Pdfslide - Tips - Povesti Waldorf Vol1 PDF

5/17/2018 povestiWaldorfvol1-slidepdf.
com
NULUI
rERtuL ovESTltnR
ALDSRF
iNERADINITEIE
E UIRU
MATERIAL
PENTRLIPEDAEOEI,
ARINTIITOI EI AREVOR ASTIE
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 1/122
5/17/2018 povestiWaldorfvol1-slidepdf.com
Poveqtipentru copii, spuse n grddinileleWaldorf, culese, raduse qi

prelucrate chiar de citre educatoare.
Aceasta ulegere apdrut prin gdja Doamneie ducatoareMariana
Elena Voiculescu, ajutatd de educatoareleFilofteia Avramescugi Mirela
Andrei
Autorului ii revine respuod€re legah asupra odginattelii co4linutului ce4ii (partea

scdse cat si desenata), supra opiniilor personaleexprimate n cuprinsul ei, asupra
traducerilordin bibliografia onsultate,si asupra erminoiogieiolosite.
ARfrA/U{Nf
. Ritmul anului ti unepte pe copii cu fiinla spiituala a

pamdntului. Prin poueptile spuse de-a tungLl anului capiii
uieluiescstoriapamdntului de Ia prima lui zi de naqteregi pdnd"
in prezentsau chiar'tnuiitor.
Copiii se unesc an lumea uegetald", nimald gi spiifuata
prezente tn basme 9i pouegt| le simt foarte aproape Si pot
comunica u ele ntr-un imbaj nlelesnumaide ei.
A spune basme Si pouegti copiilor de la cea mai frageda
udrsta(o lund) e trezegteuiefiiiri care e sunt amiliare 5i care i
hrdnesc ntr-un mod uiu. Misiuneonoastrd., educatoarelor ste
aceeade a aduce tn fiinla copiilorcontinufuri bogate5i itmice
ale b'asmelor i pouegtilorormdnd gi intdrind tn acestel lumea -
de reprezentdri i de imaginiale uiitoruluiadult.
Recomanddm ceastdanlegere,ape o trebuin{d ilnicdd.or
ea poate gi trebuie completatd.a basmelegi pouegtilemarilar
sciitoi cum sunt : Fra{ii Gnmm,A.C. Andersen,Petre spirescu,
Ion Creangd,M. Eminesa4 L. Tolstoi,etc.
sFARSlTriL
EVnRA
SINITAIPESTEl.E
de Christiane Kutik
Addncde tot, pe fundul unei miri, trdia cdndvao scoicd.C arapacea

ei era nchisi la culoare, ca qi fundul mdrii. Trebuia sd te uili foarte atent,
ca sd nu treci scoica u vederea.
Scoicanu fdceadproapenimic. Se mulfumea sd.zacd. colo qi s5.
priveasci uimitS. n juruJ ei. Erau multe de adn:irat: plante acvaticede un
verde nchis, un numdr mare de pietre qi diverqipeqti: mari qi mici,
rotunzi qi colfuroqi.
Celmai mult ii pldceascoicii cAndera Lune plini. Cdci atunci Luna
stitea rotundA deasupra apei, iar lumina ei b15nd5, dzbdtea pAnd pe
fundul mdrii, la scoicanoastre.Ahrci ea stetea foarte liniqtiti, privea gi
lua lumina
Intr-oaceea
zi veninun
lduntrul ei, inlainterior,
peqtenot scoicd.in inima sa,
- Ia te uita, o scoice - a zis peqtele.A proapeca nu te-am vdzut,
mdi scoiculild !
Peqtelevorbea a$a pentru cd era un pe$te foa-rtemdndru qi
inchipuit. Apoi el- nspird puternic qi incepu sa inoate in fafa scoicii,
incolo gi incoace. n felul acestael putea fi privit din toatepdrlile gi i se
putea admira hdinula sclipitoarede'solzi. oCefrumos este peqtele", e
g6ndi scoica.Se poatesuci gi inv6rti. Este foartemobil qi sprinten.Dar
nu-i trecu pril gdnd scoicii,sd{ invidieze- e pegte.Cdci ea era pur qi
simplu o
lumina scoicdqi
bldndd stateape
a Lunii. Scoica fundul mdrii. Inajnte
era mulfumiti cu eade toate, i plicea insd
nsiqi.
Peqtele osbu dansd n cerc n fala scoicii.El straluceaqi sclipea,
iqi arata ntreagaartd. Cici voia sd fie admirat.Cu aceasta u observi cd
deveneapericulos. Cdci se apropiaseun peste uriaq, cu botul larg
deschis,ldmAnd, updpradd.
- Fii atent I Fii atent ! - strigdmicula scoicd.
Speriat,peqtele ugi. Cu o bitaie puternicAa aripioarei sale codaiese
salvd ntr-o despicituri de stdncd.A colostdteaqi inima ii bdtea are, dar
numai pentru scwtd. vreme. CAci n curald uiti orice pericol. $i incepu
din nou s5.se arate, Da, acuma sdreachiar pdni la suprafala apei, pdnd
afari in aer. Cdci voia sd se vadd n oglindaapei.Voia sA qtie cit e de
frumos. Insd pentru cd scoicanu il admira, se ldudi singur qi inotd
multumit de sine,de acolo.
intr-o noapte, c6nd cerul era plin de stele, ar Luna strdJuceaplind
$i rotundd, peqteleveni din nou inot la scoici. Scoicanoasfri stAtea
acolo, oarte iniqtitdgi ficea ceea e-ipld.cea tat de mult sd faci: asculta
ql pnvea.
Ce faci aici? - o intreba pe$tele.
- Sunt liniqtitd, rdspunsi scoica. CAnd eqti liniqtit lucrurile incep
sd.-ii vorbeascd. Toate vorbesc: auzi apa, plantele, pi"tt"l". C.rtd .gii
liniqtit toate ncepsi strdluceascS,ezicerul,stelele, una?

Pegtele u inlelegea imic-
- Llcrurile nu po'tvorbi,ziseel. Nu e nimic deosebitn ceeace vezi
tu. E plictisitorse fli'liniatit. De fapt, eqti o scoici plictisitoare'T rebuiesa
te miqti, s6 te migti, a;a cum fac eu.
Se ntoa-rse isprefuitor plecede acolo.
in noapteaaceea recu.un pescarcu Si barca sa pe ma{e. El iqi aruncA
ndvodul. Apoi aqtepti
-greu.in barcd pdnd dimineala. CAnd risdri Soarele,
ndvodulera plin qi Pescarull tiase in barcd.Multe ieqird a ivea15.:
plante de ap6, scoiii, peqti, ucruri utile qi inutile. Printre cei pringi se
a-flau i scoicagi peqtele ostru.
Pescarul ncepu sd-qi goleascinivodul. Pestele enea a peqte-.n
curdnd jumdtate d6 barcd se umplu cu pe$ti. Unul stdtea ianga.altul:
Unul se asemdna cu ceilalli. Chiar in zl.ua aceea uri duqi la piafe--qi
v6ndu!i. Pescarul trbia numai cu pescuitul. Apoi pescarul scoase din
ndvod ce sesimli
intunecatd, mai a{la
cn inacolo. CAnd lui
ea trebuie in alle
sd se mAniteinuita
scoicaocucornoari.
carapacea
O
deschisecu grjjd, Si ramase u1uit. incd nu mai vdzuse niciodatd aqa o
minundlie. Cdci partea interioard a carapacelorstrSluceaca argintul, iar
in scoici se alia o perlA, aloroasd i frumoasi.
Cici tot ceea ce ascultasegi privise scoica, n pace Si liniqte, in
ad6rtculm6rii, tot ceeace preluase n inima sa, devenise comoara,o
ariewnreti nerli
Traducere e DeliaPoPescu
POVEsTAESTARUIUI
E IJR
5lAPEsTlSoRULUl
de A. S. Pusktn
gi
A fost pe
Chiar odati un m5rii
malu1 moq a-lbastre
o babi, veau o cocioabi
Scundd,veche,de oamenisdrmani,
. in care au treit taman treizeci qi trei de ani,
Moqul prindea cu ndvodul peqti mititei.
Baba torcea din fuior cu furca er.
Zv6rlindu-qi moqul intr-o zi n6vodul ntr-al apelor ocol,
il scoaseplin doar cu ndmol'
L-a aruncat dil nou in apa cea mare
$i treia
A 1-a scos cu iarbimoqul
oarAzveAe de mare.
nAvodul,de zor,
Si-1 scoatedoa-r u un Peqtlqor.
Dar nu era un peqtiqorobiqnuit
Ci unul numai in solzi de aur ghintuit
$i peqtiqorulde aur pe moqul nostru il roage
Spun6ndu-i cu grai omenesc: - Te rog, sd md scapi, moqule drag6,
$i dA-mi drumul in apa inddrdt, dumneata,
Ci qi eu mare rdsplatd !i-oi da,
Pfecum io fi voia ta !
Grozavunchiaqul s-a minunat
C5,de treizeci gi trei de ani cu pescuitul era invdlat
$i nu pomenisenicicAnd
Sd audi vreun peqtecu glas omenescstrigAnd'
Dete drumul pegtelui n mare
FdcAdu-igi aceastA rare:
- Du-te-n plata Domnului, pistrugd minunatd !
Cd n-am eu nevoie de a ta r6sPlatd !
lntoarce-te-nalbastramare
$i-n unda ei liber pornegte a plimbare !
II
Moqul, acasi, babei i spune

De-a fir a pdr asti minune:
- Doar un peqtiqorazi am Pescuit,
Dar nu fu pegteobiqnuit,
Ci cu totul $i cu totul de aur era
$i-n grai omenesc orbea.

Tot elindu-sesi-1 las ar in apd., eunde 1-anrpescuit,
Cd-nschimb dsplatAmareo sa-mideanegreqit.
Plocon,md rog. dupdgtutdulqi voiamea
S-a egatpegtiqorul d-midea.
Ce isplatd era sd aqteptde a un peqtemititel?...
I-am dat drumul in apd-nddrdt, draculde el...
Baba ncepusd-1certepe unchiag:
- Ndrodmai eqti,bati-te sfAntulqi poznag
Cum n-ai qtiut sA-icei
Micar o copaiede tei,
C-anoastrede tot s-a crdpat
$i-mi curgeaapa din ea c6ndam spdlat
Porniatuncimoqulpe albastramare
(Cenria ca valul prins de tulburare)
Striga prin ap6 pdstruga,
Iar pegtiqorul preel da fuga
$in grai omenescl intreabi:
- Ce,mogule,a i cu mine vreo reabS"?
Iai mo$u1 ceasteuglminte ii face:
- Indurd-te,sHvitpeqti$or,a ca sa am pace:
Md toacd baba la cap
gi nici la bitrAnefe, de gura ei nu scap,
Cd la ce-s bun dacd nici o albie noud sd.-iaduc nu pot.
C-a noastrd-i plesniti de tot !
lar peqtiqorulde aur, cum il aude,
- N-ai grijd, mogule ! - ii rdspunde,
Du-te cu Domul, in pace,
Ci o aibie noui eu va voi face !
n
Cand se ntoarse noqul 1ab6bu!a,
Vdzo cd.a rc-nograddo albienoud-nou!5.;
Dar ea crrm il vede,
Cu gura a el serepede:
- NSrodmai egti u, qi mai ndtangca o oaie
Prost5-nace eqli, e-aipricopsitc-o copaie,
Parcdcine qtie ce spravd mare
E-o copailade 1emn, a oricare
Du-te nddrdt a pegtiqor i-i spune
$i-l roagd n genunchisdne deagi noud o casdpe ume.

Iar porni unchiaqulspremaleaceamare
(Ceera prinsi de o tulburare)
$i-ncepe d chemepdstruga,
Iar peqtigorul 6duspree1 uga
$i-n graiomenescl intreabd:
- Ce-imoqule, ar ai cu minevreo reaba?
Iar moqulsfios l roagd rumos:
- induri-te peqligorule l6vit,
Ci qi mai amarnic babam-a suduit
$i nici acum 1abdtrdnele,tihnit nu md lasi
$i mi piseazd d-i ac alti casd
Iar peqtiqorul e aur ii spune:
- Hai nu-1i mai face ateta amAJeciune
Grija ta in solzii mei o iau
$i precum ie voia,o casi ili dau?"
IV
PorneEte,ard,moEulsprecoliba ui micd,
.- insd din ea nu mai rimdsesenimica
Unde usese, e n5.1!a casA
Noud,cu iatac, rumoasd.
Cu un cuptor de cdrdmidd, cut dezidar,
Cu zdplazqi poartade scdnduride stejar,
Iar baba-n ereasbaqedea, i sevedeau inlii
Cum fl injura pe unchiaqul ei de toli sfinlii:
- Da' n6rod mai eqti qi tu, m6i tSadali !
NAtAng e eqti,parcdo casi-i marescofali !
Du-te nddrdt a peqtiqoruliu fermecat
$i-1 oag6 n genunchi, pune-ice m-am sAturat
Tot de neamprostsi fiu,
lSrancd
Vreau sd iu boieroaic6 e neamcilibiu !
Pornimoqulsprealbastramare ndatA
(A cdrei undd era tulbu-ratA)
$i incepesd chemepeshuga
Dc errr nare rla fitoa
Inotdnd spreel, 9i-1 ntreabd:
- Ce-imoqule, ot rnai ai cu minevreo reab6?
. Mogu-i ispunde sfios:
- indurd-te,slivit peqtiqor,ogu-te rumos,
Babameae-ntr.ouieche,
Ydz,Doamle, a apucat-o reostreche
CAnu vrea sd mai fie idrancS de rAnd ca oricate,
Ci-miceres-o ac cucoanede neatnmare'
Iar cel pegtigorde aur ii spune;
- Du-tecu Domnul,nu-!i faceam5rAciune.
La babaacasdunchiaqu-aplecat,
Undece-ivdd ochii ? Un m5-ndru alat
in a-lcdrui cerdac sta baba r5zimati
Cu scumpcojoceld e samur mbrdcata,
in cap cu broboada e ir impletitd,
La gdt cu giragde m6rg5ritare,
Pedegetenumai de aw inele,
In picioarecu cizmulilede rogiepiele;
gi da porunci
La harnice slugi
Pecare e bate de e staiceqte,
Iar pe deasfpra e mai gi pdruiegte.
Uimit, mogulbabeisale-ispune;
- Buna ziua, sl6vit6 stipAnd, pleciciune !
Nndajdniescca acum ti-e impecat suflele1u1
Dard baba qi sudui qi mai rdu bitrAnelul ! ,,..: .rr..,.'i
"
.i:r,i'
$i-i deteporunci
Sd seduci-n grajdr.ri a muncd.
Nici una se-mplineqte,
Cd gi mai riu baba se burzuluieqte
$i-1 trimite iar pe unchiaq
- Du-te a peqtiqorul rag5-laq.
Cdimpdrhteasd
Ci nu mai pot sAJiu doarboieroaicd
i de capul meu ! u
ingrozitmoqulo roag6:
- Ce-aibdbuld,ori eqti ntr-o doagi ?
Nici sa te porli, nici sd vorbeqtinu qtii.
0 sd-!i faci de ris printre impdrelii !
Dar baba qi mai rdu s-amaniat,
Ii cdrpi o palmi unchiaqului neb6rbat:
- Cum ndrdzneEti,u, moEule, d te sfddeEti
Cu mine, cd mi trag din neamuriboiereqti
10
Du-te a peqtigor, Atcu binelegi-amspus,

C6 de nu, eu dau poruncicu de-asila si fii dus I
Porni ar unchiaqul a marea ui cea argd
(Caredin albastri se icuse neagrd)
Pdstruga e aur o chemedegrabe,
Ea-notAnd
- Cemai weipreel,
? vineqi-1 ntreabd:
- Fie-limil6, peqtiqorule, e anii mei I
Cu babamea si trdiescnu mai pot
Acum se ndzare
SAnu mai fie ciocoaicd, i imp6riteasdmare
Iar pegtiqorul e aur ie$inddin unde
Cu b5rb6lie ii r6spunde;
- Du-tecu Domnul, u te mai amdri, asd
Precum i-e voia, babata va fi crdiasa !
VI
Unchiagul -a ntors a babdacasd,

CAndcolo,ce-Lvdd chii ? Un palat de crdiasA
in carebaba ui domnegte, t5. a masd
$i o slujescpe ddnsanumai boieride runte,
Turndndu-iscumpe inuri din ulcioare omnde,
Pec6nd ea gustadintr-o placintdde soi
gi-n urul ei soldalii oi
ii fac de stuajd atedoi
/-^
L4 u
^ *^-^,.x
uz4v4
-^-ax
5r 64u4,
Purtdnd la um6r cAte-o ungd bardi.
Mogui, cAnd vdzu asta, s-a cutremurat
gi la picioarelebabeia-ngenuncheat.
Spundndu-i: - Ziua-bund, sldviti-mpdrdteasd
Inima ta dcum de vreo rAvna-fi mai e roas5.?
Dar nici mdcar cu o privire baba nu-1 invrednici,
Ci numa-is5.-1 a din faqaei porunci.
Cei boieri de teapa mare au sSrit pe dat6
Tot in ghionli a-fari si mi-l scoati,
Iar c6nd era-n ugd, siri straia domneascd..
Cu cele baltagemai s5.-1 ds5.peasc5.
IarA tot poporul iqi bdteajoc de el:
- Aqa se cuvine, caraghiosbitrAnel I
. It
Peviitor, neghiobule, sta sa-!i fie $coala

Ca sd nu-{i mai bagi nasul unde nu-!i fierbe oala
VII
Dar nici douAsiLptdmAniu s-au ncheiat

Cd babaqi mai rdu a cdpiat,
gi, dupd voiaei nAucd,
Trimisecirrteniipe mogsd-l aduc6
$i-i dedu aste porunca.
- Du-te a peqtiqor,n genunchie arunci.
Spune-i a mp6ratease,e ntruminenu-i slqjbi i?i€€ rn,a!e,,
' ' --' :'..1i
Ci vreause iu qi a merilorstapanitoare, . ::rrl':
Ldcagul d-mi ie intre albastre aluri .':":r:",'
$i sd md slujeascd eqtigorul e aur ;": :i' '':i''
Care,dupi pofta nimii mele,
Sd-mi aci unele rebi mirunlele I
Mogulnu indrdzni sAspundnimica
impotrivaei (murea,b ietuJ,d e ricd !)
Mogul ncepusd strigepegtigorul e aur
Care rrotdndspreel il intreabd:
- Iar mai ai moqule, u mine vreo reabd.
Mogul i rdspundecu plecd.ciune
cu vorbaplinAde
$il gL,tVOrUa P[r]a (ls amdrdciune;
ir{rauauluue:
- lnoura-te oe mtne, sravlrpeEreoe Treaoa
Ce sa ma fac eu cu blestematamea de babd.
CA s-a urAt meseriade mpdr6teasd
$i vrea s5. re qtimd,pesteapecrd,ias6,
Sd rdiascd-nmdri ca-n poveqti,
$i tu insuli si o slujeqti, '
Cici, precumvezi, rulia nu qi-oascunde,
'
Cicd sd-i faci chiar tu trebile mai mdrunte !
.., Pegtigo:-ul u mai rd.spunse h:ic de asti d
.
Ci lovi numai peste ape din coada ca o lopat6
$i pieri in marea ad6ncd....
Zadatnicagteptdmogul dspunspe-a fumul
Cd nu prirni nici unul. Sprebaba1uiporni...
Cdndcolo a6-n fale cotba lor ceavechese
ln prag cu 0a0a ur saracaoe arEoara,
Uitdndu-se ecdjitS.a albia cripatd.
12
sARBNTffiNRTft
ItilLTII
SABIA E UMINA
De Klaus Graske
(Dupi rnotive din vechi legendemichaelice)
Arhanghelul Michaei vegheazd1apoarta cen;lui. Cu balanla sa el

cAntdregteBinele qi Rdu1.Cu sabia sa mpinge Rdul inapoi.
Cu mu1t5. reme r urme, un balaur inspdimantetor voi se se ridice
impotriva ingerilor gi si tulbure liniqtea din Cer. Avea un trup plin de
negi,o coadd ungd solzoasA, i un bot lat. SullSndzgomotos, e apropie
de poarta Cerului, scuipdnd foc inspre ingerul de pazd. Atunci
tuhanghelui Michael iqi ridici sabia sa de lumini qi impinse cu putere
monstruljos pe Pdm6rrt.Balaurul nu era nrort, dar ii trebui mult p6nA sA
sepoatemiqca din nou. tuipi1eqi Ie pierduse n lupta cu SfAnhrlMichael.
El putea sd se mai miqte doar tir-6ndu-se. Cu multi trudd se tdri sus pe
un munte de unde seuiti in jos,
De acolo ziri mu1!i oameni, ce munceau bucuroqi, qi cdntau in
timp ce munceau, qi r6deau, qi-qi spuse,pufdind mulfumit:
- Dacd n-am putut face nici un riu ingerilor, il voi face oanenilor !
Se ascunse n apropieremtj-o pe$teldstencoasa. buri otravili ieseau
din botui sdu qi otrdveau eruJ in ur.
De atunci, viafa oamenilorde acolo ncepu se se schimbe. Tot mai
ral puteau ft atzi\i riz,dnd sau c6ntAnd. Se certau gi se ocdrau din cele
mai mici motive. Munca qi-o indeplineau fdrA bucurie. Invidia creqtea n
inimile or, ca un $arpeEi-i dcea di.
Tntr-ozi, sosi un cavaler n linutul in care bAntuia balaurul. Era un
om evlavios, e bund" redin!6qi carestribituse nrulti lume.
Multe vdzuse, dar fefe atdt de nemullumite qi de posomorAtenu
mai intAlnise nicdieri. Incuiau uqile in fata lui, cdnd ll, z\rean de departe,
venind. Nimeni nu voia s6-i rispundd 1asalutul prietenos.Nici chiar copii
ucau
nu se Str5inului
cu bucurie, aqa cum
i se strdnse vdzusepretutindeni.
nima. EI cdldri mai departe qi vazu cdmpuri
cultivate, cAmpii m6noase,pe ca.resea{lau vite 1apdqune,copaci plini de
roade. Era limpede c6 oamenii nu erau sdraci. Aqadar,ce sa fie ceeace e
amdrdse tdt de tare nimile?
In amurg, cava.lerulajunse a un sat. Cobod de pe ca.l,ca si ceard
adipost pestenoapte.Ciocdni a o ugd, gi aqtepti. Ciocini inci o dati.
Auzi qoapteomenegti, ar nimeni nu deschise qa. $i la celelalte ase
usilerdmaserdnchise.
15
_ ntre timp se intunecasede tot. FdrA sd-gi r gdsit vreun adepost,

cavalerulp irisi satul. El ajunse retr-opddureunde voia s6.,eaute n loc
ferit pentru a ihnopta. Obsewd o luminile printre copaci. Strdinul se
apropieSi zdri o colibi modestd.O are -ar primi cinevaaici?
. Ciocdni la ugd. Uga se deschise.Un pustnic privi afard qi se
minuni,- Cine egti gi ce cauli ir: regiuneaaceastapdresiti
de D..uqnezeu?
Sunt cavaJer
runr cavaler$ir caut
caut un adepost
adapostpeste
p estenoapte,
noapte,ragB-U.ESe 6rbatu1.
- Cu dragA nimd, poftim ir:rduntru I spusebitr6nu1.
Erabucuros arevade n om.
- Mai nainteveneauadesea tr6ini aici. dar de
Cavaleruldeveni atent $i intreba din ce cauzd.. ustni
- Avem un necazmare. Un balaur se afld intr:
Cu rS.suflarea a de pucioasd a otrevit aeml. De
oameniiau devenit di. De atunci fiecarenu se
sine.Mulli cava-leri uternici qi curajogiau i
dar nici unul nu s-a intors din luptd. Iar ba_laurul
Cavalerul ascultase, qi in timp ce asculta, priv
De unde sd fie sabiace era alarnatd.acolo?Cdt de
propria-i sabie,care din ultima bitdlie era atAt de
* incat nu mai era bund de nimic. Aceasabie de pe p
ce lumina incdperea, stralucea ca aurul. pusi
strdinuluiqi-i spuse:
- Un cava_ler lesat ca.ndva,aici, aceasti
a voit sd ucidd balaurui, dar curajul l-a pdrAsit.N
la lupt6.
BitrAnul se ridicd,pentru a intocmi un pat
apoi seduse a culcare.
Strdinul se tot gandi la toate cele pe care e
zlaa aceea.Ar fi vrut sd-i ajute pe oarneni,chiar
Cand, tn sf6rgit, adormi, alrr un vis. fu
str5lucind n fala sa, qi-i spuse.
- Egti un om cinstit qi fSrd teamd. poti sd-i
invingi balaurul. Dar fii atent, cici monstrul e
doar din materiilepdmAnfuluinu au putereasa-l
de umini te voi ajuta n lupta, dacdmd chemi
CAnd cavalerul se trezi, se simli odihnit $i
pustnicului
ustnicului pentru
penku ospitalitateSi-l
si-l ruga
rugd sa-i arate.,
arate
baleiurului. nspre apusul Soaretuiajunse acolo. r un
zgomot asurzitor qi aburi de pucioasi umpluri apEru
balaurul, cavalerul fu cAt pe-aici sd.se descurajeze, aminti
l6
t
Carrd balaurul zdceamort la pimdnt, oamenii din regiune furd

eliberatide orta sanefastd. nvidia qi riutatea c6zurdca niqtem6qtide
pe sufletele or,Oameniise grabire nsprepegtera in st6nci- Ei vruri
si-i mulfumeasc5.eroului pentru fapta sa curajoasd, dar cavalerul
spuse:
- Eu singur n-ag li putut invinge monstrul. Sfantul Michael
sabiasa de luminA mi-a ajutat.
Traducere in lirnbagermane e DeliaPopescu
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1
t7 17/122
N
roPttAREEELUI5lETATEA
Se poveste$te a se alla odinioari, intr-ufl sat, nu se $tie pe

unde, un om sdrman ca.reaveaatdfia copii, cd aproiilie toli locuitorii
din sat ii erau cumetrii, IiindcS. ar se mai a{1acineva edfe sd nu-i fi
ndgitvreunul.
Cdnd iatn ii vine pe lume incd un bnielel. li trebuia in grabd un
rPe
naq.Undesd-1 dseasci? Iesepe uli{5 9i aqteaptS. pr!ru1 trecetor
care se va ivi', se gAndeae1, i1 rog sd-mi ndqeascS.eciarul.' A$tepte.
$i, deodatd, se iveqte un bdtr6n, imbricat intr-o 44ntie .]Ungd,
cenuqie, aremergeape drum mdndndde la spate .q. de
vileluqul ei. Omul ii iese nainte qi-l roagdpe bitraqlt
Batranul primeste, Si, ta despSrlire, i ddruieq s1
vifeluqul.Vileluqul se nescuse, e fapt, n aceeagi doar
cu c6.tevaceasr.ui mai devreme gi avea i:: frunte o
- ili dau vaca 1ie, i spuse bitrinul, iar viJ teu.
Omul ii mullumi qi bitrSnul pleci. Vremea ncepi se
fdcu taur voinic qi bAielelul un flAcdu n lege. nt'5 duse
la pdqune,cu taurul, cdnd il auzi pe acestasp
- A venit vremea s6-mi caut pigunea de
pot facecAte e am de ficut. De aceea,u I
eu voi da o raitd p6n5. acer.
B5-iatulbdnuia ci taurul este ndzdrdvan. !
i
se culci in iarbd. ar taurul a luat-o a goan6,
apoiv5zduhul,ca un fulger.Aju:rsepe pa$unea i
I
qi, de acolo, ncepu sd pasci florile de aur ale
soarele apuse qi abia atunci porni inapoi, il
'::
aie i
!
adormise ulcat r iarbi qi se ntoarserS.casd, I
in acelaqi e1 se petrecu lucrurile incl o t:
cAld bdiatul implini 20 de ani. in aceiaqizi,
;
la regele
5rii. vom ajunge a e1s6-i ceri, cu curaj,
- Cind
qi sd-i f6gnduieqti 5.-i ei scdpacopila t
Fldciul ascult5.. Se aqez5.ntre cornele ta 4
:
se nf6.liqd egelui qii spus pentru ce a venit.
Regele, espusde bucuros, i dddu pe da€ iatul t1
i-o cerea.Desi, n addnculsufletului s6u, se n si- qi
mai revadi vreodatdcopila,care-i usese dpiti. It cu
!
cdt gi alfi voinici se skAduisere sa o scoata din "11 C1jl
puterea i '
12 capete,n cdruiaajunsese.
s-o scape, mai intAi, petltru ca gd]aqul
I
gi nu izbutiseri
balaurului era foarte departe, ar in drum trebuia sd treacapesteun
j
munte nalt pdnd a cer. n a1doilea dnd, fiindcdacelacarear Ii reuqit
se treaca peste munte avea de infruntat qi valurile unei md_ri

