Mihai

Eminescu
I. Informatii Generale
Nume la naștere : Mihail Eminovici
Născut : 15 ianuarie 1850 Botoșani, Moldova
Decedat : 15 iunie 1889 (39 de ani) București, România
Înmormântat : Cimitirul Bellu
Naționalitate : Român
Ocupație : Poet, jurnalist
Limbi : Limba română ,limba germană
I. Informatii Generale
Studii : Universitatea din Viena
Activ ca scriitor : 1866–1888
Subiecte : condiția geniului, moartea, iubirea
Specie literară : poezie, nuvelă
II. Opere Semnificative
1.Luceafarul
„Luceafărul” este una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui
Mihai Eminescu , începută încă din 1873, dar scrisă și finisată de-
a lungul multor ani până la publicarea sa în aprilie 1883 în
Almanahul societății studențești România Jună din Viena. După
publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în același an în
revista Convorbiri literare și în final în volumul princeps intitulat
„Poesii” sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, publicat în anul 1884.
II. Opere Semnificative
2.Somnoroase pasarele
”Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu este o poezie scurtă,
simplă, delicată ca un cântec de leagăn. Somnoroase păsărele este
apărută în 1884 în volumul „Poesii”. Pe scurt, păsărelele,
somnoroase, dispar între rămurele și se culcă în cuiburile lor. În
pădurea întunecată se face atât de multă liniște, încât se aud
izvoarele cum curg. Florile din grădină își strând petalele și adorm și
ele. Lebăda parcă plutește pe apa liniștită, spre trestii, unde urmează
să doarmă (poate cu capul sub o aripă). Iar pe cer se ridică Luna,
care ne face să visăm.
II. Opere Semnificative
Poesii este singurul volum tipărit în timpul
vieții lui Eminescu. Volumul a apărut pe 21
decembrie 1883 la editura Socec, cu o
prefață și cu texte selectate de Titu
Maiorescu și cu portretul autorului și
cuprinde un număr de 63 de poezii, dintre
care 26 au fost publicate de-a lungul unui
deceniu în Convorbiri Literare.
II. Opere Semnificative
III.Curiozitati
•Muza din spatele poeziei „Pe lângă plopii fără soţ” În
vremea în care Eminescu a scris poezia „Pe lângă plopii
fără soţ”, era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica
pictorului Constantin Lecca şi verișoara lui Caragiale.
Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur,
nr. 1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o
Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea. Cleopatra avea casă pe
strada Cometa, nr. l6, o stradă cu plopi, pe care Eminescu i-
a numărat şi a observat că îi da un număr fără soţ.
III.Curiozitati
•Ce a spus Mihai Eminescu înainte să moară Pe 15 iunie 1889, la 4.00 dimineaţa,
se stingea în Sanatoriul de Boli Mintale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor
din Bucureşti, poetul nostru național Mihai Eminescu. Moartea sa nu a fost pe
măsura creaţiei. El a murit într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital,
închis în „celula” sa din unitatea spitalicească. Cu câteva minute înainte de a
trece la cele sfinte, Eminescu a vrut doar un pahar cu lapte şi empatie. Cu
ultimele sale puteri, Mihai Eminescu a murmurat medicului de gardă care-i băga
prin vizeta ușii paharul cu lapte: „Sunt năruit”. Acestea au fost ultimele cuvinte
ale lui Eminescu, după care s-a întins pe pat şi a trecut în lumea celor drepți.
III.Curiozitati
•Citea cu voce tare Eminescu citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile.
Când scria, se plimba prin cameră, declama, bătea cu pumnul în masă, făcea
gălăgie şi se lua la harţă cu toată lumea care îl întrerupea. „Îi băteam în perete, el
stingea lumânarea şi se liniştea, dar era de rea credinţă şi nu se culca. Aprindea
din nou lampa şi începea să bodogănească. Mă sculam atunci, mă duceam la el şi
îl rugam să mă lase să dorm. Eu eram din ce în ce mai stăruitor şi el se făcea tot
mai îndărătnic şi zicea că abuzez de afecţiunile lui şi-l terorizez”, scria Ioan
Slavici despre prietenul său din perioada în care convieţuiau. În opinia sa,
îndărătniciile lui Eminescu au fost primul semn al bolii de nervi care avea să-l
distrugă.
III.Curiozitati
•A fost un fumător înrăit, mare amator de cafea
şi petrecăreţ fără pereche Din ceea ce spun
contemporanii săi, Mihai Eminescu avea doar
un singur viciu major, fumatul. Fostul coleg de
clasă la şcoala din Cernăuţi şi, mai apoi, la
Universitatea din Viena, Teodor Ştefanelli, în
cartea sa „Amintiri despre Eminescu”, spunea
despre Luceafărul poeziei românești:
III.Curiozitati
•De ce a murit Mihai Eminescu – care a fost cauza morții? Mihai Eminescu a
murit pe 15 iunie 1889, în Casa de sănătate a medicului Alexandru Şuţu, de pe
strada Plantelor din Bucureşti. Oficial, cauza morţii a fost sifilisul, maladie de
care poetul ar fi suferit în ultimii săi șase ani de viaţă. La mai mult de un secol de
la moartea sa, experţii reuniţi de Academia Română, analizând documentele
vremii, spun că poetul a avut o ateroscleroză precoce şi o personalitate de tip
bipolar care, alături de tratamentul greşit pentru sifilis (se folosea mercur) şi de
propriile vicii (era un fumător înrăit), i-au grăbit sfârşitul. Este foarte probabil ca
Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.
III.Curiozitati
•Prima poezie a lui Eminescu – De-aș avea De-aş avea şi eu o floare Mândră,
dulce, răpitoare, Ca şi florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarbă
verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetişor, Şoptind şoapte de amor; De-
aş avea o floricică Gingaşă şi tinerică, Ca şi floarea crinului, Alb ca neaua
sânului, Amalgam de-o roz-albie Şi de una purpurie, Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor; De-aş avea o porumbiţă Cu chip alb de copiliţă, Copiliţă
blândişoară Ca o zi de primăvară, Câtu-ţi ţine ziuliţa I-aş cânta doina, doiniţa, I-
aş cânta-o-ncetişor, Şoptind şoapte de amor.
MULT UMIM PE NT RU AT E NT IE !
SUSA DENISA & DRAGAN CORINA