MATEMATICĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ MAI 2010

 BREVIAR TEORETIC

CLASA a VIII-a

Material realizat de prof. TIT CUPRIAN

CUPRINS

Pagina
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ

Mulţimi………………………………………………………………………………
3
Calcul algebric……………………………………………………………………….
12
Funcţii………………………………………………………………………………..
14
Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii………………………………………………
15
GEOMETRIE

Măsurare şi măsuri…………………………………………………………………..
18
Figuri şi corpuri geometrice………………………………………………………….
19
Triunghiul…………………………………………………………………………….
22
Patrulaterul convex………………………………………………………………..…
25
Cercul………………………………………………………………………………...
26
Corpuri geometrice…………………………………………………………………..
28
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ

MULŢIMI

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Relaţii între mulţimi
Dacă avem:
 Apartenenţă, Î: 2ÎA;
 Egalitate, = : B = C;
 Incluziune, Ì: BÌA
2
Submulţime
Dacă avem:
 Mulţimea B este o submulţime a mulţimii A pentru că fiecare element din B
aparţine mulţimii A.
3
Operaţii cu mulţimi
Dacă avem:
 Reuniunea: ; .
 Intersecţia: ; .
 Diferenţa: ; .
Produsul cartezian: .
4
Mulţimi finite şi mulţimi infinite
 Mulţime finită este mulţimea cu un număr finit de elemente.
Exemple de mulţimi finite:
 Mulţime infinită este mulţimea cu un număr infinit de elemente.
Exemplu de mulţime infinită:
5
Mulţimile N, Z, Q, R, R\Q


 .
 este mulţimea numerelor reale ce cuprinde toate categoriile de numere inclusiv
cele scrise sub formă de radicali.
 à numere iraţionale.
6
Relaţia NÌZÌQÌR

 Orice număr natural este număr întreg;

 Orice număr întreg este şi un număr raţional;
 Orice număr raţional este număr real.
Exemplu:
7
Scrierea numerelor naturale în baza zece
De exemplu, un număr natural format din trei cifre se scrie în baza zece astfel:
8
Propoziţii adevărate şi propoziţii false
Exemple de propoziţii:
 Propoziţie adevărată: ,,”
 Propoziţie falsă: ,,”
Prin negarea unei propoziţii adevărate se obţine o propoziţie falsă, şi invers.
9
Împărţirea cu rest a numerelor naturale
Dacă avem:
Teorema împărţirii cu rest:

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
10
Divizibilitatea în N
 Un număr natural este divizibil cu un alt număr natural dacă restul împărţirii
dintre cele două numere este egal cu zero.
 Dacă avem sau atunci: m este multiplul lui d şi d este divizorul lui m.
 Exemplu: .
 Exemplu: .
11
Proprietăţile divizibilităţii (cele mai uzuale)
 Dacă avem atunci şi .
 Dacă avem şi atunci şi .
 Dacă avem şi iar , atunci şi .
12
Criteriile de divizibilitate
 dacă c = 0, sau 2, sau 4, sau 6, sau 8.
 dacă c = 0, sau 5.
 dacă c = 0.
 dacă a+…+b+c se împarte exact la 3.
 dacă a+…+b+c se împarte exact la 9.
 dacă .
13
Numere prime şi numere compuse
 Numere prime sunt numere care au doar doi diviyori: pe 1 şi pe el însuşi.
Exemple: 2, 3, 5, 7, 11, etc.
 Numere compuse sunt numere care au cel puţin trei divizori. Exemple: 6, , 12, 15,
etc.
14
Numere pare şi numere impare
 Numere pare sunt numere divizibile cu 2. Forma de scriere a cestora este .
 Numere impare sunt numere nedivizibile cu 2. Forma de scriere a cestora este .
15
Numere prime între ele
 Numere prime între ele sunt numere care au ca divizor comun doar numărul 1.
Exemple: 4 şi 9; 15 şi 19.
16
Descompunerea unui număr natural într-un produs de puteri de numere prime
Prin descompunerea unui număr natural într-un produs de puteri de numere prime se
înţelege scrierea acestuia sub formă de produs de factori care la rândul lor nu se
mai pot descompune.
Exemplu:
17
C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
Pentru a afla c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. se procedează astfel:
 Se descompun în produs de puteri de numere prime numerele date:

 Pentru a afla c.m.m.d.c. se iau factorii comuni (o singură dată) cu puterea cea
mai mică şi se înmulţesc între ei:
.
 Pentru a afla c.m.m.m.c. se iau factorii comuni şi necomuni (o singură dată) cu
puterea cea mai mare şi se înmulţesc între ei:
.
18
Divizibilitatea în Z
Divizibilitatea în Z este asemănătoare cu divizibilitatea în N.
În Z: .