furtunoase, neinchipuit de adAnci.'$i, in al treiled rdnd, frindci
balaurul ocuia ntr-o cetatede fldcdri.
Cine ar fi putut, pe urm6, dupi atAt de grele ncercdri, se se mai
lupte cu balaurul care era de o cruzimecum nu se mai vdzusesi nu se
mai auzise?
sabia Bdiatul
ddruitd insi, deqiSe
de rege. aflase cAte avea
aqez6.ar intredecoarnele
intdmpinat, 1u6.n Acesta
taur.ului. mri,ini
porni in goan6.$i, inb-o clipd ajunserd n fala munlilor acelorauriagi.
- Nu qtiam ce muntii sunt chiai atdt de inalfi, se minuni fldciul,
mdsurA.ndu-iu privirea.Credci vom i nevoili sd ne inapoiem casd
l\ r ^: - i^. ^ --::x .: -x
w dr!d, * rd.spunseaurul. Coboard._teumai putin
dinke coarnelemele,
BAiatul se coboriqi taurul fdcdndu-gi dat, igi repezi cu atAta
putere coarnele n zidul de munfi, incAt il didu la o parte ca pe un
bugtean
salte la putred.Drumul era deschis.
loc, intre coarnele aurul
sale. Pornird. l indemndpe
mai departeqi fldcdusd se
in cur6rrd,
sosiri la ldrmul mdrii.
- Nu qtiam cAmareaesteatat de adAlci qi fi.utunoasi,exclam6.
bdiatul.Credcd vom r nevoilisa ne ntoarcemacasd..
- N-ai nici o gdjn ! fi. r6.spunseaurul.
Jine-te insd bine de
coarnelemele. $i iqi aplecd runtea. Iar botul lui incepu sd.soarbd.
Bdu... bdu... b?u... pand inghili toatd.apa mdrii. Iar, mai departe,
alergard pe fundul mdrii, fdra se se ude, ca Si cum ar fi trecut pe o
cAmpie.Pestepulinreqtea.
inaintau,dogoarea ajunseraaproapede
diatulabia maicetateade fldcd_ri. u cat
puteasA espire.
- Opre$te-te,i strigd el taurului. Opreqte-te Mai bine sd ne
intoarcem,altrninterivom fi arqi. Dar taurul continue s6.goneascd,
pdnd ce ajunsechiat in fala cetdlii qi acolo ncepusi imprdqtie oati.
apa pe careo sorbisedin mare.Pem6swd ce apa stingea ld.cdrile, e
ridicaun fum gros,carecuprindea ot cerul ca niqte nori imenqi. nsd,
tot atunci, din fumegarea'acearozav5.,dqni afari, plin de manie, pi
balaurulcu 12 capete.
fldciu.- Din
PAn5. cum
clipa am ficut
aceasta, eu ce-a fost
venitrAndul tdu.nevoie, osti tauul cetue
li ieqi nainte balaurului
qi izbeqte-l u sabia, ns6, n aqa el, ca sd-i tai toate capetele intr-o
singurdoviLurd.
FldcAulprinse inimd. iqi incordi toate puterile. Ridicd sabia
aceeama-re, oiniceqte, u am6ldoui m6ini1e.eqi .naintea alaumlui
qi ii dddu o lovituri atAt de cumplitd, ncat toate capetele buratd
dintr-o datd, Balaurul cEzudar se ridicd din nou gi incepu qi sd.se
zbatd $i se se rostogoleascd tat e sdlbatic, incAt pdmAntul se
cutremure. Dar
azv6rli tocmai sustaurul ii prinse
int e nori. trunchiul
Iar cr6.nd intre coarnelesale 9i i1
e prd.buqi napoi,dintre nori, se
I9 19/122
fdcu fdr6:ni!e. Un v6rt incepu sd sufle Si fdre4lifg1S. ie-qr. tqate

laolaltA cu praful. Dupe aceea aurul ii grdi bdiatului:
wq yrq!{.
- Inre in cetate.a fata gi du-o acas5, a pdrinlii ei. Cum termini

de spus acestecuvinte taurul se intoaJsegi porni in grab4r ndeva,
Iar bdiahrl intud. n cetate. Acolo o aJIdpe copila eare l

imbrilign, fericiti cd a scepatde balaurul cel infi
regelui.Vi inchipuili desigur,ce nunta a urmat ! Ce gc,.c9 veselie ...

O asemenea unta, se povesteqte,d.nu s-a mai vEzllt n'iciodatepe
lume !
Traducere in
20
5rgAI.AURUl.
PRTNIESA
A fo-"todat5. n rege, ca_re omneapeste o

- . !ar6 puternici. El
Iocuia cu frumoasa sa hicd intr-un castelaIlat pe o lndllime de unde se
putea privi pAni in ceamai indepdttatd,zarc,
in fala casteluluiera o piJla mareunde se sdrbdtoreau elemai
frumoase serbdri, cu cdnteceqi dansuri qi fiica regelui era cea mai
fericitd. 6ndputeaprivi de a balcoanele i, n piala orfotind de lume.
In fiecarean, cdrld.var-aera pe teminate qi recolta era stranse r
hambare,veneau de mai departeqi de mai aprbape
Eranii qi familiile
lot cu cununi A1spice,cu mere, pere gi alte frricte, cu conopiddqi
sfeclS i morcoviqi alte egumepe care e diruiau regelui prlnlesei,
9i
sprebucuria1or.
Tdranii purtau haine colorate,bentile vesele e fluturau la
pdl5rie,cdntaucantece esele i dansauhorele ecoltei. n fiecarean,
cAndse apropiawemea s5rb6torii ecoltei,prinlesa stdtea a balcon,
plini de nerdbdare, a gdndul primului cantic gi al primelor cuiori vii
ceaveas5. e audd qi s6 e vad6.ApoicAtse mai bucura I
Odat5. nsd, nu veni nimeni; tot privi qi-qi incordi privirea,
aQtepteSi agtept6. .ar zadatnic. n sfAr.qit,i vdzu pi tdrani venind. Dar
oarece eraasta ? Nu se vedeau entilete esele, u se auzeaucantece
sdltdrefe, eneau ncet inAndu-se e mAini, drd nici un dar al recoltei
$i cu capetele plecate u tristefe n pimAnt. Ce se r:tAmplase Regele
iqi trimi.ce oliileqi lSranii spuserd:
- In anul acestanu am putut sd recolt5m, d.ci n
baiaur a venit
in tara noastra,careesteatat de sdlbatic, ri mdnAncd i striveqteotul
sub tdlpile ui qi, ceea enu esteastfeldistrus,arde n iocul ce esedin
botul sdu cumplit. Aga c6 nu putem azi serba nici o sdjbatoa_re
recoltei qi, dac6.nu a1n avea provizii de anul trecut, at trebui sd.
suferimde foame
Regele, aredori ndatd si fie de ajutor, qi trimise cavalerii d se
lupte cu.balaurul,_ar cdndajunserd a peqteraui, sdbiileqi
demetaise-strdmbardub vdpaia oculuice-l scuipaacestaqidncile or
cavalerii
nu-i puture face nimic. Acum, regeie qi trimise soliile ia balaur;
trebuia,si-ioJere ur 9i bogdlii5i tot cevoianumai si. pdrdseascd
fara.
Aur qi bogdlii nu vru acesta,ci doar o fecioarA rumoasddacAar fi
putut avea,a tunci ar pleca,
Tofi se nspiimantardqi nimeninu vru sd_gi ea rumoasele ale
fiice balaurului. Atunci prinlesa ii spuse atdJuisdu:
- Lasd.-md.i mi duc la balaur, nu mi-e teamd,poatepot
salva
lara.
Totuqi egele puse:
- Nu, iubita mea fiicd, nu te pot da balaumlui
tocmai pe tine.
cirregtiecevei pali !
* : http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 21/122
i::- 21
Nimeninu vru s-o asepe prinlesdsd plece,dar ea spusgt

- Lasd-md d md duc. Dumnezerimi va apdr4 cici daddnu mi
duc, balaunrlva distruge otui qi vommuri de oame
Regele puseatunci:
- Atunci du-te cu Dumnezeu,copilul meu !
Printesa ei imbrdci hainele albe 9i v51u1 r!4pl$e sPre
untele unde balaurul igi avea pegtera sa. Nu F i .la'dreapta,
nici la st6nga, numai drept inainte qi spre cei, i Ci9rul era
complet intunecat de nori qi b5tea un vant I Q-.4f2Jeriio
insolird dar ramaserd.n josul muntelui, cAciqtia -e.leoj nu o
puteau ajuta.
Balaurul de foc veni din pegtera sa, dar c a1rl
sus, norii se indep6rtari unii de a-llii $i ea put'
cerului. Acolo era mai luminos decAtsoareleqi din
veni SfAntulArhanghelM ihail qi stelelede pe cet.
razd.dsn umina lor, in mirnd. Cu ele iEi fo
metalul cen:lui qi pe care balaurul nu o pri
luminoasi. Cum igi indreptd Sfanful Mihail FPre
balaur, acestanu se mai miqcA.Puterea ui e
venirAalergAnd i o aduseri pe prinlesd napoi'
grdbirdspre caseleor qi aduserdcelemai
spicedin cdmdrileor.
Acum putem serbas5-rbdtoa-rea ecolteil
cinstea SfAnfului Mihail, Nu mai avemde ce ne
AgavorbirS. i se ndreptarA precastelgi
ti,.,.
1n numele ljomnullu no1venlm.
Multumire SfAntului Mihail vrem si-i ,l
Noivenim,noi venim,noi venim
Spre Sfdntul Mihail cu bucu-r-ie
Sprea Domnuluimdrire.
Traduceredin
22
PTJVESTEA
AINII
Povesteomdneasci
Ralucaesteo prieteni tare grijulie cu pdpugile,Din orice el de

mdncareea l serveqten€i pe Costicd, 5loiul galbende plug, i bagd
chiar cuCe si.la
s-an ciocqi toteri
nt6.mpLat ce dimineala?
cadede a Costica, lap inghiteLabu$.
Ca de obicei,matna a uns cu
miere, pentru Raluca, o felie mare de p6ine. $i cand fetila a inceput
sd facdmofturi, mama i-a spus :
- Ra-luca,dac6 ai qti cum se face pdinea, sunt siguri cd n-ai
mairisipi-o.
- Ba eu $tiu ! Pdineacreqte a brutdrie, a respuns foarte sigurd.
fetifa, Cd prietenii ei s-au prlpidit de rAs la un asemenead.spuns,
vedeligi voi. Dar feliade pdine ddeacu lacrimidc miere.
Iata cam cum i$i inchipuia fetila cd se facepdinea.
Atunci Cdtdlin, rateleei, care qtie oartemultd carte,a inceput
se-i spunepovestea devdratia pdinii. Vreli s-oascultaliqi voi ?
Totul incepede la bobul de griu. Cat este de mic, at6.tare o
mare mportan!6. In sacii de grau penku semd-nat,m6inile harnice au
ales celemai ma.riqi mai frumoaseboabe.C6nd ghioceiiau vestit
primdvara, tractoarele au ieqit la arat, pregdtind un- culcuq ad6nc,
moale6i bine aerisit n careapoibobul de grdu sd ie semenat.
Au venit apoialte maqini,semdndtoarele,i au ldsat sAcade n
brazde, a niqtecopiipe tobogan, oabele egrAu,
$i liecare bob s-a aqternut pe dormit in aceastecemdJule
aerisitd gi bogatd, cu tot feluI de m6lc6-ruri a-lese entru ei lcare se
numesc:rgrigaminte).
Soarelencdlzeqte,orii vin cu ulcioareleor qi dau grdunlelorsd
bea apa. Bobul de grau a incollit, qi ca un Jhicelde iarbd qi-a scos
capul din pdm6nt,afarh. ncet, :rcet, grdul a crescut nalt, s-a copt,
din verdes-a fecut galbenqi dintr-un bob s-a ficut o'familientreaga.
A venit combinaqi a secerat, tr6:rgdndoateboabeleu1 act.
Sacii cu faina a-1bdu ajuns la brutArie.
PAinile, ornurile,covrigiistau gi se rumenesc n cuptor, parce
ar faceplaja, ntorcandu-se 6rrdpe o parte,c6.rrd e a1ta,
La sfdrgitul acestei cdi6.torii,piinile coapte a$teapte n rafturi,
doar sa ie cump6.rate.
Aga a allat Ralucapovesteapriinii, Iar felia de pAine unsa cu
miere,ce sd. d mai spun,nu-qi mai ncipea n coajdde m6ldrie,
23 23/122
RIASA
RTDTIHEA
Povesteopulari
Bunicul a pus in grddini o ridiche; gi-a crescut ridichea aceea

mare,ma-re at capul omului, chiar qi mai mare.
int-o zi,
apuc6nd-o buniculrage
e frunze a fircercat se smulgd ridic'l.rea.:d,in.ilqant; qi
qi trage.....
Moqul a chemat qi pe babe.
moqneagului, moqneagui de frunzele
ridicheanu s-asmuls.
A chematbabaqi pe nepoatd.
Nepolicas-a prins cu amAndoudm6inile
de moqqi moqulde ridiche.Trag, rag,...dar
Nepolica a chemat c6!e1uqu1.Ci
nepolelei,
ridiche epolicade
gi trag, bag...mijloculbabei,baba
dar ridjchea nu s-a sr
ajuteqi ea a scos idichea.Pisicas-a agdlat
de poala nepolelei,nepolica de mijlocul
mogneagul e ridiche Ei trag, ag,... dar rir
- Stali ca mai aduc eu ur tovardg n ajr
.$i a chematpe Soarece.
$i goarecelese prinde de coada
cdfeluqului,c6!e1u9ul e poala nepolelei,
de moq,mogul de ridiche qi trag, trag,... ridi
ANRPINANELO
SARBATOAREA
i.: ".
AURUTTEtEIOR
Sus, a marginea ddurii, chiar sub frumoasa id6cin6.de copac,

locuia odatd o farniliede pitici, Acum, toamna,acoloestedeosebit e
fiumos cAnd
atunci, ! Copacii inalli au presirat,e intinde
soarelesh'dJuceqte, de jur imprejur, frunze
in faia casei aurii gi
piticilor un
covorstrdlucitor, uminos.
Acum, familia piticilor are multe de lecut: pregetirile pentru
iarnA, pe care piticii Ie fac temeinic. De fapt, pe timpul iernii piticii
rdmAn sub pdn6nt 9i au griji ca rdddcinile copacilor gi pomilor sd nu
inghele. Piticul N.{ilio zbughi afard gi adund multe frunze aurii. "Uite
cAte arfurioare aurii str6ngeel !" Tatil piticilor cioplegtecastronaqegi
oale noi din castane,ghinde qi coji de nuci. Mama piticilor este
ocupatapiticilor,
cdmara cu aprovizionarea pentrudeiernat.
seminle de conuri Erau adunate acolo, in
brad, fruch:l fagului fiir), nuci qi
multe ructeuscate.
Albinele din pidwe au adus prietenilor 1or, piticilor, in dar
pulind miere.
Intr-o bund dimineala, mult inainte de risdritul soareiui,
micutul Mili eradeja reaz$i statea n fala casei, intr-o poienildmoale
demuqchi erde.
Deodati, el vdzu o z4nd. rnete, a1b5, care fermeca poiana
lesandu-i un voal fin qi a1b.Aga cevanu mai vdzusepiticulul in viala
Iui.
Oareceputeasd ie?
Miii fugi la pdrinli qi le povesti ce vdzuse. Ei, pdrinlii, o
cunosteaupe Zdna-Zdpezii,ca.re n noplile de toamni tdrzie fermeca
poiana n alb: este vestitoareaReginei-Iarna, a aduce bruma... in
curAndva veni prima zi de nghe!.
- trste tipuJ ca noi s5. dm6.nem ub pimdnt, hotdri piticul.
Tatil gi astupdbine ntrareacaseipiticilor cu muqchimoaleqi verde.
Dar, vai I Deodatdse fdcu aga de intuneric incat nu se mai vedea
nimic...
- Avemnevoie, otugi,de uminri.
- Ba, avemnevoie e oc - el ne va ncd-lzi i ne va umina.
- Te rog, tatd, am voiesd aduc ocul? stdgeM i. gi se strecurd
deja afarddin cdsufade sub riddcina copacului.
Afard, intre timp, se intunecd de tot gi Mili simli aerul rece qi
clar al noplii. Piticulul fugi spre poiald qi de acolo vdzu cum bolta
cerului era presdratd cu nenumS.rate tele strdlucitoare qi lumrnoase
deIa care se ntindeau sprepdm6lt tot atetea ire de mitase, aurii. De
un astfel de lir auriu vroia s6.se prindd piticuful, el fugea cu gdletuqa
lui sd prinddun fr auriu, dar nu reuEi.
27
Atunci, ffist, se aqezd e o pietrjcici qi ncepusarseoage;

- Lumineazd, antern5.mic6, ia o steluja ftica. Dragi stelufe, fili
stefule mic6.
bune cu mine qi diruifi-mi un pic din ar.rul vostnr !
Atunci o stelula auzi glasul trist $i fuav al piticului gi i se facu
mild de el qi trimise, I6si sd-i cadd in gdletuqdqt fir lring; metisos $i
awiu qi-i aprinse ui MiIi o adevdratduminild.
Acum
lurrlinifa piticul griji,
cu multi aveapiticulul
o adevdrati lanternd,
s-a intors uh trainpion,Ocrotind
in pddure 9i a impdrlit, a
ddruit tuturor piticilor tumind din lumina dfur auir:I stelelor qi toli
piticii sebucurau de umina primitd..
.Traducerein
i
j
j
,
l
i
28
POVE5TE
U PITITI
A fost odatdun pitic ce se numea Sispozis gi Sispocu pdlaria

-
cea Mare. Casa ui se a_fla ndeva departe,h pddurea-Celor_$apte-
-era
marginea unui mic luminiq.
fdcuti
,Coline,din
a lemn qi acoperiti de sus qi pAndjos
Ca toate cucaselede
crengi gi pitici,
rhmurele
uscate.
Trecuse qrd5i o vard, copacii se ingdlbeniseri, ecolta usese
sban-sd ar piticii din Pddurea-Ce1or-$apte-Co1ine, rau preocupafi d
adune,provizii pentru iarnd. Iernile erau lungi 9i grele in pddurea-
Celor-$apte,Co1ine. ine nu vroia se ind.u-reoanreaqi frigul in casa ui
de pilic, trebuiasd se ngrijeascd in timp, s6 nu duca p-s; de nimic.
$i Sispo muncise mult b. aceste ziie. El uscase ciunerci si
plante, pusese la sdrat
pivnild aveasticlecu sucvdrfuri
de arfar,demesteacd!,
rdddcini, doui
meurA butoaie piir,".
gi mure, in
n pod
ay€aSapte aci.cu eminlede mei de pddure,din carepiticii iqi maiina
fdina. Se apropiatimpul acum sd se g6.ndeasc5. a marmeladade aline
roqii. Piticli pregitise deja totul.^Chiar astdzi, mediat dupd micul
dejun, vroia si inceapds-o iarbd. iqi lud. qorfr:I, apoi seduse afard.sA-
Ei a lemnepentru sobd.O alaplind cu afineasteptape plitd.
Cdnd deschise ga casei, umina soarelui si strecurdprintre
crengl.
Pe oate ',Ce
Sispo. De fapt,irelede iarbd
mult prea strdlucea
rumoasd oua.
ca sd stau nzicasA,,,
frumoasd"
dsi ,,,gandi
oalacu
afinepe cuptorsi aqtepte i se pregdtide plecare.
Se gAndiSispoce vor spunevecinii ui, piticii, cd iqi p6rdseqte
munca Si asta tocmaj la mijlocui siptimAnii. insi afari era prea
frumoscasi semai poate dzgendiqi plecdvoios,cAntAnd. poaiear
$i
fi cdutat el mai mult dacd din pidure n-ar fi rdsunat o vocl moroce-
noasi care il mustra,
- Ce cauli tu aco1o, ispo?1i arde de c6r:tatcdnd e
atdtatreabd
de icut.
Era SeffCicrilitorulcare bodogdnea i cduta pricind oricui, mai
ales vecinilorqi, mai ales, ui Maxell cel Mic, croitorul piticilor, cu
care ocuia in aceiaqi as6..S effera de profesiecizmar.Astdziera rn
pidure ca sd.adune emne,el Ie aduna, iar Maxell trebuia sE e taie.
Sispo l ld.sd e SeffCicditorulsd cicijeasci qi iqi vdzu de d.rum
pe potecd,Tntrilni n drum locuinla lui Zwetel-Ridicind qi Keil cel
$chiop,Dimineala rumoasd i ademenise e amdndoisi iasd a aer.
Zwetel-Rdddcind,ca-rese pricepea la rdddcini qi buruieni ca nimeni
aitul, puseunflori
care avea uscate
picior de sund.toarentr-o
gchiop, piulil6 de
era dulgher de meserie gi piatrd. Iar Keil,
astdzi ieqise la
aer gi dddeamiezde aluneprintr-o rdzd.toare.
70
:
':
Hei,Sispo? strigdZwetel-Rddicind. ncotroai pornit?
- Zhtae atdtde rumoasd ncdt am plecat :: drumeFe" ,
:
- in &ume!ie? $i de cAndse pleacd a plimbare n zi de lucru'
$i unde anumevrei si mergi?
De colo-colo i mii departe, u $tiu bine nici eu.
- Ascultd-mi qi pe mitie veciue,spuseZwetel-R6ddcind' ine
1
i
ne apuc6.pe fiecare dorul de ducd. Irrs6, ca pitic, nu ar ).
clipa
trebuicAnd
s5. leci singur a drum'
- Atunci,veniti cu mine? x:
- T\: nu vezicdtd treabdavem,nu cumvaai uitat ci e zi de
:
lucru? !
Auzindacestea, ispose mbufnd 9i aduc6.ndu-9iminte$i de
Labi-Mare, ;rsul carebAntuieprin PAdurea-Celor-$apte-Colilren orni 1
t
;;;t
";;"
e
casd, sd"pund totuqi la foc marmelAdir'.de,;6fin9'rroqii t
careo pdrdsise imineala
Traducere din limba germand de co din

invitdmdnful Alternativ Waldorf, din Gr
30 30/122
TAMPTErE
FANIUTUI
tAARTIN
, In apropierea unui mie setuc se putea vedea od.atd ceva

neobi$nuit, n zaseandepdrtatd,p estecdmp ." inaoE""r,
nui gatpe,iptura
observac5. un convoi strilucitor.
qerpuitoare} Daci te uitai insi bine,"aa-aaau
strelucitoare se putea
era formatd.de nenuma-
rate luminile deosebiteca qi c6nd un ldnfuc de stele uminoase s-a-rl
mlScat curnpe pdmdnt.
De {iecare datd, c6nd venea vAntul, aducea cu el din coloana
miqcitoare a luminilor din depertarc onurile estompateale c6ntecelor,
care pe masure ce convoiul seapropia de sat, deveneau ot mai clare,
pene ce se puteau auzi pe deplin.Erau c6ntece, antatede voci
de
vesteau aptele bune ale unui cavalernobil gi cucernic. Era
"9pfi,-91.
ziua Slhntului Martin !
- _$i acum se putea vedeamai bine: frecatedin luminile era ul
lamplon_,care era putat de un copil.
$erpuind 9i incoldcindu-se,
qarpele uminilor se migcadeasupracAmpului.
La capi.tul coloaneimergeao fedla, ca_re ra cu toht adancite fu1
lampionul sdu micuf. $i acest apt aveaun bun temei, ceci lumEnerica
acestuiaera cdt pe ce sd se stingi. Copilul mergea ncetigor gi cu
ca s5.nu se stinge cumva miia fldcdruie gi de aceea, dr6
1Uf .frja
si-qi dea sea..:la,dmAnea ot mai mult in spatelecelorlalii copii. n
sferqit, cend bservdgi
sce-ntejetor, micul sdu lampion mai er. doar un mic' punctiqor
ea ca remesese ompletsingurd.Ceilalli copii
erau deja in sat in caseleprotectoa-rele p6r-in!i1oior. Doar cateva
vocl.semai puteau cu greupercepe, ar din luminile nu se mai vedea
nlmrc.
Fer.ilei se 15cu fricd grozavA.
Ce sd facd acum a$qsingurd pe cdmp. nspdimdatatd dupi
.
ajutor, d-arnimeni nu o auzi, 9i lumen6rica s" itiose acumfipd iomplit.
Disperatd, iqi lui inima in dinfi; Vroia sd incerce si_gi geseasce
singur6 de-a
drumul drumul spre case_prudenti, pipdia cu v6rfli1 picioarelor
lungul sdu. Cunoqteacerarea 9i sigur ci ar fi'p.rrr,
rmezeqi pe intuneric. "_o
_ Cu indrdznea.ld dqi fata tot inainte, fricAndu_qiot timpr:I curaj;
dar mereu q1'ungeaa o rdscruce sau la un cetnp
$bduros qi -"r"l, o
- efort mens se geseasce in nou iLrumuiinapoi.Dar micula
"g:,lu uraJoasa
razoea ardepal.te.
Dar ce ciudat deveni otul deodatd...9i rumul, pe carecredea
si{ fi regdsit din nou, incepeasd uice ! Era ud.uarut aqa ? in
apropiereasatului
mergea :: direc,tia nu era nici un deai qi totuqi "r,ea era convrnsace
un6. Nu-i rdmdnea e ales.Nu se putea ntoaJce
sa mearga n cealalti direclie I A$a ce urcd, mai departe, pipaind qi1
il#;;;;;";rj""^t, se ovi de o piatri. se speriemicula vsi

abia atunci gi simfi epu2area$i zbucni n phnset cu
Toate temerile finute deoparte dbufnird in et. l1 mcu
bine ca-gi putu ldsa lacrimile se curga [bere 9i
indelungat6 Ia marginea drumului, ea insdqi nu
cAnd, n sfdr$it, erminAde pldnsqi-qideschise :hii. o micd
fep ra se aIla in fata ei. Pe ntuneric abia o putu ite $i totu$i
ea aveapdr blond gi purta haine uminoase.P 6rea
cu mult mai mare ca ea.
- n e n e n l A n o i a c a ?- intrebdmiculul, cu voce
- FiindcS.m -am rdtS.citqi lumina mea s-a
- Dar lampionul au arde otuEi,prive$te I
""q?
Fetita privi lampionul 9i cu adevdratv1zu ceva
micd stea scdteinddse aJld nduntrul acesfuia'
- Cum sepoatea$aceva? - intrebeea
lua steauadin iampadarul el micu!.
- Cum a ajuns stelula aici ?
- Aqa o steluld se a{14 n lamPionul
micut-ul,care pereasa Stiemai multe despre
nu ovid. {iindci nu s-auretecit n intuneric cu
Ce ucruri minunate Si nemaipomenitee
se incurajd, cu totul uimiti qi, pe buna dr arh
spune.
trebuit- sa
Cinemi'a pus stelula aici ?- ntrebi in
- Cu sute de ani in urmi a fost aprinsi de
explicdmiculul.
- Cineera cerqetorui drman?
- Era Cerqetorul u care Sfa tul Mal'tin
Acest ucru fetila nuJ inlelese.
- Cum s-a ltimPlat ?
- O sd-!i povestesc,pusebdiatul cu aqao
{i fostqi el acolo.
- Venisetoamna rece qi intunericul gxult
lumea, cdnd SfAntuI Martin purcese la c
impdrlise tot ce a!'u.sese. ingur.rl veqmSr:tpe ca ai
seu era mantaua sa. Si acum intAlni la
cer$etor, care aproape nu mal avea nlcl o
goliciunearupului qi carecereade pomali. M
un binut, cdci nu mai aveanici unu1, dar nu s
iqi lud spada qi-qi imp5rli mantaua cu cerse
lucru ii serinumini
rdzbS.tu pe datd
noaptea inima agitoamnei.
ntunecate strSlucirea
- Cum a ajuns lumina in inima lui Martin ? "
32
'l-'
..-J.
.,:,.
- Ea venea dintr-un ldmdnarB mare pe care cergetorul
o
aprinsesen acelmoment n cer.
- Dar cum a putut cer$etorui d faci asta?
- Nu ai auzit weodatd,cine era CergetoruJ.- intreb6 bdiatul
cu
u6oar6mirare n vocea a impede.
- Ba da, rdspunse ata, care-qia minteao veche egendi. espre
Sfdntul Martin, pe care o auzise mai demult, cergetoml era fiul
Domnului,careciuta inimile oamenilor arevroiau s6 I se deschidi.
ca s5.poate facesd.strSluceascdn ele umina Sa. $i stdtea a marginea
drumului, ca s6"-1gtepte e Martin...Dars-a ntimplat acest uciu in
realitate?
Micutul devenid eodatdAndr..
- Poveqtile echi sunt totdeaunaadevdrate, puse e1.
$i marea
lumAnare pe care Cerqetorulo aprinse in ceruri, era lumAnarea
Sfdntului Martin ! Este pregdtite in ceruri pentru fiecare copil o
1"-tu*9, care esteaprinsd, cdnd srllletul s6u se deschideCerqeioru-
Iui. Lumina lui Martin arde incd pAni in zilele noastre, sunt alte
lumrindri decit cele pe care le aprind oamenii: ele nu se sting -
niciodatd
-Decenu?
- Cdci ele devin stele sus pe cer; qi cAnd copiii merg
cu
lampioanele or de ziua Sfdntului Martin, nu Etiu cd in ii strdluieqte
Iltmina de la SfAntul Martin, lumina marii stele pe care a aprini-o
Cerqetorul u sutede ani in urmd.
- $i este chiar steaua lui Martin, pe care tu ai luat-o din
lamre.le.r'l *-" t
- Este o scanteie in ea, Steaua ui Martin strEluce$te e cer;

