PROGRAMUL DE STAT(2020-2023)

Proiectul de cercetare
Valorificarea științifică a patrimoniului lingvistic național
în contextul integrării europene
 
cu cifrul nr.  20.80009.1606.01
 
Obiectul de cercetare este limba română și cuprinde cinci subteme care vizează:
revalorificarea elementului static al limbii române,  reactualizarea patrimoniului onomastic și
toponimic, identificarea elementelor dinamice ale limbii, elucidarea fenomenelor lingvistice
generatoare de modificări în limba română la diverse niveluri: morfologic, lexical, semantic,
funcțional etc. în condițiile integrării europene.
Subtema 1. Cercetarea și valorificarea  lexicului limbii române în context general
românesc  (Sectorul de lexicologie și lexicografie. Centrul de Lingvistică, responsabil de grup –
dr. Ana Vulpe)
Vorbind despre procesele active ce se produc în lexicul limbii române actuale,
menţionăm mai multe, printre care extinderea şi restricţia sensurulor, deplasările semantice,
metaforizarea, metonimizarea,  formarea de  noi cuvinte  şi sensuri, calcul, şi, nu în ultimul  rând,
împrumuturile. Or, „limba română este foarte deschisă la noutate”, important este ca acestea să
fie identificate, înregistrate și cercetate la timp de specialiști. Astfel că una dintre  prioritățile
subtemei  o constituie crearea unei bănci de achiziții lexicale recente (bazată pe monitorizarea
presei tipărite, electronice şi audiovizuale actuale din Republica Moldova), în vederea
suplimentării dicționarelor de cuvinte și sensuri recente.
E cunoscut  faptul că din  şirul proceselor active ce se produc în lexicul limbii române
actuale o abordare aparte necesită, indiscutabil, împrumuturile, în special segmentul cel mai
activ  care îl formează anglicismele. O examinare atentă a felului cum sunt utilizate acestea
demonstrează că sunt diferite atât din punctul de vedere al adaptării, cât şi din punctul de vedere
al necesităţii de a fi adoptate.  Astfel, ne propunem să cercetăm și acest aspect al  inovațiilor
lexicale elaborând un lexicon de anglicisme recente uzuale, cu recomandările de rigoare privind
pronunția, ortografia acestora etc., întâi și întâi pentru uzul școlar.
             Totodată, fiecare limbă are nevoie de produse tehnologice care să o conecteze la circuitul
internaţional de comunicare. Însă acestea, în varianta-hârtie nu reprezintă o resursă lingvistică. În
acest sens ne propunem să inițiem crearea unui corpus lexicografic constituit din dicționarele
elaborate de-a lungul anilor de specialiștii din cadrul Institutului de Filologie, în special de la
Sectorul de lexicologie și lexicografie, care ar complete Corpusul lexicografic românesc esenţial
(cele100 de dicţionare din bibliografia DLR).
Subtema 2. Structurile fundamentale ale limbii româneşti actualizările lor
discursive (Sectorul de gramatică.  Centru de Lingvistică, responsabil de grup – Ion Bărbuță)  va
avea ca obiect de cercetare enunţul în calitatea sa de unitate comunicativă minimală. Având însă
în vedere faptul că în lingvistica actuală enunţarea este parte integrantă din semnificaţia
enunţurilor, studiile propuse spre elaborare vor avea drept obiect de cercetare nu doar
problemele enunţului, ci şi ale enunţării.
La subtema dată se prevăd două direcţii de investigare. În cadrul primei direcţii se va
urmări inventarierea şi descrierea structurilor fundamentale ale limbii române, văzute ca punct
de plecare în procesul de producere a enunţului. Sistematizarea şi descrierea lor se va face în
funcție de criterii care vor avea la bază clasificarea semantică a verbelor şi specificul structurii
lor actanţiale. Rezultatele obţinute la această direcţie vor fi reflectate în  Dicţionarul de structuri
fundamentale al limbii române.
Cea de a doua direcţie va examina structurile fundamentale specifice limbii române sub
aspectul actualizării lor discursive, deci va avea ca obiect de cercetare variantele
comunicative ale acestor structuri. Reprezentând nişte construcţii derivate, contextualizate ale
structurilor fundamentale, variantele comunicative constituie rezultatul unor procedee
transformaţionale aplicate acestor entităţi în calitatea lor de enunţuri-nucleu. Studiul de
lingvistică pragmatică realizat la această direcţie va fi intitulat Structurile fundamentale ale
limbii române şi actualizările lor discursive.
 
Subtema 3.Valorificarea textelor manuscrise vechi. Salvgardarea tezaurului onomastic.
Motivologia - o nouă direcție în lingvistica europeană  (Sectorul de istorie a limbii, onomastică
și dialectologie,  Centrul de Lingvistică, responsabil de grup – dr. hab. Angela Savin)
Componenta istoria limbii, sociolingvistica: a)Întocmirea  Dicţionarului de unităţi polilexicale
stabile motivate în limba română (în primieră, în Republica Moldova), care relevă  o nouă
direcţie a lingvisticii europene, cea a motivologiei.
b) Studiu lingvistic asupra textului romanului popular Sandipa  de la 1798 (ms. rom. 824,
Moscova).
c) Construcţia lingvistică din anii 1924-1940 în RASS Moldovenească
Componenta Dialectologie: Elaborarea versiunii digitalizate şi transliterate în alfabet latin a
textelor dialectale.
Componenta onomastică: a) Elaborarea lucrării Localitățile Republicii Moldova. Ghid
explicativ, etimologic și normativ.  Scopul este de a reglementa scrierea numelor de localități și a
propaga principalele informații de ordin lingvistic și cultural-istoric privind aceste denumiri.
b)Valorificarea fondului antroponimic naţional, parte componentă a istoriei, culturii şi limbii
poporului; restabilirea numelor tradiţionale, finalizat cu studiul Tipologia numelui de familie:
structură şi semantică .
 