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
19
Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
 Fracţii subunitare
 Fracţii echiunitare
 Fracţii supraunitare
20
Amplificarea şi simplificarea fractiilor
 Amplificarea
 Simplificarea
21
Fracţii ireductibile
 Fracţie ireductibilă este fracţia în care numărătorul şi numitorul sunt numere
prime între ele. Exemplu de obţinere a unei fracţii ireductibile, pas cu pas:

22
Transformări de fracţii
 Fracţii zecimale finite .
 Fracţii zecimale periodice simple .
 Fracţii zecimale periodice mixte .
 Exemple:

 O fracţie ordinară se poate transforma într-o fracţie zecimală prin împărţirea

numărătorului la numitorul fracţiei. Exemplu:

23
Compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axă a numerelor reale
 Compararea numerelor raţionale
Dintre numerele şi mai mare ete numărul ….
Aducem numerele date la acelaşi numitor: şi . Se observă că numărul mai mare este
numărul b. Se poate să aducem numerele date şi la acelaşi numărator iar atunci
comparăm numitorii.
 Compararea numerelor reale din care cel puţin unul este număr iraţional
Dintre numerele şi mai mare ete numărul ….
Introducem factorii sub radical şi obţinem: şi . Se observă că numărul mai mare
este numărul b.

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
24
Valoarea absolută a unui număr real
 Valoarea absolută a unui număr real:
 Valoarea absolută a unui număr iraţional
Dacă avem: , cel puţin unul este iraţional, , atunci
. Exemplu:
25
Opusul şi inversul unui număr real

 Opusul unui număr real: opusul lui a este -a.

 Inversul unui număr real: inversul lui a este .
26
Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real
 Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real pozitiv:

4,4 este între 4 şi 5.

Partea întreagă [4,4] = 4.
Partea fracţionară {4,4} = 4,4 - [4,4] = 4,4 - 4 = 0,4.
 Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real negativ:

-2,6 este între -3 şi -2.

Partea întreagă [-2,6] = -3.
Partea fracţionară {-2,6} = -2,6 - [-2,6] = -2,6 +3 = 0,4.
27
Rotunjirea şi aproximarea unui număr real
 Metoda de a aproxima un număr real, mai ales când acesta este o fracţie zecimală
sau un număr iraţional este folosită la estimări şi exerciţii de comparare.
 Exemplu:
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale prin lipsă atunci am
avea: .
Dacă s-ar cere aproximarea cu două zecimale cu adaos atunci am
avea: .
28
Intervale în R; reprezentarea pe axă
 Interval mărginit închis la ambele margini:

 Interval mărginit închis la una din margini margini:

 Interval mărginit deschis la ambele margini:

 Interval mărginit închis sau deschis la una din margini şi nemărginit la

cealaltă:

 Interval nemărginit la ambele margini:

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
29
Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect
dacă
dacă În general .
Exemplu: .
30
Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate

Aşadar, radical din 55225

este egal cu 235.

→Să calculăm rădăcina pătrată a lui 55225.

→Despărţim numărul în grupe de câte două cifre, de la dreapta spre stânga.
→Ne întrebăm: care este cel mai mare număr al cărui pătrat este mai mic sau egal cu
5.
Acesta este 2; îl scriem în dreapta sus;
→Îl ridicăm la pătrat, obţinem 4 şi-l trecem sub 5, aflăm restul scăderii 1.
→Coborâm grupul de următoarele 2 cifre lângă rest.
→Dublăm pe 2 şi rezultatul 4 îl trecem sub 2.
→Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra aleasă
astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
→Ne gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra aleasă
astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
→Rezultatul fiind 129, îl trecem sub 152 şi aflăm restul scăderii.
→Cifra 3 o trecem la rezultat, alături de 2.
→Coborâm următoarea grupă de cifre, pe 25, lângă restul 23.
→Coborâm dublul lui 23, care este 46.
→Ne gândim care cifră punem alături de 46, numărul format îl înmulţim cu acea cifră
iar rezultatul să fie mai mic sau egal cu 2325.
→Acesta poate fi 5 şi facem calculele.
→Trecem rezultatul 2325 sub numărul 2325 şi efectuăm scăderea.
→Restul fiind zero, algoritmul s-a terminat, cifra 5 o trecm la rezultat alături de
23.
31
Scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său

 Dacă avem atunci acest număr se poate scrie şi .

 Dacă avem atunci acest număr se poate scrie şi .
32
Reguli de calcul cu radicali
 Doi radicali se pot aduna sau scădea numai dacă sunt ,,la fel” adică avem termeni
asemenea:
Exemplu: .
 Înmulţirea radicalilor: ; .
Împărţirea radicalilor: ; .
33
Scoaterea şi introducerea factorilor sub radical
 Scoaterea factorilor de sub radical. Prezentăm una din metodele cele mai
utilizate la scoaterea factorilor de sub radical. Se descompune numărul dat în
produs de puteri de numere prime – se iau perechi de numere prime egale – dintr-o
pereche va ieşi un factor de sub radical – factorii nepereche vor rămâne sub
radical – factorii ieşiţi sau rămaşi sub radical se înmulţesc.
Exemplu:

 Introducerea factorilor sub radical se bazează pe operaţia . Dacă avem pentru a

introduce pe 3 sub radical, se ridică la puterea 2 numărul 3 după care se
înmulţeşte cu 5.
.

