Ion Anton este un scriitor de la Chișinău, care face parte, conform
aprecierilor formulate de academicianul Mihai Cimpoi, din generația "ochiului al treilea", generație care a reabilitat în literatura basarabeană valoarea esteticului. Ion Anton s-a născut în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton (născută Donică). În 1958 este înscris elev la Școala de opt ani din satul natal, pe care o absolvă în anul 1966. Își continuă studiile la Școala medie nr.1 din or.Strășeni (actualmente Liceul Teoretic „Ion Vatamanu”), dar examenele de absolvire le susține, în 1969, la Școala medie a sanatoriului pentru copii și adolescenți „Dubăsari” din s. Carantin ( azi Dzerjinskoe), r-nul Dubăsari, unde s-a tratat de o afecțiune pulmonară. Între anii 1969-1972 a muncit ca strungar la Uzina „Electrotocipribor” (actualmente „Introscop”) din Chișinău. În această perioadă publică versuri în ziarul „Tinerimea Moldovei” și frecventează cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă aceeași publicație periodică (conducătorul cenaclului- poetul Liviu Damian).
A absolvit cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a
Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar „Mihai Eminescu”, având, în legătură cu această activitate, câteva „altercații ideologice” cu secția nr.1- KGB. Între anii 1977–1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef Victor Teleucă, organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994 este numit redactor-șef al aceleiași reviste.