Subtema 4.Valorificarea patrimoniului terminologic național. Cercetarea limbajelor
specializate (Sectorul de standardizare și unificare a terminologiilor tehnico-științifice sectoriale.
Centrul de Terminologie, responsabil de grup – dr. hab. Inga Druță)
 
În condiţiile globalizării economiei mondiale şi ale integrării fireşti a economiei noastre în
acest proces, comunicarea şi înţelegerea dintre public, autorităţi, mass-media şi profesioniştii din
diverse domenii  (cercetători, manageri, publicitari, experţi etc.) trebuie facilitate prin
promovarea şi utilizarea unui limbaj cât mai simplu şi mai uniformizat. În general, limbajul
tehnic şi ştiinţific trebuie să fie clar, precis, riguros, coerent, specific domeniului, să reflecte cât
mai fidel şi să sugereze cât mai limpede conţinutul conceptelor pe care le exprimă. Aşa cum
demersul terminologic este unul de tip onomasiologic (dinspre concept spre termen), un dicţionar
terminologic modern şi corect conceput constituie un instrument indispensabil în transferul de
cunoştinţe în societatea noastră, bazată pe cunoaştere.
Dicţionarul poliglot de marketing va contribui la diseminarea termenilor din domeniul
investigat, va fi un instrument de comunicare între specialiștii care vorbesc limbi diferite, va
oferi un material generos pentru studii și cercetări. Totodată, dicţionarul va constitui şi un
material didactic valoros în procesul de predare-învăţare, studiere şi utilizare a limbii române
literare pe dimensiunea sa terminologică.
 
Subtema 5.  Valorificarea profilului terminologic, prin identificarea caracteristicilor pe care
le comportă în limba română, în contextul internaţionalizării, standardizării şi unificării
terminologiilor în baza limbilor savante (greacă şi latină)  (Sectorul de cultivare a limbii.
Centrul de Terminologie, responsabil de grup – dr. hab. Eugenia Mincu)
Limbile greacă şi latină au rol de limbi savante, predestinate a unifica limbajele ştiinţifice
naţionale. Vitalitatea limbii latine în procesul de formare a terminologiilor; limba latină îşi
exercită funcţia terminologică prin: a) limbă de comunicare (termeni latini, formule savante etc.);
b) limbă-sursă de extragere, de creare de noi termeni, nivel internaţional.
Elaborarea Dicționarului poliglot de aforisme latine; elaborarea Dicționarului
terminologicArhitectonica terminologiei medicale în limba română:  inventar de elemente și
dublete terminologice greco-latine  se înscriu în această ordine de idei, primul va cuprinde
corpusul savant de aforisme, cu o arie largă de utilizare ( limbaj uzual, limbaje specializate
religios, juridic, medical etc.) și al doilea  va îngloba elementele terminologice și dubletele
care,la rândul lor,  formează termeni interlingvistici, cu statut de „internaţionalisme”,  facilitând
procesul de  unificare, planificare, standardizare a terminologiei, în general.
Elaborareastudiului Terminologia ecologică în limba română. Analiza lexical-
funcțională. Reglementarea teoretică-epistemologică a terminologiei educației literar-artistice  își
propune inventarierea/stabilirea incoerențelor utilizării terminologiei ELA în teoria și practica
pedagogică, definirea sau/și re-definirea termenilor acesteia.
 Elaborarea paginii web Cultivarea   limbii române pe site-ul Institutului, LogosPlus, pe care vor
fi plasate elemente de cultivare a limbii, de exprimare corectă, care vor putea fi accesate de
publicul larg (elevi, studenți etc.)
 
Cuvinte-cheie: Inovații lexicale recente, împrumut lexical, anglicism, dicționare academice,
digitizare, bibliotecă virtuală.
Enunţ, modelul semantic al enunţului, structură fundamentală, enunţare, actualizare
discursivă, variantă comunicativă, paradigmă comunicativă a enunţului, structură sintactică
primară, structură sintactică reorganizată sau derivată, structură actanţială a verbului, structura
pragmasemantică a enunţului,componentele semantico-pragmatice ale enunţului.
Locuţiune, frazeologism, dicţionar, motivaţie,  consoană, grafie, fonetică, lexic, morfologie,
sintaxă, vocală, politică lingvistică, construcție lingvistică, demnitate lingvistică, texte dialectale,
digitalizare, transliteraţie, derivatologie, etimologie, onomastică, ortografie, toponimie,
transcriere, antroponim, supranume, nume de familie, tipologie, derivare semantică, metaforă,
metonimie.
Terminologie, terminografie, marketing, comunicare, limbaje specializate, traducere
specializată.
Limbaj specializat, terminologie, terminografie, corpus savant greco-
latin, neologizare, funcționalitate, dimensiune națională, dimensiune internațională, cultivare a
limbii,  cultură comunicativ-lingvistică.