Astazi este 23 ian si este o zi placuta de vara.

mara are pere

Ana are mere

Prosop mare galben haina verde bluza neagra cu patratele

Dulap mare si grandios

Creutzfeldt–Jacob.[4] Aceeași persoană poate suferi de mai multe tipuri de demență.[1] O mică
parte dintre cazuri se întâmplă în cadrul aceleiași familii.[5] în DSM-5, demența a fost
clasificată ca boală neurocognitivă cu diferite grade de severitate.[6] Diagnosticul se bazează,
de obicei, pe istoricul bolii, pe testarea cognitivă prin imagistică medicală și pe analize
sangvine utilizate pentru a exclude alte posibile cauze.[7] Examinarea minimă a stării mentale
este un test cognitiv utilizat frecvent.[2] Eforturi pentru a preveni demența includ încercarea
de a reduce factorii de risc precum tensiunea arterială mare, fumatul, diabetul și obezitatea.[1]
Nu se recomandă testarea întregii populații prin imagistică medicală pentru depistarea bolii.[8]

Gestionarea
Nu există leac pentru demență.[1] inhibatorii de colinesterază precum donepezil, sunt utilizați
de obicei și pot aduce beneficii în cazurile de boală ușoară până la moderată.[9][10][11] Însă,
beneficiul general poate fi mic.[11][12] Pentru oamenii cu demență și pentru persoanele care îi
îngrijesc, multe măsuri le pot îmbunătăți viața.[1] Intervenția cognitive și comportamentale
poate fi adecvată.[1] E importantă educarea și oferirea sprijin emoțional îngrijitorului.[1]
Programele de exerciții aduc beneficii în ceea ce privește activitățile de zi cu zi și, eventual,
pot îmbunătăți rezultatele.[13] Tratamentul problemelor comportamentale sau a psihozei
cauzată de demența cu antipsihotice este comun, dar nu este, de obicei, recomandat deoarece,
de multe ori, există puține beneficii și un risc mai mare al decesului.[14][15]

Epidemiologie, prognoză și societate

La nivel global, demența afectează 36 de milioane de oameni.[1] Aproximativ 10% dintre
oameni dezvoltă boala într-un anumit punct al vieții lor.[5] Odată cu vârsta, devine mai
comună.[16] Aproximativ 3% dintre oamenii cu vârste între 65–74 de ani prezintă demență,
19% între vârstele de 75 și 84 de ani și aproximativ jumătate din cei peste 85 de ani.[17] În
2013, demența a dus la 1,7 milioane de decese, de la 0,8 milioane în 1990.[18] Deoarece
oamenii trăiesc mai mult, demența devine mai frecventă la populație per total.[16] Însă, pentru
persoanele de o anumită vârstă, devine mai puțin frecventă, cel puțin în lumile dezvoltate,
datorită scăderii factorilor de risc.[16] Este una dintre cele mai comune cauze de dizabilitate în
cazul persoanele vârstnice.[2] Se crede că duce la costuri economice de 604 miliarde USD în
fiecare an.[1] Oamenii care suferă de demență sunt adeseori imobilizați chimic sau fizic mai
mult decât este necesar,