Mihai Eminescu - poet national

La 15 ianuarie 2020 se implinesc 170 de ani de

la nasterea marelui poet Mihai Eminescu.
Era al saptelea copil, din cei unsprezece ai
familiei Eminovici. Tatal, Gheorghe Eminovici,
provenea din razesii din satul Calinesti, judetul
Suceava. Mama, Raluca, era fiica stolnicului
Iurascu din Joldesti. In 1841, tatal primeste de
la Mihail Sturza, domnitorul Moldovei, rangul
de caminar. In 1849 cumpara jumatate din
mosia Ipotesti, unde se naste Mihai. Casa
parinteasca avea livada si tei imensi. In
copilarie, colinda padurile cu o carte in mana de
aici inspiratia pentru:

"Fiind baiet, paduri cutreieram

Si ma culcam ades langa izvor"

Din clasa a III-a primara urmeaza scoala la Cernauti, unde il are ca profesor si pe Aron
Pumnul, un mare patriot, pe care Eminescu l-a admirat in mod deosebit. In 1869 tatal sau il
trimite la Viena, la Universitate, unde studiaza cursuri de filozofie, istorie, drept, economie
politica, anatomie. Din perioada studentiei vieneze dateaza prietenia poetului cu ardeleanul
Ioan Slavici, prietenie datorata preocuparilor literare comune si implicarii celor doi în
activitatile desfasurate de societatile studentilor.

In primavara anului 1872, aflata la Viena pentru o perioada mai lunga de timp, Veronica Micle
îl cunoaste pe Eminescu în cercul studentilor români. Societatea Junimea hotaraste acordarea
unei subventii lui Mihai Eminescu pentru a-si continua studiile la Berlin. Sosit la Berlin din
luna octombrie 1872, Eminescu se înscrie ca student la Universitatea din Berlin, Facultatea de
Filozofie. Frecventeaza cursuri de filozofie, filozofia stiintei si de istoria antica. Urmeaza
printe altele cursurile lui Duhring (Logica si principiile filozofiei), Zeller (Istoria filozofiei),
Lepsius (Monumentele Egiptului).

In 1874 Eminescu este numit director al Bibliotecii Universitatii din Iasi; depune juramântul
în aula Universitatii, în fata rectorului Stefan Micle. Participa la sedintele Junimii iesene, unde
îsi citeste creatiile literare. In 1875 Titu Maiorescu il numeste revizor scolar pe judetele Vaslui
si Iasi.

Intra in gazetarie la "Curierul de Iasi" pe carel numea "foaia vitelor de pripas". In octombrie
1877 este chemat la "Timpul" in Bucuresti. Munca in redactie este istovitoare. Activitatea
literara a lui Eminescu se intinde pe mai mult de zece ani. Se stinge in zorii zilei de 15 iunie
1889. Este ingropat la cimitirul Bellu.
Multe dureri – puține plăceri – aceasta era vorba lui Eminescu.
Niciodată nu s-a plâns de neajunsurile propriei sale vieți.
Curiozitati:

• A avut 9 frați – Șerban, Nicolae, Iorgu, Ruxandra, Ilie, Maria, Aglae, Harieta, Matei.
Ruxandra a murit la numai o toamnă de la naștere.
• A fost cel de-al 7-lea copil al familiei Eminovici.
• În fiece an, de Sfîntul Gheorghe, în casa căminarului Gh. Eminovici se dădeau
petreceri cu vin bun de la Ivești și plăcinte. Dar, în general, petrecerile erau evenimente rare în
casa Eminovicilor, înconjurată de tei.
• În familie, Mihai avea o misiune importantă – să răscolească cuibarele de ouă.
• In copilăria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obișnuia să iși sperie tatăl într-
un mod cel puțin bizar. Băiatul mergea în pădure să prindă șerpi și-i punea de vii in apropierea
casei sale. Apoi își chema tatal sa vada “ce pasăre a prins” și stătea deoparte râzând
• Tatăl lui Eminescu considera că ei sunt un neam de oameni deprinși cu munca de mici,
doar că sunt certați cu norocul.
• Cînd abia intrase la gimnaziu, dintre băuturi, Mihai se împăca doar cu vinul și la
nevoie cu rachiul.
• La gimnaziu, Eminescu trebuia să se conformeze mai multor reguli: să nu fumeze, să
nu frecventeze restaurantele și cafenelele, spectacolele de orice fel, să meargă la biserică, să
se spovedească săptămînal.
• Scria poezii pe ascuns. Prima care a dat de versurile lui a fost soția profesorului Aron
Pumnu, care a zis că sunt pline de simțămînt. Mihai ascundea faptul că scrie poezii, deoarece
tatălui său nu-i plăceau poeții.
• La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia “De-as
avea…”, scrisa de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a
schimbat insa numele din Mihai Eminovici in Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a
adoptat imediat si l-a păstrat pentru totdeauna.
• Îi plăcea nespus de mult în timpul liber să citească romane fantastice.
• Se bîrfea pe vremuri cum că poetul se trage din neam armean sau că ar avea un urmaș
turc – Emin-Efendi, însurat cu o româncă.
• Slavici spunea cândva despre Eminescu: E un om cu trebuințe puține, dar cu apucături
boierești. Respinge tot ce i se pare vulgar. Citește cu o uimitoare repeziciune. Ține să citească
în tihnă, la masă sau tolănit pe canapea, în vreme ce odaia îi e înmiresmată de cafeaua pe care
singur și-o pregătește cu mult dichis. E lipsit de tot ceeea ce în viața de toate zilele se numește
egoism. Nu trăiește pentru sine și prin sine, ci prin lumea în care-și petrece viața și pentru ea.
• Una din slăbiciunile lui era să profite de liniștea nopților.
• Poetul vroia să locuiască la Dorohoi, împreună cu Veronica Micle
• A fost îndrăgostit lulea de Cleopatra Poenaru.Deși planturoasă și cam urâțică, i-a căzut
cu tronc Lui Eminescu. Era fiica pictorului C. Lecca și..verișoară cu Caragiale. Prietenă cu
Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se țineau seratele literare.Acolo a
cunoscut-o Eminescu și s-a îndrăgostit de ea.Cleopatra avea pe strada Cometa nr.16 o stradă
cu plopi.Câți erau? Poetul i-a numărat și a văzut că erau..fără soț!..De aici , poezia Pe lângă
plopii fără soț
• Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul
de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea
când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra,
două poezii – „Viaţa” şi „Stele la cer”.
• Mihai Eminescu este membru al Academiei Romane. A fost ales post-mortem in 20
0ctombrie 1948.
• Poezia “Kamadeva” este ultima poezie tiparita in timpul vietii, fiind publicata in
revista ieseana Convorbiri Literare in data de 1 iulie 1887.
• Ultimul articol semnat de Eminescu in ziarul Timpul a aparut in ziua de 28 iunie 1883
(dar a fost datat 29 iunie 1883).
• Exista un singur film despre viata lui Mihai Eminescu, Luceafarul, regizat de Emil
Loteanu, si aparut in anul 1987.