totugi in lampionul fiecirui copil pi in lumina acesh-lia,care
skdluceqte in intuneric, rdzbate o scdnteie din Steaua Sfdritului
Martin.
gi atunci vdzu fetila sc6ateiasteleidin lampionul s6u in mAinile
biiatului, lumindnd. Lumina sa invdpdia printre degetelesale qi ii
inconjwa intreaga fbpturi cu o strdlucire, o auri. diafani. Abia acum
observdetila cat de sub!fteera mbrdcatbdielelulcel sdrmangi cum
vdntul ce1 iios se nvolburan jurul membrelor alegingaqe, e rig se
cutremura din tot corpul dar nu se pldnse.
Cum putea trdi agagi de unde veneael de fapt ? Cu agahaine va
g9n desigur de frig. gi totuqi nu avea nimic ce i-ar li putut da
bdjatului M6ntilula sa erapreamica pentru el. Cum s6{ ajute oare?...
gi fiindcd alte idee nu-i veni, iqi puse mdnulele pe umerii 1ui ca
sd-l incSlzeascd. i in acelaqimolnent se rispindirE. razele stelei,
ScAnteilestelei qi palida aure, cel inconjura pe biiat, deveni un
veqm6ntde o puternicdstrelucire.Pe ocurileunde fetita iEi pusese
m6inile pe umerii s5i ii crescuseri. aripi imense. strliucitoare din
lumind.
33
ii; -r '
in fafa sa se alla un inger'
- cine eqti ?.qopti fetila .$, mi-ai
, -1^-.r,,: Tu
cerqetorului' *i_di -datin-14{tr-'{[]oi1ui au
..tir ?n,;;,,tiiilnul tau
- ;;;;" stujitor al
-ai"1" ta'" gtl-î-;iii;iyit si
lumina Sfd,ntuluiMartin; 9i ;;-;"
:"1:
"#;;;;i;isaleecg-st-e1,s1111.1y1"":::1:g:::i1f
sepoatd 'ui-l1i"T: oameniA
;l;;;;";*e,
;;.;i.;; " bucatd
"a e 'u- "a f,1fr31ifl"!?.,;
coborauuntete.
dri
*"""i::T*i:il#n,f?.'rea Iipturaereascs "d*;;i ;;'
b,rr @ iosi-!i
:;'* jrilffiltg:TJi$;tffi". o .uu, in rqrq
'*-"!i
luminezdrumul. . ,.,. r:r.
;il;tdmpl6' Din- ourebuietila d'qi ,nii,S1;Y;su
m€
drumui, dar cu lumina ngeruluidin spatenu se
gi eraca 9i c6nd iptura celea,scd.3r t3i-t
l
in u.ma qi ar ir devenif ot mai tecute' Fata
neliniqte
e[nl$re nu indr5zni
rr u urqr si-ir vorbeascd
@aar o4 I vr
ilsottt3ll
jurul
seu spre a o
cAnd in cind mai privea in
t ! LLYi''La'qi
i^"*a, er de fiecaredati
uL !\v.*v *- el rdmdnea." ::t""'. si
mult de e4 oar q4ita totugi
ffljH'":,Y"'ff f;"?"T'::i#:?';;J',fr
...u tot mai
il:;;.*risi"*""iili
invinse sfiala qi ir:trebd., rupirrd td'cerea:
- Cum de a a.;uns munrele acesta inalt.aili !
auzit ntrebarea'
o"pa o pu*a mai lungd, ca qi cAndabia -ar fi
rdsDunse
^ rngur:
- Cand oamenii i$i cauta in intunerlc
deseori,si. para ca urca din greu un muntc
.""Cti."tj de asta.Dar iati arn ajuns a.sAflrcul
v6zu prea bine
$i intr adevdr, fetifa
fala sa gi nu duri mult pAns'.l E":gi]i
*L*"nr ai.pet" 9i muntele qi cand etifa.se
sau,sa-imuipmeascd, iciel nu mai erade
C5nd umina soareluid isPare
Luminila lamPionului aPare'
Lumina meanoaptea strabate:
Straluce$te i staj strajepeste oate'
C6nd Soarele isPare

Se-aPrindamPioane
Lumina mea noaPteastrabate:
i m6
StrSluceqte Pdzeqte
Popa
Traducerein imba
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 ....:. 34/122

'r'l
:,'
I.EEENDA INECUVANIAREA
E sPRg,
CIEoRUr.Ut
AU A'1'IA5A
0notosurul
de Christiane Kutik
Un rege c6rmuia o !are, in caJedomneaupacea gi bundstarea.

CAmpurile erau menoase. Oragele nfloreau. Fluvii, pe care tJeceau
vapoaie, traversau bogata ara, Regele rdia mu{umit in palatul sdu qi
era bogat cici toate d6rile din !ar5.puteau Ii plAtiteu$or.
Dar iltr-o zi regeles-a imbohravit.$i cdt s-a striduit doctorul
regelui, ot n-a fost in staie sd-1 indece.R egele u puteam6ncagi nu
puteabea;boala -a obosit, -a luat somnulqi -a posomoret,
A fost chemat un waci dintr-o altd lari indepdrtatd, dar qi
invelatura lui a fost in zadat. Atunci a venit ir: orag aJtreilea doctor,
carevindecase eja pe mai mulli gi voia sd-gi ncerceStiinfa$i pentru
rege,
Doctorul -a observat e bolnavcdteva ileqi apoia spus:
' - Cunosc eacul: regele rebuie s6 imbrace cdmaqaunui om,
desprecare se spunecd este ericit Si trebuie s6.munceascS.imp de
un an la fel ca acel om,
Acestaparea un leac ciudat, dar pentru cd nu exista altd salvare
pentru regeTastfel au trebuit si trimiti Etafete,pentru a g5.siur':.om
despre arese puteaspunecd este ericit.
- Asta nu e greu, au spus solii regelui, ne vom intoarce n
cur6nd.
La inceput au bdtut la porlile palatelor. Primul a fost i:rtrebat un
ministru aI regelui,dacd e1este ericit.
- O, nu, a rispuns el, nu sunt fericit. Am atit de lucru gi
socotesc drile pentru popor: rebuie sn gnsili pe altul, caresi lie mai
fericitdecAtm ine
$i aqaau ajuns a un consilier omunal,Dar el a spus:
- Nici eu nu srmt fericit. In viala mea am chemat atAlia oameni
in judecatd qi le-m oblinut drepturi, iar acum mi judec pentru b
pddure,pe careweau sd o am,p€nfuuce esteatat de pldcuts6 vdnezi,
qi nu am primit nici un drept asupra ei. O sd inlelegeli ca nu sunt
fericit.
Apoi -au intrebatpe negustoriid in oraq.Primula zis:
- Ag Ii fost foarte fericit, dar lfugi mine locuieqteun alt negustor
qi varzarea lui a intrecut-o pe a mea, aceastama chinuie$te zi $i
noapteqi astfelnu pot fi fericit.
S-audus apoi a vecin.Acesta spus
- Cum pot Ii fericit ? Trebuie sd.muncescnoapte Si zi ca s5. dm6n
primul negustor.Am grijd pentruvapoarelemelede pe mare.Poate e,
de seva ntoarce oate n anul viitor, voi fi fericit.
35
- Atdt de mult nu putem aqtepta,au spus I rnera

mai departe.
-rlld1 usPo !v . Au intrebat negustori,profesori,doctgri, dat ln zaoar
ceci iecareaveaun motivpentru carenu era ericit.'

C6ndnu au mai putut gdsi pe nimeni Si mer.leau. i-A'.curajpe
drumulsprecasi, au ajr:ns n fala unei casegi a unui ogor cAmp) e
careara un ld-ran. I,
- Pe amdrAtul asta nu e nevoie sd-1 ntrebini, a1i sp11-9amenii
regelui,dar unul s-agendit
- D4cd -am irtrebat pe tofi sd-l incercim Si !e e-qqsta, i -au
intrebatpe om, daci este ericit.
Atunci !6ranu1 r6.sqi a spus:
- Astapot s-o spun intr-adevdr. m pdman
puterea m6inilor me1e.Am o solie bund gi ul copil
Atunci solii reselui s-au bucurat c6 in
care si spund.d espreel cd este ericit. Ei i-au
qi waciului.
bolnav- Aqadespre fatul
ci di-ne o c6maqipentru rege,au
Dar tdranul intre in mare incurcafura.
gldsui:
- Treabae carn ricurcatd. Fericit oi fi eu,
cimaqd.
Atunci s-au intors solii la rege qi la do au
povestit ot ce aJlaseri,'Doctorul spus:
- Cdma$a utemsd o coasem ici. Lucrul ste
cd ali gdsitomulpotlivit.
Regelea trebuit se locuiascd n coliba
c6maqa i sd rnpart6. u el, timp de un an,
A fost $eu 1a nceput. Adesea isufla
trecut un an, regeleqi-a recipdtat sdlS.tatea
iubeascd.munca ldranului qi ar fi rdmas
phcere,Dar astanu se putea.El trebuia sd-qi
conduce,
Dupd acestan regelen-a mai fost boL:av
muli mai bine
rebegean qi cAnd
camera se intdmpla
ui, acoloavea vreodatd
cdmaqa e s
iqi imbrdca aceastac5ma$aqi gdsea mediat
neVoie,C dmasa ericitului era comoara ui
Traduceredin limba germand,
36
sARBATOAREA
SFANTULUI
uIINLAE
ruMst-AEASrSFANTUItotAE NAIUToR
Era inceput de decembrie i iarna gi-a ntins petura.

zepadepeste nkeaga !ard. Cdsufacea mici de la margine a pddurii $oase de
se
gaseaac-ummai pierdutd qi mai singuratice decat alt;datd. De ani de
zile locuia in aceasti colibd cel mai singuratic tdietor de lemne. El
nu a
fosl de foarte mult timp in sat qi de asemenea , *"rg.u
i1racere ntr
acolo ",,
qu--"y $u$.ol=u de-spre ocoagaui totdeauna cAnd l vedeau,
, co.p[ radeau
3r. $i li se pdrea tare caraghios paltonul 1ui zdrenfuit.
Totugisania ui eradin nou plin6 de emrre,A qjse facece teietorul
de
lemnemerse n sat. De aceastd._ at6 oameniin u_qigeseau eloc imp
p€ntru el, flecare seocupa cu ultimele pregdtiri pentr=u izita
Sfantului
Nrcolae. ase.le rau cu.rateqi copiii agteptaucu nerabdarevenirea
serii.
Tdietorul de lemne uitase de tot: astdzi era ziua S{6ntu1ui
Nicolae
El iqi vdnduse emnele nsd in drum spre casd se ntristA: a
el
Sfdatul N-icolae u mai trecusede foarte md[ timp. Aqa stdtea n acea
dup6.-amiazddieioml de lemne n coliba ui
$i ;ageta, Dar deodatj.
auzi dinspre pAdure un clinchet_rumos de clopo{i. El alergdL
pre
fereastrS. il vdzu pe Sf6ntul Nicolaecu al sau magiuq, i:npreund.
sania.grea gi incdrcati, cum mergeaspre sat. Tdietorul de ]emne cu
deschise qa qi strige:
- Te salut Sfinte Nicolae.Nu doresti
sd bei Ia mine un ceai
fierbinte?SfAntul.Nicolae cceptd deteno. r,"itaii.. Bdu cu pldcere
o
ceaqce u ceai gi putu sE se i:ecdlzeascda sobd. Cdnd aproape
cd
incepuse se ntuneceel spuse:
-Pin toati inima ili mulfumesc, mule
, bun, Trebuieacum sd plec,
ca se pot ajunge a timp a copii.
Tiietorul de lemne egi afard in zdpaddcdci
ceva.emnepentru soba ui. Mergdndpe cdrarea dinmai aveanevoiede
pddure ce vdzu eI
acoio? ot drumul erapresirat peste ot cu nuci, poriocale, rnjituri qi
mici cadouri,Oare e ldsaseStrirltulN icolae entru el acolo?
', 1."q9 timp Srturtu1Nicolaeplacase "r, &;;j""se jn sat
:^l
SfdrrtulNicolae oboridin saaieqi vrdad se iescarce sa"cul chii
se
intristara. Sacul cel mare era gol golu!. Curand, Sf6atul
Nicolae
descoperi aurape careo avea aiul.ln ti-p ce el calatorise,
intr_o
date oatenucile,portocalele i pachelele _au ostogolit n zapade.
Ce
si. fac6 e1acum ? Era deja prea t6rziu ca sA
Zdpadacarccdzusentre timp mai mult ca sigur sele-a
mii acoperit.Cum
intoarca
- inapoi.
s6
meargi cu mdinilegoalea copii?
39
DezndddjduitSfdntul Nicolae,.e a$eze.P "Ti9: ..$ 'eri i1

depdrtaret t .rt. se apropia,Ld inceputpdreacevamic, iar apoi
"hip
tot mai mare gi clar.
Cine ar vrea pe timpul aeesta,pe o zdpad6' si. stea
-abia l
pe drumuri. Era un bdrbat careavea n spâte n
i6m. et ." tot agita qi ii faceacu mAna.Sfdntul N departe
aI sAustrigit:
- SfinteNicolae, $teapte, $teaptd'
l-qcu
teietorul de lemne care il invitase in case' Sfen era tare
bucwos qi a pus la 1ocr: sac oatecadourile'EI il in'tu
Cumpot eu s6-!i mulfumesc'Cum e che
Md numesc Omulelul cel Negru.
- Un ajutor ca a-l t6u am aqteptat de mgl
insofegtipe 1a copii ? $i bineinlelescd Omulelql
sk5-luceaude bucurie.amandoi a prima uqd. Pdrir
Aga au ciocdnit
Omulelul cel Negru insolitorul sfantului Nicolae,' olae
incepusi le povesteascdum a pierdut cadowilg cel
Neeru le-a edsit, le-a adunat qi le-a adus inapo au
,e,ir* ptodrtd impresionaEii le-a pdrut rd'
Omuletulcel.Negru um nu trebuia. O doanm6,
qi cdldurosde arn6.
Din acea i Omuleful ce1Negrueste
in fiecate an se intalnesc arndndoi la inc
sat n.sat
prin pddurea rzapezita. i mergdin
Copiii i vor aQtepta lini de bucurie.
40
POVESTEA
FANTUtUIITOIAE
Departe in Est trdia un bdrbat bdtrAa, SfAntul Nicolae se

numee. ntr-o zi el atszi e depaJte, epalte n Vest, ntr-un orapmare,
trebuiasd
spuse moari de foameoameni9i copii mici. Atunci el strigd qi,i
uceniculuisAu:
- Te rog, adu-mide pe campurilenoastregi din grddinile
- noastre
fructeca sd-i ajutdm pe oameniisdraci.El adusecoqurimari pline cu
meregi nuci din grddindqi sacicu gr6le aurii de pe cAmpii.
Mameleau adus prdjituri $i rurta dulce ficutd de ele. StAntul
Nicolae.lud.oatedarurileSi plececu vaporuJ.n c6ld.torie. ra un vapor
mare qi fmmos. Era albastruprecum ceml iar catargulalb strilucea
in soare.V6ntu1bitea in catarg ar SfAntul Nicolae dir, rn cemai
".i
obosit.Afunci ucenicul recu in locul lui la cfumd ar vaporulmerse
repedentr-acolo. ""
Mult timp a trebuit ei sdmeargd. aptezile 9i qaptenopfi. Cdnd
au aJuns n oraqulcel mare era noapte.Nici un om nu erade gasitpe
stradS, dar la ferestre erau 1uurinite.Sf6rrtul Nicolae ciocaai a
fereastre.Femeiacrezu cd un c6ldtor are nevoie de un addpost qi
trimisecopilul s6-i deSchidiu qa. Dar nu era nimeni. Copilul aLrg6 a
fereastrd ar nici acolonu a vdzut nici un om. Un cogstdtea nsfptin
cu mere oqii gi galbene, uci iar deasupraprijituri qi un sacplin cu
$ane Toate darurilenga
aurii aQtepta au coF.
fost luate in cdsu!6 9i toli au inceput sd
mEn6lce din e1e.C urAndcopiii au fost din nou sdnitoqi, veseliqi
bucuroqi.
AstdziSfAntulN icolae ajuns n ceruri qi in toli anii, de ziua ui
d.g naSJerg.oboard a noi, pe pdmdnt. El ioboard cu pelerina ui
atbastrd din stea in stea. Acolo s-a intdlnit cu fecioaraMaria qi
impreunS. duni fu-eaurii qi argintii pentru cdmaqa runcului, deseoii
Maria spundndu-iSfdntuluiNicolae: u-te ar la copii gi diJe darurile
tale qi spune{e cd in cur6nd se apropie Sfarrtd Creciun qi curdnd va l
veni qi pruncul,
tl
il
ti
t1
I
i
r: l
1) ll
:.. '' .'...
ARBATOAREA
NASTERTI
PRUNTUI.UI
5U5
IAUTAREA
EEETUITAN
Nu_demult, era o care era cea

pentru
. cd ea a ocupat aproape lara mai mare
toate celelalte de iur.
ldri din pe pamant,
Nu era
numaro laJa mare,dar era qi nemaiFomenit e bogata ocuitorii
9i ei o
duceaua$ade.bme, ncat aproape d nu maj aveauce s6_qi
oreascd.
Intr-o zi, izbucni in aceasta lare o boald ciudad. inAi
mbolnAvit
f"!il
devent!Oadeve_rata _o*gp, apoi din ce tul ce mai mulli, p*a "-auu
oumd. "urra
aceasta, egele ncepu a se ingrijora qi chemd la el
. .yyTd
sretrucu aJora e ceru sl:afulp entru a vedea um credei ci. s-arputea
oprimolima.
Dar oricdtde mult au i:rcercat,m ediciinu au gdsit o solulie,
Un
singur sfetaic ii spuse regelui cd poate n toatd. va gd.si
ara'se cineva
caie saafle leacul bolii.
Regeled.ddusfoari. n lari cd.acela care crede cd gdsegteeacul,
sd
se prezmte a curte. gi iata cd dupd cdtva imp, sosi i pul"t
lrn pa.to,
bdtr6ncare i spuse egelui:
-.Trimite-fifiica a Regele ainic qi acesta
. qi va da leaculde care
at nevole.
egele
plece
_ _Cdnd auzi aceasta,nu-i
a-un regenecunoscut conveni.Cum,
i pe deasupra singura lui fiice se
d n" qi t"i;" i'
nu pot se-mi rimit fata ;ingurd in lume qi cu
^.., matI"lmutt
alar lguse le8ele.
cu cat nici mecarnu qtim unde ocuieqteRegele ainic.
trecu inse mult timp $i, iata ca, chiar insu-qi egele
._.
lm , ,1". se
oofravr.
Atunci fata se hotdri s6 plecesd-l cautepe Regeie ainic;
avea
un dor lduntric de a-l gdsi, pentru a.qi salvaatdl
nespusqi pentru a-i ajuta pe cei bolnavi. !e care l iubea
,_-_- $.r:,
orum, rg TI-o -ffi:a!d,
tua ramas d rpdce-$i
bun de p regdti
la cei dragi c ele rebuincioase entru
qi porni in iume, in cautarea
RegeluiTainic. Mergeaziua intreage, ar searapenku a nu pierde
nici
un semn ce i-ar putea veni n ajutor, dormeasub cerrl liie. n" .,"
va-rfirlmuntelui unde ajunsese,baga de seama ,* .;
;;
un alba-stru.danc,sebolteaasupraei. Niciodati "enu-i mai"-;"f;$;;
vdzuseaqa.
II privi indelung, apoi privirea ii deveni ot mai liberd qi mai aaancd.qi
simlea ce incepe a inlelege ot mai multe taine ale cerului.
Apot, c6zu
intr-un somnadanc.
.CAndsehezi
m:rtie, dimineala
de un albastru ad6lc, bigd de seamacu
porni mirare
o acoperea. c6.o minunate
din nou la drum qi in
zi1ele ce au urmat intdlni oameni flemanzi cdrora le aarrri
ain
mancareaei,intahifemeizdrenfuitecSroraleddfllid.iE}-j+lrecamin-
alari de
;;i, ;c" incAt aproapeci nu-i niai rdmisese oiriic iii
maltia albastrd'
se avea
i-ntr-un arziu observi cd in locul rochiei pe ca'reb
purP*iu: .
'--'i" o ."hi" nou5. arestr[lucea n cel mai frumos oqu
u.o-
.^f". incepura si apard din ce in ce mai m-ultepiedici
pdrisi'
Drumuldeveneain "i Ce n "" -ii gtttt 9i forleleî4gepyr€0
Nlr*ui uoi"1ude a-qiatinge elul rim6neaq" FF-.9 b""i,'l -iit-:'
il;;r,#;;.";il;i; nult rrunzieilructe ffa1uciloa:::
;;;d;;i;;; -Hb't"ei tunciseaEezaub elmaim are::li:=ff1^T
slaols:
a se odihni. $i cum stdteaea a$a se gAndea i-voinfa:a n] ?,1
;#d.l."U;roti.i. pa'a'iloDeodatd m't c91-43re'.s1t!
-mcepua"-*
foEni,a se egdnaEi dsd .el doi
;;;r; ;dih".u,
i
oaouciminunali carestraluceau a awul cald"PrinltSd:1-t16:S.p'Ueii'
il"ar; ;i ;;;d"td simli cum simte o forle pe caie nu o simfise
niciodat5. mai deParte.
:"
Acumputea sd meargd .
patra zi, drumul se addnci qi Jin
in a
ir:tunericul Pemantului.La i::ceput petunse
ce
apoi se fEcu din ce in ce mai luminos, Lot t
, sosit
diodatd veni o lumini ginga96,de nedescris Er
in "camera inimS-"a Pem6ntului' in mijlocul
tpe
care qedeaun Rege endr ca-restrS'luceaca u
mai
imprejurul 1ui stdteau spiritele naturii-- conduc
mariiingerilor.P rinlesa imli acumc6 ajrmseb rpe
stra
t on priu-ia fecioari gi vdzu ce purta ea: rochie:i
^: -^-,,î.{- ar rr
Atunci, el ridicd glasul qi ii sPuse

- V6d ca esti. vrednicd s6 Primeqti duci
re $1o
oamenilor.Apoi ii intinse un vas de aur, plin
imbie pe prinlesi sd bea din ea. Apoi ii didu I !e-1
duci oamenilor qi s5. e vesteasc6de RegeleTi ,Vd
qi vindecat.
avea Prinlesa
oiesd bealu6.va Ii
vasui $i se intoarse ac€
oamenilor, mulli dintre ei nu lnxd sScreadS'
dar cei care credeau gi beau din vasul de aurt
A$a au primit unii viala noud 9i incd mul$ allii-
deschidenima cd un RegeTainicexiste,careadl
- vietii.
apa
El locuieqteprintre noi ;i aqteaptaoamenii cg
Traducereupao Poveste
:'-'
... tu/1 5l-APRt,'lJltT
AFARUTETRETUL
Iosif era un trimplar, Casa qi atelierul 1 avea n Nazaret.Dar

acolonu era destulde ucru pentrue1qi trebuiamereusa plece n alte
pe4i, unde oameniiaveaunevoiede el. CAndcinevavroia s5-qi nalle o
casd., il chema pe losif, tAmplarul, ca sd.-i construiascS.grinzile
acoperiqului, qile, amele erestrelor ausd ciopleascd ulapul,masa,
scaunulsaupah:l. Nu stdteapreamult pe acas6.
Atunci, Maria, care rdia in casa ui, kebuia sd-1 aqteptesa se
intoarcd, intr-o seari ingenunchesingurd in cdmdrula sa, si se roage,
Deodativdzuun inger n fala sa care i grdi:
- Fii binecuvAntatd, u cea pldeuti Domnului, Domnul este cu
tine. Eqti binecuvintatE de El qi vei primi un pmnc de parte
birbdteasci, cdruia o sa-I dai numele Isus.
Maria sesperieqi vorbi:
- Cum sd se ntdmple toate acestea? Nu sunt m5ritat5'cu Iosif qi
nu cunoscnici un alt bdrbat.
- Domnul i::suqi este tatil copilului t6.u, de aceea se va numi
Fiul Domnului. $i vei vedea,Elisabeta,p rietena a, poartd qi ea un
copil n p6ntecele iu, degie dejabdtrdnagi lumeaa spuscA ea nu ar
mai puteaprimi nici un copil.Cici la Dumnezeuotul estecu putinfa.
Mariasebucuri mult, 9i spuse
- Sunt roabaDomnului Sd mi se ntAmple recumai spus
Anni ir.rocnrl nlpa;
Cur6nddupd aceea eni Iosif acasd. i Maria i povesti otul, tot
ce ii spusesengerul,Atunci Iosif se speriecdci el gdndea "Oamenii
nu vor crede c5.Dumnezeueste tatSl copilului. Vor rAde de noi qi ne
vor batjocori.El era neliniqtit,nu putu dormi in noapteaaceeaqi nu
mai putu suportase stea n casd.
Se sculd,merse n grajd, gi lud mdgdruqulqi pleci intr-ascuns,
eelare de-a lunguJunui &um ingust de pe cdmp DeodatdmdgSruqul
se opri qi nu wu sd.meargi mai departe.Degeabai vorbi losif, cdci
mdgdruqulse ncdpifand s6.stea n drum. intr-un tArziu o lud din loc
qi dupd ce ficu un ocol zdravdnpeste camp se intoarsedin nou la
drum. Iosif gdndea:"Ce se intdmplA cu mdgarul de se incdpdtdneazd
aga E aqa blAnd de felul lui ! "
Pulin timp dupd aceea din nou ezitd mdgdrul sd meargd.mai
depar[egi apoidin nou a treia oa-re.
- Ce se intampH cu animalul ? De ce nu mi urmeazi ? De ce
faceatatea ocoluri ? Poatenu-i convineca am lisat-o singuri pe Maria
in plind noapte? 0 s5.mi intorc qi o sd md rog la Dumnezeu d-mi
spuni ce sd fac.
Mdgarul vdzuseun inger stand pe drum in fala sa, care nu voia
sd-l lase sd treacd mai departe,De aceea 6.m5"sese o cului. Dar
47 46/122
fiindcd losif atdta il mdnase, Acusecurbele 49-e,ffi;$.4rjlgr""g{Ul

ingerului. De trei ori se aqezasengetul in drumul sai: Si I,o-$if u
oblervase. Andl conduse in nou n grajd,seaqezd e os qi adormi
Iiniqtit. Ingerulveni nca o data.
intAi sedusedin nou n grajd 9i i vorbi md
- Fiindci m-ai bigat in seamd qi te-ai 1d
oentru mine. vei trdi o mare bucurie. n iarna vii
de fa!6 cAndva veni pe lume Copilul Doninului.
vei aveadreptui sa-I dai din cildura ta.
Mdgirugul aveaacum un secret.
ingerul ii apiru lui Iosif irr vis qi vorbi :
- Ios{ ia-o pe Maria ca ma.lna copilului ta.
Spiritr-:J omnului acesd creascd opilul sub niqa,l va
na$te,va trebui sil dafi numelede Isus. El va fi'p or
oamenilor,
Cdnd losif se scula din somn, fdcu totui
ingerul, qi gandi in sinea lui: "Ce bine ci
incdpilAnat I A1tfel nu m-aq fi intors qi
Dumnezeu".
El merse n grajd qi ii dddu mdgarului mai rj
iI mdng6ie e blani gi i mullumi'
Asta ii pEcu mult migdruqului care
secretul "
Prelucraredu
48
DE ESEBUTURAU
tIEtEiNPREA]NAA
TRATIUNUTUI
Pulin timp dupd ce fusese irgerul la Maria, ea a pornit la

prietena ei Elisabeta,
munfi, multe zile in qir. s-o viziteze.A tebuit sd. cd.litoreascd este
Odate a venit noaptea qi Maria era incd. departe de urmdtorul
sat. Pe nic5ieri nu se vedear,reo casd. N_umai ilele pdgteau ur
imprejurul ei. Maria se aqez5.ub un copac. i erafrig. ,,Ah!,'gandiea
"sper cA nu ii voi pricinui nici un riu bietului copilagdacd voi inghela
aici toati noaptea ,.
Atunci venird. deodatd din toate pe4ile oifele cu blana 1or
lAnoasd qi groasd,qi o inconjurari, incdlzind-o.
Era inconjuratede multe oi!e, mari qi mici. Ele simliseri pur qi
simplu ch Maria era o mamd sfAntd cici pwta copilul Domnului. De
aceea nu aveau nici un fel de teama fala de ea qi se i::ghesuiau
aproape e ea ca sd-1protejeze e copiide frig.
In aceanoapteveni ingerul la oile qi le spuse
- Fiindci ali incdJzit-ope mama Maria qi pe copilul DomnuJui,
veli fi primelecarevefi primi vestea e a ingeri,vestea espre agterea
copiluluidumnezeiescici pe pnmdnt,
$i acum aveau qi oilele secreful lor, de care se bucurau.
Nimdnui nu povestirddespreacesta, nici cAineluiciobdnesc.nici
pdstorilor.
In umatoa-rea dimineafd, Maria porni mai departe la drum
incElzitd.i inu-ritd gi ajunsecu bine 1aprietenaei, Elisabeta.
Rdmase colo rei luni,
Prelucraredupd Gunhild Sehlin
49
vrTEtusutulo
tunns-APRoMIs IE
C6ndMaria se ntorceasprecasd,obsew6. d dgj4qiJ4.1oaui.tu

tot mai istovitoa.re, ereu rebuia sd se opreascd i,6!,: e..,q.d'ihqeascd'
Obositi se aqezi 1amarginea drumului. Sesimlea slSbitd Si nsepu si
pldngi :
- Nu mai pot. Drumu.le ste ncd lung qi nu mi ma1.ltnpicioarele.
- Urca-te $i tu in car, te duc acasd..E1