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
34
Raţionalizarea numitorilor
 Raţionalizarea numitorilor de forma . .
 Raţionalizarea numitorilor de forma . În primul rând conjugatul numărului este
numărul . Pentru raţionalizarea numitorului de această formă, fracţia se va
amplifica cu conjugatul numitorului. .

35
Operaţii cu numere reale
Adunarea şi scăderea
Pentru a efectua adunarea sau scăderea numerelor raţionale este necesar a parcurge
următorii paşi:
▪ Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
▪ Se aduc fracţiile la acelaşi numitor;
▪ Se efectuează adunarea/scăderea.
Exemplu:

Proprietăţile adunării:
▪ Adunarea este comutativă: a + b = b + a.
▪ Adunarea este asociativă: a + b + c = (a + b) + c.
▪ Elementul neutru al adunării este 0: a + 0 = a.
▪ Pentru orice a există opusul lui a astfel încât: a + (-a) = 0.

Înmulţirea
▪ La înmulţirea unui număr întreg cu o fracţie, se înmulţeste numărul întreg cu
numărătorul fracţiei, numitorul rămânănd neschimbat;
▪ Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
● La înmulţirea a două fracţii ordinare se înmulţesc
numărătorii între ei şi numitorii între ei.
Exemplu:
a)
b)
Proprietăţile înmulţirii:
▪ Înmultirea este comutativă: a × b = b × a;
▪ Înmultirea este asociativă: a × b × c = (a × b) × c;
▪ Elementul neutru al înmulţirii este 1: a × 1 = a;
▪ Înmulţirea este distributivă faţă de adunare sau scădere:
a × ( b + c ) = a×b + a×c

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
35
Operaţii cu numere reale
Împărţirea
▪ La împărţirea a două numere raţionale se înmulţeşte primul număr cu al doilea
inversat. Exemplu:

Tabelul înmulţirii semnelor:

F1
F2
P
+
+
+
+
-
-
-
+
-
-
-
+

Tabelul împărţirii semnelor:

D
I
C
+
+
+
+
-
-
-
+
-
-
-
+

Ridicarea la putere
,,Puterea este o înmulţire repetată”

Exemplu:
Operaţii cu puteri:
▪ 1a = 1;
▪ a1 = a;
▪ a0 = 1, dacă a ¹ 0;
▪ 0a = 0, dacă a ¹ 0;
▪ am × an = am+n;
▪ am : an = am-n;
▪ (am)n = am×n;
▪ (a×b)m = am×bm.
36
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
▪ Într-un exerciţiu de calcul aritmetic ce conţine mai multe operaţii cu numere
raţionale se efectuează mai întâi ridicările la putere, apoi înmulţirile şi
împărţirile în ordinea în care sunt scrise şi apoi adunările şi scăderile, la fel,
în ordinea în care sunt scrise.
▪ În exerciţiile de calcul aritmetic care conţin paranteze se efectuează mai întâi
calculele din parantezele mici (rotunde), apoi cele din paranteze mari (drepte) şi
apoi cele din acolade.
▪ Dacă în faţa unei paranteze ce conţine un număr raţional sau o sumă/diferenţă de
numere raţionale se află simbolul ,,-”, atunci se poate elimina semnul şi
paranteza, scriind numerele din paranteză cu semnul schimbat.
Exemplu:

.
37
Factorul comun
 Dacă atunci şi
 Exemplu:
38
Media aritmetică
 Media aritmetică .

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
39
Media aritmetică ponderată
 Media aritmetică ponderată unde pi este ponderea
numărului ai .
40
Media geometrică a două numere reale pozitive
 Media geometrică .
41
Raportul a două numere
Dacă avem numerele reale a şi b, atunci raportul lor este egal cu .
Exemplu: Fie şi . .
42
Proprietatea fundamentală a proporţiilor
Dacă avem proporţia atunci
43
Derivarea proporţiilor
Dacă avem proporţia atunci mai putem obţine şi proporţiile:
 ; ; .

44
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie dată
 Dacă avem proporţia atunci .
 În general dacă avem atunci .
45
Mărimi direct proporţionale
 Dacă numerele a, b, c, …., w sunt direct proporţionale cu numerele
watunci se poate forma un şir de rapoarte egale: , unde i
este coeficientul de proporţionalitate.
 Proprietate generală a unui şir de rapoarte egale: .
 Exemplu de o problemă: Să se împartă numărul 76 în trei părţi direct
proporţionale cu numerele 3, 5, 11. Rezolvare:
46
Mărimi invers proporţionale
 Dacă numerele a, b, c, …., w sunt invers proporţionale cu numerele
watunci se poate forma un şir de produse egale:

Acest şir de produse egale se poate transforma într-un şir de

rapoarte egale, precum:
,unde i este coeficientul de proporţionalitate.

