprins


 Elemente de trigonometrie
 Cercul trigonometric
 Definirea funcțiilor trigonometrice
 Formule de reducere la primul cadran
 Formule trigonometrice
 Aplicaţ ii ale trigonometriei
 Produsul scalar a doi vectori
 Teorema cosinusului
 Condiții de perpendicularitate
 Teorema sinusurilor
 Calculul lungimilor unor segmente importante din triunghi
 Calculul razei cercului înscris și a cercului circumscris în triunghi
 Calculul ariilor

Elemente de trigonometrie
1. Cercul trigonometric
Definiție: Cercul trigonometric

Cercul trigonometric este cercul care are centrul în originea reperului cartezian și raza o
unitate.

Notație: sau .

 - axa cosinus
 - axa sinus
 lungimea cercului -

Fie un unghi din intervalul . Atunci lui îi corespunde un punct situat pe cerc.

În funcție de poziția acestui pe cerc, avem următoarele cazuri:

  ;

 ;

 ;

 .

2. Definirea funcțiilor trigonometrice

Funcția sinus

Fie funcția , .

Valoarea funcției sinus în câteva unghiuri importante:

Graficul funcției sinus pe este:

Funcția cosinus

Fie funcția , .

În tabelul următor sunt câteva valori ale cosinusului calculate în unghiuri importante:

Graficul funcției cosinus pe axa numerelor reale este:

Funcția tangentă

Fie funcția , .

Graficul acestei funcții este:

În tabelul următor sunt valori ale tangentei pentru câteva unghiuri importante:

Pentru funcția tangentă, graficul pe axa numerelor reale este:

Funcția cotangentă

Fie funcția , .

Graficul:

În tabelul următor sunt câteva valori de unghiuri importante pentru funcția cotangentă:

Graficul cotangentei pe este redat în imaginea următoare:

3. Formule de reducere la primul cadran

Trecerea din cadranul II în cadranul I
FIe și .

este simetricul lui față de axa :

Trecerea din cadranul III în cadranul I

Fie și .

este simetricul lui față de originea reperului cartezian.

Atunci .

Trecerea din cadranul IV în cadranul I

Dacă și .
 este simetricul lui față de axa , unde:

4. Formule trigonometrice
Formule pentru suma și diferența a două unghiuri

A. ;

B. ;

C. ;

D. ;

E. ;

F. ;

G. ;

H. .

Formule pentru argumentul dublu

A. ;
 B. Pentru avem trei formule:

C. ;

D. .

Formule pentru jumătate de argument

A.

B.

C.

Formule pentru transformarea produselor în sume

A. ;

B. ;

C. ;

D. .

Formule pentru transformarea sumelor în produse

A. ;
 B. ;

C. ;

D. ;

E. ;

F. ;

G. ;

H. .

Aplicaţ ii ale trigonometriei

1. Produsul scalar a doi vectori
Definiție: Produs scalar

Fie doi vectori liberi care formează unghiul orientat , unghi a cărui măsură o notăm
cu .

Numărul se numește produsul scalar al vectorilor și și este egal cu produsul dintre

modulul vectorului , modulul vectorului și cosinusul unghiului dintre cei doi vectori.

Proprietățile produsului scalar a doi vectori

a.

b. (comutativitate)
 c.

d. Semul produsului scalar depinde de semnul funcției cosinus astfel:

 Dacă , atunci ;

 Dacă , atunci .

e. Distributivitatea atât față de adunarea și scăderea vectorilor:

f. Scoaterea factorului comun din sume sau diferențe de vectori:

g.

h. Relații importante:
o Inegalitatea lui Schwartz:
o Inegalitatea triunghiului:

2. Teorema cosinusului
Teoremă: Teorema cosinusului

Fie un triunghi oarecare. Au loc următoarele egalități:

 3. Condiții de perpendicularitate
Fie

doi vectori nenuli.

Vectorii sunt perpendiculari dacă și numai dacă .

4. Teorema sinusurilor
Teoremă: Teorema sinusurilor

Într-un triunghi oarecare , raportul dintre o latură și sinusul unghiului opus ei este constant
și egal cu diametrul cercului circumscris triunghiului.

5. Calculul lungimilor unor segmente importante din

triunghi
Definiție: Mediana într-un triunghi

Într-un triunghiu oarecare, mediana reprezintă segmentul care unește unul dintre vârfurile
triunghiului cu mijlocul laturii opuse.

Notăm cu medianele corespunzătoare unghiurilor , , respectiv ale

triunghiului .

Atunci:
Defniție: Bisectoarea unui unghi

Bisectoarea unui unghi este semidreapta care are originea în vârful unghiului și îl împarte pe
acesta în două unghiuri de măsuri egale.

Notăm:

Lungimile bisectoarelor în triunghi:

unde (semiperimetrul triunghiului).

6. Calculul razei cercului înscris și a cercului circumscris

în triunghi
Definiție: (Cercul înscris într-un triunghi)

Cercul înscris într-un triunghi este cercul care are originea în punctul de intersecție al
bisectoarelor.

Definiție: Cercul circumscris unui triunghi

Cercul circumscris unui triunghi este cercul care are originea în punctul de intersecție al
mediatoarelor.

i. Triunghiul ascuțitunghic

ii. Triunghiul dreptunghic

iii. Triunghiul obtuzunghic

Raza cercului circumscris, notată cu o putem afla, după cum am văzut și în teorema sinusului,
din relația:

Raza cercului înscris, notată , este egală cu raportul dintre arie și semiperimetru.

7. Calculul ariilor
Fie triunghiul , unde sunt picioarele perpendicularelor duse din pe ,
din pe , respectiv din pe .
Notații:

Aria triunghiului este .

În continuare, dorim să exprimăm lungimea înălțimii cu ajutorului funcției sinus astfel:

În triunghiul dreptunghic , avem:

Înlocuim și obținem:

Analog, se obțin și celelalte formule:

Formula lui Heron :

unde este semiperimetrul tringhiului, adică: