Sunteți pe pagina 1din 9

Grigore Vieru (n.

14 februarie 1935, satul Pererta, fostul jude Hotin, Romnia, azi Republica
Moldova - d. 18 ianuarie 2009, Chiinu) a fost un poet romn originar din Romnia, care a
locuit n Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc, ulterior Republica Moldova. Grigore
Vieru s-a nscut ntr-o familia de plugari romni a lui Pavel i Eudochia Vieru.
A absolvit coala de apte clase din satul natal n anul 1950, dup care a urmat coala medie din
orelul Lipcani, pe care o termin in 1953.
A debutat editorial n 1957, student fiind, cu o plachet de versuri pentru copii, "Alarma",
apreciat de criticii literari. n 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creang" din
Chiinu, Facultatea de Filologie i Istorie. n acelai an, i-a aprut a doua culegere de versuri
pentru copii, "Muzicue", i s-a angajat ca redactor la revista pentru copii Scnteia Leninist.
n 1960 se cstorete cu Raisa, profesoar de romn i latin, mpreun avnd doi copii: VieruTeodor i fiul mai mic - Clin.
A fost redactor la revista Nistru, publicaie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. ntre
1960 i 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldoveneasc, unde i-au aprut i dou
plachete de versuri pentru copii: "Ft-Frumos i Curcubeul" i "Bun ziua, fulgilor!". n 1964,
public n revista Nistru poemul "Legmnt", dedicat poetului Mihai Eminescu.
n 1965, i apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vrstele", pentru care i se acord
Premiul Republican al Comsomolului n domeniul literaturii pentru copii i tineret. Mai trziu,
revista Nistru public poemul "Brbaii Moldovei", cu o dedicaie pentru "naionalistul" Nicolae
Testimieanu. ntregul tiraj este oprit, iar dedicaia este scoas.
n 1968 are loc o cotitur logic n destinul poetului, consemnat de volumul de versuri lirice
"Numele tu", cu o prefa de Ion Dru. Cartea este apreciat de critica literar drept cea mai
original apariie poetic. Chiar n anul apariiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile
universitare de literatur naional contemporan. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor
Arghezi", "Lucian Blaga", "Brncui", iar alte dou sunt nchinate lui Nicolae Labi i Marin
Sorescu. Asemenea dedicaii apar pentru prima oar n lirica basarabean postbelic.
n 1969, el public "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraii de Igor Vieru, o carte
mult ndrgit de precolari, care a devenit "obligatorie" n orice grdini de copii.
Un an mai trziu, editura Lumina public "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore
Vieru i pictorul Igor Vieru. S-a dat o lupt aprig de civa ani pentru apariia lui, lupt n care sau angajat i nvtorii basarabeni, lucrarea fiind considerat naionalist de ctre autoriti. Tot
n 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai cteva zile dup
apariie, n urma unui denun, volumul este retras din librrii pentru poemul "Curcubeul", n care
s-a gsit "ascuns" tricolorul romnesc.
n 1973, Grigore Vieru trece Prutul n cadrul unei delegaii de scriitori sovietici. Particip la
ntlnirea cu redactorii revistei "Secolul XX".
n 1974, Zaharia Stancu, preedintele Uniunii Scriitorilor din Romnia, i face o invitaie oficial
din partea Uniunii Scriitorilor, creia poetul i d curs. Viziteaz Transilvania, nsoit de poetul
Radu Crneci. n acelai an, apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustraii color de Isai
Crmu.
La sfritul anilor '80, Grigore Vieru se gsete n prima linie a Micrii de Eliberare Naional
din Basarabia, textele sale (inclusiv cntecele pe versurile sale) avnd un mare rol n deteptarea

contiinei naionale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular i se afl
printre organizatorii i conductorii Marii Adunri Naionale din 27 august 1989. Particip activ
la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietic Socialist
Moldoveneasc (R.S.S.M.) n care se voteaz limba romn ca limb oficial i trecerea la grafia
latin.
n 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu,
textele pentru cntece fiind semnate de Grigore Vieru, iar n 1988 i se acord cea mai prestigioas
distincie internaional n domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen.
n 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunnd n jurul su pe cei mai populari interprei
i compozitori de muzic uoar din Basarabia, poetul ntreprinde un turneu n Moldova de peste
Prut.
Un an mai trziu, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Romne, n 1991
devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar n 1992, Academia Romn l
propune pentru premiul Nobel pentru Pace.
n 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Romne.
La mplinirea vrstei de 60 de ani, n 1995, Vieru este srbtorit oficial la Bucureti, Iai i la
Uniunea Scriitorilor din Chiinu. n acelai an, poetul este ales membru al Consiliului de
administraie pentru Societatea Romn de Radiodifuziune. n 1996 este decorat cu Ordinul
Republicii.
n 1997, Editura Litera din Chiinu lanseaz volumul antologic "Acum i n veac", iar 3 ani mai
trziu este decorat cu Medalia guvernamental a Romniei "Eminescu" - 150 de ani de la natere.
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaie, n apropiere de Chiinu. La
48 de ore dup accident, inima lui Grigore Vieru a ncetat s bat, pe fondul unor
politraumatisme multiple i al unei poliinsuficiene a sistemelor i organelor.

Bustul lui Grigore


Vieru, Aleea
Clasicilor, Chiinu
Grigore Vieru a fost nmormntat pe 20 ianuarie 2009 la Chiinu, n cimitirul central din strada
Armean. La nmormntare au asistat cteva zeci de mii de oameni. Chiinul nu mai cunoscuse

funeralii de asemenea proporii de la nmormntarea soilor Doina i Ion Aldea Teodorovici. Ziua
de 20 ianuarie 2009 a fost declarat zi de doliu n Republica Moldova, la ora 10:00 ntreaga
republic innd un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naional Steaua Romniei n grad de
Mare Cruce.
Cteva coli din Republica Moldova, un bulevard din Chiinu i o strad din Iai i Buzu
poart numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile nainte de ziua sa de natere, a
fost instalat bustul poetului n Aleea Clasicilor din Chiinu.
Acesta este Grigore Vieru, poetul, care o via de om servete cu druire poezia. Contemporan cu
noi, el este i un exponent al ideilor dominante n contiina noastr naional pe care le exprim
artistic i le mbogete cu sufletul su. E un poet fructuos, mereu sensibil la freamtul inimii i
la zbuciumul timpului, e poetul epocii noastre.
Un cuvnt despre poetul Grigore Vieru produce emoie, trire fireasc impus dincolo de toate ce
se produc n via, mpreun cu ali creatori ilutri, reprezint o coal poetic, n care poezia este
chiar viaa i sufletul omului.

Grigore Vieru (1935-2009) - biografie, viata,


fapte, informatii, date, cronologie, oameni,
personalitati, staruri
Ionut Vornicu
1935 La 14 februarie, in satul Pererita, de pe malul stang al Prutului, fostul judet Hotin, se naste
Grigore Vieru, in familia de plugari romani a lui Pavel si Eudochia
Vieru (nascuta Didic).
1950 Absolva scoala de 7 clase din satul natal.
1953 Termina scoala medie nr. 2 din oraselul Lipcani.
1957 Debuteaza editorial (fiind student) cu o placheta de versuri pentru
copii, "Alarma", care este apreciata de critica literara drept un inceput
de bun augur.
1958 Absolva Institutul Pedagogic "Ion Creanga" din Chisinau,
Facultatea de Filologie si Istorie. Din cauza lipsurilor materiale a fost
nevoit sa abandoneze periodic cursurile.
Apare a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicute". Se angajeaza ca redactor la revista
copiilor "Scanteia leninista".
1959 La 8 iunie se casatoreste cu Raisa, profesoara de romana si latina, nascuta Nacu. Redactor
la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", organ al Uniunii Scriitorilor.
1960-1963 Redactor la Editura "Cartea Moldoveneasca".
1960 La 16 iunie, se naste primul copil al familiei Grigore Vieru, Teodor.
1961 La Editura "Cartea Moldoveneasca", ii apar doua plachete de versuri pentru copii: "FatFrumos curcubeul" si "Buna ziua, fulgilor!"
1963 Apar doua carti pentru copii: "Multumim pentru pace" (versuri) si "Fagurasi" (versuri,
povestiri si cantece).
1964 Revista "Nistru" publica poemul "Legamant", dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
1965 Prefatat de Ion Druta, apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate varstele", volum
pentru care i se acorda Premiul Republican al Comsomolului in domeniul literaturii pentru copii
si tineret (1967).
La 29 iunie, i se naste cel de-al doilea copil, Calin.
1967 La Editura "Lumina", i se tipareste culegerea pentru copii "Poezii de seama voastra".

1968 Se produce o cotitura logica in destinul poetului, consemnata de volumul de versuri lirice
"Numele tau", cu o prefata de Ion Druta. Cartea este apreciata de critica literara drept cea mai
originala aparitie poetica din ultimii ani. Chiar in anul aparitiei devine obiect de studiu la
cursurile universitare de literatura nationala contemporana. Trei poeme din volum sunt intitulate:
"Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brancusi", iar alte doua sunt inchinate lui Nicolae Labis si
Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oara in lirica basarabeana postbelica.
1969 Tipareste "Duminica cuvintelor", la Editura "Lumina", cu ilustratii de Igor Vieru, o carte
mult indragita de prescolari, care a devenit obligatorie in orice gradinita de copii.
1970 Editura "Lumina" scoate de sub tipar "Abecedarul scolar", ai carui autori sunt Spiridon
Vangheli, Grigore Vieru si pictorul Igor Vieru. S-a dat o lupta apriga de cativa ani de zile pentru
aparitia lui, lupta in care s-a angajat si invatatorimea basarabeana, lucrarea fiind considerata de
catre autoritati nationalista.
Apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai cateva zile dupa aparitie, in
urma unui denunt, este retras din librarii pentru poemul "Curcubeul", in care s-a gasit ascuns
Tricolorul Romanesc.
1971 Apare la Editura "Cartea Moldoveneasca", in colectia "Miorita", placheta "Versuri", cu o
prefata de George Meniuc.
1973 Grigore Vieru trece Prutul in cadrul unei delegatii de scriitori sovietici. Participa la
intalnirea cu redactorii revistei "Secolul XX", Dan Haulica, Stefan Augustin Doinas, Ioaniche
Olteanu, Geo Serban, Tatiana Nicolescu. Viziteaza, la rugamintea sa, manastirile Putna, Voronet,
Sucevita, Dragomirna, Varatec. Se intoarce la Chisinau cu un sac de carti. Mai tarziu poetul
face urmatoarea marturisire: "Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos, eu viata
intreaga am visat sa trec Prutul".
1974 Zaharia Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, ii face o invitatie oficiala din
partea Uniunii Scriitorilor, careia poetul ii da curs.
Viziteaza Transilvania, insotit de poetul Radu Carneci.
Apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustratii color de Isai Carmu.
1975 La Editura "Lumina", apare cartea pentru cei mici "Mama", ilustrata de Igor Vieru.
1976 Scoate la Editura "Lumina", volumul "Un verde ne vede", pentru care i se acorda Premiul
de Stat al Republicii Moldovenesti (1978).
1977 La invitatia Uniunii Scriitorilor din Romania, viziteaza impreuna cu sotia mai multe orase
din Romania: Bucuresti, Constanta, Cluj-Napoca, Iasi.
1978 Prin aparitia la Editura "Junimea" din Iasi a volumului "Steaua de vineri", cu o
binecuvantare de Nichita Stanescu, este rupta gheata tacerii intre scriitorii romani de pe ambele
maluri ale Prutului. Apar "Clopoteii", o culegere de cantece pentru copii, de Iulia Tibulschi pe
versuri de Grigore Vieru.
1980 Copiii de la gradinita se bucura de o noua aparitie, de data aceasta cu un abecedar pentru
prescolari, "Albinuta", ingenios ilustrata de tanarul pictor Lica Sainciuc.

1980 "Fiindca iubesc", o noua culegere de versuri lirice, bine primita de cititori si de critica
literara. "Sa cresti mare", culegere de cantece pentru copii.
1981 Apare la Editura "Albatros" din Bucuresti, in colectia "Cele mai frumoase poezii", o
selectie din lirica poetului, sub numele "Izvorul si clipa", cu o prefata de Marin Sorescu.
1982 Este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al eminentului regizor Ion
Popescu Gopo. Autorul muzicii Eugen Doga, autorul textelor pentru cantece Grigore Vieru.
Moare mama poetului, Eudochia. Inmormantarea se face cu preot, lucru aproape condamnabil in
acele timpuri.
1983 Apare, la Editura "Literatura artistica" din Chisinau, "Taina care ma apara".
Primele accente profund sociale in creatia poetului se fac simtite in poemele: "Un secol grabit",
"Imn globului pamantesc", "Poetul", "Un mut".
1984 Poetul isi aduna cele mai frumoase poezii si cantece, medalioane, secvente publicistice in
volumul "Scrieri alese", prefatat de cel mai de seama critic si istoric literar al Basarabiei, Mihai
Cimpoi. Versurile noi pe care poetul le-a inclus in "Scrieri alese" ("Ascultati, mai copii",
"Floarea soarelui", "Despre fericire") au in majoritatea lor un caracter social. De aici incolo,
artistul, obligat de conditiile social-politice, devine un poet tribun. Intr-un interviu el
marturiseste: "Eu sunt un poet liric, chiar tragic, prapastios. Abia astept ca lucrurile sa se
reaseze, pentru a reveni, la chemarea mea fireasca, la poezia lirica.
Apare un studiu semnat de Mihail Dolgan, "Creatia lui Grigore Vieru in scoala".
1985 Poetul implineste 50 de ani. Doreste cu aceasta ocazie sa faca un spectacol literar-muzical
la Palatul Octombrie (azi Palatul National). Comitetul central al partidului comunist din
Moldova interzice spectacolul.
1987 "Poftim de intrati", o alta culegere de cantece pentru copii, realizata de aproape toti
compozitorii basarabeni care scriu pentru copii. Pentru prima oara Grigore Vieru se lanseaza si
ca autor de melodii pentru copii.
Apare, la Editura "Literatura artistica", cartea de versuri, creionari, interviuri, note "Cel care
sunt".
1988 Apare in saptamanalul "Literatura si arta", primul text poetic postbelic tiparit in Basarabia
cu litere latine; textul ii apartine.
I se acorda cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii:
Diploma de Onoare "Andersen". In acelasi an, apare cartea de versuri "Radacina de foc", la
Editura "Universul" din Bucuresti. Culegerea "Ramule-neamule", cu muzica Iuliei Tibulschi pe
versuri de Grigore Vieru, apare la Editura "Literatura artistica".
1989 Este ales deputat al poporului. Adunand in jurul sau pe cei mai populari interpreti si
compozitori de muzica usoara din Basarabia, poetul intreprinde un turneu in Moldova de peste
Prut. Artistii sunt primiti cu lacrimi in ochi.
1989 Iese de sub tipar culegerea de versuri, cantece, aforisme si publicistica "Cine crede".

Are loc Adunarea generala a Scriitorilor din Moldova, la care participa conducatorii R.S.S.
Moldovenesti, reprezentanti ai c.c. ai p.c. al U.R.S.S.
Sub presiunea scriitorilor este schimbata vechea conducere comunista a Uniunii Scriitorilor.
Discursul lui Grigore Vieru a jucat un rol important in acea istorica actiune.
1990 Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Romane. La Editura "Hyperion",
apare cartea pentru cei mici, "Frumoasa-i limba noastra".
1991 Membru al Comisiei de Stat pentru problemele limbii. La Editura "Orient-Occident" din
Bucuresti, apare volumul "Hristos nu are nici o vina", cu o prefata de Carolina Ilica si o postfata
de Dumitru M. Ion.
1992 Academia Romana il propune pentru Premiul Nobel pentru pace. La "Electrecord",
Bucuresti, apare discul de cantece "Rasai", realizat impreuna cu marii disparuti Doina si Ion
Aldea Teodorovici.
Casa de discuri din Moscova scoate discul "Cantece de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore
Vieru". La "Electrecord" apare discul "Versuri" in lectura autorului. I se confera titlul onorific
Scriitor al poporului din Republica Moldova .
1993 Este ales membru corespondent al Academiei Romane. Apare la Editura "Porto-Franco",
Galati, cartea de versuri "Curatirea fantanii". Selectia si aprecieri critice de V. Paslaru, postfata
de V. Craciun.
1994 La Editura "Scrisul romanesc" din Craiova, apare volumul "Rugaciune pentru mama", cu o
prefata de Tudor Nedelcea.
Apare "Doinatoriu", de Tudor Chiriac, o tulburatoare creatie muzicala, una dintre compozitiile
fundamentale ale muzicii basarabene, in care compozitorul reuseste sa ridice "Doina" la nivel de
oratoriu. Majoritatea versurilor apartin lui Grigore Vieru.
In aprilie, venirea la putere a Partidului Agrarian. Se inlatura Imnul de stat "Desteapta-te,
Romane". Este anuntat un concurs pentru un nou imn. Poetul publica in revista "Literatura si
arta", in cateva numere la rand, urmatoarele: "Dreptatea istorica va blestema poetii si
compozitorii care vor indrazni sa ridice mana asupra Imnului National "Desteapta-te Romane",
cocotan-du-se ei in locul stralucirii si necesitatii lui istorice.
1995 Cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani, este sarbatorit oficial la Bucuresti, Iasi si la
Uniunea Scriitorilor din Chisinau. In acelasi an, poetul este ales membru al Consiliului de
administratie pentru Societatea Romana de Radiodifuziune.
Apar doua studii dedicate poetului: "Poet pe Golgota Basarabiei", semnat de Stelian Gruia,
tiparit de Editura "Eminescu" si "Grigore Vieru omul si poetul", de Fanus Bailesteanu, la Editura
"Iriana", Bucuresti.
Culegeri din lirica si poezia pentru copii a autorului au aparut de-a lungul anilor in Franta, Rusia,
Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Belarus,
Tadjikistan, Azerbaidjan, Cargazstan si in alte tari.
1996 Este decorat cu Odrinul Republicii Moldova. Laureat al mai multor publicatii din
Romania.

1996 In ziua Duminicii mari (Rusaliile), poetul pune o piatra funerara comuna (pentru mama si
pentru el) pe mormantul mamei, cu urmatoarele epitafe daltuite de sculptorul Tudor Cataraga,
intr-o piatra simpla de Cosauti: "Pierzand pe mama, iti ramane Patria, dar nu mai esti copil, iar
pentru sine: Sunt iarba, mai simplu nu pot fi". Sensul epitafului sau poetul l-a explicat in felul
urmator rudelor, elevilor si consatenilor adunati in cimitir: "A fi simplu nu este o treaba usoara. A
fi simplu inseamna sa mori cate putin in fiecare zi, in numele celor multi, pana cand te
preschimbi in iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi ?!".
Se finiseaza un film documentar (scenariu: Dumitru Olarescu, regizor Mircea Chistruga, operator
Andrei Calasnicov) despre viata si activitatea poetului.
Editura "Minerva" din Bucuresti scoate de sub tipar, in una din cele mai prestigioase colectii,
"Biblioteca pentru toti", volumul selectiv de versuri, aforisme si confesiuni sub titlul "Vad si
marturisesc".
2009 Pe 16 ianuarie, poetul a suferit un grav accident de circulatie si a fost internat la Spitalul de
Urgenta din Chisinau. Grigore Vieru s-a aflat intr-o stare critica cu politraumatism, traumatism
cranio-cerebral inchis, contuzie cerebrala, traumatism toracic inchis, contuzia cordului si a
plamanilor si contuzia organelor abdominale, avand sanse minime de supravietuire. Accidentul
rutier a avut loc in noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 ChisinauHinceti
CimisliaBasarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al
Republicii Moldova si director adjunct al Ansamblului de dansuri populare "Joc" din Chisinau,
aflat intr-o stare mai usoara.
A incetat din viata pe data de 18 ianuarie, la exact doua zile dupa accident, in Spitalul de Urgenta
din Chisinau, in urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
Grigore Vieru a fost inmormantat pe 20 ianuarie la Chisinau, in cimitirul central din strada
Armeana. La inmormantare au asistat cateva zeci de mii de oameni, "diviziile lui Grigore Vieru",
cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu intr-un articol. Chisinaul nu mai cunoscuse funeralii
de asemenea proportii de la inmormantarea sotilor Doina si Ion Aldea Teodorovici.
Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarata zi de doliu in Republica Moldova, la ora 10:00 intreaga
republica tinand un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul National "Steaua Romniei" in grad de
Mare Cruce.
Cateva scoli din Republica Moldova, un bulevard din Chisinau si o strada din Iasi poarta numele
lui Grigore Vieru.
2010 Pe 11 februarie, cu trei zile inainte de ziua sa de nastere, a fost instalat bustul poetului in
Aleea Clasicilor.
O strad din Buzau ii poarta numele, Strada Grigore Vieru.