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
47
Regula de trei simplă
 Regula de trei simplă cu directă proporţionalitate

 Regula de trei simplă cu inversă proporţionalitate

48
Procente
 Procentul este un număr raţional; .
 Exemple: ; .
49
Aflarea a p% dintr-un număr
 Din relaţia Þ
 Exemplu: .
50
Aflarea unui număr când se cunoaşte p% din el
 Din Þ .
 Exemplu:
51
Aflarea raportului procentual
 Din Þ .
 Exemplu:
Mai explicit:
52
Calculul probabilităţii de realizare a unui eveniment
 .
 Exemplu. Într-un coşuleţ sunt 8 mere galbene şi 12 mere roşii. Care este
probabilitatea ca luând la întâmplare un măr, acesta să aibă culoarea roşie?
.

CALCUL ALGEBRIC

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Calculul cu numere reprezentate prin litere
 Termenii de forma cl unde c, numit coeficientul termenului, reprezintă un număr,
iar, l, partea literală a termenului, este formată din numere reprezentate prin
litere, eventual, cu diverşi exponenţi, îi numim termeni asemenea dacă părţile lor
literale sunt identice, iar adunarea lor se numeşte reducerea termenilor asemenea.
Exemple:
1) Perechi de termeni asemenea: ; .
2) Adunarea: .
3) Înmulţirea: .
4) Împărţirea: .
5) Ridicarea la o putere: .
6) Ridicarea la o putere cu exponent număr negativ:
2
Formulele de calcul prescurtat
Formule utilizate:
1) Produsul dintre un număr şi o sumă/diferenţă:
2) Pătratul unui binom:
3) *Pătratul unui trinom:
4) Produsul sumei cu diferenţa:
5) Produsul a două paranteze:
Exemple:
1) ;
2) ;
3) ;
4) ;
5) .
3
Descompunerea în factori
Formule utilizate:
1) Scoaterea factorului comun:
2) Restrângerea pătratului unui binom:
3) Diferenţa de pătrate:
4) Descompunerea unui trinom de forma: ; dacă
atunci: .
Exemple:
1) ;
2) ;
3) ;
4) .

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
4
Rapoarte de numere reprezentate prin litere
Exemple:
; ; ; cu condiţia ca .
5
Amplificarea
Amplificarea ;
Exemplu: .
6
Simplificarea
Simplificarea ;
Äpentru a simplifica un raport de fapt se caută c.m.m.d.c. al termenilor raportului
dat.
Exemplu: Să se simplifice raportul: ; se descompun în factori termenii
raportului şi după aceea se simplifică.
.
7
Adunarea sau scăderea
Adunarea sau scăderea
Ä ;
Unde k este c.m.m.m.c. al lui n şi q.
Exemplu:

8
Înmulţirea
Înmulţirea ;
Exemplu: .
9
Împărţirea
Împărţirea ;
Exemplu: .
10
Ridicarea la putere
Ridicarea la putere ;
Exemplu: .
11
Ridicarea la putere cu exponent număr negativ
Ridicarea la putere ;
Exemplu: .

FUNCŢII

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Noţiunea de funcţie
 Daca fiecărui element din mulţimea A îi corespunde un element din mulţimea B
spunem că este definită o funcţie pe A cu valori în B.
 Se notează:
A = domeniul de definitie,
B = codomeniul functiei.
Exemplu:
2
Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate prin diagrame, tabele, formule,
grafic

x
-1
0
2
3
5
y
1
2
4
5
7

f(x) = x + 2

3
Funcţii de tipul f:A®R, f(x) = ax + b, unde A este un interval de numere reale
Exemplu:
Să se construiască graficul funcţiei
f:[-2;4)®R, ;
Pentru ;
Pentru ;
Graficul funcţiei este un segment de dreaptă ce uneşte punctele A şi B, închis în A
şi deschis în B.
* Dacă mulţimea A este un interval de numere mărginit la o extremă şi nemărginit la
cealaltă extremă, atunci graficul funcţiei este o semidreaptă cu originea în
extrema mărginită a intervalului.

4
Functii de tipul f:R®R, f(x) = ax + b
Exemplu:
Sa se construiască graficul funcţiei f:R®R, ;
Pentru ;
Pentru
Graficul funcţiei este o dreaptă ce trece prin punctele A şi B.

ECUAŢII, INECUAŢII, SISTEME DE ECUAŢII

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Ecuaţii de forma ,
 Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b = 0 se numeşte ecuaţie cu o
necunoscută, unde a şi b sunt numere reale.
 Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt membru
cu semnul schimbat.
 Într-o ecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi egalitatea cu un număr diferit
de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor şi la final aflarea
necunoscutei.
Exemplu:
Þ
Þ
Þ.
2
Ecuaţii echivalente
 Două ecuaţii sunt echivalente dacă au aceeaşi soluţie.
 Bazându-se pe proprietăţile egalitatăţii, se pot obţine ecuaţii echivalente
pornind de la o ecuaţiei dată.
Exemplu: Fie ecuaţia
a) adunăm la ambii membri ai ecuaţiei numărul 5:
b) înmulţim ecuaţia (toţi termeni) cu 3:
3
Inecuaţii de forma ,

 Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b > 0 se numeşte inecuaţie cu o

necunoscutăă, unde a şi b sunt numere reale.
 Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de a trece termeni dintr-un membru în alt membru
cu semnul schimbat.
 Într-o inecuaţie avem ,,dreptul” de înmulţi/împărţi inegalitatea cu un număr
diferit de zero. Procedeul este utilizat pentru eliminarea numitorilor şi la final
aflarea necunoscutei.
 Dacă o inecuaţie se va înmulţi/împărţi cu un număr negativ atunci sensul
inegalităţi se schimbă.
Exemplu: Þ Þ
Þ Þ.
4
Sisteme de ecuaţii de forma ,

Metoda reducerii:
▪ Se alege o necunoscută cu scopul de a fi ,,redusă” ţi se identifică coeficienţii
săi;
▪ Se află c.m.m.m.c. al coeficienţilor şi se înmulţesc ecuaţiile astfel încât să se
obţină coeficienţii necunoscutei numere opuse;
▪ Se adună ecuaţiile şi se obţine o ecuaţie cu o singură necunoscută, după care se
rezolvă;
La fel se procedează şi cu cealaltă necunoscută.
Exemplu: Þ
Þ ;
Þ
ÞÞ .

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
4
Sisteme de ecuaţii de forma ,

Metoda substituţiei:
▪ Se află dintr-o ecuaţie o necunoscută în funcţie de cealaltă necunoscută;
▪ Se introduce valoarea acestei necunoscute în cealaltă ecuaţie şi se rezolvă
ecuaţia;
▪ Se află cealaltă necunoscută.
Exemplu: din Þ;
Introducem pe în Þ Þ ÞÞ
Introducem pe în Þ Þ .
5
Probleme ce se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi a sistemelor de
ecuaţii

Etapele de rezolvare a unei probleme:

1. Stabilirea datelor cunoscute şi a celor necunoscute din problemă.
2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) şi exprimarea celorlalte date necunoscute
în funcţie de aceasta (acestea).
3. Alcătuirea unei ecuaţii (sistem de ecuaţii) cu necunoscuta (necunoscutele)
aleasă (alese), folosind datele problemei.
4. Rezolvarea ecuaţiei (sistemului de ecuaţii).
5. Verificarea soluţiei.
6. Formularea concluziei problemei.
Exemplul 1(ecuaţie): Un călător parcurge un drum în 3 zile astfel: în prima zi
parcurge din drum, a doua zi parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de km.
Aflaţi lungimea totală a drumului.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – lungimea totală a drumului, pe care o
notăm cu x;
În prima zi a parcurs: ; i-au rămas de parcurs ; a doua zi a parcurs ;
Avem ecuaţia: pe care o rezolvăm:
este lungimea totală a drumului.

Exemplul 2 (inecuaţie): Să se gasească trei numere naturale consecutive a căror

sumă este mai mică decât 16.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – numărul cel mai mic pe care îl şi
notăm cu x;
Celelalte două numere vor fi x + 1 şi x + 2
Þ inecuaţia: pe care o rezolvăm:
Þ soluţiile: (1;2;3), (2;3;4), (3;4;5), (4;5;6).

TITLUL CONŢINUTULUI

EXEMPLE, EXPLICAŢII
5
Probleme ce se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi a sistemelor de
ecuaţii

Exemplul 3 (sistem de două ecuaţii): Două creioane şi nouă cărţi costă împreună 80
de lei. Dacă 5 creioane şi 4 cărţi costă împreună 42 de lei, aflaţi preţul unui
creion şi a unei cărţi.
Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: preţul unui creion = x şi preţul unei
cărţi = y.
Se formează sistemul de ecuaţii: pe care îl rezolvăm: Þ x = 2 lei (preţul unui
creion).
Introducem valoarea lui x în prima ecuaţie: lei (preţul unei cărţi).

GEOMETRIE

MĂSURARE ŞI MĂSURI

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Lungime
 Unitatea de măsură a lungimii este metrul – m.
 Multiplii metrului - m:
▪ .
▪ .
▪ .
▪ .
 Submultiplii metrului:
▪ .
▪ .
▪ .
▪ .
2
Arie
 Unitatea de măsură a ariei este metrul pătrat – m2.
 Multiplii metrului pătrat – m2:
▪ .
▪ .
▪ .
▪ .
 Submultiplii metrului pătrat – m2:
▪ .
▪ .
▪ .
▪ .
 Alte unităţi de măsură a ariei:
▪ .
▪ .
3
Volum
 Unitatea de măsură a volumului este metrul cub – m3.
 Multiplii metrului cub – m3:
▪ .
▪ .
▪ .
▪ .
 Submultiplii metrului cub – m3:
▪ .
▪ .
▪ .
▪ .
 Unitatea de măsură a volumului – litrul .
▪ .
▪ .
▪ .
▪
4
Unghi
 Unitatea de măsură a măsurii unui unghi este metrul – gradul sexagesimal.
▪ .
▪ .