Maria aqteptandu-gi stapdnul, cAnd auzise
observased femeiapurta un copildumnezeiegc,
Isi spuse "Estemama ui Dumnezeu. r
stdpAnulmeu md va bate, de nu-I mai
mai mare stepax.PeEl trebuiesd-1slujesc
Cdnd Maria vdzu carul qi in fafa sa boui,
* -, - Aici esteajutorul Domnului.
Mdngdiebunul arrimal, se urce $i acesta
casi, apoi se ntoarse1astdp6nulsiu. Acesta
"Am ldsat animaiul prea mult si agtepteqi de
]ui."
Seara c6ld era irr grajd, veni ingerul la
- Bouraqule,fiindci ai dus azi acasi pe
copilaqul ei, !i se va mulfumi cum se cuvine. V,
bucurie. in grajdul tdu seva na$te copiiul lui
va gedea l,
Acumaveaqi bouraqulsecretuis du.Era
zilnic casd se mplineascd uvdntul ngerului'
Prelucrare d
50 49/122
MAEI
tEITREI
rErTREIN IEIEPTI
deChristianeKutik
Evanghelia e la Matei vorbeqte espreMagi.Steaua -a condus a

Bethleem,Ei intrare in casa deasupra cdreia se opdse steaua, ,qi gdsira
pruncul cu Maria, mama Lui, gi cdzuri in genunchi qi I se i::chinard gi-qi
deschiserd istieriile 1or, -au adus Lui daruri: aur, smirnd.gi tdmaie.
Darurjle celor trei Sfinii Regi au valoare de simbol: aurul pentru
inlelegerea - intuirea spirihra.l-dumnezeiescutui,dm6ie pentru slujba de
jertfire $i virtulile omenesti,smirna pentru unirea sufletului omenesccu
veqnicul,cu nepieritoml.
Conform unor descrieri qi tablouri vechi, vesmintelecelor trei Magi.
aveau iecare o anumitd culoaie. Al lui Melchior, cel care oferiseaurul, era
ro$u, albastru pentru Balthasar, cel ce adusese dm6ia qi verde pentru
maurul
Kaspat, Pe coane, careoferisesmirna.
opiluldumaezeiescS.ruia ei rei Magid oferi darurile or,
este cprezentatstdnd in picioaresau afezat,pe c6nd n Adoraliile pastorilor
el estede obicei eprezentat ulcat.
Zfua de 6 ianuarieestegi o zi memoriald faptuluicd la 30 de ani de
la na$terea a, sus a fostbotezatn Iordan,de cdtre oanBotezetorul.
Cu mult ioainte de-Naqterea 1ui Isus trdia in Rdsdrit profetul

Balaam. El povestea: Rdsare o stea. Un om se va na$te n Israel, care
va domni peste oate neamurile,
Aceastdprofeliea fost preluatacu multd.bucurie qi emotie a
cu4ile imptueteqtiale Orientului. mpdrafii Rd.sdritului u tocmit 12
dintre cei mai buni eidtori in stele :: serviciul1or.Acegtiaurmau sd
cercetezeemnele ere$tiaflunlate depe munteleVaus, caredepdqea
in inilfime toli mun{ii din zonaaceea.
Invdlalii se retrasera n singu.retateamuntelui gi observardzi gi
noapte mersul stelelor. Agteptard mulli ani, {hrd sd. observe vreun
semndeosebit.C u fiecarezi cregteadorinla de a vedeasteauaSi se
rdspAndeauvonurile:r acestsens.
In noaptea in care s-a ndscut copilul Isus, ap5ru d.easupra
muntelui Vaus steauape care o anunlase ProfetulBalaam.
Vestea despre acest extraordinar fenomen a fost risp6lditd
neintarziat.Ea ajunseprin semnedeosebite u frcliile din tumwile de
veghe de pe mutFi inconjwdtori pdnd. a palatele ;mpdriteqti. C6nd
Impdra$i Orienhrlui allard.vesteamult a$teptata,se bucurard ci li s-a
ing6duit si vada steaua n tirnpul vielii 1or.Mesajr:lsteteierEu Mergefi
degrabdn lara lui Israel,acoloveli afla mp5ratul pe are il ciutafi qi care
astazis-anescut."
Melchior, Impdratul Nubiei, Ba-lthasar, mpdratul Godoliei qi
Sabei,9i Kaspar, Regeal Tarsului gi Insulei Egryskulla poruneird fird
ezitate s6.se facd pregdtirile de cdl[torie. Cdmile mdre! impodobite,
:'
dromaderi, cai qi elefalli furd incqtlcali cu daruri gi bagqje de

cilitorie. Chiar in aceanoapte plecarS a dmm caraianele din trei
impSralii, in cdutareacopilului dumnezeiesc.
Pe vremea aceeaporliie oraqelorerau deschi $1 21,
astfel incAt imp6ralii putu.ra wma steaua fere oprl{e.i L2
nle gi 12 nopli in urma steleicare i aduseasdelpe ceibei TvIa$-lrfelePF
pdni 1ao rdscrucecare
intunericul din apropiereaerusalimului,qi
se 1d.si deodatd qi o o
, la rd.sdritul
imposibili contjnuarea 616toriei.n diminealaurrgpllpare1
Soareluicealaserisipi, dar steaua emasemai depri{teaspu.nca. bia
acum se putu vedeaci in locul acela se rrtAlnisera3 e,a$avalxe,flare
ce toate 3 aveau acelaqi !e1. Magii se sa.lutara fu1ilibiqi crt multe
considera$e i bucurie. Ei intrarA mpreune n lerusalim,crqzeld ca
CArrd rod a-fl.e e impdiali din leri

lmpdratul nou-niscut al ludeilor, devenine
prietenos qi ii inviti pe str5ini in palatul sdu.
- Merge{i de cautali copilul. $i cSrrd l
pe mine, sdvin qi eu sAmd inchin ui'
De indate ce Magii pdrhsiri lemsaiimulr..
steaua. Ea ii condusechiar ir ziua aceea a
deasupra unui adipost modest, qi..lumini
Rdspdndea asemenea kalucfue neat s fi
pruncul Isus qi toate cele ce se allau i
lumina sa,
Cei rei impdrali sfinli erau deosebit e
onali de aceasteumine neobiqnuiti ce umplea
incdpere.Ei cdzurd1apdmart in fala pruncului
in zApdcealaor uitari si ofere oatedarurile
luaser5. u sine,
Melchiorddrui un mic m5r de aur qi o
aur,Balthasarntinseun vascu temaiear
Dupd ce Magii jurard credinli co1
Bethleemul. CopleqiS e obosea16,e culcari 5i
jumatatede noapte.Se trezird dupi acelaqivis,
sd.se intoarci i::apoi ia hod qi le spusesh se
posibil n liriie 1or,pealti ca1e.
Magii se r:toarserS. e cdi necunoscuter:
de zile ajunserd 1aMuntele Vaus, d€asupracArt
NoapteSfAntS. teaua l6gdduinlei. Inainte de a-
construirA acolo o bisericS. n onoarea pruncului
)4
11::
):.
'|::ii:
l'r'
::
:
IARNA
',. :t;J ,;!: r,rr.'1ri*:iiir,ri.ri ';*
.. http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 54/122
FETIIAE APADA
Departe de ajci, in indepdrtat Rusie, htr_un sat la marginea

pddwi.locuia un bitrAn qi o bdtrAnicd.E i nu aveaucopii, dar aveau
cdini qi pjsici gi gdini cdtevreli, dar tot degeaba acanu
_ - Ah !, spuse bdtr6nica, r: toate celelaltecaseaveaucopii.
este atat de
fru4aos,acolor6d qi strigd to!i: Saqa,Maga, Nataqa,petruqca,numai
la
noi este at6ta liniqte. Ah I daci am aveagi noi copil I
O{"ji, jT"a, cdnd copiii $i IeceauOamentde-Zapadd Baba-
_ 9i
Jaga,ceidoi igi spuserd:
-
- Ce-ar i, spusebdtr6nica,ce_ari dac6. ," ieqi Si noi alard sd
ne Feti!5.-de-Zdpadri. ine qtie, existd Dumnezzu cel Bun qi-i
face3r o
va da via{d. Cinepoategti ? Spusqi fdcut.
C6nd se inserase,merserdamAndoi n
Fetifa-de_Zdpadd..rijulii, rostogolird mpreuni curte qi incepuri
zapad.a; u inteisd facd
iau
l:r:ll ::11.ry,_oygT, g"i manutete-$i
iciorueete.'c"ut*ruga
gr c93 lg.micaFetild-de epade, tatea cum n Iiniqte n str6luciria
Lunii. Ochiqoriiqi gurifa i erau nchise.
-. Ah_ spuse bdtrinica, ht e$ti cea mai
dragd Iiici. a noastr6.,
pôrumbelulnosku, totu$i deschideochii, spune cJva t{cr.rfului
tdu,
razi cetremdicula a I
Dumnezeu iind bun, le indepiini dorinla.
F.etttS-de-Zdpadd. eschise.ochii
rAsuiei
- - rdsuna ca un clopolel;m iqcdadu_gi i buzeleqi incepu
drul incepu sa sa rade Sii
danseze
sd cdnte:
Sunt cel nmi drag copil al Iernii
Veseli n ce.rc ansez
Pezdpaddqi pe gheala
Cu vAahll md-mbrdfiqez.
BdtrAnii ziserS:
Acum te-avemetifd
Mereu
O, dmAi a noi.
atbaporumbile,
Te vom dori cu noi !
Fetila-dê-Zdpad6e zise:
- In cesulavoasta
Nu-mi gdsesc u rosh:l.
De cdldurd md feresc
gi cu ghealdmd hrdnesc.
Fetifa-de Zepadestn_od e bdncu{d, a fereastrd,zise:
-
DA-mi, te rog,un pireu cu gheald.
5/17/2018
Asta era foarteuqor de pregdtit,aveanevoiede o buc.dlicd' e
povestiWaldorfvol1-slidepdf.com
ghea!6,un castronaq e emn ql o iucdlicd de emn ch sApoati sparge

gheala.MAncarea ra gustoasd.
Apoitrebuiase mearga a culcare,dar ea strigd:
- Nu, nu, eu sunt o feti{E micd de zdpaddqi nu d9*11 Eu vreau
noaptea se dansez n curte iar dimineala sd darrgel qi $i md joc cu
copiii.Ducefi-vd a culcare Eu voi sta mereuafara.
la culcare dar iiereu se
uitau intr-adev5r,
pe fereastre,cei doi bdtr6ni
afarA, s-aulor
cum fetila dusdragi dAii3eazi la lumina
Lunii.
a r r n t e p l m a i d4 qr6a o cv v n
l4 ti l a
! 4 l ^T
v .c rnii
.44
Veseldn cercdansez,
Pezdpadi qi pe ghea!5.
Cu vdnhrl ma-mbrdliEez, .'.
Diminealaa intrat in case,a mancat pirer.rJ e gJ 11
agteptS,afari pe copiii satului. Deja veneau: S
Petru$ca i Miqutcaqi cum i-o mai chema.$i tar!
cdnd au vdzut-o pe Fetila-de-Zepada. i c6,ntau5i
dddeaucu sania, patinau, dansau.
Eu vin din nou la vo1
Ca o stelutS.tr6Jucesc.
C6nd veseliae in toi
Copiii oli o indi5gesc,
Sunt cel mai dragcoPilaI Iernii
Veseli n cercdansez,
Pe z.AnadaY _i rne sheatS.
' D_ _
. Cu vdntr:l md-mbrdligez.
ASaa trecut toati iarna. SearaFetila-de
iar in timpul zilei cu copiii.Darcatresfarqihn eli
departe e sat; pdn6cAndajunserdn pddure'
ascunseleaoatdziua, dar deodatdi s-afdcut dq:
- Vrrro,Fetili-de-Zdpad6.,rehl.;jesd mefgem
spus $i perinlii noFtri.
Dar ea strigi:
\hr h,i hlr ^.r -1r rrebuie sd dorm
noaptea.A lergd mediat.
Copiii au a$teptat-o clipA,dupd care au
Ei erau copii cuminli.
C6ld se intunecd foarte tare afar6, Feti!a-
c5.ut5.rietenii,dar nu-i rdspunse imeni.
S-a cocolat ntr.un pom,uitardu-se
Si ncepusd pl5ngd.
Prin pidure tocmai trecea un urs pomul
rrrrrla nl4noaa fefita
- Fetila-de-Zapade,e ce plangi? - intreb6ursui.
58
- Ot of of, plAngpentru mica mea bucurie care s,a terminat

Mi-edor demdiculaqi de aicululmeu
-Vino os qi aqeaze-tee spinareamea,vreause te duc acasA
-.Nu,_ nu, strigeFedla-de-Z6padd.i-e ricd pufin
, lu, de tine gi
md pofi strivi I Ursul plecdmai departe normdind.
Imediatdupe el, apdruun 1up.
- -
-_Of,
-Fetild-de-Zdpadd, e ceplangi?mei
of, of eu pl6ngdupdmiculii intrebe upul.
prieteni qi mi_e ar.e .orde
tdiouful meu gi de mdicula mea !
- Vino os gi ageazd-tee spinareamea.Vreau
sd te duc a6asi.
-.Nr., nu, nu, strigS. etifa-de-Zdpade.i-e ricd..pufin
- e tine qi
mi poli mdaca.Dar lupul plecd mediat.
A.lerg6nd,eneaqi-o .rrlpe areseopri sub copac.
- Fetild-de-Zdpadd,e cepl6r:gi?
Eu pi6ng dupd miculii mei prieteai,qi weau la tdicuful meu qi
. _.-
la m;jcula
- mea,cd qi mi-e aredor de ei I
- Coboari ageazri-te e spinareamea. Eu sigur te voi duce
acasa.
- Da, da ! strigi Feti{a-de-Zdpadd, e rine
nu imi este ricd, Tu
m5. duci acasi, Foarte atenti, Fetifa-de -Zapade coboridin copac,se
a$ezape spinarea vulpii gi aceastaalergd cu ea prin pidure, pAnd a
cdsu!d.
Bekanul gi bitrdrrica erau tare supdiafi gi strigau:
- Ah, unde eqtidraganoastre iice,porumbelul
.^ n ostru alb, uade
egti? - Aici sunt ! strigd Fetila-de-Zipadi,Vulpea
m-a adus acasd,
numai c6. rebuie acum si-i dim cevade m6trcare! Sigur este foarte
infometatd
- Da, da; spuserd itrAnii. trutemsi-i ddm o coaji
de p6ine,
- O coajdde pAineesteprea pulin, spuse
._. . r-rlpla.
- i1 Eu doresco
gAindgrasd,doarv-amadus etitaacasd.
-_ ine,bine | - spuserd ei doi bdtrdni mergdnd
. n spatele asei,
iar acoloau inceputsd Susoteasca.
-
$asa.- Avem din nou Fetila-de-Zdpadd.Trebuie sd-i ddm o g6ind, gi
Tocmai cAnd sd desfaci vulpea sacul sd mfurAnce gdina cea
burrd gi grasd, apdru un caine negiu ca-rencepu sd o fugdieascape
mipe pAni a ajuns n pddure.
- Asta am fdcutnoi foartebine,spuserd.ei doi
b6tr6ni, dar cdnd
au intrat in casd. u inceput s6 dansezeqi sd cAnte a foc.
Fetila-de-Zdpadddntaqi ea:
- Ah, delocnu md iubiti
. Mai cer
Din mult o gEina
am venit ncumprefuili.
cerma ntorc
Singuri dmdneti u saculgo1, u tot.
59 58/122
Bdtranii:
- Remai, te rugdm hica noastra drage,
rd-m6Lia noi I strigari ei.
Dar ea plutea sus de tot in noriEori-
- Unde-ai burat?
- La tatS-lG erul gi la mama Zdpada,deasuprastelelirr,departe.
Acolodansez oata. ara pe marea-nghelatd.
cum -seCe-am
cuvinedcut
! noi nu e bine ! Dacd-ai mai
Iar ea a venit qi iarna umatoare qi-a adus cu ea multe fetile-de
zdpadA i mpreunddansauqi cdntau:
Sunt cel mai dragcopilal Ierrur
Veseli n cercdaasez.
Pe zdpadd. i pe ghea!5.
Cu vdntul md-mbrdligez.
Eu vin din nou la voi

Ca o steluldstrAucesc,
C6rrd eseliae in toi
Copiii oli o indrdgesc.
' ' ' t,,'.
_ '".i.:., ,, .: ,ti
'
i't.il-'
ijili;:ii,!.:r,l l.
' .i,li " ,-l,:i",::,:ii
i
.:...
' ,l' '.
'': ;:llli,l.::,' .
rr'la:r\l
- :r
.: l.'.r:..ll;,
..:.'.,,
60
POVE5TEA
ULEUTUI
EZAPADA
TrencaBrenciu
Era odatd,demu.lt,are demult,o fetila caresenumeaRoua.Ea

se ndscuse in casa unui om bun qi harnic. pririnlii o iubeau ca pe
luminaMama ochilor qi segdndeau a fericireaei ziua gi noaptea.
fi fesea rochile din culori.l€ tuturor florilor, iar tata ii
ficea coroniledin celemai frumoase ietricele.
Roua era tot aLat de bund pe cAt era de frumoasd.,privirile ei
b16nde linau oribedurere,p6rul ei mdtdsosatingeapdm6ntul. M6jnile
ei erau aqa de i::demAnaticec6.pereche n lume nu aveau.
Mama o scotea a plimbarenumai seara,niciodati nu o ld.sa a
iasd afari ir: plin soare.in serile cu lund p1in6 gi privea chipul in
oglinda apei. Cdnd nu era lunA, licuricii igi aprindeau felinarele gi se
in$fuaupe malul apei ca si fac6 umini in calea etei,
Fiecare floare era socotiti o Iiinld. careia Roua avea si-i spuni
ceva.T uturor e spunea Noapte una,',m dagiindu{e.
In t-o zi au venit a ea pdetenele i au intrebat-ode ce nu iesegi
-
eaaIare.Ea a alergata mama ei s-o ntrebe.Mama _aspus :
- in clipa in care e va atingesoarele, oi te vorn pierde,
aqa a
vrut zdia.
Neliniqtitd,mamd se mbolndvi, ea o ingriji iar c6nd s_a hcut bine
i-a Ecut o rochie din voal de mdtase,alb 9i silipitor. Cdnda tabrdcat_o
qi s-a uitat in oglindi, toate vietilile au vdzut cd. Roua esre ma1
frumoasd a oricAnd.
CAndmamapleca,ea i spunea:
- Ai grijd de casi qi mai alesde tine.
Intr-una
^ - $in zile dupi ce qi-a terminat toata treaba, s-a
imbricat cu rochia. S-a uitat in ogtindi qi gi-a adus aminte de sfatul
mamei.
. A doua zi, in capul fetei se n{iripd gAndul sd iasd afar6 qi iar se
privi n oglindd.
A tteia n iar, dar nimic nu-i mai scoteadin cap gandul de a ieqi
la soare.Se suci, se mai invArti, privi pe fereastra. gitu-a ini-a in aAii
qi iegi:ce ncentare
Incepu sd alerge, sd cAnte, si mang6ie lorile. pdrul. era numar
din, ir*de aur i:: care sclipeaupietre scumpe.Fericireaera nemd.su-
rala. Kouase smtea ugoafdparcdplutea.
'
Ce rumos sevediau casele, rAdinile
Cum de n-a iegitpAni acumafard?
Rouase simli din ce n ce mai uqoard..n cepu
tot mai sus, apgi simli ca-i este rig. Simteace si ingreuneare,
sd. rce, sus,arca
sus,
ar aveacevaatirnat de picioare.
6i
Vezuun palat numai cu apa, era palatul JuiNor Cenuqiuunde
erau mulli copii;NorAlb, Nor Pufugor,NorCenugiu,N oiule!,Albdstrui.
Deodatd orii se mprdqtiari qi ea rimase in barba ui BateVAntcare-i
spunea
- Prinde-te ine cd te duc eu la soare.
VijeiieV6nt arzise de a Nor CenuEiu e atd.9i o q{gta:$eo ducd
la Ger Naprasnic, dci aveanevoiede cinevacare sd.-ia prin{5...pipa i
si-i scuturepletelede brumd.
Vijelie V6nt o ir:qfaci ,:,:,,,i..ri. gheatn
qi plecd cu ea. Ajungi la pel$rl:.de
bruma,
El o trimisesd a pieptenele i sd-i scuturebruma din pdr :
- Ai grija,. n fir depdr de-miva lipsi, e vai
Ea bruma
odatdcu sld.beade ingheala
zi in zisari.
qi era qi mai u$oaie.
- A1earg6.ute dupd fata aceea
VijeJie Vdnt ieqi vai vdrtej pe uqa. Rou.q.
spateiegi c-o cuprindeun somn odrhniLor.S e uit
nu mai erau, pds&ile plecaserd., ra pustiu, scut
Iocuriledragi.
.. - N-am si te las moqule sa ingheli
prinse .rochila i::tnzind- o.
Fiecare fir de lesetu-rese prefdcu i:: cAte
zdpaddqi acoperip imAntul, s6-1 ncdlzeascd,
carestateause ncolteasce.
in fiecare fulguqor de zdpadd poli v
Roudi,carezimbesccopiilorqi-i mbie a oc.
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 t l . . : 61/122
IEtEDOUASPREZEIE
UNI
SamuelMarschak
lnu-un sat trdia o femeie rea qi zg6rcitd,
cu fiica ei qi liica ei
vitregd.Fiicaei erapreferata, ar nimic aii
ia".ulica ei vitregd
sd-i{ie pe plac.Oricear fi fdcut,nu""..".
era Uine,
mdreptatnu
lll11j:: eramulfumitd.Fiicaei stdtea oataziua toUruta9i oriundes_ari
n culcuq
qr m6nca turti dulce, pe cAnd- iica vitregd
nu ^n" odihnd, de
diminea!6.pdn5.,searq cici b.;.;;iu.*J*.;; "f:pil. ia
reascuriin padure, a sdspeleufelea rdu, #"r, sa aduce
" .a iJ"ia buruienile
din gredind.Ea gtia sri cantecaesprerffi je,rnriSi arsita
"a"1..1r",
erii, desprevAntul primdverii ploaia toamnei.Din
putut vedeadeodateoatecele9i douisprezee"""i.
-- LceasA
*--*- cauzi a gi
Era iarnd, in luna ianuarie..g<u.. ataide
mrnte zipadd, incAt
cu.opata ao parte
|"-y]ij.g
gropatip5nd Ia umetate in mormane in ait"sii.
clinti in bitaia v6ntului. Oamenii stateau
" #d;jlopu",t
de ,apuaa'ci .rru
se puleau
"i"i "i
in'case !i p-J"au focuf aio
sobe.Pe o asemenea reme.mama vitregi
deschisl rrt :o aa*a ,rqu,
observi cum furtuna mdtura zd.pada in -calea
J;;;;"" trapoi ia
sobacalddgi i spuse iicei vitreee: "i,
- Ai putea sd te duci
" pddure sd cauli niqte ghioi.ei.
MAinee ziua de nume a surorii.g,a".u
tale.
Fetila se uitd la mama vitregd_glumea au
o trimitea mtr_adever
acuma n pd.dure?n pidure
pi*l"-;;l;;;"?ffi :.ffi
ddurenu puteai decit sd mori, :.:f3*l:1,:;,"iff
scufund"r n t
*",::'t
aJrap.aa. tar
sora i spuse: "i"""i"
- gi chiar dac_ai ieri.
cine o sd plAngd. upd tine ! Marq,du-te qi
sdnu te intor-ci drd. loii. ai arqrun cos.
Fetila, pldngand,se invet
zdpad6.inc hi i -intrlo _basma ruptd qi iegr pe uqa.
ITy:.:P i u"._."'.ir"pi,r_.r,. c,
uua greutate merse mai departe; "-"r""
abia putea sd-ql mai tragi
icioarele
nftmecaotfard. in mormanete'de
maimult. fia rv1"l5;:;
Ceruleran""",,' #jr";",,r, .i ""
-",ll,"l"i-i
ff l:,'Jll;l
:t':,ledt^F;;;;:ilX"..-il*.lX,'fr.1}ff
a runsese. junse n pddwe.Era atat deinfune;ic,-
ilaf ,, u"a"u
nici m6nadinaintea &itor. Miculaseageze,";?r,,'""t'=l;:"Ji;:
rashrrnat gi rdmaseacolo.Si
inghele Dintr-o datS se
vdzu o lumina prirt cop.s,"t^1":l ^:-:l
raoruri.eup i-;r"H'il,eA"T
"
;ffiJ :fld: Tffi":""T;
dsturnati.Macar d. u sestingau_iia"i-f
lj."i*,..-r ."
:::^?
uzeau:i luminatrosnind
vreascuri ot maiinputei:ic.
foc. oeia mrose'a*a-firiicaa,qi
";;ui;; se
Fetila iqi iuli paqii Ei ajunse nLr-un
rdmase ocului.
vandtori,qi cu atdt umrlmai pulin ca t5ietoride lem4el.c{o.i.pu,ltaui$te

veqmintesplendide: de argint, altul de aur, alfirl ri!:cadlsa ys16s
incepu sd"-i umere,Si ajunse a doisprezece:r ei erau bdtr6ni,
trei in vArstd, trei tineri, trei foarte tineri. Cei tineri ge'dgAu pioape de
foc,cei bdtrdnimai departe.
Dintr-o dati unul dintre bdtrAnise ntoarse
cu barbe,cu sprdncene roase qi se uiti in
fetila. Micula se sperie qi vru si fugn, dar .
baftanulo intrebS. u o voceputernicS.:
- Deunde vii ? gi ce ai de ciutat aici?
Ea areta nsprecoqulgol qi spuse:
- Trebuiesd umplu coguleful u ghiocei.
BItrSnul rdse.
- Ghiocei in ianuarie ! Mult te-ai mai
- Ntr rn-arn oindit eu, respunseetifa, c
trimis si culeg ghiocei gi mi-a poruncit si nu
goa.ld.
Cei doisprezecee uitau la ea. Apoi nce
ei, Fetila sta acolo$i asculta,dar nu infelegea
ca qi cum nu oameniiv orbeau nke ei, ci ca gi cr
Vorbird gi vorbira, Qiapoi tacura. Batrerul se n ;ea
o intrebd:
- $i ce-ai si faci, dacd nu gdseEtig hiocei?
nu ies1a umind.
- Remartn pddure,spuse etifa, aStept1r 'bine
Si
inghefaici, decAt dmd intorc 1ir6 ghiocei case. ,il
La aceste uvintesuspind. mar.
Dintr-o da€ seridicd.dintre cei doispr
purta o bla:r6.pe umdrul stAng,9i se duse a
- Frate anuarie, lasi-m6 in locul teu pentru
Bdtr6nul qi trecumdla prin barbdqi zise:
- Te-ag dsa, dar Martie nu poateveni i::rain
- Nu-i nimic I mormdi un ait bdtrAn
barba
stufoasd. asd,-ln locul t5.u,eu nu md.supd_r. cue' ,tOlupe
micu!5: ba o int6lneam cu gdleata dupi apd. a co re!at,
ba in pddure sd aducd emne..Aparline
ajutdm. uturor I seo
- Ah:ncifie cum vrei ! - spuse anuarie.
.t,....
. - . :
.::
EI bdtu cu bastonuls'au de gheap in parnant qi zise un

descantec.
Gemri grele, dnturi reci,
Ridicafi-vd.e-aici
Nu frdLngefio pacii,
Nu faceliweun rdu,
Nicimestecenilor
.Fi1i i nici oinari,
m ilostive u corbi.i brazilor
$i cu toatecelelalte nimale,
Nu 16.safi ici oameniisirmani
Sd-nghelentr-ale or camere
Bek6xul tEcu. n pddurese acu iniSte.Copacii u mai trosneau
de frig, zdpada ncepu sd cadd n fuIgi mari qi moi.
- Acum e rAndul tiu, fralioare ! - spuseIanuarie,
Ei_ipredd
bastonul fratelui mai t6ldr, ciufulitul Februarie.
Acestampinsecu bastonuln pdmant, $i cEdne barbaqi mormdi:
Furtuni, uagane venili !
Vuili cu toatepurerea.
Vertej de vant si. vAj6Lie
Sd vdjdie-nmiezdenoapte,
Sd bubuie pe culmi inalte,
Zvfu\:ndcu puteredevant,
Sd mdture,s6-mpr69tiedpada,
Ca qerpiipestecimp.
De-ndatA e spuseacestea e auzi pdnte ramuii'un vAnt
violent, umed. Fulgii de zdpadd dansau sdlbatic, vdrtejuri albe
me:yay c6mpia.Februariepredd bastonulsdu de gheali fraflorutui
mai tane-r i zise:
- Acum tu e$ti la r6nd, frate Martie !
Fratele mai tadr lue bastonulqi lovi cu el in plmdnt. Fetila
vezu ce nu mai era bastonde gheald,ci o ramurd mare, acoperitd u
mugun.
Martie ase qi cdnti cu o voceputeinici, tinereascd.
- Zdpezi,opili-va
Curgeli iar, rauri,
Furnici,pregdti!i-vd,
Ur$i, reziti-va,
Dup6-a ernii amorlire.
Pesd.ri, Artali-vd cdntecele,
Despre-airii bucurie,
in zdpadd hiocei a creasca,
Sd rAdi iar qi si infloteascd
Fetila bdtu din parmede-bucurie.U ndedispdruserAmormanele
de zdpadd.? Unde plecaseraprprrii de zapadAci atarnau de fiecare
creangd
65
iar sub picioare - pnmanh.rlprimevarateC,.nr-Oaie.' e jur
imprejurpicura, curgea, dpiia. Mugurii s-au umfliii $d'?eimuri, i
dejaprivescn jos, desubcoaja-ntunecata,rimelerue?.Ulite ' erzi.
Fetila privi in jurul ei qi se indrepti sa

caute ghiocei.Elau infinit de multi I Sub pe
coline cu muqchi, lAngi muqchi, sub mugchi, o
culesecogulefulpiin qi-qi umplu qi qorfirl qi aler ln
luminiq,unde arseseocul Ei unde stituse cu cei d
Dar acolonu se mai aIa nici foc Ei nici un frate...Ere 1n
ta
Luna plind, ce rdsdrisepestepddure.
Fetilei ii pdru rdu ci nu mai
mulgumeascd,isegabi mspre asa.
Iar Lunavenean urma ei.
Fdr5.s5.-gis imtd picioarele, etila alergd Abia
pdqi n casi, qi furtund de zdpadd ncepu si. r
iar Luna dispdru ntre nori.
- Ei, intrebari mama qi soravitregd,
ghioceii?
Fiica vitregd.nu rdspunse nimic, dar scu
banci qi puse cogulefr:l 16turi,M amaqi soravi te.
- De ulde-i ai ?
$i atunci le povesti etila cele rdite. Aman ql-$1
cldtinard capetele: redeaugi-apoi nu mai credr de
crezut, dar acolo pe barici se aIla intr-adevdr o oe
ghiocei roaspeli, lb-albistrui, gi miroseaa prirr
Mamaqi soravitregdschimbard rivir.i n
- Nu !i-au mai ddruit gi altceva unile ?
- Nu le-am ugat pentru mai mult,
- Se vede din asta ce toant6. sti ! zise sora
lunile deodati gi nu ceri altcevadecdi ghiocei
tiu, aq Ii Stiut ce sa cer. Unei uni ii cereammefeDa
cdpsunicoapte,celeide a treia ciuperci lbe,celei
prodsped
- Inleleaptamai egti tu, fetila mea ! - o t{!
cdpqunilegi pereiesunt tare scumpe.Daci le-am bani
am fi caStigat Iar toantaasta ne aduceshiocei I uios pe
tine, fetila mea, gi aleargd a luminiq. N-o sd-!i fac6.
; ehiar
dac5. i sunt doisprezecei tu egtiuna singure.
- Numai sd-i gisesc
legdo basma n jurul capului.
! rd.spunse iica qi-$i u6
Mamamaistrigadupaea:
66
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 . 1 , . 65/122
. .
- Ia-!i md:ruqile,ncheie_teabland
ea..eradeja in fala uqii qi alerga prin pddure. Merse pe
.Dar
yt-."19 :yotl sa1e, rdbindu-se.Si ajung cdi se poate de repedea
luminig " - gAadiea.
Pidurea devenea ot maj deas6, ot mai intunecoasd, roienele
de zdpaddse indlfau tot mai sus, hdliqul copacilor esturnau sra ca
un.zid in fala ei. "Ah 1,, egdndi iica rea, .,dJce_oifi venit in pddure?
Puteamsta aga de bine acuma.n patul meu cald. Acum aleargdqi
ingl:ale !Pot se $i mor ajci., pe c6rld gandea oate acestea) azu
sclipind in depdrtare o lumin6, ca 9i cum o stea s_ar fi prins
intre
rarnuri. O lud. nspre 1umin6.Dupd ce mersemulta vreme,ajunse
a
luminiq. n mijlocul ui era un foc marede tabdri, gi de ur impre.iurul
focului.qedeaucei doisprezecerali, cele douasp..re"" .turrl.gedeau
acoloqi vorbeau ntre ei.
Fata_ dqi furspreoc, dar nu se inclini qi nici nu rosti vreun
-
cuvdnt politicos, ci-qi cdutd.locr:Icel mai bun gi se incdlzi.
Fralii
tdcuri. In pddurese fdcu liniqte.Dintr-o datd luna lanuarie betu cu
bastonuln p6rnant.
- Cineegti? - intrebeel, deundevii?
- De acasi, rdspunsehica femeiicelei
. rele, I_a!i dat astaziun
co$ule! lin cu ghiocei uroriimele. -am merspe urme.
- Pe sora ta o cunoaqtem,aspunse
una lanuarie. Dar np rinc
* r'v !'re
nu te-am vdzut, p6n5 acuma. Ce te aduce la noi?
- Vreau daruri de la voi. Luna Iunie
sd-mi scuture capguni n
coqule{,dar cAt mai mari. Luna castraveEiroaspeliqr ciuperci
*H.jl'.ll Augustmere gi peredulci. _lulieIar Septembrieuci coapte.E;i
uctomblle,,.
- .- A$teapte, puse una lanua-rie. a_ra u vine niciodatd nainte

de primdvard, iar primdvara urmeaz6, upd Iarnd, p6nd la luna luaie
mai e destul.Acum eu sunt stapen n pedure,31 de riie d#nesc
- Ia te uiti la domnul cel fruios,zise arci,
ata cea ea. Dar eu n_am
la tine nu.te poli aqtepraa altcevadecAt a zapaddqi
::*1" j:1.
gneala. .. 9:rebuie
\lre-ml unile de vard.
Afunci se ntunecd una 1anuarie.
- Caut5. ara in iarnd. ziseel.
El ridicd braflrl qi in pddureseridici o furtune de zdpadd
_ -
pamant de ta
paTa a cer, acoperind elrgea qi campiaunde se a_flauralii,
cu nori degi,Nu se mai vedeanici focul, se auzeanumai cum
papaia
dispdrAnd. tunci sesperie oarte du fiica rea.
- Oprepte, trigAea,ajunge
Dar ce era acolo ! Furtuna de z5padd o invdlui cu
.intr_un u:t va_rtej,
orbi, tdie respirafia.Ea se cufundd troian a. ,apuaa, i*
,ii
zipadao astupdacolo.
..^,, :tlepta^,,$i astep-ta.iica, se uitd pe fereastrd, eqi n fala
ug J dar
"Y,T1 nu venea. A hrnci se mbrdcd. u haine cdlduroase i merse n
6',7
padure.Da-rcum sa gese$ti
5/17/2018 e Waldorf
povesti cinevavol1-slidepdf.com
n hdli
furtuna de zapadAsi-ntr-un asemenea ntuneric I Er
gi cdutd, $i cautd, pdnA cAnd in sf6rEit ngheld.
amAndoud n pidure, aqteptAndvara. Dar fata cga
multd vremepe pdm6nt,qi crescuqi se cisAtori qi e
$i de ur imprejurul aseie i, sespune, e
de minunald cum rru mai e a]ta pe lume. Cd.ci n
florile infloreau mai devremedecat n toate celelalte
se coceaumai repede.CAnd peste tot era arqili, aiirlct
canderau urtuni, acoloera iniqte.
- Aceastd ospodind re ca oaspeli oate cele luni
deodatd -spuneauoamenii.
$i cine qtie,poatece a$aera.
Traducere in
68
MUsVrstor5r PRI/lllAvARA
MihailSadoveanu
Pdrinfiimei erauoameni draci. aicaem padurar.Multe s_au
schimbatd e-afunci Nici din peduren_amai idmas ce era odatd.
int-o zi.de iarni, pe inserate,-u qtiu ce treabdaveauprin sat, c6
,i1u.
v6rfu1Si "l qdicula
dealului, singurplecari de-acasd.,
cu bunica. dsdndu_md
Eu parcd n bordeiuldin
aveam o presimlire: mi_era
flica.sa apuceviscolulpe drum. Greu mi veneasa_iv d.Jplecand
-nu;i
$i mi-a ieqit dreptatea ! N-apucaser6. i.bine, alde taica 9i Jde maica,
si ajungd-n va1e, cd odatd s-a strArnit vifornifa. Wu se mai
vedea
luxdtule. Zdpada cddea.din cer parcd o zve ea cineva cu
lopata.
Vdzduhul era numai ribufneli de 'ent gi v6rtejuri. Tremuram rot.
ASa
cevanu mai vizusem. Nici chiar bunica n-apucase qa ceva;
cat era
dumneaei e betran6.
-
alldm laCat sunt eu
sfarqitul de bitrAnd,
iernii, n-am apucataSaceva I $i doar ne
nu in toiul ei; in alfl ani, pe vre[lea asta
miroseaa primdvard
.trecede
P*i:u incepus6-mis puni basme, oarm_oadormi,d oarmi-o
grija
de p6rin!i. Dar mienumai de somnnu-mi ardea.Zic:
- De ce s-apucari sd plece ocmaiacum,
bunicuto?
- Or fi avdnd reabd... tiu ei ce gtiu !...
- Cum o si mai vini inapoi pe aqa vreme
?
- Lasd, nu le duce tu grija ! 0 si
doarmd a o rubedenie, a
niscaivaoamenidin
acas6,-peepusd.masd sat, Si mdine,cdnd s_apotoli urgia, ai sd._i ezi
y*o =U imi inghiteam lacrimite qi sugtlilurile.
-.--,^l-l mat
bunlca -ll*g,.
punea cate un lemn pe foc, si md uit cum s-aprinde
qi
sd-mi reacd spaima.Aq ! Eu tot la fereastri aiergam.
H:.T:I" se
urlvaFltl -Si
rasuceaprin horn. Afari parci fluierau o mie de hornuri.
Pe urmi n-am a!'ut incotro qi m_am culcat, Nu putem
sa alipesc.
Bunica adormiseli se intrecea a sforeit cu vifor;l. incet_incet,
ot
auzind-o rdsulla gi sfordie, m_a prins qi pe mine somnul. Am
.cum
hceput sd pe-afar5.
se tfuiguia visez_.i s-a pdrut ci batecineva a uqa.Un glasde femeie
_- Deschideli,oamenibuni ! Deschideli,c6 vine si ma ia Moq

V.scol ! Rugdminlileei se amestecau u un clinchet de zurgdtdi,
-iri ntai
depa-rte, e urme tot mat apropiat.Venea Mog Viscoi
gheala, rasa de doi cai de abur inghefat. ar zurgaldii ae
"rni.
erau lurFxii
care se clocneauunul de altul.
gi iar se tdnguia glasul de la usd :
- Deschideli,oamenibuni,
cd dacd nu, am sd md sftu$esc a
pragulvostru !
69
M-am repezitsA-ideschid.A intrat o femeie
cu pdrul lung de aur, impletit cu flori. Brafele i
ramuri verzi.
. Cine egti, zind &agd ? am inrrebat-o plin de uimire:
- Primivara imi rispunse ea. Am vdzut .o:dfit aita Sl u-
venit se me addpostesc, d me ascund MoqViscol nune
sd md prindd qi si m5.-nchiddn peqtera ui din : Blal un
nrcrooarape pamanr. Kogu-te cop ule, arata-ml un ascunzl$, pana o
trece primejdia !
Am luat-o de mdnd qi arn dus-o intr-un cosar htunecat, lipit de
ordel. N-apucasembine
bordei. pitesc Q1
s-o prtesc
l\-apucasem brne s-o m6"pomenii
Ei ma pomen[ cE
c6. cincva bate la
cqld.nA b..4te a
uqa, o zgAllriie ata s-o scoatadin lapni. Duduiamereu.Un qlas gros
poruncl :
- Deschide
- Cindegti ? Cevrei ?
- Astanu e treaba a ! Deschide, i de nu,
acoperiqul, u tine cu tot I
Acoperiguln-a zburat, dar a zburat uqa. M-aiii'! vloqViscol n
bordei.Seuita in toatepirlile.
-unoee/
- Cinesd fie ?
- Stii t:r nina I
- Ba nu qtiu de loc.
- M5, nu te mai preface ! Mie-mi miroase eai
ascuns-o?
- Ia las5.-md-n ace,moqule,cd mi-e somn I
- !i-e somn, hai ? Stai ci-!i arat eu fie ac
meade upi, se te-nlelegi u ei, cu minevid cd
Nu sprdvise inevorbamoqul,cdodatd
vizurS. ochii ? Cafiva lupi se ridicaserd-n dou6
bordeiului gi se uitau la mine cu niqte scdntei g
lui; imi ardtau dintii asculili $i centau :
- Ham ! Ham ! Ham ! Ia seama ine,
C5. a fi amar de
PeMoqViscol tine
sd-l !
asculli
Cd suntemaiceamulli !
Lupu se dadura.;os, apoi incepura se s
unui. Cantau, se d.sau la pim6nt gi altul rdsdrea
ivit unul mare cAt un urs qi cdnta a5a:
- Eu sunt lupu1cel bdtrda.
Celmai mare,mai haps6n
Vin din codrulcel adanc,
Sunt
Peurme fldmdnd,vreausd.
a venit o lupoaici: m 6.nAnc
70
- Ham Ham
Ham ! MAnca-te_ar aica
Am venit gi eu, upoaica
vreau sa stau Angd ocqor
Fd_mi$i mieun locgor
*uupa_
rupoarcd,aca gi un pui de
up- :
-_-uusunt lupul cel mai mic.
l} :uni.mare, unrpitic,
ulnu$orll mi_aucrescut
Vino_ncoa,se
_ te sd-rutJ
Pe urmi iar se ridicau
^ toti laolalta,
laatrtt; ;^r ---
iqi puneau
rereastral euitau la mine tabete pe
,, H;11
| Ham ! Ham ? Ia seama ine
',,_. lo"1
vazandu__mdn primejdie, prir t"un
- oeodatdinascunzdtoare'
::te-pa,Viscote.eo$ilf;i"
o"u*u,'.X"iu"LrTTf nmunti,d eascund
n
.JTf::1-': e9Y"
lunneaumea,
meu N-apuc
ogoare, ?a'J#"uli^"-card
i ,ia"u -a gi pe.c6mpii,pe
e lii decapul
livezi gi pe
*o,,"."";:"^:. T "tt"
;-t"it',"p".4",i{ir,lil'fi"##1#LTil?e$icuva'Iturcara;i
a""o-ffi tan"u'1!l'i"'?"li:Ii;1,f 1Tt-Ytopg.a:ciseminlere,sd
pe toatenghelati,-difr;:i."',-'11:l:,'.u aspunserimavata.u te pi
.r* g.-^.,it ffi ,|ril? 'J'J.HHlate, apelenldnfuite...scuttd-ie
-+t_T aceeaqi lipd, ajunr
canrecul un c6ntecplin de a1e,
oi a gari.ro"irrlff"'#:lt
zvoa-relo.
Mur I Mur I Mur I

Ne e dor de azur I
Dulce susur de izvor
Murmurat al apelor.
Murmurim pi usurdm.
:ysuam qi suspindrn
Mllr-mu.r_mur$i glu_glu_elu
urunta soartdne batu I
Stim insh;.., farriviafd

rn srcrlulcel de ghea{a
xazetenu ne pdtrund,
Inghefdmaici a fund.
Glu-glu glu qi mur_raur_mur,
d" primdvard, rimivarA,
i.".:.-T.
lutcea noastrasurioard,
vrno tar cu bunul soare,
scapA-ne e nchisoare
71
- Ia auzi vorbd ! rAse Moq Viscol. S[ pofti
arate, d. date trimit pe ratelemeu,Gerild, A-
- Nu te mai lauda atata, mo$ule, i
trecut wemea ! E r6:rdul meu acum I Nu vezi ca piat de
foc qi-ai nceputse te tope$ti? Dar cAnds-o vi so va.ra,
leginind o ramura inioritS. in jurul capului moq ea un
desc6ltec pe careeu nu-1 infelegeam, ar vraja acelUi 6.!rto
numaidecdt,P e obrajii 1ui MoqViscol ncepeau e Sel.'soiir'€A
broboane
de apa.
- Aoleu, se sperie el, trecindu-gi m5.nape frg4tg, pe piept.
A-nceput sd-mi ploui din barbd I Mi s-a topit barba ! Aoleu, am
inceput ema topesc M-am opit
$i, pe cAndvorbea,Mo$Viscolporni si semoaie,
se prefaci in giroaiede apd, apoi in aburi care se stre(
sus spre cerul care se insenina. Fereastrase d
Primd.vara se inalld uEor, ca un fluture uriaq gi zb
pdrrd nu se mai vdzu. Un ciripit de pdsdrele
apele gdlg6iauvesel, ar vAntui cald intra pe fer
de viorele 9i de cireq nflorit...
$i m-am de$teptat,m-am frecat la ochi, nl- eu
$i am vezut iar bordeiul nostru, focul stins in vat ce
nu mai vedeamPrimAvaraAngamine. Tare mi aci
si p16ng.Afard viforni{a se potolise. Bunica-se t s1
roboteaprin cas5.ncet,ca si nu md trezeascd,
cand am avit pe-afata glasul drag aI pdrintilor; sat
veseli, qi scuhrau opincile de zdpadd qi mi e Q l
radeau.Veneau u traista plind de bundtAli.
Le-am e$it naintebatanddin palmeqi s
- Bine-ai venit, tdticule ! Mimico, bin
intors voi acasd,a venit gi primivara !
Mi luard.n braleqi md sarutare e
Parci nici nu trecuse iscoluJ rin bordeiul
Peuqa deschisd eneamiros de apedezgh 1Ia
in soarele argintiu... Adieri calde, incdrcate eIe
primiverii ndvdieau de pretutindeni, in vreme tai
â n ia ^
!4r!rv
' i-
sv
- i+ i- î r
lJrlr6vr..
Aqa, mai pfigoiule, aga I
12
SARBATOARE
E ARNAVAL
I
I
1"\
EHIOIEtUt
Ch,r.isiare Kutik
h9e q.i era iarnA. pe pimrintul inghelat era respandit un
. .. strat
sublire de_z{padi.Jos, dedelubtul ei, iri pamant, o"iiu-""
gnio""f.
Era ir:tr-adevdr
mu1t6" scuns
reme std.tea n cdsulasa
ascuns acolo, indeintr:neiic.
ceape,dar nu mai jormea, De
era ,lu* cunos, qi
voia si. qtie dacd alard il aqteptaudeja bdnufi, ndstuiei, primu-le
toporaqi Ei se inv6rti, se risuci, se_ntinseprlra 9i
a.
ceapd-plesni.dmdnhrlde ur imprejurse ncllzi, pand "i*1. "u
"nrlacanJ.stratu_t
zdpadd,e deasupradeschise feiejtruicd. e
.yf luminaimpedeeprimdvard, gi mpinse
-_,*^,1T1-gli".*p se ntinse
!:T:l:^riy.,:1--pT*l ei otmaimult nspreumind.qi
potrul seu floral gi descoperi d era singur de tot. Nici uni
ii::"t:"
omlreMahnij
orrte pnetenenu eradevdzut.
iqi ldsd cipqorul
- sd cadi, p6ni cAnd veni o adiere de
vel]t proaspet:
- De uni de zile sunt pe drum, qi
, . ncd. _amvdzutvreo loare.Te
salur,mlc mesager -lp rimeverii _ziseel bucuros.
e jucd cu ghiocelulpnnd c6.ndacestascoaseun
.oeucar.
,. .Ap,?i sunet
ln .ttmbagermaneeste "clopofelde zdpadd,,). e rdsunetrA_-
neobosital clopoleluluighiocelului e trezirdpe'rana'9i
cetetalteor;
de primdvard.. Andghio-elulz dri ci cotoniiturJ,
9i orLrf .
cotand
trezeasci. _capul in ptundnt, ebucuri. t mutlu.i'ca-i .iul"." u,"i"f"*
.?i.
Traduceredin limba germand. e Delia popescu
75
5/17/2018
MAsENHAIURSUI.
A sositvara.Mai multe fetile au alergat a moq $1 1-aU

rugat:
- Mogule,bebulo I Ldsali-o pe MagenkaSa.nijdacii noi in
pddure.Moqulqi babao
qi pleci cu prietenele ei ldsard.Bucuroasi,Maqerll{d'1ije:ulioqule!
si culeagd. iuperci qi pQai;fie. u 4juns in
pddureqi au inceput sd cuJeagi. ot cuJeg6rd, a pe dupd un copac,
ba dupi o tufd, Maqeni<a erdt5ci.
' Fetitelecr.rlegeauai departe,M agenka ncepu
aiunci qi-a adus aminte de sfatul bunicilor:
- Du-te,numai vezisi nu te r6tdcesticd n
intorci acasd.. inceputsd e strigepe fetile din
tare. Dar prietenele nu o auzeau. Nu rd
departe iupercigi poame,M erseMaqenka e m
r5.u. ntr6nd intr-un desiq,vdzu o cAsuld,Mag
apropie eea,Betu ncet n uga,dar nu-i rdspur
iar bdhr. Apoi impinse uqa qi uqa se deschise-.
cdsutdnu era nimeni.Seageza e o lavild,
- Cine-o i locuindaici ? se r:treba ea.,
Iocuia un urs, numai cd nu era acas6.. r
9r+!a
uie.
intorcAndu-se ursul acas5.qi vdzirnd-o pe Maq tare
mult Si spuse:
- Acumnu te mai las sd pleci ! Vei ocui hde
focul, mi veifacemalcare gi-mivei da sd mdnAnc,
se tdr-gui. i era tare dor de acasd, dar n-avu in )sa
Iocuiascd n cisula ursului. Ursul trebuia sd ). 11
porunci Maqenkii s5-i faca curat 5i s5.-i preg rea.
inainte de a pleca i mai spuse sAnu iasd nicdiiri.-
- Dacd ugi, ii spuseei, eu tot te voi rvol
m6nca. Plecd Ursul qi Maqenka rdmase s .se
g6ndeasci in fel qi chip cum ar putea scd.pa sl a
chibzuit pdnd i-a venit in cap un qiretlic, Se api
cuptorul.Apoi frdmdntaaluatul qi coapse iqte
. Erau aqade frumos umenite,ci-fi ldsa u-te
la e1e. erminAnd,M asenkaqi lui un co$mare, s-a
intors din pS.dure a -a spus:
- Ursu.le, sule ! De tu o fugi pand-nsat gi babei
niqtepldcinte.
- BagapEcintele n coggi e duc, spuseu::sul.
Apoi Maqenka rimise ursul si vadd dacd afare pIoUAsau e
soare.De-abia eqi ursul pe uqi qi MaEenkase bdgd in Coq,puse
deasupra lecinteleqi strigdursului:
76
t!
il
ClAndse it:ltorse, _rsulg dsi coqul
.- Ia coqul qi du'jtldcintele. li
pregdtit.$i-1 puse in spinareqi porni spre sat, Mergeaursul prinire il
. i
brazi,pdnhe mesteceni, obora di, urca dealuri.Merie ce mersepani
obosi.
-
la qa agez pe o buhlugi gi sd gust o pldcinficd...Dar
Magenkai strigddin cog:
Stau sus
$i te urmdresc. I
Nu te a$eza e bururuge
$i nu mdncapl5.cin1ica.
Du-lebabei,
,l
Du-Iemoqului.
iI
.la te uita ceochi buni are, dcu ursul mirat... $i ce qireatA ! i
Std n varful pomului qi vede ot. Ursul ridici supdrai coqui gi porni :l
!t
mai departe spre sat. Merseursul printre brazi, printre mesteceni, ri
pdli,ajunse in sat. Acolo gd.sicasamoqului qi a labei

9i bat: la 1l
poart6. I
-- ^D-escuiali,descuiafi, v-am adus bundtAli de la nepotrca til
voastrd.Cdinii simfind se repezir6din toate pdrlile ldtr6rrd.Ursul se
sperie, scipd cogul, qi o 1ud a goand. pre pddure. Mogul ar.rzind t:i
ldtratul, deschisepoarta gi o vdzu pe Maqeni<a,e qind vLioasddin
cogul u pidcinte. ,:l
ri
.t
l!
ri
Basmpopular usesec ili
tili
iii
,!t
.; i
I
::
I
rj
I
ti
;i
ii\a,
:lil
i:,
rri
tl
il
r.i
ri
:lr
77
,i
:il
toilBA IEPURASUIUI
A fost odatd o rulpe qi un iepuraq.Vulpeaaveao.-co..J!bi cobiti

in gheati, iar iepuragulo colibAdin coajSde tei. Vulpea li t9! seceja
pe lepuraq:
- Coliba mea e luminoasd, et a ta e intuneooasS, mea e
luminoasa,a-ra ta e intunecoasa.
Dar a venit vara qi coliba lrrlpii s-a topit. Ea s-a ru-gAtl tunci de
iepurag:
- Iepuragule,asd-mdsd stau micar in cuitea ta !
- Nu vreauvulpeo, iindci m-ai sAcAit tAta.
Dar vulpeanu s-a d.sat i p6nd a urmi iepuraqu.l -
dat drumul in curte.
A douazi, vulpeas-a rugat din nou:
- Iepuraquleasd-mi si stau Ia tine n
- Ba nu te as. De ce m-ai sAciii aiAta?
Dar lrrlpea s-a rugat atdta, pAnd c6nd epuragul.
pridvor.
A teia zi iar a spus 'ulpea:
- Da-midrumul in coliba a, iepuraqule?
- Nu vreaugi pace?Preamult m-ai sdc6it
Dar r'rrlpea u s-a 15.sat i, pSni la ulmi, i
in colib5.Vulpeas-a aqezat e aviti, iepuraqulpe
A pata zi, vulpea ar incepe:
- Iepuraquleasi-mi si stau 5ngd ine pe
- Nu, nu te las fiindci m-ai sacaitatata.
Dar lrrlpea nu i-a dat pace epuragului
-- ^" --.^- 1:.^^: ^l
Ps L UPLUr iarSd cr.
A mai fecut o zi, doud qi lr:lpea s-a

icnrrracrrl rtin nnlihi
- ieqi afari iepura$ule, -am poftd sd mai
$i pand a urmd l-a daralard.
Pldngeepu.rgul qi jele9te,qi-qigterge
16bu!a.N igtec6jni care receaupe acolo, l zdresc
- Hau, hau, hau, De ce plAngi epuragule?
- Cum s[ nu pl5lg, dragiimet?Am avut o
iar vulpea una de gheald.Primdvara coiiba vulpii s-a
rugat atunci s-opriaesc in colibamea gi acumui
- Nu mai pldnge, epwaqule,ca o scoatem oi;
- h / t i- a n X h - ^ c; n lr f a t i?
- Ba o si vezigi tu?
CAiniis-auapropiatde colibd.
- Hau, hau, hau. Ieqiafaravulpevicleani?
78
DarvuJpeae-a dspuns epe cuptor:
- CAndm-oi nfuria
gi m-oi ar6ta,
Fdrel!.eva fac
gi vd vin de hac I
Cdinii s-au speriatqi au fugit.
Iepuraqul plAngea ariqi cu lacrimi amare.pe
i6ng5
lup:
, ei treceun
- De cepidngi epuraqr.rle?
- Cum sd nu pldng, upule?
Am ar,uto colibi din coajdde tei, ar
vu.lpea na. de gheafd.primdvaracoliba vulpii
s_a opil'- Vulpea- _a
rugat afimci s-oprimesc r colibameaqi acum
- Nu mai pldnge, epuraqule, uite ca'_]a gorrlt.
ice upul _ .a;;;; indate s-o
gonesc.
-
ll . , . I;o. s-o poli goni. Au incercatEi cainii s_ogoneascd, ar n_au
izbutit. Nici tu n-o s-o poti gonl.
i
- Ba da, o se v.zi c-o-s_,gon.sc.
i { sosit upul in ala cotibeigi a-inceput d urle furios:
_
-.uuul, uuuu....
^ egiafara ulpe vicleald
uar vutpea -a raspunsde pe cuptor:
i - CALnd _oi nfuria
gi m-oi ardta
Fdrdme e fac
i gi ili vin de hac?
Lupul periat9i a fugit.
tar
_s-a.repura$ul.plringei tot plange. atd cd vine gi un urs bdtrda.
De ce pldngi epurapule?
:
- Cum nu plAng,u rsule?
Am
mlpea una. de :a
gheafd.primavaracoliba_ar,rrt colibddin coajdde tei, ar
r,r:lpii ,_u iofii-Vrtp.u ,_u
rugat atunci s-oprimesc n colibameaqi acum
- Nu mai plAnge,epuraqule uite gor.it.
: purr" ,...rt _ _""a'*lu
;;;J
Bu:-9:-9 gonegti.A u.incer"rt "". p,_,,,rt
qi rrpiili-..,
s-ogoneascd..ici tu n_osd porr. "rirrii 9t
.. - lja o sa Dot.
't_ gi a pornit ursui sprecolibdmormdind:

-.MoT...mor.,. egiafard,
^ ,r:lpe icleand?
. uaf !'lllpea t-a raspuns de pe cuptor:
- C6nd m_oi nfuria
$i m-oi ardta
FdrAme e fac
gi ili vin de hac?
S-asperiatMoqMartin qi a
$ters_o rin padure.
ar plAnge
coasa
^^^^=1:py..$"1
m spate. i sec6ineazd.r "c"lrn coco$ e drum cu o
- Cu-cu-rigu Iepuraqule,
e ce plAngi u?
79 78/122
qi
80
PRIrulAVARA
BNBUT E RAIJ
A fost odati un bob de grAu. Lipsit de griji qi fericit locuia

impreunS. u fani.lia ui intr_un sac na_re e caa-pd, Sacul a rfudul
iui, stAtusetoatd
vara cu suflareaeiiarna in cemal-aunui
bl6rdd ldt an, dar acum, cbnd primd_
qi-caldd trezi la viale tntreagasuflare,gi
ldranul nostru porni pe c6rnp a semAnat.
Aqa se facec6 intr-o bunl dimineafd,bobui nostru fu trczit de
hurduciturile car.ului ras de-boi. Se ndrepta spre ta-riaua ;;;;p;
a_rata. obulnu pricepuce se ntAmpld,a $a;A, s; hoteri sa
aQtepteu
rabdare.
O. -fu1 vanjoasddeschisegura sacului. Dupd un rastimp,
.
ajunse,la And qi micul bob_.p1apdnd.imli cum zboare
o clpa intie
cerqi pdmAnt,
Brrr ! Tareaapoisdcadi intr-un locumedsi sf6nt.
ntunecosgi rece era aici. $i asia n-ar fi cel mai rdu
lucru, dar faptul cd a rF*masird. prieteni, Eri familie, asta
i-a intristat.
Incepu atunci sd priveasci de jur imprejur, sn striie. I\rareni
nu i_a
rdspuns. imeni ,u -a auzit.
Intr-un tarziu seapropiede el un spin vAndt:
- Ei, dar ce faci atah gdJdgie potolegte-re
qi ascultd_ind e_ti
spun:
in pdrnAnt i a3uns,
In pdmturt eimuri,
Soare u vei mai privi !
, lbt: atrmci s a speriatiobul de gld.u.A plecatcapul ncercAnd
si se acdc6t mai mic in hdiuula lui, canddeoiata a auiit
ceva 6ngd
el: un stropde ploa.iel ra6ngdia uios:
- Bob de grAu,bob de gr.Au, u-[ pierde
ibdarea. nu te necaji.
Vin tocmaide susde a Sf6:rhr1_oar"e.i ie chearnd,e aiteapta.
Da:.n-a avut timp se se bucue indeajuns
]rentruca rn calea ui
stdteaacum o piatrd.Oricit s_a hiuuit s6 o itrpingd,sd o
urneasca _a
reuqit.Puterile :au Esat, curajul aproape " "tir". Spinul cel venat
s-a apropiatdin nou:
- Ai vbzut,nu m_aic rezut pptole$te_te
odatdqi ascultd:
In pamantai ajuns,
In pdm6lt vei murr,
Soare nu vsi mai plivi !
Nu qtiu cum se dcu,.i,isi atunci pril spateleui trecu
o ca_rtila
care ocmar e trezise upd ungul rlg al ierrii ieqise
i cautede
marrcare.n drumul ei. nici nu bagdde seamd5iura
dadu a o parte
llutrS
rrDcra ".?
:n-are. obuldegrau:ru mai ud seamaa spin,ci luAcalea
e-t statea n drum, ilt fald.
83
Drum lung insd pAura a soaregi multe obstacolen caleacelor
celcdutau.
De asti datd un skat de pdm5:rt argilosprin care un bob de
grAu oricAtde voinic ar fi fost, n-ar fi putut si-l stribatd; spinul nu
uitd.nici acum sA$opteascS:
]n pamanta1ajuns,
ln pamanl vel mult,
Soarenrr vei mai nljyi !
Bobul de $au stitea descurajat. Sd.se intoarcl? Nu era chip. Si
meargd nainte ? Singur nu aveaputere. Dar ca qi cum aj fi cunoscut
gAndurile bobului, o rAmd. qi fdcu drum intr-acolo, deschizAndprin
pdm6nh;I argilos un coridor ingust, ingust, intocnai pe mesura
bobului.Acesta,uiinit de noul ajutor iqi aduni ultimele oi-te9i porni
in sus pdni cdnd in sfirgit se ntdlni cu SfAntul Soare.
Bobul de grAu radia de bucurie. qi ridicrl brd . semn de
bucurie qi deodati de jur imprejurul lui iqi vAzu fra
timp
de fusesedespArlit.
sdrbdtoare: A ceqtia,
aina nvierii ! a gi el, erau acum
Traduceredupa o povestegennane.
..,.i
.: t:i..: .
l- :.:.. ".- :r .
l.l, :l:1, .:
l'...:r:..:
'.
84
FOVTSTTA
ATDUruItII
_ .lnrr_olard depdrlatd, ae
d? mult, trdja o zina tdndrd
^Tdt, qi
ffi ?ii'i;lttllflT;;,1ffi
f; ?;:1+:';j* :;::H,:._$f
#î:.,1f, 'l*.0.r,..1
tH:.::ffi
l#,THT3
_TJffi
m**:i#.*;#id:5t*r",=:.t":H#hil
'.racu ntr-o Ji.;iffi;:::fii et,$io dusedeparte,epane,
colo
H;H:fril,,,1t
;:***::,,t#"*Jff lTfrT
nl*:;
5x*f ;"J;]iftiltlil'"l"frl l1ll?"',i.i?:Tu
;
:*#,'"*,."rH':,1ffi
-H:!g,E'd",:i"lioJl.1**,i:
,-iffiLd*",TilH:;fi T ,Tr"ainai
ff: J';fiil**T'J
ot,"u"""""rlli-1?Ti;!Tj"j.xl Fiaudeoate,uzila-nsul
etileii
-
De ce plaagi Raldunice ?
*":H'jifff ,"{Eif{i:iJff
*::::*jF"riii:"":ffi ; ;;;#:;?.jg3i,".::i"ff
"""*'
::ilA'J:,::{s,"
-"t,:':ti-Jt'll"T,i:,: l#:t' numaiqaMuma-pddurii
um-ar
voia a !- zisengeruJ.
;:3:":"",P"
Aruncl, drn floricica t113^
. ieqi o pdsdricd
;1 h:il,tr-".,TJ":ff."T-T
ca urculiia.
11t"iaa,
-"i,, npri
cu m v'r.i.
guga
i zburd
',,,Lsipa"a
oEie i cu codig
r ruo*a*i"r*foffipasaricd'
x'fiil:#?"lj,?:
;f;i."tr#"""dnhfu,fdf "'fl#,t
',*n,,llrrffitllriiffresc mutteloricetelbe i mici, are enumesc
dJ 84/122
5/17/2018
MItUt SNARE
unrlsuane KUIlK
Lisa qi Peterstrdnseserd emile de muqchi. Intr-uoloC aiiume iqi

construi fiecarecopil un cuib din el, pe care l imqofobi cu pr,imele
flori de primdvard.C 6ndLisa u gata,alergi la pdrinli $i zise, adiind: i
-
Am construitun cuib aqade mare ! Descri
s5-rat, au cevadulce?
Mama fu de pirere cE iepuraqul s-ar bucura pregi.sdq ry$te
legume pentru ronldit, Ea aduse o frunzd.de varzi $i urf glgfcev Si 1e
dddu copiilor.
CAndse trezire raFi in dimineataurmatoare, ncd nu se lumi-
nasebinede
- Psss,ziui. Seduserd epedea fereastrd.petei,
p oate-l mai vedempe epurag,qopti .i: ,:::
Amdndoi igi hrtird. nasuril.ede fereastrd.priv.in$Qr
un timp Lisa se bucurA:
- Uite, credce acolo n iarbi e un ou roqu!
- Da, il vid qi eu, rdmaseuluit peter, si :.este
altul.
Copiii iqi trezird pdrinlii.
- A fost deja epuraqul
Crind ajunseri Ia cuiburile lor, furd. dacd
iepuraqulg isise darurile or.
- Dintr-al meu a muqcat ! - se bucurd.Lisa.
- $i dintr-al meu, strigd. Peter, uite aici se.
dinli !
Abia acum admirard cei doi surprizele
mdncar6din ele.
In iarbi gdsird.maj multe oui mari, colorate,
coqr:Je! a masa festiv araljatd, Mai tdrziu, la
intreba:- $tiF ca n aceste ud de paqtiesteascunsc
. El tineaun ou descojitcu v6rfu1 n sus, tdie
jur-imprejur la mijlocul oului qi ridicd jumahtea
Cdnd copiii vdzurd gdlbenuqul allat in cealalta i
uimili.
- O, aratE. a o minge de aur I
- E ca un mic Soare
Traducere in limba germanide Deliapopescu
86
ARB
ATOAREAEPASTE
r.uNA EPASTI
Christiane utik
,^^.. nopgle, j" nr:.plp primdverii,ileie rau,n sfdrqit,mai ungi

9l]i-0" da-ratarddomnea
decar un fiig geros.A cest ucru il simtea
micul iepuraqdin pddure: ntr-o dimineala,c6rrd i
sd.ude muqchi, i fu atAt de frig, cd_i remrua biinila se tlezi
pe rn petuF:i
e1.- lergd.
inspremamasa, care ocmaiamesteca i$teculori,
- Mi-eatat de rig, se plAnseepuraEul.
u semai faceodatdcald?
- Mai a$teapta ulin, pannh Faqti,
spuse :rama.
- CAndestepaqtele? ntrebi iepurasul.
Mama epuroaici gtiu sd-i dspundA:
Abia crind Luna_iplini,
. Ca Soarele e CerulSfdni,
poatesd revind
pagtelepe p6rndnt.
Iepuragulde pagii-tati staafardsub ur tuji$ des.El
- aveao mici
panacu carepicta oud. Copilul epuraq
- Ce oud frumoase De ce e pictezi lopdi spreLl qi rimase uluit:
a tat de colorat?
- PentruPagti,cdndvrr fi ascunse entru
copii.
' Oh, a$r'reacu drags5-!i ajut
$i e; ! Ca,ld,€;te aqtele?
Tatdi espunse:
Abia cAndLu:ra_i :lind.
Ca
poaie
Soar.clec Cetrl StJ_nt,
sd revind
paqtelepe pdn6nt.
Iepuraqul dzuse una de cateva ri, cdndavr.rseseoie
sa
seara, mpreund cu pdrinfi, pdli la luminigul din p5du-r opaie
, dar nu
observaseiciodati cd nu ardta ntotdeaunaa fel.
Vru sd meargd mediatp6ld la luminig, si se uite
_ dupd LunA.
Bucurossdrea_prinrur,ziqulmaroniuqi umea. Sperie n
teiuf acesta
un arici, careabia se rezise in somnuld e arnd.
-
- _, vremea?
incalzi Mi-eatat de frig, zisemicul camaradepos.Nu gtii cAld se va
- Cand a r-eni aqtele, spuseepuraEul.
- Vl car-rd or reni pastele?
Abia cani Luna-iplin5.
Ca Soarele e CerulStant
poatesdrevini
paqtelepe pdrnrilt.
si-i rdspund6 epur-aqul9i
-,--, tfi" lopdi mai depar.te.n curand
ooserva
de fiie. n cuc. Acesta ocmaise ntorsese nr far.i.le alCe.T remura
89
5/17/2018 - Cred cA m-am intors preaWaldorf
povesti devreme,
vol1u-slidepdf.com
Stii cend se va fu\cd)zi
vremea
- C6nd vine Paqtele,atunci se mai incdlze$te,rdspunse
iepuragul.
- Cend vin Paqtele?
AbiacAndLuna-i plini,
Ca Soarele e Cen:l Sfdnt,
Poate d. evind
Paqtele e Pement.
Aqa spuse iepuraqul qi lopdi mai. departe inspre marginea
pddurii, Acolo vdzu cum Soarelecel mare gi rotund tocmdi apunea
dupd mun1i. E1 opai pe campie, cdutind tuna. Oricit se uita, nu o
putu descoperi. bia c6nd se ntuneci vEzuo secer6. ubiiie argintie
pe cer.
Atunci sosi :r zbor o bufnild.
- Ce faci aici? - vru si qtie ea. Micil iepuragi nu tlebuie se
doarmd.?
- Vreau sd vid c6nd devine Luna plind, rdspul
- Hu-hu-hu ! rase pasereade noapte, t no
plind 9i nici in noaptea rmetoare.Dar de cevrei sL
- Pentru ci vreau si qtiu c6nd vor vsnl psggel6t:'rl lir::i::'..
- gi poli si-mi spui cdndvor veni pagtele? ,jr:i . : ilii:r:.:
- Abia cdndLuna-i plind .,:;:,:, '.-li'
Ca Soarele e Cerd Sfent, :.i.ir. 'r'-iit:.'
Poatesd. evinS.
Paqtele e Pemant.
rdspunseepuragul,
searimaicreqte ufin, gtiu bufnitasd-i ispundi.

Iepwagul-copil ii mu1lumi qi se intoardb seara
u-rmatoareeni din nou in acelasioc. pentru a ved a
cd bufnila aveadreptate,D e la o searE a a-lta, mal
lumirroasipe cer,pAni cAnd ntr-o seareeraro
Atunci iepuraquls e ntoarsebucurosacasi
-
- AcumLuna e a iepurele-tatd,
Da, rispunse fel de rotunddqi
ca copiii
Soareleoar de
mult. Ei au construit multe cuiburi, pofi sd ne em
ou6-l'e.
90
RILA
E puRtm
t ARABU5ur.
IU AR|PIIARE
E ilR
i
Florin Mugur
I Soar-ele rdea din zi.in zi mai puternic. Zdpada se topea.
Pdrdiaqe rgintii
Un fir cAntauun c6ntec-r,esel,leigau prirri"rri frin paa*i"".
de iarbA scoase-deodataapJspre lumind.'apor nca un
firigor de iarbi, sublirel. gi incd unul, irr"a
ii air, ir, _ui
multe. """i, "" ""
Printre firele de iarba se rdzu
Si un ghiocel. Cidtina capul
mullumit in adiereavAntului.Apoi a:rgL
:
sumedenie e lori. Venea rimdvar.a. shi;i ;;'r;;ra inci o
: Dm scortluraunde isi
I lui. Avea r-irechicenugii,.avea uJcugul, n iepuragprivi curios n
frul lungi, tare lungi gi o albd.care
tremu-ra mereu. epuragul euitd miratcdh-e "', .'S" g."ai,
- Ehei, "oiita
:i _. se duce cumd.traarna...Se a""",.., qi""ia*ra bucur-os
din cap.Apoi eqidin scorburd.i, vesel,ncepuJ."'pfiJ#'pr*
cdnGld:
i*U,
.
I
- Eu sunt Rild epur a,
Deduqmani icicAnd _ammild.
Iepurili.cel voiniC, *_-
Nu se emede nimrc.
Cum,canta aga, un cdribug micu!, care gedea inigtit
pe o floare, i
str"ise:- Iepurild.? Iepurili ? Cemai
faci ?
- Dar cineeqti u.
uitd n dreapta, euitd n fata,seuird n spate,
.,=_. _I:O-ITU
vazu umlc I " ar nu
- Aici sunt ! Aici sunt ! pe
floare Brizdic drdbuqul.
ma richindeluJe? n tr.ebdepurita.privind
^.-,.,.:^C,Ilt:-T
caraDugut 1tr.igai,.
a-re veaaripioarele canteiaie u aur. Cevrei cu mme?
Hui sa im prieteni Eu sunt cdrdbug"i *ip;oarrle
- .- aur. ltai
sdne -ucam impreund.Nu vrer., ""
Ba da, hai sd ne ucdm, cdrdbugule
. - $i au inceput se se oacede-av_a!ia scunseiea. epitea cirdbu_
Ful_dupd. -itoar9, i cduia iepuraqul.Se asculdea .-rerqY l.p.i.uiu:, ,u*u
cdrdbugul dnd l gdsea, i Rit& ep*.ifa .a"t" .r"..".
- Eu sunt Rild Iepur.iid,
De duqmaain icicAnd -ammitd I
Iepurild. el voinic,
Nu se eme e nimic.
CAntecul lui intri qi in r.izuina ursului. Ursul se rrez1.
Intinza'du-9i somnorosabeie, aqiafarddin ."oibrr.1JJ"r"
oo.*i." ilii
91
intreaga arnd, apdrAnddrept n calea ui Iepurild.Era irn.r-r,rsd.trAn
qi mare,mare de tot, careclimpS.neanfometatdin fi:Ici.
- Mor-mor? Eu sunt ursul cel bitr6n, am dorrnit toati iarna gi
acum mi-e oame...Am se te mananc epurilS. $i ursul se insepe bot:
Phii na {nerne rni-e I
Cdt era de voinic lepu-rile,dar inima i se fdcuse cAt o gdmdlie de

ac qi ticdia repede, epede. Ce si md fac?Ce se m{,rlac?.?ie gandea
el. 'Acum pune laba pe mine". gi deodatd,ursd il inql6c4
ddice. l linea in labi sus, deasupra imAahrlui, qi-1priyea da ir.9c"l{ Si-1
nulfumit:
- Cemai manc6-ricaund fac eu din tine...Mor-mor.
Dar iati cd IepurilS.ani un biatit. Era cdrdbuqul cu Etipioaiele de
aur, carevdzdndci Iepurili estegata sd fie m6nca! igi puse n:g6nd sd-1
scape,i $opti:
- IcpuriJd...epurild...nu-!i fie teamd. Te scapeu.
$i,.. ce sd vezi?Cdrdbuqulncepusi se plimls.ps,nasulursului.
Ii intrd apoi n ureche, ncepus6.-1 Adile.
-
pace Mor-mor, mormdi ursul supdrat c6tre rn
- Blz-b€a, i b6z,ia cdrdbuqul mai departe
scutue maniat capul. Dar nimic ! CdrAbugr.rl
lasi c6-!i arat eu?" se gAndi ursul. gi ridicd laba
IepurilS. Nici nu segAndeaa el. Deoda€, se zbi cu I
- Hait I Te-arnprins cdribusule !
Ursul se ovise are, tare de tot, Ii liuiau ur
cdrdbugul fugise de mult $i acum alerga impreu4{
scape de urs.
fugeaucei gi bAzzz,
doi prieteni, qi lipa{ipa,
ugeau $ b€azz,qi
mereu.Dar tot
Sirio'i ienrrra cr rL ri.
- Hai rnai irrfc Tenrrril; I
- Staici vin acum,ai milA
- Hai mai spdnten,haide,hai,
Cd. e-ajunge i e vai...
PAndsd a seama rsul, cei doi prieteni
Ursul nu mai izbuti sd-i ajungd.Sea$eze upfuat Ql
gandindu-se
In timpuldt deuqor usesenqelat...
acesta, Iepu-r e qi cdrE.bugulcu:l
ajunseser6. eparte. epurild se aqezdgAfdindld. r
C6rabu9u1ta qi et pe un firicel de arbd,
- Ei, bine ca am scepat rosti Iepur i.
- Acum, hai s5.ne jucam mai departe, l
aripioarede aur.
-Hai I
$i s-ai jucat cei doi prieteni pAnd seara tdrziu, bircurogi ci
scdpaserd e ursul cel ioros. ):)
92
IE
[EITI{EI IUTURI
I
j
,-_-lraost
ê_Jucau datd",nrT: pylar!,unu]*
soare,zburau vescl.i i:n.r.loare ,,:;:J;::; I
r. fi"r_i" !i.,"u obo.."u I
Jr"*,"J;a;*;ilff il"".-ffij1'"11i;L"^"?.tTff
ff.kT:]i T*'i:g'?"T:i:'.,'l:.o-'oaaLa
nJv.iipioila.ivoir.a
:*;Jiifa
deschide-ne
loareaa, sE e ascundem
n ea,cd
". "*;:;l*i#ea'
La.leaua rivi pe r6-nd a cei rei
- Celuigalbenqi flururasi$i rdspunse:
_ celui r
",r"*"e"i.f;,;;-;;"J:i';T:i[:,*:::'$ilf
;ii:.##;
- iti mult'umim t 'fyT:.' Dar asan'
qipe iarereostru voiranoi sd ntrim la
"t"
.r*lb.na,iaj,.a:,ato".a,
,il:;r.::,";i;r"fl:Teqti
se fdcea ot mai mare.Flutur-ii
,i..ra,Hod. burari ia crinul aib qi ii
ttinule, deschide-neloarea
o. otoiSt"ta a, ca sd ne addpostimn
ea
-_ e cel aJb l primesc
. c la curoareasi
--.,dfl.|: ceilaliiuvaprinl$:ff*3:::ff:,a1b
,, . _ -.uaca u_ipri-nreqti.,o",1,u.,,1,
"i, utrn"i iu vin nici eu a
ilfi,lHiiif;r:ciati cu oiii, ecat tine.
d " p;;"i" ;;ii'J r,,,,, ,u"
- Asrfel, lururagii b*-1-T,
delrarte.
t dosulnorilor,vezu bundta -Soarele,areera ascuns
ii..* tat " li,;;Jil:1il::"'j:;:;:'.i*tffi
:J:,i;l.mii
. Peste u{i) timp *,oU"
or seurcdlzird. ei rei iuragr seuscaseri ar tuupusoarele
l,"p:!U9r
buraid case isecurcar-ie 'citi.
93
5/17/2018
TEtE REINNBI
(lntre Paqte i
Trdia odatd ntr-o !are, un conte bitr6n ce nu ayeadecdt un

singurfiu, fiul insi eraprost gi nu invdla nimic. intr-una din zile tatdl
i-a spus :
vreau -sdAscultdfiul meu,

te trimit la ul eu nu
invitat pot sd-!i
renumit, bag
ca-re e nirnic..
inceic€naivd
,cAp,
cude acea
tine.
TAnirul a fost trimis intr-un ora$ qi-a rdmas la invetat un ah intreg.
DupAscurgereaimpului s-a ntors acasi qi tatil sdu -a intrebat:
- Ei. fiul meu. ce-ai nveht ?
- Taid, am nv5.1atd nleleg dtratul cSLinilor.
- Doa.mneeregte, trigd arel, asla-i ot ce-ai nvaFt ?
TAndrul a rAmas la invalat ince un an, CAnd s-a ihtors::fati1. l-a
intrebat:
- Fnrl mcrr rp-ai irvi+af ?
- Am invalat sa nleleggraiul pdsdrilor.
taral s-a maniaToe-a Dlnelea9l 1-aspus:
- O, neisprdvitule, i risipit timp prefiosgi n-
!i-e ru$ine si apari h fala ochilor mei ? Arn sd
inv6!at, dar daci qi de data asta nu inveli nimic;,
- Dragd tate, in acest an am invital

broaqtelor.
Tatdl a fost cuprins de furie, a sArit in sus;,11
a zis:
- Acest taner nu mai este frul meu, il va
poruncesc d-l duceli n pidure qi si-i luali
Ei l-au dus in pddure dar nu i-au luat eI
gi 1 au lSsat s5.plece.Au prins o cdprioarS,de la s1
limba. ca b5.tr6nulsd ooatAaveao dovadd.
TAndruIa mers qi a ajuns la o cetate n
penfu noapte.P aznicul etSlii -a spus:
- Dacdvrei sd nnoptezios, la vechiui urn, dar te
avefiizez e e periculos eciacoloesteplin de cajni latla
qi urli intr-una gi la o anumitd o16 rebuie sd ii se pe ca-re
i1 sfAsie ndati.
Tot tinutul era cuprins de tristete gi suferinld gi totugi nimeni
nu puteada vreun ajutor.TdlSrul nu s-a speriatqi a zis:
94
- Lasd-md e mine os gi dd.miceva d e arunc;mienu pot
_ sd_mi
facdnimic.
Pentruc6.nu voia nimic altceva, a dat cevade m6lcat pentru
cAiniqi I-au dat os, 1a urn. CAnda intrat inauntru, cdinii n-au litrat
9i qi-au miqcat cu bucurie cozile,au venit in junn Iui, au m6ncat ce e_a
dat Si n-au scos nici un mArAit.A doua zi dimineata,spre mirarea
hrturor, t6ndrul a iegit de acolo sdnAtosqi intreg qi i-a spui paznicului
cetdlii:- Cdjnii
mi-au destdinuit in limba lor de ce ldtrau acolo qi
pigubeau !ara. Ei fuseserd. lestemaliqi trebuiau sd pdzeascd.
comoardmare, care se alli jos in turn, atata timp pann se gdsea
cinevas-o scoati.
Toli s-au bucurat c6nd au auzit aceastachiar qi stdpAnul cet5fii,
dacdel va primi comoara.
TAndrul a.coboratdin nou os qi pentru c6.gtia ce are de fdcut,
s-a r'rtors u o gileatdplind cu aw.
Urletul cdinilor s5lbatici nu s-a mai auzit de ah_rnci, i au
dispdrurqi au idsat ara 1iber6.
Dupd un timp t6ndrului -a venit n minte si plece a Roma.pe
_
drum a trecut pe 16ngd mlagtindcg broagte areoriciiau. Ascultand
ce vorbeauele,a devenitg enditorqi trist.
In sfdrqit a ajuns la Roma., unde tocmai murise papa .qi
cardinaliinu gtiau pe cine sd.desemnezea nrmag. n celedin urmd
av cdzat de acordcd. or alege apdpe acelaasupracdruia se va opri
un semn ceresc,$i abia hotdrdserdasta, c6nd in bisericAa intiat
tin6rul pe umerii cdruia s-au a$ezatdoi porumbei albi ca zdpada.
Cardinaiiiau recunoscutsemnul ui Dumnezeugi l-au intrebat dacd.
nu r.reas5.devindPapd.El nu era pregdtitqi nu gtia dacd estedemn
de asta, dar porumbeii -au goptitcd trebuiaqi s6 o facd qi in ceiedin
-cu
urma a spus 'da'- Ahrnci a fost hirotonisit $i tuns gi asta s_a
implinit ceea eauzisede a broaqte.
Penku asta a kebuit sd. onduci predicagi sa cantedar nu gtra
nici un cuvant. nsd cei doi porumbei,Larestdieaupe umerii lui, au
inceputse-i qopteascdot la ureche.
Tfaduceredupd o povestegermared.
95
RUSAtIITE
. " .
I
I
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 97/122 t.
l:r:
...
t:
TRATDAFIRIJI.
ftRA PINI
*
Christiane Kutik
i A fost odat6 u*rl an&, pe
,nume Iacob. ncd din copitdrie qi
t
li
:
:
ii,fi,!,?ilililtnJ'i:;'::ffi1Tffi::4"ilK$
:i ;
lecen lume.Cilatorea rin munli Sivai,p;in mJt"
De mult6vreme ra acobpe.dmmwi,pdnd. dld, ,nl_o
de departestrdlucir:d urnur.i aurii in Soa:.e.Sa
s"t. fr o.aq.f".
zi, vdzu
palat rmpdrdiesc?anArulqi iuii pagii,pa"a .a"d'';j;;;;;;#fi
"p*il'i ,.ui
"*"
inalt,care i opreaorivtiJe.Cara reuqisi secalerep'.ll]-""
Era u.,"*a.
Erau ntr-adevar rnurile unui palat. situat nu i;n narc. n nere
pe cat seputea edea,regteaue le mai rumoase
asemeneamdrelie qi fumusefe nu mai vdzuse acob $t J;;;;i;
nicioAatd.Se
aqezdpe zid $i rFnlaseacoio.Se auzi un sunet ti_p"al"Oupa
oud.sprezece dtdi de amiaz6. e-deschise "ar,. ,,rli#" palatului."a"
Fiica mpararului,prinlesaJolinde,priqi *r*a. p.
;;'il n si^,,,;
coroandde aur Ei era atet de. rumoasa, rcat lacJ'r,,]_;O;ia"ffi
ochii.de la ea. Ea piqi cu mutt. gralie prin
a;iJri C6:rdse
auzi bdtaiade clopotpentru ora ur.mitoare, JCr.aJi",
nto-se irr
Iacob dorea sd o revadi pe.prinlesd. O apteprarrLt.
Poartaauritd sedeschisea aceeaqi rA nspr.e arc. iil Ae Cor.
'n zi,la a treia fu
la fel.
fac,sd.ovad pe prirtese mai ndeaproape? gandi
-, l-aq
er. sluJr1u drag,dar cum sd indrizneascaun-simp;u se
, :^9t;1t,
mine, sapa$cascd. drumel ca
n fa1aunei prinlese?
O loce i intrerupsegAndurile:
- De,ce_stnic olosus gi te uili in
aer? Nu ai r:in:icde '*fdcut ?
O.bitrd:ricd. ta 6ngd" id qi se uita intrebdtor,.l^
. _ Am o legattxi cu vreascuria margheap,4durii.N"1, u pot s-oauc
mai departe,mi vinepreagreu.
Igco! coboride pe zid. El o ajutd cu pidcere.
. Lui povara
dusep6rld a cdsulabitr6:rei.
- Mi,ar gi o
fr de olosun t6nErdestoinic.Vrei si inb.i n
intrebi ea. slujba mea?
Dar acob dspunse:
.lur::e.:_A- vdzut n parcul mpdrdtesc ea nai frumoaseprintesddin
Nu-mi dorescnimic mai mult, decAtsi-i ;l"j;;;;
i;
eunde si incep. "" S*"
Bitranica ig: cldtirrd apu.lncoloqi ncoacc spuse:
- .Lu pot sa te siEruiesc.n gridi-ua i
palatului etisrA
flori, cu exceplia neiacenu creste n lar aceasta. .Ji.oiu. ot soiul de
a."pr"
trandahrul fEra spini. prinlesa, care a crezut
muita vreme cb.are cea
99
mai ftumoasegredinedin regat,nu-SiaIld pacea,de cdad a aizit de
floaJea ceasta.E a ar vrea si o a-ibd.
- Aq aduce-oeu, spuse acob,dar unde se o gesesc?
- Porumbelul ce1alb, care locuieqteaici, cunoagte ocul. El
trt
zboar6. fiecare diminealE pAnd acolo qi se i::toarce seara napoi, Ca
sd mergi pe os, esteprea departe.Eu nu mai pot mergebine,-dar u
mai eqti inci t6ndr 9i poli sd te incumeli.
In zorii
porumbelul, zilei s6.{
incerc6. urmdtoare, Iacob aqtepta aiird. C,arid vdzu
prindd, dar el zbua imediat tn iiialfuri Si-i
spuse:
- Tu nu ai voie sA mi priui, cdci imp5rilia mea este aerul
$i
v6ntu1. Trebuie sd mi laqi liber qi atunci ili voi ardtA diiimul inspre
trandafuul fdrn spini.
$i porumbelul zburi inainte, iar tAndrul drumet
C6nd acestaobosea, orumbelul se ageza 6ngd e1;e
zbr.ramai departe. n sfdrqitajunseri. a u-n au. pas#
.:'
gi strigi:
- :'' I rrr:-':r
l.r::.''.'r''
'r :i:r'i"'
Vino qi tu, vino !
Dar bdiaful nu qtia si inoate.Acest ucru il
ce1mare,carecregtea e mal. El iqi ldsi crengile
bdjatul si se poatdprinde de ele qi si se poat6
mal.
* -, Pe celSlalt mal vizu flori pe care nu le
Porumbelul$i scuh,ua uternicaripile:
- Aici ai trandafirii fdrd spini.
Seavante n inaltul cerului gi nu se mai vdzu,
lacob se aplecd nspre flori gi se bucurd 1or.
Ardtau intr-adever ca kandafirii, numai ci florile k mal
mari, iar tulpinile nu aveautrandaliri. Rupsecu
Vru sd se intoarce pe celdlait ma1, dar de aici
ramurile mesteacdnului. rebuia sd caute o altd':
pesteapd, Merse n susul rdului. Abia dup6 mu
unde rdul eraatAt de ngusr, ncat puht sd-sari p
Dincolo r:sdobservd d trandafirul si pi
grd.biqi nu-gi ingddui nici o odihnd. Dar petalelese'
una dupi alta.
In sfdrqitajunse a cisula bdtr6nei.Ea 1aqte
- Ei, ai gdsit trandafuul lErd spini?
- Da, dar s-aveqtejit.Am fAcutatdta drum in
' 'l
trist.
- Nici un drum nu este n zada-r, acdmergipe el
t,
spuse, emeia. Iate, pe fulpind sunt trei paUiiule, i sunt
seminte.P oate euqeqti d ciegti flori noi din'ete,
intri in serviciulmeu,poli s6-{i ncercinorocul n gr6di
Dacl tsd
100
r
i
i
.
Tfudrul rimase la bdtrrind.O ajutd la toatemuncilegrele i$il
pregS.tin 'grddindun strat cu pemantbun, puse seminlele;auntu$i
udd pnmantul de cdteori era nevoie.n primevaraur*dto*" incollirl
;i
primele frunze delicaie, in anul urmetor planta crescu cu ma_lmulta
i vigoare,dar abia in cel de-al treilea antse ardtE un mugur. Iacob
i jubila. Osteneala afusesemplinitd. C6nd,de Rusalii, loarea
nflorise
i in toat5. plendoareai, o dezgropard u grijd. gi.tud rdmasbun de a
bdtrind gi o lud
- Vreau sd.pe drumul
merg sprepalat.
a Impdrat ! _ spuseel.
Slujitbrul care pdzeapoarta incepu sd rAdd:
- Mulli ar voi samearge.
acob qi
far gana -stdrui spusec6 are in cogul sdu o {loare,.cenu se a_fld.
in tot regaful, fu ldsat sd intre gi condus in sala tronului. impdratui
pr1'V1 floarea e care o ardtd acob 9i porunci s6. ie chemata
"" T*itg
prinfesa. acobse nclini adAnc n fala prinfesei-qi pule:
- V-am adus o floarepe care nu ali mai
v#ul_o niciodatd.Este
un tranda1irdrd
--g:.ryT9asd spini.Jolindenu-qimai ncdpean pielede bucurie.
, - mriinile este, eparfum eosebitre,strig5 a.
Lui ui lacobntr-alesa.le i i mulfumidin nfoe.
Aceasta_flo"le,e caremi-am dorit_oa€t de mult, va primi cel
. .-
mai.de onoare oc din grddina mp6reteasce. u insumi o voi ingriji.
Vrei sAmd a;'u!i?
, . !c-a mai mare dorinld a lui Iacob se implini, El ar.rrvoie sd.
s.ruJeascannlesei.TrandaJiruldrd spini fu plantat in parcul palafu-
lui. Datoritd bunei ingrijiri crescu gi ." i""rlri,ii. gi aeoaiece nnorea n
fiecare an de Rusalli, u numit ,.Trar:dafirde Rusalii, buior ).
Trandallrul de Rusalii fu bine prizit. Vreme indeiun[atd. nu fu
voies5. ie plantat decat n gradina mpareteascd.
Astdzi ei cregte n toate grddinili.
Traducere in limba germand e Deliapopescu
101
IEPIIIII PARUTEAUR
lJasm
Trfia odatd,de mu1t,de mu-ltde tot, intr-o uq

$ai viteaz gi frumos, pe care-l chema $oiman. LUr
mersese estemari qi gi multe erau fetelede ca-re
!a-ri n impErAliaaceasta,
visau n taind sd-i fie solie. tbre un
boier,urAt e toati lumea,cEruia,de cArcotaq i as
Vrajbd. Dar nici nu-i da inima ghies sa-i fie

ploua,
mdine,ba ca i::serat,
intr-un ba ca-i soare,
e cand e ot fereadin
$oiman-Craiul
de gtuduri de h vandtoare, recu pe un drum de
case sdrace, dar curati ia ir:IEfiqare ca un
aceasta ocuiau trei surori, cdrora e mersesevesteA
in jur de vredniceqi frumoase e erau. Qi cum
drum, nurnaich audeun zvonde cdntec enindpe
rasaruca, pasarea
l)rac imi estea cAnta:
De-i vedeape
Snrrrrp-i craiul drag,
ni-1 ecfFnt in rl!-ar
$i de m-o ua de nevastd
-'--= ^ leas5.
v ra-r ts. larz.d 4
Dinfr-r:n us si r:rr uior
Sa-i mbracal sdupopor.
ii pldcu craiului vorba, Ei dddu si irtre in
o la c n cr p
Mdrij, fluhu de mitasd,

Zbori
Du-i tuavestea
craiulnost-acasa.
orului
Pe-aripa borului.
De nevastdm-o ua.
Fluture,sd-ispui aga:
uu u4u9.
Din aluahrluciuq,
Peine-oit amanta ezor;
Pentfu-ntfegdeupopor.
102
Ii pldcu craiului vorba:asta i mai mult, dar acum
statu se vazd
maiawi ceva. i intr-adevdr,
at6. dse i.t.i
1_:^T
lcl: " "*ifigi*ut ""f.i
Unde-o i, mdj goimde munte,
Craiul meu sAmd.asculte.
De_o eni n astd.-seard,
Spune-i-agcraiului iard.
Cd
0 -oigiface,neapdrat,
fatd un bdiat.
'Nal!i,
fiumogi cum estecrinul,
Ochialbaqtrica seninul.
Glasul caviersul de aur,
p6rul 1or, uior de aur
!
Dac6,atsztcraiul toate
grabnicrn.".t$i;;.;;;;ff
,;lffirL.J:Hfl."*ff#ji-*u
.pe ine te vreau denevastd
$i cemai incoace i ncolo,o ;i lud cu el gi o fdcucriiasd.
Carld afla fiica boierutuiVrajbd de:toatd i;il;.",
ceasulmorlii de ciudi. Ar fr voit ca sd._iacd. se dd de
un rdu creiesei,dar se
d" mdniacraiuluiqi arunci qi puse n _i.i.- l-ioUo*"
.TT^.:
"a "r,
ntAmplape vremea ceea d. n impdratvecin,pus
_Se la calede
boierVrajbd,s5. orneasei. u urgia rdzboiului
asupra a-rii ut goiman.
strdnseegraba etilelip ".ri i;t-"pt;, Jpl".air.a
f:::"-+in grija emeilor
acasa o ra.a
e a curti. ba mai veni i i"f,-loil*rrri qi
retabtandegi
craiul ca sd.aibdiubiroare i fdcu ea "" fa"", ;q;;;-1# $i pe ea
""
grrjd de crdjasA,utu""i n .d:
recu ce trecu qi crd.iasaea rumoasd..d"r" "urrj-'o "I."a. Si_".,,i
p" f"*" j"j"copii ag,
::T,.9c-iq"ry" pdrul u orul icu otut i .*. b* i.L o. uoi.,
ce alta aqtepta?cli
Biata criiasa nici nu apucd. a qi uaaJ.oplij,
.a fata
3:e 1:.,1u:'toT l.""stu i usen o""i , aoi aleiliffii orri.a,
copiucu pdrul de aur ii ddrui unui srujitoraJ ataui a,r"a
9.1*j.,.T Trl:a pdLdurii i sd_i o moare. _J "i'.a-i
b""l"'"rlet
indurd qi-i dsd nu .se
numaiacolt n umbrau"ui tunq.ur. .]oil,,
fiabituse
fostcuprin pariea ocului, i tud cu "r ta:H;;-i
adevdratooiiisii.
togi'iJ:i-; p*"a
"ar" ,.r
."
Intre tirap, la patat, crd.iasa em sd_9i adi gi
- ue copu, maJite crdiase ea cooiii.
? r-i spuse atunci cuvq pre'lEcdtorie
vrlraed ata
de boier. Iatd ce ispravd Ecugi r i *ite
planse crdjasa ce pldnse. Si
- dar fata de"at"ii.'v'
boier o batjocoreamar rdu.
In cele. in urmd, ctud veni qi craiul de Ia rdzboi,
p.,1.. iiii i,.t _,_
coq qi iegi cu ei in intrimpinareacraiului. "u
- Iatd-fi fiii, mdrite crai.
103
5/17/2018
Craiul se ficu foc qi pa-ra
de mAlrie.El dd.du'.crre2ar,.e..,..spuse1or
r::
,i
fetei de boier, qi drept pedeapsi o ficu pe mama copli_lo,rlqjaice; iar
pe ata boierului fdcucriiasa.CAcealtavoia autatea
Azi aga,m6ineaga,vremeabecea.Fata cea ritrnoagl?,'tdnjeae
dorul copiilor,pe care nu-i vizuse niciodatd, ar eldiasa coa rea se a
bucura ip sinea ei de toate cdte Ie pusese a cale;,Dar diii inima f
f
codrului, creEteau opiii cu pal-il de aur. Cre$tea,U',"e Se va mai
spun - a$a cum cresc etii{ogofeli i:: poveste: ntr-o 1
zj cet ra€
itlti-o luna,
9i intr-o lurrd cdt intr-un an. $i de buni qi
ndrdgiserd oatevieEliie cuvantetoa-rei necu
erau,
ale paoufu,
ii f
i!,
r
*
Nu era pisdruici sa nu fie ingrijitd de ei qi nici copztbSi .p1i ie curilat
de crengile scateqi de omizi.$i vattul purta vestea,celdidoi opii cu
pirul de aw pdnd ce ajunsede-osusuragi in crengile doi rhefi, care
se allau drept in fafa iatacului craiului qi a crS.iesei i}
stetea incruntate h fereastrd, bdnuitoare Oi gaki.dt r
fiindcd nu se qtia cu cugehrl impicat. gi c6rld; il
frunzelor, numai ce auzi :
Frunzdverdemerigor, fui
Tare-a$ pune uhrror,
As ot snune i n-amcui
De un crai gi doamna ui
gi de doi copii steli,
r
Mari, doi fefi-logofeti,
-:
$
f
De-n nriiaci -i,
f -Ja-rea,
Care moartea e-o dorea iii
Si-alte aptene$djte...
insiri-te mdrcdrit i
CEnd ar:zi cr5iasa cea rea ce susurau i
ii:
ia
speriatdde la fereastrd.Seara,cAndveni cr
reascS.:d o dor oasele, d.e bolnavdgi ci, ce nu i
il.
seva insenetosid ecAtdacdseva odihni pe doi ;i
meri din fa{a ferestrei atacului. Craiul, care nd? !0qr ii
ce erau, ii frcu totuqi pe voie, numai ca sd.sc; tL
lud celedoud scdndurigi le puse in patul ei.
liniqteamai mare, uvintele
Ior se desprinserS. scAndurile rinserdsd trosne
: ii
:i.
Frunzdverde-a obului,
I
Jelulm-a$ qi n-am cui
Jelui-m-ag craiului
i
$i i-aqispunesd. edeti r , . : . . . : , - , :, :
De ceidoi feFJogofeli, ' '.. l', r. l
,.: ; : :
Avdndpleteaurite...
Insird-tem5rsirite ! .r._t,,.
C6ndawi crdiasa oateastea,nu mai d6du ochli in genetoatd

noaptea,d e frici sd nu se trezeascAraiul gi sa afle ea& reie a idcut,
104
iar a doua zi, dis-de-dimineale,omnci slujitorilor sd puie scAndurile
pe foc, dar se astupebine crdpdturile,sd nu icape cu'mvao
scdnteie
cAt demic5.
- Doud scdrrteim ici, micule, scapara otuSipe horn qi cdzurd
nu
departe de casa, in poiana. pe locul unde cizLe crescl o
n-ifd de
busuioc.Un miel trecu pe acolo qi o pdscu.
$i, cdnd colo, si vezi
minune: tufa de busuioc era fermecati gi blana mielului prinse
o
culoareaurie, de toatafrumuselea.Crdiasa earea becu intr-o zi pe
acolo, nsolite de fata cea rumoasd.,are_i ra acum slujnicd.De
cum
vdzumielul, i ddduun crilit prin inimd.,cici inleleseea ce nu-i
lucru
curat la dloc..Didu atunci porun_cdetei rumoase d prindd mielul,
dar acesta ugi sprinten incolo. Fata dupd el, qi tot'aga pand
Ia
margineapddurii, unde se alla slAna n care ocuiau copiii cu pdrul
de
aur,. Cald ajunse acolo, ce v.6za: n pragul casei se zbenguiau
doi
copii, o fatd gi un bdiat, amAndoicu piete aLii.
RTlr. biata cu ochri intd. ntr_acolo, ici sim{ea n imma
reF-rogolelt
. ... . u-l erau strdini.Dar sigurA ot nu era incd. Mai intArzie ei ci
ea-ce nte-rzie rivindu-i, 9i cdnd venl napoi a.*i;; ;;;;
ce o tua
crdiasa a ceartd.Fata ca hAr, cA mAr, n_avu ncotro'q i_i
;vesu ce_a
v5zut, Cand auzi crdjasa, numai ce se fdcu albi ca varui 1a iala
de
Irlca.
- Fugi,cd. s-aperut I ii spuseea.
i
- Numi s-apdrutce eraaievea. -
- Ceera aievea intreabi gi craiul, care
senimbri si. fie pe-acolo,
- Ia, aqaqi aqa, ncepusi povesteascA ata cea rumoasa.
Zadarnic ncercdcrdiasacea.reasd. ntoarcavorba, craiul gtia
una qi bund: s5.se adune toti copiii din impdrdlie la curte,
Ia cules
mergfuita-re i atunci va alla ei care-i adevarui.
Se adunard atunci la cude copiii de pretutindeni gi printre
ei
venirdqi cei doi copiicu ptetele e aur, iqi puseserd"* fdiiiiJ"
p"*
pe cap a$a ncAtpdreauchelbogi i ca vai de ei, agaci_i
aqezard e la
coadd. Copiii se adunar6. n jurul unei movilile cu mdrgAritare
9i
T":pYi sdle ingire, n timp ce uecare $l povesrearala.La u_rmaeni
gr andu.lb alan. -r care nceDu
Cicd-auostde mult pe ume.
Trei surori,ca o minune.
C6tegtrelea o floare.
Cdteqtrele uncitoare.
Auziqi, tu, cfai-mdrite ?
lngird-temlrgdrite.
Crdjasa ea ea sdri atuncicu gura :
Un tS.ciunei-un cirbune,
Taci,bdiete, u
. . Dar mama copiilor, care spune
maiera gi ea de falA qi care acum prinsese
inimd, cdci nlelese i ceidoi erau copiiiei, spuse
105
5/17/2018 Un taciunesi-un ce_rbune,
Spune,mdi copile,spune
Beiaful continua
Mai era qi-o piaza rea,
Fatade boiersadea,
Surorilor,cdteqitrele,
Le urzea n taini rele,
I p f;raa . i1 - a r r - * li+ -
Ingird-temdrgdrite
Cr6.iasa earea sdri din nou cu.gura :
Un tdciunegi-un cdrbune,
Taci, bdiete,nu mai spune !
Dar biiatul nu o lua in seam6.9i ovesti oatd
craiul gi cu cantecul celor trei fete, cu ingeldciunea:
6r5.iasa cea rea sta ca pe jdratic. de spaimd, c6nJ
biiatului. Dar bdiatul nu se lasd, ci spusemai d
duqi n pddureqi cum au fost crescuti
$i acolo-ncodri,sus, de cioban
Unde-istdni din zdvoi,
.,r :.,,:,:,:;t:.1 r., ,.
Tr6im, mdri amAndoi.
' ';;_ il.:rr.. t,
A aJlat-ocucul sur
$i-a spus-oceluilalt,
A allat-o cucul su-r
*:1-,l ii.:l .,..1..
$i a spus-o mprejur.
,'.;.i i :.'.:, : :tl'r
Mierlei, sta i-a fost cantul,
De a eaa
$i-aga, prins-ovdntul.
p ovestea oastra,
:1,1 1,:;1-r:;;.],; i
A ajuns a dumneavoastre,
Ca s-o spunemcu glas are...
Inqird-tem6rgdritare
Si spunAndacestecuvintecei doi copii
pe cap, ar mAndrelea e plete de aui li se r
ior ii imbrStigdpl6ngandde bucurie, $i si vezi
bd-iatul ovestea,mdrg6ritarele e ngirasera e ki
Craiul ruginat de fapta lui, cu bucurie iqi
?poi manios dddu porunc6 ostaqilors-o legepe'
ducd in inima codru.lui,unde s-o deapradd fiarelir
a vrut ea sa facd cu cei doi copii. pe fata cea
crdiasaqi trdiri apoi ani indelungali, mpreund. u l'FAni ia
adancibetranete.
106
p 5/17/2018 povestiWaldorfvol1-slidepdf.com
F
n
f
n
:
':
t sANZIENE
i
i
I
i
:
,i
ii
rli
i
,l
i
t1
I
l
i
'li
ll
i
ii
rlii
il
)
ti
ii
rii
itl
I
i
iii
il
iii
il
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 106/122 tl
a
j
l
DEE NFT0RE5TE
EtUt ARA
. De mult, demult, teiul infloreaca gi ceila.lficopaci a inceputul

primdverii. Nu
d5duse.gtifi cd erau florifrunza
teiul are deosebite,
in formiarde
elinimd.
era -utqr.rmii "u "e i .e
sd vd.povestesc cum s_a ntAmplat n vremea
": .*"uy
cano sus umbla prtn tard si nu era incd cunoscur.T opi l indrdgeau,
povesteaunecazurile or qi mAinile salebune alinau durerea i
unora. EI
nu.!:egus9 nci apa lordanului. Nici cel mai bun prieten
al siu din
copildrie, Ioan, nu venise ncd la apa Iordanului Ja prop;dduiasce
sosreaMAnfuitorului.A cestea u se ntamplaserdncd.
.Isus mergeaprin lari qi lucra ca iulgher qi asculta tot ce_i
TJ:t"r:-1:,:T,"-iii,9istiasi
pnvt ce_ea
rn lnrma .lor. oan era incd in enu-i
pustiupovJsteau, e ntru a putea
qi ascultavocea Domnului
care l invdla ce trebuiesd prediceoamenilor.U neori, nsa
| perasea
peqter.a i munte. Acolocreqteaûfind iarbd, de jur
impiejur nind
numai tufe gi spini, ca:-eaveau tnsa ceva liucte, Aceste
fructe erau
hrana lui ioan.
. Albinele sdlbatice, care erau lalnargiaea pustiului, ii ddruiau
Merseoan, etr-o zi, la oamenii.are,giaveausaful
- n apropiere.
Pedrum recu pe hnga albinele
- V-oi,.dragelor, -a!i ajutatdlbatice i e spuse:
de mulie ori M6jrr", cAndo sa md
intorc, diruiS-mi din nou dinmierea voastri. Ele ,"."aira
qi i spuserd: ii i rrr_Ulri
- Vezi tu cipqunile verzi cu
mii de flori colorate,urrde g6sim
nectaiul din care pregdtim mierea ? Auzi
S1sunetul de moarte ai
secerei
$i tocmaiera seard.Din Jiecare asi se auzeaun sunet ascufit
gi dur: 'Tenc,tenc, enc...'
Ioan
-. Darspusealbinelor:
voi qtifi cd aga trebuie si fie, aitfel numai existd
- fdn la
iarnd qi animaleie ldmdrrzesc.
- Qi noi ?- zumzdirl, albinele.
Nu mai gdsim acum nimic I Mierea
pe care a.tnpregdtit-odin mullimea de flori
o folosimpenku copiii
nogtri. pulin putem sa-!i ai".,
pentru.{umai J Ji'ie rntorci,
a te.cunoa$temine gi ne .aamubegri. "*a
Aruncr oan se ntristd, cdci gi_adat seama i
. ceeace are unul
nevoie rebuiesa a de a ceilalti
-bun. Daci piqunea ar mai fi inflorit mult timp, ffuul nu ar mai Ii fost
r09
5/17/2018 Cum mergea l cetresat, oamenii
povestiWaldorfl vol1
salutausfigg!_gi.smenti;
-slidepdf.com dci
toli gtiau ce el era un om pios,cucernic, are rdia in pustiur:qiv.orbga
cu Dumnezeu.Dar de data aceastanu raspunse d saluful 1or,cici
cdzusepe gdnduri sub tei gi era foarte tdst. Nu observSniti rirdcar pe
prietenul sd.ucare veneape drum gi se aqezi in fala 1ui
Abia c6ndacesta i spusecu glasulbl6nd:
- Ioal, de ce eqti supirat ? -
pomta impreundspre casd.
intfunplat9i in acelaqiimp ii
asculeacoasa:enc, enc, enc...
Isus pusemina pe braful prietenuluiqi i spuse:"'.
Nu mai ii tdst I Pentru frecateneez, exigta o .alinare; un
In dimineala urmS.toare, Arrd oti oamenii d

puteai sd{ vezipe Isus, carestitea lAngd eiul cel cum
igi pune m6inile pe trunchiul sdu qi vorbeqtecu nua
qtiut ce a spus,
A venit vara qi s-a strAns ecolta,a verii!
zemoqi,apoi iarna, $aul a fost vanturat, ldna sc6i
De Crdcir:n a venit Ioan gi a adus prie
minulat pe care l gisise in mlrnte. :
- Peacesta i-l ddruiescde zhta a cd este il
na ci cr rflptrrl tirr
- $i eu am cevadeosebitp enffu ziua ta,
decit atunci. fi mr:ltumesc entru piatra nobile, I
lumea ioal se el
$tia cd. g6.ndeamereu
nu voia ce felnimic.
si aibd de cadou
in
aspru, de cwea gi de sandaleledin picioare nu
veneanimic in minte.
Iarna a trecut, a venit primdvara qi toli
infloreasce.M dfiqoriigalbenia i selciilorscoasera
inverzird $i trebuie sd. gtili cd toli copacii de
pdm6ntul sunt legafi intre ei intr-un mod
nu inflorise inc6, ceilalli copacinu l-au luat in
vbz6ndcA totdomnuleTei.
- Hei, nu infloreqteau
nu inceput si-i spundr
te-ai rezit?Pri
se Ecea i nu aude. '.t .
Foarte incet au apdrut mugurii frunzelor, Vreo

floare.Ceilallicopaci ncepur6sd. pund:
- Un copac espectabilnfloregte
fructe.Voi v-a1i enevit?
Teiul se intristi dar nu spuse l el11
ahrreFr; . li. h ^r r .
I 0
V:ei si mori ? Erai tot-u.g! n copdg rumos I Trunchiul
.- 9i
ramurile tale sunt ca ii ffuizd, asemeniugei inimi. Dacd nu vrer sa
inJloreqti tunci nu vrem sd mai awim de tine.
Teiul tremura de durere, dar nicdieri in !a-ra eiul nu arata nici
ceamai micd {loricicn, Ceilalli copacis-au depdrtatde el. Nimerunu l-a
mai bAgatn seamdgi aqaa trecut uni dupd uni qi el a fost uitat.
A venit din nou timpul pigunilor inflorite, cdnd soareleured.sus
pe cergi din nou se awea acel. unetprevestitor .emoarte: enc. enc.
tenc...
Din nou florile trebuiri sd moard,
A venit ziua de nagterea lui loaa. El s-a intors din nou din
pustiu. Cu o seard nainte sus veni 1a ei, qi puse mdjnilegi obrazulpe
Uunchiul siu qi ii spuse:
- Dragi teiule, ai fost credincios mi-ai respectat
i ugemintea.
Acumpoli sd n{loreqtiqi nici un copacnu va aveasplendoarealorilor
rate.
Si pentru ci nimeni nu maj privea teiul nimeni nu vdzu cA era
plin de bile mici care se egdnaucAtedou6.de o codili, la capdtul unei
frunze,Un oftat adAne strdbdtut runchiul teirilui qi toat6 it,r1.l"..e
desfdcurd in mii qi mii de floriceleaurii qi luminlud. :r frunziqul verde.
Sfaltul loan ven.i n ziua u_rmatoare, e 24 Iunie, ziua sa de
na$tere, nge tei, curiosde cadouipe care-lva primi. Acoio l chemase
prietenuJ sdu. De departe se a.uzeaun zunzejt qi vantul aduceh.o
mireasmS.ulce.
El nu observd imic. Isus caresteteasub tei, igi ridica bratelesi
spuse:
- Ioane,privegte adoulde ziua ta ! Teiul a inflorit
cd:tdnici un
alt copacnu mai are flori qi albinele ale au unde gdsi nectaruldulce.
Privegte,o ane,$i ascdte cat de rumoszumzdie.
O lum1nAapdru pe fala lui Ioan care ngenunche, qi ascunse
- . ^
fala in veqmintele prietenului sdu gi vdrsd laciimi de bucurie qi de
muJtumire.
Deatunci teir:l nlloreqte eziua ui loan.
Traduceredin limba germani de pu$a Munteanu
l]l
FRUMOAsA
OAPTEE
intr-o seardde vard,piticul R6ddcinell

a.lcopacului, areqtia atit de multe despreP;mAnt;
dormit. Era o zi fierbinte.

Riddcinel Spiritul
l-a gddilat copacului
Ia piciorul ar.dta
lui de rdc
f5.ceapldcere Spiritului copacului. in sf6rqit,
rds. Cdnd privi in sus, vezu capul Spiritului
dinspre trunchiui copacr,rlui. ocea ui ii spunea:
- Cine scurmd a picioml meu de rddicind?
De os veni rdspunsul:
- Sunt eu, Rdd6cinel Aq vrea sa te intreb ce:
Spiritul copacului privi spre cer, din nou in
incepu-s5. orbeascS.:
SoarelestrS-lucegtezi in ceamai lung6
lu. Luna plind seva nalfd n curdnd pe cer.
Ici ardepdm6rrtul,n oapteae treazd,
Zbor icurici $i toarevegheaza,
Nimfe,pitici,'fluturi de noapte,
Duhuri de st6ncd, deasupra pe lnunte ,.i
Vor tofi, ubildnd sd danseze,
Vor nimfedansAnd i serbeze.
. Yezysuspe munteardeun foc,
Oameni se strang impfejur, fac un for
Pariul gonegten unde qi valuri,
Ci Spkitul-Apei -ajungd a maluri.
Un Spirit al Muntelui bun, Jiniqtit
Priveqteal Lunii dans vechi, mijestrit, :.
Din creng ropotesc iticii in cete,

Amll solarpetrecAndcu ldmpi, felinzire
Si cAntemarii h-:miniceregti,
Sebucurd oricepitic ce-ntAlneqti.
Iar Luna arginteazdsolarul ei aur
C6nd orfota rece rrind pestedealuri,
Asculti ! Oamenii 6:rt6:

Noaptede SAnziene,oaptede S6nziene
Ne-aduci e Christos n poiene
El binecuvAnl4 Ampiiqi pddud
BinecuvfuitE odirea intresii natud !
u2
. Deodatd, iticul Ridacinelvdzu o fldcdruiedans6nd n fala unei

pietre.
- Un licurici, stdgael agitatgi se grdbi ntr-acolo.
bl"gr:
?9. ll" sd apuce ldcdruiacu mainile dar ea sdri mai departe,
Piticul RS.ddcinelorni sdrind dupd ea qi toatd ceatapiticilor
fdcu la
fel:
Hopa-hop, opa-hop
Topa-fop i opa-top
Hopa-hop, opa-hop
il
Topa-top i lopa-1op
Aga rdsund mereu.Era v:1 z:tri-ze1
i-un le_rait esel, ar greierii
igi ceteraude zor muzica.Curiogi,din gaurile'pemantulul,
il
au venit
cativaspi-ridugin hrecafi. Ei nu puteau si. danseze entru
ca nu se
puteaubucura.Priveaumorocdnogi e sub Urarii ntunecrii.
- Cegdldgie Ce umenebund
Atunci deodate dzan ciuand steledin cer. Toli piticir
Ahh I Ohh I stngard:
intunecali fugeau speriali inapoi in gauile
-,.*"-aj-Til"Utt
pamajrm.lur.
Rddicinelprivi lung n sus a stele$i gendi:
- Ce rumoseste otuqi si fii pitic qi
si priveqtiminunile umii !
Traducere din limba germand de colectirrl
il
din
_. invdldmentul
- Alternativ -Waldorf, din Grddinila educatoar.elor
;;j:N;;""..
lr
112/122
ZIUADENASTERE
!
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 114/122 ,
TSHTORIAI\IUIiNEER
I: y-:"3*ivine isunau
Glasurileo_r impdrdlie a cerului
peste trdiau fericite cetele ir:gereqti.
ot. Deodatd, n rngerprivi prinie nbri
curios'sd alle dac6.mai existd. i altcevadincolo de imp'are'tia or,
- O ! strigdel deodatd.Ce esteacolojos q"
-"i" nrunecat?
- intunericul acela de jos este de fapt 'f"-.u, 9i
i.ir.rf
a-re. "p*. ""f
- Pot se coboracolo? - intrebemicul
nger.
- S-arputea ... ! - spuse ngerulcel mar-e.
. Dar ce wei sd faci acolo?
Lumea este nfunecoasa igoalagi te_ai imfi tare sinsu:..
, - Dar oatarosre
A,cuTesrê pnv-eqte _!strigdmicul inger.Lumeava ntUt mal frumoasd.
9i in jurul ei pluteqteun nor jucdug. pot eu acum
sacooor?
Tohrqi ngerulcelmare i spuse.
- Mai aqteaptd. clipe,estepreadevreme.
-^
J;i!a-te - strigdmicul nger.Ce acegalbenula cela n lume ?
* ,gi el vdzu cum o lumini galbeni piiunde in lume qi mai vedea
cum un albastru l protejape roqu.
- Poteu acum sd. obor? - intrebd.ngerul
mic.
Pdmenhr.lraacurnunit* $iun ma:-e lefant eapropie.
eqti tu ? intrebd el o qoparldcare statea a soarepe
-,ô**-
Dlatra. "*"
o
- in orice caz sunt mai bdtr6nd.
a tine, spuseea, qi eu Stlu ce o
minune seva intAmpla urdnd n lume.
Se tdri qi iute se ascunse.. lefantul gi miqcd ugor
capul greoi,
plecdndatent pe drumul lui mai departe.U ndeva n f"-l-.r"
un deqert,
a391o-1aun leu singur-singurel. O pasire coloratd zburi
in Orumul lui
slrlgandu-1:
- Vino dup6 mine $i vei trdi o minune !
Imediat leul alergddupd pasare.
Pe_ pdqune, stetea o vace care ncerca cu coada sd dea
muqtele a
o parte dar o muscd. ot ii dddea drcoale ntrandu-i in ureche.
- AleargS.-neqi vei trAi o
minune !
Vaca crezu ci nu-i ceva aqa important
Si pascu mai departe paad
se sd.furd.
Pe o poienitd, in pddure stdtea o ceprioard qi un
. cerb gi sub un
brad, o vuh:d.
:
117
i
li
Cioarastrigd:
- Alergafi-md qi veli trdi o minune I
$i toatealergauuna dupd cealaltd.
Tot mai mr-rlteanimale veneau n lume. in ap5. ucZru pegti, lebdda
inota, cocostarcul stetea pe mal iar broasca oricSia pi'iil iarb-i gi toate
parcd strSluceau n celemai frumoase culori din lumea !4t894g3,
- Pot acum sa cobor? - spusemicul ir:rgerag.
- Aqteapti o clipi, estepreadevreme.
Micul ingeraqnu mai avea dbdare.
Deodatdl el i vizut cum toate culorile din lumeoe.s--a:r ransfrT.a
s.au hânsformat
intr-un frumos curcubeu. in lume cre$teau pomi $l oreau lorile,
io{i-o,qe4u
9i ln 0r e
e pamalnt.
pSme.rrt.
'oui,3i"kl':ti"**
printre ele zburau fluturaqi ia:. gdzelesdreau prin iarb.e; ti.p,Jp+,,r$!erau
cisulele arandu-se pe
:Leterandu-se i .].,, ..
- Pot eu acum sd.cobor ? - intrebi micul i
Ingerulcel mare i spuse:
- Da, acum poli si coboridar nu poli sd
copil, dac5.vrei sd.vii in hme. Dd-mi aripioarele
p6n5. Aredei veni napoi.
- Dar cum pot eu si cobor firi aripi ?- in
Atunci ingerul ce1mare ii spuse:
- Vezi tu curcubeul acelacolorat ? Peel poli I
frumos pod?iiitre cer qi pdmdnt.Triiegte n pace
sd vii inapoi.
Pdgimicul inger pe podul colorat, cdldtorind
Traducere in limba g
tI
t1
I
118 i
i
i
:
:,
POVE5TEA
UtORII.OR
Departe, undeva pe t6rimui fermecat ar culorilor, traiau

- odatd trei
z6nri:-surori,arede caremaj frumoasdqi mai generoasE.
C* aveapdrrrl ung, deun alba'stru nchis precum adancul
, ,; T3 Trr. "
ma-ritor, c"nu ot cu gene ungi, mdtdsoase, a noapteade vard. Ea
zlna apglor. a mdrilor gi a oceaaelor,. lacurilor a_le ;ror pr";;ir"i era
puteau fi p[trunse de ochii pdmaatenilor. Era impdrdteasa ;;
vazduhur or
ditt. necuprinsele optride vard qi a oglinzilor impezi ale
ITTTI" de munte,
€curlror stepanea ingurd peste
puternicd. vegnicii,demnd, tnlgtita 5i
impdr'teasa nopfilor era insi tris6. Ea nu_gi v6zuse
surorile d.e
amar de vreme; atdt de mult timp trecuse,cA qi uitase cum
aratau.
Obositdde atateacElitorij.printre stele,ud"""a .dor_JJli
rntr-un somngreu ca uital.ea.A bja cdndse kezea,zdna .aA.a
Albastrddomolea
apele :rvolburate qi cerurile innegurate, picurand .t lp din azurul ei
fermecatp esteefe'$i afunci-cerulse inseninagi "" up"f" .J fimpezeau a
prin farmeccdciea era mpdreteasa lbastre.
$i departe... foarte
risdriturilor qi apusurilor insAngerate,
departe stip6_r:.ea ora m{locie...
tdpÂnalacaritor zana
l.laratecutui.
E. fi
, - cald6 9i bund ca pAine dir, avea obraiii roqii ca
"r3
doudmere,buzele mewii iar pdrul -o "lrptor,
,ogr, p*u fo""f"i p*," o mantie
lungd oqiegi o diademd a o dimineata e"a vard.
ea obosea i se dsacuprinsd. e somn.Atunci,pddurile
-.,
$r ^"ji:^"11.T-",1
campue a_rdeau ub dogoarea eindurd.toare secetei.erburiG, lorile
qi copacii se ofileau. Dar cArrd stdpAaa focului
;;r;;, flicdrile se
domoleau,.ietdlile se trezeau a viaid, infloreau ""
qi garoafele
"";;;;
cdpqunile
l?{! T,""i i ciregele
T."i"y ucurau
marginilegrddinilor,-"r.."f. aaJ"*-
copiii.Ea era mpdrdtea*a noslr. rn parg, iar
Ceamai micdzdrd avea drutberJ, ";;;;;'ti"iur"a;", p*tu
straie de borangic cu marame aurie legitoar"* a'agafarraf".
9i
micd cutreiera c6mpiile Si g9ce.a piceli de grau,'inflorea Z6na cea
in poieni
narcisele albeneqi lalelele.CAndadormea, ori" ueqtei"au, unreie
uscate acopereau pdmdrrhrrile, vdnturile toamnei ""
maUraL ierburile qi
petalelemoarte.
lI9
Papagaligalbeni o trezeaupe zdnd qi afuncl raoea veseraprln uvezlj

caiselegi corcodugele e coceau,dovleciise umflau n pantcce,loareai
soareiui 6mbea. 5mdi1eideau in rod.
Mezina era bogati qi puternicd, avea ot aurul
cdldurasoarelui.E ra impdrdLeasa atbend.
Spre seari., fluturii galbeni s-au intAlnit cu
asfinfitului gi cele doui zdne - cea mijlocie qi cea mieA . sre
Ele au intins bralele si se mbri,tigezegi atunci
devenitportocalii$i pepamantau apirut pentru pri
O nou5.cirioare apdruse n lume: portocaliu.
au pornit sa-qicaute sora mai mare.Au gdsit-o,Dor
inghefat pe tAremd ei, iar apele d.cuserdn adfurcullli
teasaGalbend-a trimis fluturii ei galbenis -o m6rrg,
atunci, pentru prima oari, iarba a inverzit, po ea
:'
aveaoImpdrdteasa
noud. uloare:oqie
erde.shopit-opez.ena ea.
.
-
a diminelii qi minune in acea clipi liliacul ei
qryplut
'
parcuriie, ar fluturii violetzbuau pretu'
Z6na ddruise pAmdltului o nou5. culoard:
Bucuroase a s.au ntalnitzAnele uroii
le intAlni intr-o lumind a1bd,-adevfuate,escat
albasbu, ogu,galben, ortocaliu,erde i violet.
i
I
120
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 118/122 )
NOAPTEUNA,O PII
Obiceiul de a spune copiilor, la culcare, ,Noapte buna,, n_a

totdeaunape lume. El e vechi,foarte, oartevechi,dar are o poveste.existat Sav-o
spun gi voud.
De mult, tare de mult trdia un spiridug at pEm6ntului. El era tare,
tare amSrat. De ce ? Fiindce era urat, urAt de tot gi mic cdt un bob. De
acgean-avea nici un rost pe lume. $i sufefea amarnic, cd.ci nima lui era
la fel de rumoasi ca a celorlallispiriduqi.
- . . _irklo zi, el a plecat n lumi. Spreseard,audepldnsul unui bdjat.
Spiridugr{ cel urat a cautat $i a gisit un b6ie!el. Era singur in casd.,era
tltur-refc, Ai lui au plecat. Afari era v6nt, crengile
Copilulp l6ngeaqi nu puteaadormi. copicilor trosneau.
Spiriduqul cel Erd. ost n-a mai stat pe ganduri. A fugit repedepAnd
la palatul
letrgnei N9p!i. Noapteanu era a$a cum qi_o n;hip;e copiii I
Era.o bdtrrini bund, In palma ei scAnteiauceafdrul de seard qi pe cap ii
sheluceao cununS. e stele,ar la picioare vea una.
Spiriduguls-a aSezatn genunchi nainteaNoptii qi _a sous ;
- Ascdta-mi rugdmintea Cat
line intuneiicul, opregtevantul qi
trosneful copacilor. Lvmineazd, erul cu stelele tale ! Ahrnci somnul va
venicuminte a genele opiilorqi
Buna Noapte -a ascultati rugdmintea.
va adormi.FliVdnfu,l
Noaptes_aund.
oprit, crengile
copacilorn-au mai kosnit. Noapteaqi-a.luat cununa de pe cap qr a
a.runcat-o n aer.Apoi a aruncat luna.
. 3,lgp1tj Spiri_duqulel mic a mulfumit bunei Nopli qi a
lugamapoi a bdie{el.C opilulnu nai plingea, Era gatasa adoarma.
"-..-9.1d
*at
rosroe^suca rprldu$ul se-i Sopteasce:,Noapte bund,,qi eI a adormit.
o!T11"-$"1 plecat multumir ce Ei-agesitun rost pe lume.
^-
^cum purean $ ":t,Tt".u
et lolositor.Mergea d e spuni tuturor copiiloicare nu
adorm iniqtifi, cand sunt singuri noaptea,at de bune lat arr. o"
cafeaDar cunoscut-o.
p5:aantul e mare. Copiii sunt mu1!i.Spiridugul ""ii ^
- cel folositora
lazut _c-a u poatealergapeste ot. Era gata sa devind'din ,ro'r, _arat.
rj9r parinifl nu ]-au lasat !Au inceputsi spund gi ei copiilor, a cu.lcare:
Noaptebun5. "
- Copiii atata a$teapte, d audd celedoua cuvinte.pentru ei acestea
1111T1": l,t]o.ptea e buna,a.supraor vegheazddrinlii, pe pamanteste
pace. jomnul copu.lor oate i liniqtit, plin de vise".
Traducere
up6. poveste in limba germald
t2l
BIATINERAFIE
1. Colectiv, z intern Material ajutitor pentru grediiiife, i964
2. Ana Lulinschi Vers i cantec n grddinile,EDp, IgTg
3. V. Gafita9i C. Aldea Razede soare, ulegere e texte iterare

pentru pregcolari, Dp, 797
4. Kutik , Christianeqi Carteaanotimpurilor ..

Eva-MariaOtt-Heidmann ,,1,, , ,
7. Sehlin, Gunhild Migdruqul Mariei, Ed.

. . i . ' . .
8. Streit,Jalob Piticul Rdddcinet, d. I

::,'ril'l:
9. Colectiv }/r4u
q qP
grddinige
122
TUPRINs
ARGUMENT
pagina 1
SFAR$IIUL DE VA-RA
ScoicaSi pe$tele
pagina s
_
flovestea escaruluiSi a pestiiorului
auriu
pasina Z
SAR.BATOAREAECOLTEI
Sabiade umind
Papinr 5
coptta egetuiiiiietate de lscer-i
pagina 1g
, prinlesaqi balaunil
pagina21
povesteapainii
pagina 23
Ridichea riaia
pasrna 24
SARBAToAREA A MPIoANELoR
Aurul stelelor
pagna 2Z
povestecu pitici
pagina 29
L;mpifelc
- pasina
SfantuluiMa$in
31
Legenda espre jnecuvdntareag orului
aucema$a orocosului
pasina35
SARBATOAREA FANTULUIICOLAE
C\rmgi_a isit Sf6atulNicolae a ajutor
pagina39
povesteaSfertului Nicolae
pasina4l
SARBATOAXEA AS1ERII RUNCULUI SUS
CeutareaRegeluiTainic
pagna
Cumqi_a rimit 45
mdgarul ecretul
panna 4Z
De cese bucurau ifle in pre,;ma rdciunului
pagina 49
lum I s_a romis ifelugului marebucurie
paginaS0
CEITEI MAGI
Cei rei inlelepfi
pagina 53
Fetitade Zdpada
pagina 57
' ' - '
Povesteaulguluidezepade
Pagina61
Cele ouasprezece uni
Pagina63
MoqViscol qi Primivara
Pagina69
SARBATOAREAE CARNAVAI
Ghiocelul
Pagina75
Masenka i urcul
Pagina76
aÎil'. iahnraarlllri
Pagina 78
PRIMAVARA
Bobul de grau
Pagina 83
Povsstea indunicii
Pagina 85
Micul soare
Pagina 86
EPA$TE
SARBATO.iREA
LunadePaQte ,, 't,l:, . .
Pagina89
Rile -epurila i cerabugul u aripioare eaur
Pagina91
Cei rei flutud
P a g i n a3 . I :.
Cele rei limbi
Pagina94 . . :
RUSALIIE ..: i']:::: .: ::
TrandaJirul are spini

Pagina99
Copiii cu perul de aur ' . . - 1 . n . . , : . ,. ,
. ' . . . ' .
Pagina102
SANZfuENE . i,:,:,: ..
Dece nflore$te eiul va.ra?

Pagina 109
_ r . . - r . l
Frumoasa oapte evare
,-.
..,,.
Pagir\^
ZIUADE 112
NA$TERE I :.... ,
'. i:;lr.r,:.,
C etoria unui inger
Pagina117
Pov€steaulodlor ..
Pagina 19
Noapte une,copii
Pagina121
Bibliogralie
Pagir'a 22
124

Pdfslide - Tips - Povesti Waldorf Vol1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips - Povesti Waldorf Vol1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/17/2018 povestiWaldorfvol1-slidepdf.

Poveqtipentru copii, spuse n grddinileleWaldorf, culese, raduse qi

Autorului ii revine respuod€re legah asupra odginattelii co4linutului ce4ii (partea

. Ritmul anului ti unepte pe copii cu fiinla spiituala a

Addncde tot, pe fundul unei miri, trdia cdndvao scoicd.C arapacea

liniqtit toate ncepsi strdluceascS,ezicerul,stelele, una?

Moqul, acasi, babei i spune

$i-n grai omenesc orbea.

$i-l roagd n genunchisdne deagi noud o casdpe ume.

Cu mine, cd mi trag din neamuriboiereqti

Du-te a peqtigor, Atcu binelegi-amspus,

Unchiagul -a ntors a babdacasd,

Peviitor, neghiobule, sta sa-!i fie $coala

Dar nici douAsiLptdmAniu s-au ncheiat

Arhanghelul Michaei vegheazd1apoarta cen;lui. Cu balanla sa el

_ ntre timp se intunecasede tot. FdrA sd-gi r gdsit vreun adepost,

Carrd balaurul zdceamort la pimdnt, oamenii din regiune furd

sabiasa de luminA mi-a ajutat.

Traducere in lirnbagermane e DeliaPopescu

Se poveste$te a se alla odinioari, intr-ufl sat, nu se $tie pe

se treaca peste munte avea de infruntat qi valurile unei md_ri

fdcu fdr6:ni!e. Un v6rt incepu sd sufle Si fdre4lifg1S. ie-qr. tqate

- Inre in cetate.a fata gi du-o acas5, a pdrinlii ei. Cum termini

Iar bdiahrl intud. n cetate. Acolo o aJIdpe copila eare l

regelui.Vi inchipuili desigur,ce nunta a urmat ! Ce gc,.c9 veselie ...

A fo-"todat5. n rege, ca_re omneapeste o

Nimeninu vru s-o asepe prinlesdsd plece,dar ea spusgt

Ralucaesteo prieteni tare grijulie cu pdpugile,Din orice el de

Bunicul a pus in grddini o ridiche; gi-a crescut ridichea aceea

Sus, a marginea ddurii, chiar sub frumoasa id6cin6.de copac,

Atunci, ffist, se aqezd e o pietrjcici qi ncepusarseoage;

A fost odatdun pitic ce se numea Sispozis gi Sispocu pdlaria

Traducere din limba germand de co din

, In apropierea unui mie setuc se putea vedea od.atd ceva

il#;;;;;";rj""^t, se ovi de o piatri. se speriemicula vsi

- Este o scanteie in ea, Steaua ui Martin strEluce$te e cer;

C6nd Soarele isPare

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-waldorf-vol1 ....:. 34/122

Un rege c6rmuia o !are, in caJedomneaupacea gi bundstarea.

- Atdt de mult nu putem aqtepta,au spus I rnera

ceci iecareaveaun motivpentru carenu era ericit.'

Traduceredin limba germand,

Era inceput de decembrie i iarna gi-a ntins petura.

DezndddjduitSfdntul Nicolae,.e a$eze.P "Ti9: ..$ 'eri i1

Departe in Est trdia un bdrbat bdtrAa, SfAntul Nicolae se

Nu_demult, era o care era cea

Atunci, el ridicd glasul qi ii sPuse

Iosif era un trimplar, Casa qi atelierul 1 avea n Nazaret.Dar

fiindcd losif atdta il mdnase, Acusecurbele 49-e,ffi;$.4rjlgr""g{Ul

Pulin timp dupd ce fusese irgerul la Maria, ea a pornit la

Prelucraredupd Gunhild Sehlin

C6ndMaria se ntorceasprecasd,obsew6. d dgj4qiJ4.1oaui.tu

- Urca-te $i tu in car, te duc acasd..E1

Evanghelia e la Matei vorbeqte espreMagi.Steaua -a condus a

Cu mult ioainte de-Naqterea 1ui Isus trdia in Rdsdrit profetul

dromaderi, cai qi elefalli furd incqtlcali cu daruri gi bagqje de

CArrd rod a-fl.e e impdiali din leri

',. :t;J ,;!: r,rr.'1ri*:iiir,ri.ri ';*

Departe de ajci, in indepdrtat Rusie, htr_un sat la marginea

ghea!6,un castronaq e emn ql o iucdlicd de emn ch sApoati sparge

- Ot of of, plAngpentru mica mea bucurie care s,a terminat

Eu vin din nou la voi

' ' ' t,,'.

',. :t;J ,;!: r,rr.'1ri:iiir,ri.ri ';