PROIECT DE ACTIVITATE

”EMINESCU – POET
NAȚIONAL”

Centrul de zi ”Micii Inocenți”

Fundația Inocenți
15.01.2020
 Activitate „Eminescu – poet național”
”Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit până acum timpul. Eminescu a fost o
personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă,
memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european şi farmecul limbajului.
Scrisul era viaţa lui: omul cel mai silitor, veşnic citind, meditând, scriind ... poet in toată
puterea cuvântului.” (Titu Maiorescu).
Scopul activitǎții: informarea elevilor despre viața și activitatea poetului Mihai
Eminescu, pentru a promova în rândul lor valorile naţionale.
Obiectivele:
 să cunoască semnificaţia zilei aniversare a lui Eminescu;
 să-și dezvolte interesul pentru lectură;
 sa prezinte aspecte din viața și activitatea lui Mihai Eminescu;
 să recite poezii eminesciene;
 să participe afectiv la activităţi în echipă.
Resursele: a .umane: beneficiarii centrului de zi ”Micii inocenți”, voluntari și
psihopedagog;
b. materiale: informații despre Mihai Eminescu, volume de poezii scrise de Mihai
Eminescu, pixuri, caiete, creioane, test.
Descrierea activităţii:
Psihopedagogul prezintă câteva informații beneficiarilor despre viața și activitatea
poetului Mihai Eminescu. Beneficiarii sunt rugați să citească fiecare câte unn fragment
despre viața lui Mihai Eminescu. Pe urmă sunt împărțiți în grupe și li se oferă cărți cu
poezii. Fiecare grupă primește sarcinile următoare:
 să aleagă o poezie pe care un reprezentant al grupei să o recite;
 fiecare grupă va nota pe caiet trei cuvinte care justifică titlul poeziei alese și un vers
reprezentativ;
 fiecare grupă va realiza în creion o imagine sugestivă pentu poezia recitată.
Rezultate aşteptate:
a. consolidarea cunoștințelor referitoare la Mihai Eminescu;
b. recitări din poeziile lui Mihai Eminescu;
c. înțelegerea unor texte eminesciene.
Modalităţi de evaluare a activităţii:
- recitări de poezii scrise de Mihai Eminescu;
- fotografii;
- postarea activității pe pagina de socializare a fundației;
- aplicarea unui test de 8 întrebări pe baza informațiilor primite.
Ziua Mihai Eminescu.
Astăzi, 15 ianuarie, se împlinesc 170 de ani de la naşterea poetului naţional. Eminescu
a scris de-a lungul vremii o mulţime de poezii care au rămas drept moştenire pentru
românii de pretutindeni care se mândresc cu o asemenea comoră. De-a lungul vieţii s-a
plimbat prin fel de fel de oraşe, iar „Adevărul“ vă spune pas cu pas povestea poetului.

Ziua Mihai Eminescu la BOTOŞANI.

Geniul născut într-o casă din Botoşani acum 165 de ani Pe 15 ianuarie 1850, se năştea
în casele lui Gheorghe Eminovici, căminarul de la Botoşani, căsătorit cu Raluca, fiica
boierului Iuraşcu, Mihail, pruncul ce la maturitate va deveni poate cel mai important
nume al literaturii româneşti. Născut cu moaşe şi mai apoi botezat la biserica Uspenia,
aflată la câţiva paşi de casa căminarului, tânărul Eminovici a fost legat toată viaţa de
Botoaşani şi de amintirea târgul natal. La Botoşani a cunoscut prima dată ubirea, fata
unui gospodar din Ipoteşti, numită Cassandra, la Botoşani a cântat cu lăutarii şi servea
mâncarea lui preferată, la Botoşani a iubit şi jucat teatru în trupa Pascaly şi nu în ultimul
rând a trăit ultimii ani ai bolii şi iubirii cu Veronica Micle, pe străzile târgului şi în grădina
publică din Botoşani. Mihai Eminescu a fost poetul genial, scriitorul măcinat de demonii
creaţiei, cântăreţul cu voce de aur şi pasionatul de meditaţie în locurile natale.

Ziua Mihai Eminescu la BUCUREŞTI.

În anul 1877, după ce a părăsit Iaşul, la îndemnul lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu s-a
mutat în Capitală. Aici, a stat pentru prima dată într-o locuinţă din strada Speranţei. Era
o căsuţă în stil ţărănesc, singură în curte, cu pridvor pe stâlpi de lemn. Casa avea
două camere, în mijloc avea o tindă în capătul căreia se găsea şi o mică bucătărie. Ca
ajutor avea o bătrână care ţinea rânduiala casei. De mâncat, mânca la birtul economat
a lui Duro, din Strada Academiei, colţ cu strada Doamnei. Nu prea ieşea din casă decât
să meargă la redacţie, mai rar pe la cafenele. Când era acasă, bătrâna nu avea voie să-
l supere cu prezenţa ei, iar când pleca de acasă îşi închidea locuinţa cu cheia, tot de
teama ca nu cumva bătrâna să vrea să facă ordine şi să-i împăştie manuscrisele.

Ziua Mihai Eminescu la CRAIOVA.

Iubirea dintre marele poet şi Cleopatra Poenaru, fiica pictorului Lecca din Craiova. Mihai
Eminescu este catalogat ca un reper major al identităţii artistice şi naţional, dar şi un om
care a iubit şi a suferit din dragoste la fel ca oricare altul. Marele poet a trăit o
frumoasă poveste de dragoste cu Cleopatra Poenaru, fiica pictorului Lecca din Craiova,
dar şi verişoara lui I.L Caragiale. „Cleopatra Popenaru era cu 10 ani mai în vârstă decât
Mihai Eminescu. A cunoscut-o la Bucureşti la seratele literare. Tânăra locuia pe strada
Cometei din Craiova, în apropierea unor plopi, iar astfel a apărut şi poezia „Pe lângă
plopii fără soţ“a spus Toma Rădulescu, istoric.
Ziua Mihai Eminescu la TÂRGU-JIU.
Mihai Eminescu a venit la Floreşti, sat al comunei Ţânţăreni, din judeţul Gorj, în vara
anului 1878, la recomandarea doctorului Kremnitz, medicul familiei regale, pentru
refacerea sănătăţii. Avea 28 de ani şi un renume de mare poet. A fost găzduit de
magistratul Nicolae Mandrea, la conacul său din Câmpul Cerbului. Aici şi-a găsit liniştea
şi inspiraţia. Eminescu se plimba pe cărările pădurii şi era deseori însoţit, de multe ori,
de soţia magistratului, care avea înclinaţii artistice: scria poezii şi picta. Zoe Mandrea,
născută Bălcescu, era nepoată de frate a lui Nicolae Bălcescu şi mare admiratoare a
poetului nepereche.

Ziua Mihai Eminescu la CONSTANŢA.

Era anul 1882 când Mihai Eminescu, care avea 32 de ani, a venit la mare să se trateze
de o boală a picioarelor, ca să se „curarisească“. Se luase după publicitatea care se
făcea localităţii Kustenge în presa din Bucureşti: „Marea face bine la tot“. Ca să ajungi
în acele vremuri la mare nu era uşor. De la Bucureşti la Giurgiu Mihai Eminescu a mers
cu trenul, apoi a luat vaporul până la Cernavodă. Prima cursă a piedut-o aşa că o
noapte a dormit la un prieten de-al său. A doua zi de dimineaţă, s-a urcat din nou în tren
la Cernavodă şi a ajuns, într-un sfârşit, la Constanţa. Podul de la Cernavodă, care făcea
legătura între Dobrogea şi restul ţării, a fost inaugurat abia în 1985.

Ziua Mihai Eminescu la SEVERIN.

Fratele poetului naţional a locuit la Drobeta Turnu Severin timp de 18 ani. Fratelui
poetului, Matei Eminescu, ofiţer de carieră în armata română, a locuit la Drobeta Turnu
Severin, între 1896 şi 1924, într-un imobil de pe strada, care acum poartă numele lui
Mihai Eminescu. Prin grija instituţiilor de cultură, o placă lipită de peretele exterior al
casei aminteşte celor care trec prin zonă de faptul că aici a trăit fratele poetului.

Ziua Mihai Eminescu la ZALĂU.

Gazetarul din Sălaj care i-a fost poetului prieten până la moarte şi care i-ar fi fost
inspiraţie pentru romanul „Geniu pustiu” Sălăjeanul care a avut privilegiul să fie prieten
cu Mihai Eminescu a fost scriitorul şi gazetarul Ioniţă Scipione Bădescu, personalitate
care patronează, în prezent, Biblioteca Judeţeană din Sălaj. Născut la Răstolţu Mare, în
comuna sălăjeană Buciumi, la 15 mai 1847, Ioniţă Scipione Bădescu a avut parte de o
bună educaţie, tatăl său, preotul satului, trimiţându-l la studii la Beiuş, iar apoi la
Budapesta. Învăţătorul Ioan Ciupe, din Buciumi, povesteşte, însă, că, după ce a
început să lucreze ca şi gazetar, vederile sale democrat - revoluţionare îi atrag
persecuţia autorităţilor austro-ungare, fiind nevoit să părăsească Transilvania. Pleacă,
astfel, la Bucureşti, iar apoi se stabileşte la Botoşani, unde începe colaboarea cu Mihai
Eminescu, alături de care rămâne până la moarte.
Ziua Mihai Eminescu la BRĂILA. Oraşul unde s-a publicat prima dată în România
capodopera „Luceafărul” Textul a apărut, graţie omului de cultură Alexadru Djuvara, în
paginile ziarului „Dunărea”, pe 25 iulie 1883, la doar câteva luni după ce fusese publicat
în ,,Almamahul Societăţii Studenţeşti România Jună” din Viena. După cum
consemnează revista de cultură „Luceafărul”, brăileanul Alexandru Djuvara, om politic
liberal, publicist şi orator de mare talent a editat ziarele în limba franceză ,,L’ Etoile
Roumaine” şi ,,La Liberte Roumaine”. El îl cunoaştea pe Mihai Eminescu de la
Bucureşti, iar la moartea poetului a apărut pe lista de subscripţie pentru înmormântarea
lui, cu suma de 60 lei, imediat după Titu Maiorescu.

Ziua Mihai Eminescu la PLOIEŞTI.

Poetul a venit de două ori la Ploieşti: a făcut una dintre puţinele sale fotografii şi s-a
rugat la icoana donată de ţarul Alexandru al II-lea Poetul naţional a trecut o dată în
1878, când s-a rugat la Icoana cu trei mâini donată bisericii Maica Precista de ţarul
Alexandru al II-lea al Rusiei, şi în 1881, când a făcut o fotografie, una dintre puţinele
sale portrete, alături de Ioan Slavici şi Candiano Popescu. Dovezile trecerii poetului
Mihai Eminescu prin Ploieşti, destul de puţine, sunt, însă, susţinute de mărturii, rămase
consemnate peste timp. Una dintre ele figurează în istoria bisericii Maica Precista din
Ploieşti, celebră pentru o icoană despre care se spune că este făcătoare de minuni şi
care a fost donată de ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei.

Ziua lui Mihai Eminescu la BISTRIŢA. Viaţa de film a orfanei din Năsăud, marea
dragoste a lui Eminescu. De la căsătoria aranjată, la arsenicul care i-a curmat viaţa În
ciuda faptului că poeziile sale nu au ajuns nici pe departe la fel de populare ca cele ale
iubitului său Eminescu, năsăudeanca Veronica Micle a avut o viaţă de film. Pe când
avea doar 14 ani mama sa a căsătorit-o pentru a-i asigura viitorul, iar la 39 de ani la 50
de zile de la moartea lui Eminescu poeta se sinucide cu arsenic. Veronica Micle s-a
născut în 1850 la Năsăud. Îşi pierde tatăl, cizmar de meserie, chiar în anul când se
naşte, acesta luptând ca voluntar şi fiind rănit în 1848, în Munţii Apuseni, sub flamurile
lui Avram Iancu. Mai mult, mama Veronicăi, Ana, moaşă de meserie, este anchetată de
poliţia habsburgică. În anul în care îşi pierde soţul şi se naşte Veronica, aceasta se
hotărăşte să treacă munţii în Moldova, având asupra sa doar banii încasaţi de pe
vânzarea casei din Năsăud.
 TEST DE TESTAREA CUNOȘTIINȚELOR

1.Cu cine a fost contemporan Mihai Eminescu?

a)Ion Creangă și I.L Caragiale

b)Ion Iliescu

c)Viorel Lis

2.Cum o chema pe iubita lui Mihai Eminescu ?

a)Sânziana Micle

b)Dana Criminala

c)Veronica Micle

3.Care este numele societății literare din care Mihai Eminescu a făcut parte:

a)Masonerie

b)Dacia Literară

c)Junimea

4.Cum se numește revista în care au apărut cele mai importante poezii ale lui
Mihai Eminescu ?

a)Revista Dilema Veche

b)Revista Taifasuri

c)Revista Convorbiri Literare

5.Care era numele avut la naștere al lui Mihai Eminescu ?

a)Eminescovici

b)Eminovici

c)Eminevici
6.Câte scrisori a scris Mihai Eminescu ?

a)4, restul s-au pierdut la Poștă

b)5 scrisori

c)3, restul sunt vederi poștale

7.Câte strofe are poemul Luceafărul scris de Mihai Eminescu?

a)94 de strofe

b)98 de strofe

c)100 de strofe.

8.Cum se numește nuvela fantastică scrisă de Mihai Eminescu ?

a)Sărmanul Dionis

b)Bossul Dionis

c)Săracul Dionis

Răspunsuri:
1.a)Ion Creangă și I.L Caragiale
2. c)Veronica Micle
3.c)Junimea
4. c)Revista Convorbiri Literare
5. b)Eminovici
6. b)5 scrisori
7. b)98 de strofe
8. a)Sărmanul Dionis