FIGURI ŞI CORPURI GEOMETRICE

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul
▪ Punctul este figura geometrică ce se aseamănă cu o urmă lăsată de un creion;
▪ Punctul nu are dimensiune;
▪ Punctele se notează cu litere mari de tipar: A, B, C,.., A1, A2,…

▪ Dreapta este figura geometrică ce se aseamănă cu un fir foarte subţire perfect

întins;
▪ Dreapta are o singură dimensiune - lungimea;
▪ Dreptele se notează astfel: AB, BC, …, d, d1, d2, …
▪ Planul este figura geometrică ce se aseamănă cu o pânză foarte subţire perfect
întinsă;
▪ Planul are două dimensiuni – lungimea şi lăţimea;
▪ Planele se notează astfel: (ABC) sau a, b, g, …

▪ Semiplanul – o dreaptă inclusă într-un plan împarte planul dat în două semiplane.

▪ Semidreapta – este dreapta mărginită la un capăt.

▪ Segmentul de dreaptă – este dreapta mărginită la ambele capete.

▪ Unghiul – este figura geometrică formată de două semidrepte cu

originea comună.

2
Poziţii relative a două drepte în spaţiu

Explicatii:
a) drepte identice;
b) drepte concurente, ;
c) drepte paralele, şi coplanare;
d) drepte oarecare, şi necoplanare;

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
3
Relaţia de paralelism în spaţiu

e) dacă a || b şi b || c ,
atunci şi a || c.

4
Relaţia de perpendicularitate

Dacă dreptele a şi b sunt perpendiculare pe acelaşi plan, atunci aceste drepte sunt
paralele între ele.

5
Axioma paralelelor

6
Unghiurile cu laturile respective paralele

Explicaţii:
Cazul I - unghiurile sunt congruente;
Cazul II – unghiurile sunt suplementare.
7
Unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare
Explicaţii:
▪ Dacă avem dreptele a şi b (necoplanare) şi este necesar să gasim unghiul dintre
ele, procedăm astfel:
▪ căutăm o dreaptă paralelă cu una dintre ele şi care are un punct comun cu
cealaltă
(de ex. b || c);
Unghiul pe care îl formează dreapta c cu dreapta a este şi unghiul dintre deptele a
şi b ( unghiul de măsura j).
8
Dreapta perpendiculară pe un plan

Explicaţii:
Dacă dreptele a şi b Ì a şi , atunci şi
Teoremă: O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice
dreaptă inclusă în planul dat.
9
Distanţa de la un punct la un plan

Explicaţii:
▪ distanţa de la un punct la un plan este ,,drumul cel mai scurt” de la acel punct
la planul dat;
▪ distanţa de la un punct la un plan este lungimea segmentului de dreaptă
perpendicular pe planul dat;
▪ PQ = distanţa de la punctul P la planul a dacă PQ^a.
Pentru asta este necesar:
10
Teorema celor trei perpendiculare

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
11
Proiecţii de puncte, de segmente de dreaptă şi de drepte pe un plan

Explicatii:
➲ Proiecţia unui punct pe un plan este un punct. Dacă AA`^a, A` este proiecţia lui
A pe planul a.
➲ Proiecţia unui segment de dreaptă pe un plan este un segment de dreaptă. Dacă
AA`^a, BB`^a, A`B` este proiecţia lui AB pe planul a.
➲ Proiecţia unei drepte pe un plan este o dreaptă. Dacă AA`^a, BB`^a, A`B` este
proiecţia lui AB pe planul a.
12
Unghiul dintre o dreaptă şi un plan; lungimea proiecţiei unui segment

Exemplu / aplicaţie:
Dreapta AB nu este paralelă cu planul a. BC^a. Unghiul dintre dreapta AB şi planul
dat este unghiul BAC de măsura b. Dacă BC = 6cm şi AC = 8cm, atunci:
13
Unghi diedru; unghiul plan corespunzător diedrului
Explicaţii:

14
Plane perpendiculare

Explicatii: Dacă :
Sau: Două plane sunt perpendiculare dacă măsura unghiului plan al diedrului celor
două plane este de 900.
15
Simetria faţă de un punct în plan; simetria faţă de o dreaptă în plan

 Punctul B este simetricul lui A faţă de punctul O dacă A,O, B sunt coliniare şi
AO=OB;
 Punctul B este simetricul lui A faţă de dreapta a dacă A, O, B sunt coliniare,
AB^a şi AO=OB.
16
Calculul distanţei de la un punct la o dreaptă

Exemplu / aplicaţie:

Fie ABCA`B`C` o prismă triunghiulară regulată dreaptă cu muchia bazei de 6 cm şi

înălţimea de 8cm. Să se afle distanţa de la punctul A` la dreapta BC.
Rezolvare: AD^BC; AA`^(ABC)ÞA`D^BC.

17
Calculul distanţei de la un punct la un plan

Exemplu / aplicaţie:
Fie VABC o piramidă triunghiulară regulată dreaptă cu AB = 12 cm şi înălţimea VO =
cm. Se cere să se afle distanţa de la punctul O la planul (VBC).
Rezolvare:

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
18
Unghiul dintre două plane

Exemplu / aplicaţie:
Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată dreaptă cu AB = 18cm şi înălţimea VO = 12
cm. Se cere să se afle sinusul unghiului dintre planele (ABC) şi (VBC).
Rezolvare:

TRIUNGHIUL

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Perimetrul şi aria
 Perimetrul
 Semiperimetrul ;
 Aria ;
 Aria unui triunghi dreptunghic ;
 Aria unui triunghi echilateral .
2
Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi
 Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180°.
 Într-un triunghi dreptunghi, unghiurile ascuţite sunt complementare.
3
Unghi exterior unui triunghi

 m(ACD) = m(ABC) + m(BAC).

 m(ACD) = 180° - m(BCA)
4
Linii importante în triunghi
Mediana

·Mediana este segmentul de dreaptă ce uneşte vârful unui triunghi cu mijlocul

laturii opuse.
·Punctul de intersecţie al medianelor se numeşte centrul de greutate.
Mediatoarea

·Mediatoarea este dreapta perpendiculară pe mijlocul unei laturi.

·Punctul de intersecţie al mediatoarelor se numeşte centrul cercului circumscris
triunghiului.
Bisectoarea
·Bisectoarea este semidreapta ce împarte unghiul în două unghiuri adiacente
congruente.
·Punctul de intersecţie al bisectoarelor se numeşte centrul cercului înscris
triunghiului.
Înălţimea

·Înălţimea este perpendiculara dusă din vârful unui triunghi pe latura opusă.
·Punctul de intersecţie al înălţimilor se numeşte ortocentrul triunghiului.
TRIUNGHIUL

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
5
Linia mijlocie în triunghi

 Segmentul de dreaptă ce uneşte mijloacele a două laturi a unui triunghi se

numeşte linia mijlocie.

6
Triunghiul isoscel – proprietăţi
 Triunghiul isoscel este triunghiul care are două laturi congruente.
 Într-un triunghi isoscel unghiurile de la bază sunt congruente.
 Într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediană, şi
înălţime, şi mediatoare.
 Într-un triunghi isoscel medianele (înălţimile sau bisectoarele) corespunzătoare
laturilor congruente, sunt congruente.
7
Triunghiul echilateral – proprietăţi
 Triunghiul echilateral este triunghiul care are toate cele trei laturi
congruente. .
 Într-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente şi fiecare are
măsura egală cu 60° .
 Într-un triunghi echilaterat bisectoarea oricărui unghi este şi mediană, şi
înălţime, şi mediatoare.
8
Criteriile de congruenţă a triunghiurilor
Criteriul de congruenţă LUL

Dacă
Atunci

Criteriul de congruenţă ULU

Dacă
Atunci
Criteriul de congruenţă LLL

Dacă
Atunci
9
Triunghiul dreptunghic – relaţii metrice

Teorema înălţimii AD2 = BD×DC

Teorema catetei AB2 = BD×BC
Teorema catetei AC2 = DC×BC
Teorema lui Pitagora AB2 + AC2 = BC2
10
Relaţii trigonometrice

300
450
600
sin

cos

tg

ctg

;;
TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
11
Teorema lui Thales şi reciproca ei

Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi determină pe celelalte două

(sau pe prelungirile lor) segmente proporţionale.

Reciproca. Dacă punctele M şi N determină pe cele două laturi ale triunghiului ABC
segmente proporţionale atunci MN este paralelă cu BC.
12
Teorema fundamentală a asemănării

Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi formează cu celelalte două

(sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu cel dat.
Ä
13
Criteriile de asemănare a triunghiurilor
Criteriul de asemănare LUL
Două triunghiuri sunt asemenea dacă au câte două laturi respectiv proporţionale şi
unghiurile cuprinse între ele congruente. BºN
Criteriul de asemănare LLL
Doua triunghiuri sunt asemenea dacă au toate laturile respectiv proporţionale.

Criteriul de asemănare UU
Două triunghiuri sunt asemenea dacă au câte două unghiuri respectiv congruente.

BºN; CºP

PATRULATERUL CONVEX

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Perimetrul şi aria patrulaterelor studiate

ARIA UNUI PARALELOGRAM

]
]
]

ARIA UNUI DREPTUNGHI

]
]
]

ARIA UNUI PATRAT

]
]
]

ARIA UNUI ROMB

]
]
]
]

ARIA UNUI TRAPEZ

]
]
2
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este
egală cu 360°.
3
Paralelogramul – proprietăţi

Proprietati:
1. Laturile opuse sunt congruente două câte două.
[AB]º[CD]; [BC]º[AD] .
2. Unghiurile opuse sunt congruente, AºC şi BºD;
3. Unghiurile alăturate sunt suplementare, m(A)+m(B)=1800 şi m(B)+m(C)=1800;
4. Într-un paralelogram diagonalele se intersectează înjumătăţindu-se,
[OA]º[OC]; [OB]º[OD] .
4
Dreptunghiul – proprietăţi particulare

Alte proprietăţi:
1. Toate unghiurile sunt congruente şi de 900.
2. Diagonalele sunt congruente.
5
Pătratul – proprietăţi particulare
Alte proprietăţi:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Toate unghiurile sunt congruente şi de 900;
3. Diagonalele sunt congruente;
4. Diagonalele se intersectează perpendicular una pe cealaltă;
5. Diagonalele sunt şi bisectoarele unghiurilor.

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
6
Rombul – proprietăţi particulare

Alte proprietăţi:
1. Toate laturile sunt congruente;
2. Diagonalele sunt perpendiculare;
3. Diagonalele sunt şi bisectoarele unghiurilor.
7
Trapezul – linia mijlocie în trapez

Segmentul de dreaptă care uneşte mijloacele laturilor neparalele se numeşte linie

mijlocie.
Ä şi
Ä
8
Trapeze particulare
Trapez dreptunghic

Trapez isoscel

] Într-un trapez isoscel, unghiurile alăturate bazelor sunt congruente.

] Într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente.

CERCUL

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Cercul – centrul rază, diametru, disc

▪ Cercul este locul geometric al tuturor punctelor dintr-un plan egal depărtate
faţă de un punct fix numit centrul cercului.
▪ O = centrul cercului;
▪ OC = raza cercului de lungime R;
▪ AB = diametrul cercului;
▪ BD = coardă;
▪ = arc de cerc;
▪ = semicerc.
2
Unghi la centru; unghi cu vârful pe cerc
▪ Unghi cu vârful în centrul cercului
m(AOB) = m()
▪ Unghi cu vârful pe cerc
m(BCA) = m() / 2.
▪ Dacă avem două unghiuri congruente înscrise într-un cerc, cu vârful în centrul
cercului, acestea subîntind între laturile lor, două arce congruente.

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
3
Coarde şi arce în cerc

1. Dacă arcul AB este congruent cu arcul CD atunci şi [AB]º[CD]. Şi reciproca este

adevărată.
2. Dacă MC || ND atunci arcul CD este congruent cu arcul MN.
3. Dacă OR^CD atunci P este mijlocul lui [CD] şi R este mijlocul arcului CD. O este
centrul cercului; {P}=ORÇCD.
4. Coarde egal depărtate de centru sunt congruente.
Dacă OP=OQ atunci [CD]º[AB].
4
Tangenta la cerc dintr-un punct exterior cercului

▪ Fie punctul P exterior cercului;

▪ PA şi respectiv PB sunt tangente la cerc;
▪ OA^PA; OB^PB;
▪ [PA] º [PB];
▪ OP2 = OA2 + AP2
5
Lungimea cercului, aria discului

Lungimea cercului:
Aria discului (cercului):
Lungimea arcului de cerc AC:
Aria sectorului de cerc (OAC)

6
Calculul elementelor în triunghiul echilateral

; ;;;
; .
7
Calculul elementelor în pătrat

;;
;;
;.
8
Calculul elementelor în hexagonul regulat

; ; ;; .
CORPURI GEOMETRICE

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
1
Paralelipipedul dreptunghic

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

→baza este un dreptunghi;
→a,b,c =dimensiunile paralelipipedului;
→d = diagonala paralelipipedului

Formule:

2
Cubul

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

→toate feţele (6) sunt pătrate;
→l = muchia cubului;
→d = diagonala cubului;
→are 12 muchii.

Formule:

3
Prisma triunghiulară

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

→baza este un triunghi echilateral;
→l = latura bazei;
→h = înălţimea prismei

Formule:

4
Prisma patrulateră

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

→baza este un pătrat;
→l = latura bazei;
→h = înălţimea prismei;
→d = diagonala prismei

Formule:

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE, EXPLICAŢII
5
Piramida triunghiulară

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

→baza este un triunghi echilateral;
→l = latura bazei;
→h = înălţimea piramidei;
→ab = apotema bazei;
→ap = apotema piramidei;
→ml = muchia laterală;
→feţele sunt triunghiuri isoscele.

Formule:

6
Tetraedrul regulat

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

Formule:

 toate feţele sunt triunghiuri echilaterale;

 toate muchiile sunt congruente.

7
Piramida patrulateră

Descriere şi desfăşurata corpului (la o scară mai mică)

→baza este un pătrat;
→l = latura bazei;
→h = înălţimea piramidei;
→ab = apotema bazei;
→ap = apotema piramidei;
→ml = muchia laterală;
→feţele sunt triunghiuri isoscele.

Formule: