BĂLĂNESCU CAMELIA

Proiectarea activităților integrate în

învățământul preșcolar
-Ghid metodic-

TG-JIU

2016

 ARGUMENT
1
 CUPRINS

Argument ..................................................................................................................3
Proiectarea activităţilor integrate în învăţământul preşcolar-aspecte
metodologice ............................................................................................................4
Proiect didactic de activitate integrată”Toamnă şi hărnicie”…………..13
Proiect didactic de activitate integrată”Constantin Brâncuşi-un mare sculptor
gorjean.....................................................................................................................20
Proiect didactic de activitate integrată”Călătorie în ţara
literelor” ......................................................................................................................
...........27
Bibliografie .............................................................................................................33

2
 ARGUMENT

Activitatea integrată reprezintă una din noutăţile cuprinse în Curriculum-ul pentru

învăţământul preşcolar,aplicat din 2008.Întrucât noua programă preşcolară a explicat sumar
modalităţile de organizare şi desfăşurare a acestor activităţi,multe educatoare au manifestat
dezinteres în aplicarea la grupă a acestora.
Avantajele pentru preşcolari,dar şi pentru educatoare, ale realizării unor activităţi
integrate cât mai des sunt multiple.De aceea,prin ghidul metodic „Proiectarea activităţilor
integrate în învăţământul preşcolar”,doresc să prezint câteva aspecte metodologice
prezentate din 2008 până în prezent de scrisorile metodice pentru învăţământul
preşcolar,precum şi mai multe proiecte de activitate integrată,cu scopul de a le ajuta pe
educatoarele debutante,şi numai,în proiectarea şi desfăşurarea acestora.
În ghidul metodic„Proiectarea activităţilor integrate în învăţământul
preşcolar”sunt prezentate tipurile de activităţi integrate întâlnite în învăţământul
preşcolar,precum şi modalităţile de integrare a mai multe domenii de activitate într-un singur
scenariu didactic.Prin exemplele de bune practici în integrarea curriculară,sunt oferite repere ale
unei bune integrări şi proiectării didactice eficiente.Din proiectele didactice
prezentate,educatoarele sceptice pot observa că organizarea eficientă a activităţii integrate nu
înseamnă nici timp mai lung,nici mijloace didactice multiple.Utilizarea unor strategii
didactice interactive este secretul reuşitei activităţilor integrate,contribuind la adaptarea
socială şi comunicarea eficientă a preşcolarilor.
Eficienţa activităţilor integrate preupune un studiu amănunţit al tuturor documentelor
de specialitate,dar,mai ales,aplicarea corectă a celor studiate.Ghidul metodic de faţă reprezintă
un reper pentru înţelegerea şi aplicarea corectă a activităţilor integrate în
învăţământul preşcolar.
Bălănescu Camelia,
profesor pentru învăţământ preşcolar

3
 1
 CUPRINS
Proiectarea activităților integrate în învățământul preșcolar

-aspecte metodologice-

Integrarea curriculară este o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului care

presupune sintetizarea şi organizarea didactică a conţinuturilor din domenii diferite ale
cunoaşterii astfel încât să se asigure achiziţia de către preşcolari a unei imagini coerente, unitare
despre lumea reală.  Prin abordarea integrată a activităţilor în grădiniţă, facem ca graniţele dintre
tipurile şi categoriile de activităţi să dispară şi studiem tema aleasă cu ajutorul mijloacelor de
investigare a mai multor ştiinţe. Reuşita acestor activităţi se bazează pe un scenariu unitar foarte
bine întocmit  de către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a sarcinilor zilnice în
fiecare sector de activitate şi asigurarea unei palete variate de opţiuni care duc la atingerea
obiectivelor propuse.Scenariul începe întotdeauna cu o întâlnire în grup, motivul fiind o poveste,
o întâmplare sau un personaj şi chiar dacă conţinuturile aparţin unor domenii diferite au totuşi un
subiect comun care urmează să fie studiat în urma realizării obiectivelor propuse.  Foarte
important este faptul că învăţarea se realizează prin efortul propriu al copiilor.Scenariul
educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii
domeniilor de învăţare şi a materialelor.

Activitatea integrata presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare

diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii. Saptamanal se pot desfăşura minim 3
activităţi integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II. Când proiectăm o activitate
didactică integrată, vom realiza un singur proiect didactic,in care vom cuprinde si scenariul
didactic.Acesta descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe

4
parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se
va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi
evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.

SCRISOAREA METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR DIN

2010 – 2011 prezinta 3 tipuri de activitati integrate:

1.Activitate didactică de sine stătătoare, având conţinuturi integrate, care articulează armonios
conţinuturi referitoare la două sau mai multe domenii experienţiale. Durata unei astfel de
activităţi va fi aceea a unei activităţi didactice din grădiniţă, conform vârstei copiilor.

Ca exemplu se prezinta activitatea “Oameni şi case”in care se gasesc conţinuturi din două
domenii : Estetic şi creativ şi Ştiinţe. Astfel,activitatea poate fi organizată în jurul unei activităţi
practice de construcţie a unor case din materiale diverse, fapt care implică şi rezolvarea unor
probleme matematice (să măsoare, să împartă în două sau în sferturi, să grupeze elementele
date/materialele după formă, mărime şi culoare, să folosească un număr dat de elemente în forme
geometrice diferite etc. La sfârşitul activităţii, fiecare copil/grup de copii îşi va prezenta casa, iar
colegii, în funcţie de criteriile stabilite de comun acord la început, îi vor acorda cheia potrivită,
respectiv o cheie care are numărul corespunzător notei care i se potriveşte lucrării (chei cu note
de la 1 la 10).

2. Activitate integrată care include mai multe secvenţe didactice – situaţii de învăţare ale căror
conţinuturi (ale două sau ale mai multor domenii experienţiale sau categorii de activitate) se
articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară. O astfel de activitate didactică integrată
se va desfăşura pe parcursul duratei de timp dedicate activităţilor comune.

Dupa acest model se poate desfăşura activitate integrată care se articulează în jurul conceptului
de iepure şi care include situaţii de învăţare din Domeniul Limbă şi comunicare şi din Domeniul
Ştiinţe. Astfel, copiii vor fi invitaţi să se aşeze pe pernuţe şi să vizioneze un spectacol de teatru:
"Coliba iepuraşului". Teatrul va fi prezentat de educatoare, până la momentul în care iepuraşul
rămâne fără casă şi este azvârlit afară de vulpe. Pe fundalul plânsetului iepuraşului din poveste,
un lucrător de la magazinul specializat în vânzarea animalelor mici de casă va intra în clasă cu un
iepuraş, spunându-le că este chiar iepuraşul din poveste. Educatoarea va folosi acest prilej pentru
a deturna atenţia copiilor şi pentru a lăsa copiii să facă cunoştinţă cu iepuraşul, să discute despre

5
el cu lucrătorul care l-a adus, dar şi între ei, împărtăşindu-şi din experienţele proprii legate de
întâlnirea cu un iepuraş, etc. Se va pune un accent deosebit pe învăţarea activă şi pe libertatea
copiilor de a investiga, fiecare după dorinţă şi după posibilităţi ceea ce este de interes pentru ei.

În final, o discuţie de grup, cu toţi copiii strânşi pe pernuţe în jurul iepuraşului şi cu posibilitatea
de a-l mângâia fiecare sau de a-l ţine în braţe puţin, va stabili ceea ce ştiu ei despre iepure. Drept
mulţumire pentru iepuraş, că a fost cuminte şi s-a lăsat "studiat", şi pentru lucrătorul care l-a adus
şi le-a spus atâtea lucruri interesante despre iepuraş, copiii vor interpreta, împreună cu
educatoarea, jocul cu text şi cânt "Iepuraşul Ţup ". După un moment de pauză, copiii se vor
întoarce la teatru, urmărind, în continuare, ce s-a întâmplat cu iepuraşul şi cu căsuţa acestuia.

3. Program de activitate integrată având conţinuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare
curriculară, care cuprinde o parte sau toate activităţile comune ale zilei şi o parte sau toate
activităţile alese.

Ca exemplu se prezinta activitatea În excursie. Scenariul cuprinde fragmente de educaţie

muzicală (DEC) şi de educaţie fizică (DPM), de activitate matematică (DŞ) şi de educaţie moral-
civică (DOS), după cum urmează:

Copiii sunt aşezaţi pe covor, în poziţia întins pe spate, cu ochii închişi, şi sunt invitaţi să audieze
ceva la casetofon. La casetofon se va auzi o înregistrare cu zgomote din natură (foşnet de frunze,
vânt, ciripit de păsărele), toate pe un fundal muzical liniştitor. În timpul audiţiei educatoarea va
trece printre copii şi le va sugera să se relaxeze, să încerce să-şi imagineze că sunt într-o pădure,
într-o zi frumoasă de primăvară. După cinci minute, înregistrarea va fi oprită şi ducatoarea va
mângâia câte un copil pe creştet, rugăndu-l să deschidă ochii şi să spună ce a văzut şi ce a simţit
în visul lui de o clipă. După ce sunt ascultate impresiile a 3-4 copii, educatoarea va invita copiii
într-o excursie, tot imaginară, prin această pădure. Astfel, copiii se vor alinia, îşi vor pune
rucsacurile în spate şi, cu atenţie, vor păşi în cerc, în urma doamnei educatoare, executând
diferite forme de mers şi alergare. Printre formele de mers şi alergare se poate intercala jocul cu
text şi cânt "Când am fost noi la pădure". În timpul excursiei copiii vor întâlni obstacole (crengi,
buturugi sau mlaştini) pe care le vor trece cu grijă şi corect, rând pe rând. La un moment dat, ei
vor ajunge într-o poieniţă, unde se vor aşeza pentru a se odihni. Aici,educatoarea le va atrage
atenţia asupra florilor frumoase care îi înconjoară şi îi va invita să lucreze şi ei flori asemănătoare

6
acestora cu materialele pe care ea le-a luat în propriul rucsac (pătrate de hârtie glasată de diferite
culori, foarfece, lipici).

Fiecare copil va lucra la floarea lui, după cum doreşte şi simte, apelând la tehnica pe care o
stăpâneşte cel mai bine. Florile vor fi puse de către copii într-un coş de răchită. După ce au
lucrat, copiii vor prepara şi servi, împreună cu educatoarea, cartofi copţi în jar (surpriza
excursiei). Încep pregătirile: fiecare copil va fi invitat să ia câte un cartof; un copil va număra
băieţii, iar altul va număra fetele, după care vor stabili care grup este mai numeros şi cu cât
anume;copiii vor stabili dacă numărul cartofilor deţinuţi de băieţi este mai numeros decât cel al
fetelor şi cu cât; un copil va fi invitat să descopere câţi cartofi mai sunt în coş; pentru cartofii
rămaşi copiii sunt invitaţi să ofere soluţii (dacă vor fi împărţiţi, cum vor fi împărţiţi etc); fiecare
copil va fi pus în situaţia de a strânge şi aduce tot atâtea crenguţe pentru foc câţi cartofi au fost
în plus în coş.

Educatoarea,asistată de copii, va aranja crenguţele pentru foc, va „ aprinde" focul şi va discuta cu

copiii despre aceste lucruri subliniind nişte reguli de comportare importante despre locul care se
alege pentru un foc în pădure. După prepararea cartofilor aceştia vor fi serviţi, ţinând cont de alte
reguli, stabilite şi discutate cu copiii. Excursia va lua sfârşit, după „stingere" focului şi strângerea
tuturor lucrurilor personale sau a deşeurilor care ar putea strica aspectul pădurii, odată cu
întoarcerea spre casă, care se va face tot în şir ordonat după doamna educatoare şi în pas vioi,
pentru a nu ne prinde ploaia....

In SCRISOAREA METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR din

2012-2013 se ofera ca model activitatea integrata Pasari domestice,care cuprinde:

Jocuri şi activităţi alese (etapa I):

 • joc senzorial "Al cui glas este?", pentru sesizarea diferenţelor (cu ajutorul auzului) dintre
diverse tipuri de sunete ale diferitelor vieţuitoare cunoscute;

• joc de rol "De-a gospodina", prilej cu care copiii vor pregăti de mâncare pentru păsările
din gospodărie şi le vor "hrăni";

• citire de imagini; "În lumea păsărilor domestice";

7
• construcţii din diferite materiale cu tema: "Ferma de păsări" sau "Curtea boierului";

• jocuri de masă: "Jocul umbrelor";

• joc puzzle cu cuburi "Animale domestice ", joc puzzle plan "Cocoşul" etc. 

 Activităţi pe domenii experienţiale (etapa a II-a): 

DLC şi DŞ: Punguţa cu doi bani (Povestea educatoarei: "Punguţa cu doi bani" de I.Creangă şi
număratul în limitele 1-3). 

Jocuri şi activităţi alese (etapa a III-a): 

• Euritmie “Dansul cocoşilor”;

• Repetare cântec: “Cocoşelul meu isteţ” de L.Comes;

Scenariul activitatii este urmatorul:Copiii sunt invitaţi să se aşeze pe pernuţe şi să-şi

împărtăşească unii altora ce au făcut de când s-au despărţit ieri şi până astăzi la revenirea în
grădiniţă. În timp ce educatoarea îi antrenează în această discuţie, se aude, la casetofon, cântecul
cocoşului. Discuţia deviază şi copiii sunt întrebaţi dacă ştiu ce vesteşte cântecul cocoşului (o
nouă zi, dimineaţa etc). Educatoarea va folosi acest prilej pentru a invita copiii să facă
gimnastica de înviorare, pe un fond muzical ("Cocoşelul meu isteţ" de L.Comes), sub pretextul
că se vor trezi mai bine. După gimnastica de înviorare urmează, ca un ritual zilnic, momentul de
poveste.

Povestea aleasă este: "Punguţa cu doi bani" de Ion Creangă şi ea va fi citită de către educatoare
din carte.Când povestea ajunge la momentul în care cocoşul înghite cirezile de vite ale boierului
şi pleacă cu punguţa cu doi bani şi cu tot păsăretul boierului după el, educatoarea va opri
povestea şi îi va invita să treacă la centrele din clasă unde găsesc materiale care au legătură cu
cocoşul şi să desfăşoare jocurile sau activităţile sugerate de acestea. Astfel, unii vor desfăşura
jocul senzorial, alţii jocul de rol, un alt grup jocurile de masă, iar alţii vor construi ferma de
păsări sau curtea boierului, timp în care grupul de copii, asupra căruia se va opri educatoarea, va
discuta cu aceasta despre câţi bani a avut cocoşul în punguţă şi care au fost peripeţiile prin care
acesta a trecut pentru a-şi recupera punguţa. Pe măsură ce copiii de la centre îşi termină sarcinile,

8
pot să se alăture grupului central, unde pot aduce informaţii suplimentare, apărute în urma
desfăşurării activităţii de grup.

  In final, o discuţie de grup, cu toţi copiii strânşi pe pernuţe în jurul unui cocoş de la teatrul de
păpuşi îi va ajuta pe copii să-şi fixeze câţi bani a avut cocoşul în punguţă şi îi va stimula să
numere câţi bani sunt în celelalte punguţe puse la dispoziţie de către educatoare (număratul în
limitele 1-3). Punguţele cu doi bani vor fi puse de-o parte, iar cele cu mai mulţi sau mai puţini
bani vor fi puse la „Căsuţa păpuşii”. După un moment de pauză, copiii se vor întoarce la cartea
cu poveşti, urmărind, în continuare, ce s-a întâmplat cu cocoşul.

La încheierea activității, copiii vor fi invitaţi să se dezmorţească şi, fiecare, după cum simte, va
dansa "precum cocoşul". Cine se va plictisi va putea să meargă la unul din colţurile din clasă şi
să-şi continue activitatea de dimineaţă sau să profite de şabloanele puse la dispoziţie la colţul
„Artă” să deseneze cocoşi şi să-i coloreze după bunul plac.

Scenariul unei activitati integrate,realizate la Grupa Mijlocie A,cu titlul«Ne jucam cu

personajele din Scufita Rosie»,care cuprinde DEC(activitate muzicala) si DS(activitate
matematica) se prezinta astfel:

Activitatea a debutat cu aparitia si recunoasterea personajului “Scufita Rosie”.Dupa ce au

raspuns unor intrebari legate de poveste,prescolarii au audiat la laptop Cantecul Scufitei
Rosii.Fiecare prescolar a primit din cosul Scufitei o cifra, s-au grupat dupa cifra primita si au
pornit “la drum”cu Scufita,fiecare grupa poposind la panoul pe care era o cifra la fel ca a grupei.

Aici au gasit siluetele personajelor din poveste,pe care le-au lipit pe planse,in asa fel incat sa fie
tot atatea siluete cat arata cifra.

9
In timpul actiunii practice,prescolarii au ascultat din nou Cantecul Scufitei Rosii. La finalizarea
cantecului , cate doi prescolari de la fiecare grupa au lipit cele doua planse pe o coala mai
mare.Fiecare copil a numarat grupa de personaje adusa de el si cele doua grupe de personaje
reunite,verbalizand operatia matematica.

Dupa ce fiecare grupa a compus probleme matematice pe baza aplicatiilor cu personaje din
povesti,copiii au organizat cateva exercitii de miscare pe Cantecul Scufitei Rosii,desfasurand
jocul “Scaunele muzicale”. La final copiii au mers la mese si au rezolvat individual o fisa de
evaluare.

Proi
ectul
10
tematic „Călătorie prin Europa”,desfășurat la Grupa Mare A de la Grădinița cu Program
Prelungit Constantin Brâncuși Tg-Jiu, în perioada 11 – 29 noiembrie 2013, a avut ca subteme:

1.O călătorie prin Europa

2.Pe la noi,prin România

3.Români prin Europa-evaluarea proiectului

Prima etapă a proiectului tematic a urmărit familiarizarea preșcolarilor cu obiective turistice,cu

tradiții și obiceiuri,cu simboluri naționale din țări ale continentului Europa precum
Franța,Italia,Germania și Marea Britanie.A două subtemă a inclus activități de observare a unor
zone culturale și istorice din România,cu accent pe regiunea Oltenia și județul Gorj.Săptămâna
finală a proiectului a inclus activități de consolidare și evaluare a cunoștințelor și deprinderilor
dobândite anterior.

Încheierea proiectului s-a materializat într-o activitate instructiv-educativă,la care au participat

și doamnele educatoare din Cercul educatoarelor de la Grupa Mare din orașul Tg-Jiu,care s-a
intitulat” Români prin Europa”- activitate integrată(Domeniul Psihomotric+Domeniul Om și
societate).

Îmbinând exercițiile de mișcare cu

activitățile practice și gospodărești,
preșcolarii au simulat o călătorie în 4 țări
europene:Germania,Italia,Franța și Marea
Britanie. S-au pregătit pentru
vizită,formând 4 echipe.Adevărați români
fiind,au îmbrăcat portul popular și au
pornit la drum în cânt și voie bună.Au
vizitat țările europene într-un „Carusel”
,au lucrat cu dibăcie și s-au întors acasă,în România,pentru a povesti ce au întâlnit în zonele
vizitate.

Românii care au vizitat Marea Britanie au

observat Big Ben și au construit și ei,din
chibrituri,o jucărie asemănătoare,au
confecționat steagul țării,au îmbrăcat
siluetele în costumația reprezentativă și au
băut un ceai preparat de ei.

11
 Românii care au vizitat Italia au observat
Colosseum-ul și au construit o jucărie
asemănătoare,din cutii de chibrituri.De
asemenea,au preparat spaghete,au îmbrăcat
siluetele în costume populare și au confecționat
steagul Italiei.

Copiii care au vizitat Germania au observat și

construit o jucărie reprezentând Poarta
Brandenburg,au confecționat steagul
Germaniei,au preparat covrigei cu unt,au îmbrăcat siluetele în costume tradiționale.

Și în Franța turiștii români au vizitat

Turnul Eiffel și l-au construit din cutii de
chibrituri.După ce au confecționat steagul
Franței,copiii s-au delectat cu cornuri și
brânză și au îmbrăcat siluetele în costume
tradiționale.

Întorși în România,în orașul natal-Tg-

Jiu,copiii au povestit și au arătat obiectele
confecționate în vizita lor.Și,ca niște
adevărați gorjeni,au întins o sârbă mare
,pe melodia”Cântă,cântă
Gorjule”,interpretată de privighetoarea
cântecului oltenesc-Maria Lătărețu.

Și pentru că nu există în lume port

popular mai frumos ca cel
românesc,românașii au decorat cu dibăcie
costumația națională purtată de câteva
păpuși.Totul în dulcele ritm popular
românesc! Strădania micilor români a fost
răsplătită cu o prăjitură tare gustoasă-
cozonac!

12
 Proiect didactic

Categoria activităţii:Activitate
integrată(DPM+DOS)

Tema:”TOAMNĂ ŞI HĂRNICIE”

Mijloc de realizare:joc de mişcare+activitate gospodărească

Obiective cadru:

Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază

Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific

Obiective de referinţă:

-să fie capabil să execute mişcări motrice de bază:mers,alergare

-să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte

-să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare,spirit de echipă,de competiţie,fair-play

-să-şi formeze deprinderi gospodăreşti

-să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte
fiinţe şi obiecte

Obiective operaţionale:

-Să execute exerciţiile fizice prezentate

-Să prepare compot de fructe,adăugând ingredientele necesare

-Să meargă în pereche,transportând fructele în direcţia indicată

-Să strivească boabele de strugure ,imitând producerea mustului

-Să spele fructele şi legumele înainte de a prepara conserve

13
-Să alerge cu viteză în direcţia indicată

-Să încurajeze şi să ajute partenerii din echipă

-Să împartă sarcinile,colaborând în realizarea produsului cerut de educatoare

Strategia didactică

a)Metode şi procedee:

Metoda învăţării pe grupuri mici,Explicaţia,Conversaţia,Exerciţiul

b)Mijloace de învăţământ: borcane etichetate pentru compoturi şi murături,vase cu apă,mănuşi de

plastic,şorţuri din plastic,găleţi,lădiţe,legume,pomi fructiferi cu fructe:4 meri,4 nuci-confecţionaţi din
crengi naturale pe suport de lemn,butaşi de vie cu struguri-confecţionaţi din corzi de viţă şi suport de
lemn,ecusoane,jetoane –cifre,siluete de greier,furnică,arici,leptop cu fragmente muzicale,recompense

c)Forma de organizare:frontal,pe grupuri,individual

Durata:30 minute

Evaluare:continuă

Scenariul activităţii:

Preşcolarii primesc oaspeţi:”Greierele” şi „Furnica”.Greierele îi îndeamnă să cânte,iar furnica să adune

provizii pentru iarnă.După o discuţie cu doamna educatoare,preşcolarii sunt de părere că este bine să fii
harnic şi să te pregăteşti de iarnă.Educatoarea le propune să meargă în livadă să adune fructe,pe care să
le transporte în cămară,obţinând din ele produse utile în miezul iernii. Copiii pornesc în coloană câte
unul spre livadă,executând variante de mers,iar la semnalul educatoarei alergă în direcţia indicată şi
ascultă explicaţiile educatoarei privitoare la prepararea bunătăţilor pentru iarnă.Copiii ajung în livadă şi
formează cercuri în jurul merilor,urmăresc explicaţiile educatoarei despre modalitatea de a culege fructe
şi culeg fructele pe care le aşază în găleţi.Se grupează câte doi şi transportă găleata cu fructe la cămara
potrivită(în funcţie de cifra de pe şorţ).În cămară,lucrând în echipă,spală fructele,le taie în bucăţi,le
aşează în borcane,adaugă apă şi zahăr şi potrivesc capacele.Acţiunea se derulează pe fond muzical.La
terminarea melodiei,copiii se deplasează ăn coloană câte unul şi se deplasează spre zona cu viţă de
vie.Culeg strugurii,respectând indicaţiile educatoarei,formează perechi şi transportă strugurii în
cămară.Aici ,în echipă,prepară mustul,pe fond muzical.La terminarea melodiei se aşază în coloană câte
unul şi se deplasează la plantaţia de nuci.În formaţie de cerc,culeg nucile,respectând indicaţiile
educatoarei.Câte doi,transportă nucile în cămară.Se deplasează în formaţie de gimnastică pe 4
coloane,în funcţie de cifra de pe şorţ.Echipele formate vor transporta legumele din grămadă în
cămară,fiecare membru al echipei luând o legumă în găleată,cu care va alerga la cămară,o va spăla,o va
aşeza în borcan,va lua găleata,va alerga la colegul din echipă,va preda găleata şi va trece la spatele
şirului.Câştigă echipa care aşeză prima legumele în borcan,respectând regulile cerute.De la fiecare

14
echipă,un copil adaugă în borcane apă,sare şi oţet şi aşează capacele.Copiii se aşează în cerc şi îl ajută pe
„Aricel” să adune în ţepi fructe şi legume pentru iarnă.Fiecare copil desprinde ecusonul de la gât şi
lipeşte jetonul pa ţepii ariciului.După plecarea lui Aricel,copiii verifică toate cămările şi denumesc
produsele obţinute prin munca lor.Educatoarea îi laudă şi le acordă recompense.

Desfăşurarea activităţii

Evenimentele Conţinutul ştiinţific Strategiile didactice/Dozare/ Evaluare

activităţii Indicaţii metodice

Captarea În clasă sosesc „Greierele” şi Surpriza:personajele”Greierele” Observarea

„Furnica”,care poartă o şi „Furnica” comportamentului
atenţiei conversaţie despre toamnă
şi hărnicie cu preşcolarii.

Reactualizarea Copiii discută despre Convorbirea Aprecierea

cunoştinţelor necesitatea adunării răspunsurilor
fructelor şi legumelor
,despre pregătirile de iarnă.

Anunţarea Se anunţă tema Expunerea

temei activităţii:”Toamnă şi
hărnicie”.

Dirijarea Copiii se aşează pe un rând Explicaţia

cu faţa spre educatoare.Se
Învăţării/Durata prezintă raportul şi se Şorţuri,mănuşi de plastic Observarea
explică regulile jocurilor comportamentului
a)Organizarea Ecusoane cu cifre,legume şi
colectivului specifice temei anunţate. fructe

b)Pregătirea În coloană câte unul,copiii În coloană câte unul

organismului pornesc spre livadă.Se
pentru efort realizează variante de mers Variante de mers şi alergare Aprecierea
în alternanţă cu alergare realizării
liberă în direcţia indicată de exerciţiilor
educatoare. Lxl

1.Mers liber

15
 L

2.Alergare uşoară,cu
gruparea în zona marcată cu
cifra 1

Educatoarea le explică
preşcolarilor cum vor L
prepara compotul.Se revine
în coloană câte unul

2.Mers pe vârfuri

La fluierul educatoarei
grupurile aleargă la alt
centru de lucru,în sensul
acelor de cerc.Educatoarea
explică modul de preparare
a mustului,Se fluieră pentru L
revenirea în coloană câte
unul şi se continuă
variantele de mers:

3.Mersul piticului

La fluierul educatoarei
grupurile aleargă la altă zonă
de lucru,iar educatoarea le
prezintă lădiţele în care vor
depozita nucile.Se continuă
mersul în coloană câte unul
cu trecere în mers în coloană
câte doi şi gruparea în cerc
în jurul pomilor ,în funcţie
de cifra de pe şorţ.

c)Influenţarea Se execută exerciţiile de

selectivă a mişcare:
aparatului 4 cercuri
locomotor 1.Culesul merelor
2x4 Aprecierea

16
 Pi:stând executării
exerciţiilor
T1:ridicarea braţelor sus,cu Joc de rol
palmele faţă în faţă

T2:ruperea fructului

T3:îndoirea trunchiului în
Explicaţia
faţă şi aşezarea fructului în
găleată

T4:revenire Demonstraţia
Aşezaţi în pereche,în
funcţie de ecusoanele cu
fructe sau legume pe care le
poartă,copiii merg spre
„cămara”numerotată cu
aceeaşi cifră ca cea de pe
şorţ.Prin împărţirea
sarcinilor de lucru se
prepară două borcane de
compot.La finalizarea
melodiei audiate,copiii se
grupează în coloană câte
doi,cu transportarea găleţii 2x4
goale.Copiii se deplasează şi
se opresc în dreptul
butaşilor de viţă de vie,câte
2 la arac.

2.Recoltarea strugurilor

Pi.Depărtat stând

T1:îndoirea şi răsucirea
trunchiului spre strugure cu
ruperea acestuia

T 2:revenire

T3:îndoirea trunchiului şi
răsucirea spre găleată şi
aşezarea strugurelui în
găleată

17
 T4:revenire

Copiii formează perechi şi

transportă găleţile cu
struguri în cămară.Fiecare 2x4
echipă prepară
mustul,rspectând indicaţiile
educatoarei.În pereche câte
2,copiii se deplasează în
zona nucilor şi se grupează
în 4 cercuri,în funcţie de
cifra de pe pomi şi ecuson.

3.Culesul nucilor

Pi:stând

T1:săritură în înălţime pe
ambele picioare,cu apucarea
nucilor

T2:revenire

T3:îndoirea trunchiului în
faţă şi aşezarea fructelor în
găleată

T4:revenire

Copiii se deplasează,în
mers,la cămara potrivită şi
aşează nucile în lădiţă.

d)Realizarea Se formează 4 grupe în

temei dreptul a 4 grămezi de
legume.Se explică şi se 4 şiruri
demonstrează regulile
Observarea
jocului”Culesul castraveţilor
comportamentului
şi prepararea murăturilor de Explicaţia
copiilor
iarnă”.Se organizează un
concurs între grupe. Fiecare
copil din echipă aleargă cu Demonstraţia
găleata la grămada cu
legume,se apleacă şi aşează
în găleată o singură

18
 legumă,se deplasează spre
cămară,spală leguma,o
aşează în borcan,aleargă la Exerciţiul
coleg,îi predă găleata şi
trece la spatele
şirului.Câştigă echipa care
adună prima legumele
respectând regulile jocului.

e)Revenirea În cerc, se execută jocul Joc liniştitor Observarea

organismului liniştitor” Aricel adună comportamentului
după efort provizii”.Copiii plimbă Formaţie de cerc
silueta ariciului din mână în
mână,lipind pe aceasta
ecusoanele cu fructe şi
legume pe care le
poartă.Drept recompensă
pentru ajutor,Aricel le
dăruieşte sâmburi de nucă.

Evaluare În coloană câte unul,copiii se Analiza

deplasează la toate produselor
„cămările”şi observă Chestionar oral
preparatele.Se prezintă
Coloană câte unul
reţetele produselor,se gustă
mustul,se compară munca
echipelor,se desemnează
echipa cea mai harnică.

Educatoarea face aprecieri şi Observarea

acordă recompense.Copiii comportamentului
Încheiere părăsesc sala de grupă Aprecieri,recompense
cântând un cântec de Copiilor
Linie
toamnă.

19
 Proiect didactic

Activitatea:activitate integrată(ADP+ALA+DLC+DOS)

Tema:” Constantin Brâncuşi-un mare sculptor gorjean ”

Subteme:

1.ADP-“Constantin Brâncuşi-viaţa şi opera”

-joc imitativ”De-a sculpturile lui Constantin Brâncuşi”

2. ALA:

a).Artă-“În vizită la operele lui Constantin Brâncuşi din Parcul Central”-benzi desenate

b)Construcţii-“Ansamblul Sculptural de la Tg-Jiu”-machetă

c).Joc de masă-“Ansamblul Sculptural de la Tg-Jiu”-puzzle

3.DLC:”Ansamblul Sculptural de la Tg-Jiu-creaţie artistică de valoare inestimabilă”-joc exerciţiu

4.DOS:”Constantin Brâncuşi este apreciat în oraşul Tg-Jiu?În ce fel?-convorbire

5.ALA:Joc distractiv:Găseşte macheta”

Joc apreciativ”Bomboana buclucaşă”

Durata :pe parcursul unei zile

Tipul de activitate:consolidare

Mijloc de realizare:lectura educatoarei+jocuri liber-alese+convorbire+joc exerciţiu+joc imitativ+joc

distractiv

Obiective cadru:

-Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală,de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor

verbale orale

-Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral

-Dezvoltarea comportamentelor de cooperare,prosociale,proactive(iniţiativă)

-Cunoaşterea unor elemente de istorie,geografie care definesc portetul spiritual al poporului român

-Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică

20
-Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen

Obiective de referinţă:

-Să participe la activităţile de grup,inclusiv la activităţile de joc,atât în calitate de vorbitor,cât şi în calitate

de auditor

-Să audieze cu atenţie un text,să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles

-Să fie capabil să creeze el însuşi(cu ajutor)structuri verbale,rime,utilizând elementele expresive

-Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte

-Să negocieze şi să participe la decizii comune

-Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi
cunoscute

-Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive,să manifeste
prietenie,toleranţă,armonie,concomitent cu învăţarea autocontrolului

-Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării şi zonei în care locuieşte(obiective socio-
culturale)

-Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice

-Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic,utilizând materiale şi tehnici diverse

-Să interpreteze liber,creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice

Obiective operaţionale(Exemple de comportamente):

1)cognitiv-informaţionale:

-să recunoască sculpturile lui Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu

-să alcătuiască propoziţii referitoare la creaţiile brâncuşiene

-să formuleze întrebări şi să găsească răspunsuri

-să compună versuri utilizând metoda”Cvintetul”

2)psiho-motorii:

-să mânuiască materialele puse la dispoziţie

-să construiască /să deseneze din materiale reciclabile Ansamblul Sculptural de la Tg-Jiu

3)afective:

21
-să aprecieze frumosul din opera brâncuşiană

-să se implice afectiv în activitate

-să coopereze pentru realizarea sarcinilor de grup

Strategia didactică

1.Metode şi procedee:surpriza,tehnica vizualizării,conversaţia,problematizarea,pălăriuţele

gânditoare,ciorchinele,explozia stelară ,cvintetul,schimbă perechea,pătratele divizate

2.Material didactic folosit:leptop,videoproiector,aparat foto,materiale reciclabile,pălării de carton,fişe

de lucru,flipchart,materiale reciclabile:pahare şi sticle de plastic,cutii de chibrituri,dopuri de plută şi de
plastic,pungi de plastic,aracet,foarfece,scotch,creioane,culori,jetoane cu imagini,cu litere,cu cifre,steluţe
colorate,buline,etc.

3.Forma de organizare:frontală,pe grupuri,în perechi,individual

Bibliografie:Curriculum pentru învăţământul preşcolar,Metode interactive de grup

Scenariul didactic:

Activitatea începe prin prezentarea „Cutiei cu surprize” din care copiii extrag un jeton.După intuirea
imaginilor se realizează un ciorchine”Constantin Brâncuşi şi creaţiile sale”,copiii aşezând pe panou
jetoane reprezentative şi motivând alegerea.O altă surpriză vine de pe videoproiector,copiii lecturând
materialul”Constantin Brâncuşi-viaţa şi opera”.Când materialul prezintă Ansamblul Sculptural de la Tg-
Jiu,videoproiectorul se opreşte,iar copiii sunt rugaţi să ia din „Cutia cu surprize”alt jeton.De data aceasta
conţine litere,iar copiii se împart în grupuri după litera aleasă şi merg la măsuţa pe care apare o literă
identică.Cei care nu au o literă identică se aşează pe scăunele în două cercuri:literele mari pe exterior şi
literele mici pe interior.

Sunt deschise următoarele centre:

1.Artă,la care copiii au ca materiale:culori,creioane,foaie de flipchart şi au sarcina de a realiza benzi

desenate cu tema”În vizită la operele lui Constantin Brâncuşi din Parcul Central”

2.Construcţii,la care copiii au ca materiale:pahare şi sticle de plastic,cutii de chibrituri,dopuri de

plută,paie şi pungi de plastic şi au sarcina de a construi în echipă macheta”Ansamblul Sculptural de la
Tg-Jiu”,fiecare copil alegând un singur tip de material cu care construieşte 3 elemente ale machetei timp
de 5 minute,iar apoi plasează construcţia coechipierului,care observă construcţiile şi completează
macheta cu alte 3 elemente.Macheta este gata când toţi copiii din grup au construit câte 3 elemente.

3.Joc de masă,la care copiii au ca materiale cinci plicuri în care se află piese de puzzle care întregesc cinci
imagini diferite reprezentând ”Ansamblul Sculptural de la

Tg-Jiu”,copiii având sarcina să construiască 5 imagini-pătrat, cu sprijinul coechipierilor.Un copil din grup
este observator.

22
 Copiii care nu sunt la centre se aşează pe scăunele ,în 2 cercuri,făcând pereche cu litera mică-mare
corespondentă.Sub îndrumarea educatoarei,aceştia desfăşoară jocul exerciţiu ” Ansamblul sculptural
de la Tg-Jiu-creaţie artistică de valoare inestimabilă”,care are ca regulă alcătuirea de propoziţii în care
să aprecieze sau să critice sculpturile brâncuşiene din Tg-Jiu.Perechea din interior are sarcina de a lipi
câte o bulină sub imaginea dată,roşu pentru dezaprobare şi verde pentru apreciere.La semnalul
educatoarei copiii din cercul exterior se mută pe scaunul din dreapta.Jocul continuă până la revenirea la
perechea iniţială.

Copiii de la centre şi cei de la jocul didactic merg să observe şi să aprecieze munca la centre,după care
toţi copiii se aşază în cele două cercuri,în pereche,organizând a doua variantă a jocului didactic,la care
perechile au sarcina de a găsi câte un atribut pentru sculptura din imagine,care se notează de
educatoare pe fişa de lucru.Se organizează jocul imitativ”De-a sculpturile lui Constantin Brâncuşi” în care
copiii din cercul interior imită o sculptură de pe fişă,iar cei din cercul exterior imită turiştii
observatori.Jocul se repetă prin schimbarea rolurilor.

Copiii aleg din „Cutia cu surprize” jetoane cu cifre de la 1-6 şi se grupează după cifra primită.În fiecare
grup se împart pălării de aceeaşi culoare,având 6 culori de grup:alb,roşu,verde,negru,galben,albastru.Se
urmăreşte finalul materialului de pe videoproiector,iar apoi se lansează întrebarea” Constantin Brâncuşi
este apreciat în oraşul Tg-Jiu?În ce fel? şi se propune găsirea unor soluţii de promovare a operei
brâncuşiene.Copiii din grupul pălăriuţelor albe prezintă informaţiile despre tema dată,copiii din grupul
pălăriuţelor roşii spun ceea ce simt despre realitatea actuală referitoare la temă,copiii din grupa
pălăriuţelor verzi oferă soluţii pentru rezolvarea pozitivă a aspectului negativ din întrebare,pălăriuţele
negre privesc cu scepticism soluţiile şi vin cu piedici în realizarea soluţiilor,pălăriuţele galbene descoperă
beneficiile soluţiilor date,iar pălăriile albastre clarifică şi aleg soluţiile corecte.

Copiii desfăşoară jocul distractiv”Găseşte macheta” pentru descoperirea în sala de grupă a locului în
care se ascunde piesa”Ansamblul Sculptural de la Tg-Jiu”.

Copiii aleg din Cutia cu surprize o steluţă,iar în funcţie de culoarea acesteia formează cinci
grupuri.Fiecare grup primeşte de la educatoare o stea pe care este scris începutul unei întrebări şi
ascultă regulile jocului „Steluţele creatoare”.Se aşează pe panou o stea mare pe care este chipul lui
Constantin Brâncuşi”,grupurile primind sarcina să formuleze câte o întrebare referitoare la sculptor şi
operele sale, care începe cu:Ce?,Cine?,Unde?,Când? şi De ce? Grupurile vecine răspund la întrebări,dar
formulează şi ei o întrebare.Educatoarea scrie întrebările pe flipchart.În varianta a doua a jocului fiecare
grup este rugat să conceapă 5 versuri despre o sculptură brâncuşiană,care să respecte regulile
cvintetului:

versul 1-titlul sculpturii

versul2-să conţină 2 adjective-caracteristici ale sculpturii

versul3-să conţină 3 verbe la gerunziu(-ind,-ând)-exprimă acţiuni legate de titlu

versul 4-să conţină 4 cuvinte ce exprimă starea lui faţă de sculptură

23
versul 5-un cuvânt care arată însuşirea esenţială a sculpturii

Educatoarea scrie versurile pe panou.

Copiii realizează jocul”Bomboana buclucaşă”,fiecare luând din „Cutia cu surprize”câte bomboane

doresc,iar apoi menţionează despre el câte o apreciere pentru fiecare bomboană,cu referire la
comportamentul în activitatea la care a participat.Educatoarea confirmă sau infirmă aprecierile,iar pe cei
timizi îi ajută să găsească aprecierile meritate.

Desfăşurarea activităţii

Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategiile didactice Evaluarea-instrumente

didactic
Captarea atenţiei Descoperirea surprizei
Reactualizarea Prezentarea unor informaţii
cunoştinţelor despre Constantin Brâncuşi şi
opera sa
Anunţarea temei Prezentarea titlului activităţii
Dirijarea Lecturarea materialului la
învăţării calculator
Formarea grupurilor după
alegerea unor jetoane cu litere
Lucru la centre de interes
Intuirea materialelor pe centre
Lucru pe grupe :
-desenarea unor imagini cu
şi indicatori
Surpriza:Se aduce”Cutia cu -observarea
surprize”din care fiecare copil scoate comportamentului
un jeton .
Conversaţia:Copiii sunt întrebaţi -aprecierea
dacă recunosc sculpturile din imagini răspunsurilor
şi unde le-au văzut.
Ciorchinele:Se realizează -observarea
ciorchinele” Constantin Brâncuşi şi comportamentului
creaţiile sale”,copiii care au ales o copiilor
imagine reprezentativă despre Brâncuşi
o aduc la flipchart.
Expunerea:Se anunţă tema: Observarea
„Constantin Brâncuşi-un mare comportamentului
sculptor gorjean”
Vizualizarea pe calculator:O altă
surpriză vine de la videoproiector, Observarea
copiii lecturând materialul” comportamentului
Constantin Brâncuşi-viaţa şi
opera”.După prezentarea
Ansamblului Sculptural de la Tg-Jiu se
opreşte vizionarea,iar preşcolarii sunt
rugaţi să aleagă de pe masă un jeton cu
o literă.
Explicaţia:În funcţie de litera
respectivă se aşează la mese,la litera
corespunzătoare sectorului .Se
formează 4 grupe a câte 6 copii.Trei
grupe se deplasează la
centrele”Artă”,”Construcţii” şi
„Manipulative”,iar al patrulea grup se
aşează în cerc pentru realizarea jocului
exerciţiu „Ansamblul Sculptural de
la Tg-Jiu-creaţie artistică de valoare
inestimabilă”. Aprecierea
Conversaţia: Se intuiesc materialele răspunsurilor
de la fiecare centru şi se trasează

24
 sculpturile lui Constantin
Brâncuşi
-construirea unei machete cu
materiale reciclabile
-realizarea a 5 puzzle
-explicarea regulilor jocului
exerciţiu
-demonstrarea jocului
-desfăşurarea jocului
-întocmirea unui tabel al
aprecierilor
-analiza lucrărilor de la centre
Tranziţie:joc imitativ
-explicarea regulilor jocului
imitativ
-desfăşurarea jocului imitativ
-formarea grupurilor prin
alegerea jetoanelor cu cifre
-împărţirea pălăriilor colorate
-desfăşurarea dezbaterii
pălăriuţelor gânditoare
-sinteza dezbaterii
-tranziţie.Joc distractiv
25
sarcina de lucru pe grupe.
Benzi desenate:La centrul Artă se Evaluarea lucrărilor
realizează benzi desenate cu tema”În
vizită la operele lui Constantin
Brâncuşi din Parcul Central din
Tg-Jiu”
Tehnica 6/3/5:La Construcţii se
realizează o machetă cu
tema”Ansamblul Sculptural de la
Tg-Jiu” cu materiale reciclabile:pahare
şi sticle de plastic,cutii de
chibrituri,paie şi pungi de
plastic,dopuri de plută
Pătrate divizate: La centrul
Manipulative se îmbină 5 puzzle
Schimbă perechea:Copiii reuniţi la
Domeniul Limbă şi comunicare sunt
împărţiţi în două cercuri egale.Cei din
cercul interior primesc imagini cu Observarea
sculpturile de la Tg-Jiu,iar pe baza comportamentului
acestora ambii parteneri emit păreri de
apreciere sau dazaprobare a operei
brâncuşiene,motivând alegerea.La
semnalul educatoarei, copiii din cercul Aprecierea
exterior se deplasează pe scaunul din răspunsurilor
dreapta,în sensul acelor de ceasornic şi
discută cu noul partener.Copiii din
cercul interior aplică într-un tabel
buline de culori diferite:roşu pentru
dezaprobarea sculpturii şi verde pentru
aprecierea acesteia.
Analiza lucrărilor:La finalizarea
activităţilor de la centre se evaluează
creaţiile de toţi preşcolarii,iar copiii
din centrele tematice completează
cercurile,integrându-se în joc.
Se aplică o nouă variantă de joc,în care
copiii găsesc câte un atribut de
apreciere a sculpturii vizualizate,care Relaţionarea în joc
vor fi scrise de educatoare în tabelul
imaginii.
Joc de simulare:Toţi copiii participă
la jocul imitativ„De-a sculpturile lui
Constantin Brâncuşi”, cei din cercul
interior stau în poziţie
nemişcată,imitând Ansamblul
sculptural de la Tg-Jiu,iar cei din
cercul exterior sunt turişti.Rolurile se Relaţionarea în
schimbă la semnalul educatoarei. grup,cooperarea
Lucru în grup: Copiii formează 6
grupuri,după alegerea unor jetoane cu
cifre de la 1-6,primind pălării de
culoare:albă,roşie,verde,neagră,galben
ă şi albastră.Se continuă vizionarea
materialului la videoproiector,iar la Aprecierea
final se lansează răspunsurilor

Evaluare
-împărţirea steluţelor pentru
metoda Explozia stelară
-explicarea sarcinilor de lucru
-desfăşurarea jocului
-explicarea sarcinilor pentru
metoda „Cvintetul”
-desfăşurarea jocului
-sinteza
Încheierea
activităţii -realizarea autoevaluării şi
evaluării de către educatoare
Proiect didactic
26
întrebarea”Constantin Brâncuşi este
apreciat în oraşul Tg-Jiu?În ce fel?” Respectarea regulilor
Pălăriuţele gânditoare:În funcţie de
pălăria purtată şi rolul acesteia,copiii
răspund la întrebare,cu argumente şi
contraargumente.
Răspunsurile şi soluţiile sunt scrise de
educatoare pe flipchart.
Joc:Se desfăşoară jocul
distractiv”Găseşte macheta”.
Explozia stelară:Copiii aleg din
Cutia cu surprize câte o steluţă ,şi în Observarea
funcţie de culoarea acesteia se împart comportamentului
în cinci grupe. Se prezintă regulile
jocului”Steluţele creatoare”.Fiecare
grup primeşte o steluţă pe care este
scris începutul unei întrebări ,pe care Aprecierea întrebărilor
membrii grupului trebuie să o şi răspunsurilor
continue.Se aşează pe flipchart steluţa
cu chipul lui Constantin Brâncuşi”,iar
copiii trebuie să adreseze întrebări care
încep cu:”Ce?,Cine?,Unde?Când? şi
De ce?.Un grup adresează câte o
întrebare celorlalte grupuri,în funcţie
de steluţa primită,iar aceştia
răspund.Întrebările sunt scrise de Aprecierea versurilor
educatoare pe flipchart. create
Cvintetul:În final,fiecare grup creează
câte 5 versuri despre o creaţie
brâncuşiană,respectând regula:primul
vers este numele sculpturii,al doilea
vers este format din 2 cuvinte care
definesc caracteristicile subiectului(2
adjective),al treilea vers este format
din 3 cuvinte care exprimă
acţiuni(verbe terminate în ând sau
ind),al patrulea vers este format din 4
cuvinte care exprimă starea copilului
faţă de subiect,iar al cincilea vers este
format dintr-un cuvânt care arată
însuşirea esenţială a
subiectului.Educatoarea îi ajută pe
copii,urmăreşte să se respecte
regulile,iar la final, scrie pe flipchart
versurile fiecărei grupe.
Joc:Se organizează jocul”Bomboana
buclucaşă”,în care fiecare copil ia din Aprecierea justei
„Cutia cu surprize” câte bomboane autoevaluări
doreşte,iar apoi menţionează despre el
tot atâtea aprecieri/ beneficii privind Observarea
comportamentul său la activitatea la comportamentului
care a participat. Şi educatoarea
apreciază comportamentul tuturor
copiilor.
Categoria activităţii:activitate integrată(DPM+DLC)

Tema:Călătorie în ţara literelor

Subteme:1.Exersarea deprinderilor motrice de bază(mers şi alergare),dezvoltarea calităţilor

motrice(viteza de reacţie la stimuli auditivi şi vizuali,viteza de deplasare pe direcţie rectilinie)

2.Joc didactic :Alfabetul

Mijloc de realizare:joc de mişcare+joc didactic

Obiective cadru:

DPM:Formarea şi exersarea deprinderilor motrice de bază

DLC:Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii,gânduri,semnificaţii mijlocite de limbajul

scris

Obiective de referinţă:

-să fie capabil să execute mişcări motrice de bază:mers,alergare

-să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare,spirit de echipă,de competiţie,fairplay

-să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare

-să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris

-să înţeleagă semnificaţia cuvintelor,literelor

Obiective operaţionale:

-să recunoască literele prezentate

-să aşeze cuvintele care încep cu anumite sunete la litera corespondentă

-să scrie cuvinte formate din două sau trei silabe

-să execute diferite variante de mers şi alergare,grupări şi regrupări de formaţii

-să execute jocurile de mişcare prezentate

-să manifeste spirit de echipă,cooperare

-să participe activ la jocurile derulate

Strategia didactică

27
a)Metode şi procedee:

Lotus,Caruselul,Masa rotundă,Explicaţia,Demonstraţia,Conversaţia

b)Mijloace de învăţământ:litere de plastic,tablă magnetică,ecusoane cu litere,imagini,file de flipchart

c)Forma de organizare:frontal,pe grupuri,individual

Evaluare:continuă

Scenariul activităţii:

Copiii aleg dintr-o carte litere şi formează cuvinte care înceo cu sunetul indicat de literă.Pe flipchart se
scrie tema activităţii:”Călătorie în ţara literelor”.Copiii vor pleca într-o călătorie imaginară luând ca
bagaj o gentuţă cu imagini.Pentru că vor vizita oraşe diferite din ţara literelor ei primesc nişte ecusoane-
indicii cu litere , formând 4 grupuri.Grupurile formează un şir ,în ordinea alfabetică a literelor de pe
ecuson şi merg în acelaşi cerc executînd diverse mişcări ale braţelor.La fluierul educatoarei ei aleargă
la colţul care are afişată litera identică celei de pe ecuson,Aici scot din gentuţă imagini care reprezintă
cuvinte ce încep cu sunetul reprezentat de litera de pe panou şi le lipesc în dreptunghiul de culoarea
fişei cu imagine.La semnalul educatoarei se întorc în cerc,în poziţia iniţială.Se continuă mersul,iar la
semnal, grupurile aleargă către colţul alăturat celui iniţial,în sensul acelor de ceas.Vor lipi imagini care
reprezintă cuvinte ce încep cu sunetul a cărei reprezentare este pe panou.Imaginile se lipesc în cercul
care are aceeaşi culoare cu fişa pe care se află imaginea.Se continuă jocul până ce se ajunge la faza
iniţială.Grupurile formează coloana de gimnastică după litere,fiecare grup formând un şir şi execută
câteva exerciţii de mişcare,imitând literele mari de tipar:T,P,L şi A.Se formează apoi perechi între
literele A şi L,precum şi P şi T,care formează două echipe.Fiecare echipă primeşte aceleaşi
litere.Educatoarea rosteşte un cuvânt,iar membrii fiecărei echipe trebuie să se aşeze în ordinea literelor
care compun cuvântul.Se folosesc doar literele mari de tipar.Câştigă echipa care se grupează prima.Toţi
copiii se regrupează în cerc şi joacă jocul liniştitor”Telefonul fără fir”,în care primul rosteşte un cuvânt
în şoaptă,acesta se transmite din copil în copil,iar ultimul îl rosteşte cu voce tare.Grupurile de litere se
întorc din călătorie şi se aşează la mese.Educatoarea lansează sarcina de a scrie pe tabla magnetică
cuvinte formate din două silabe,folosind literele de plastic.Tabla trece de la un copil la altul,fiecare
compunând un cuvânt cu literele disponibile.Liderul grupului citeşte cuvintele formate.Educatoarea
verifică realizarea corectă a sarcinii. În încheiere,se fac aprecieri şi recomandări.

Desfăşurarea activităţii

28
Evenimentele Conţinutul ştiinţific Strategiile didactice Evaluare

activităţii

Captarea Educatoarea împarte în grupă 8 Surpriza:Copiii scot dintr-o Observarea

litere.Ceilalţi copii se grupează carte litere. comportamentului
atenţiei lângă aceştia formând 8 grupuri.

Reactualizarea Se scrie pe flipchart cuvântul Tehnica Lotus

cunoştinţelor litere.Se aşează în jurul lui 8
Verificarea
litere.Fiecare grup are sarcina de a
forma câte un cuvânt care începe produselor
cu sunetul indicat de literele de pe
panou.Cuvintele se scriu de
educatoare pe panou.

Anunţarea Se citeşte pe flipchart titlul Expunerea:Educatoarea

temei activităţii:”Călătorie în ţara prezintă titlul activităţii.
literelor”.

Dirijarea Se explică regulile jocurilor. Explicaţia

Învăţării Observarea
comportamentului
a)Organizarea Copiii sunt aşează în coloană de Ecusoane cu litere
colectivului gimnastică şi ascultă sarcinile
4 grupe
jocurilor.Se împart ecusoane cu
litere şi se formează grupe după
litere.

b)Pregătirea Se formeză un cerc şi se realizează Formaţie de cerc

organismului variante de mers:
Variante de mers şi alergare Aprecierea
pentru efort
1.mers simplu cu braţele ridicate realizării
sus Caruselul exerciţiilor

La fluierul educatoarei copiii

aleargă la colţurile indicate şi
Analiza produselor
lipesc imagini care reliefează
cuvinte care încep cu sunetul
indicat de litera de pe foaia de
flipchart.La al doilea fluier al
educatoarei se întorc în formaţia
de cerc.Se realizează o nouă

29
 variantă de mers:

2.mers în cadenţă

La fluierul educatoarei grupurile

aleargă la cel de-al doilea panou,în
sensul acelor de cerc(sau ordine
alfabetică) şi aşază pe panou
imagini care încep cu sunetul a
indicat de litera de pe panou.Se
fluieră pentru revenirea în cerc şi
se continuă variantele de mers:

3.mers pe vârfuri

La fluierul educatoarei grupurile

aleargă la panoul următor şi lipesc
imaginile cu cuvinte care încep cu
sunetul indicat de litera de pe
panou.Se continuă mersul:

4.mers şerpuit

La fluierul educatoarei grupurile

aleargă la următorul panou şi
aplică imaginile cu cuvinte care
încep cu sunetul indicat de litera
de pe panou.Se analizează
panourile şi câştigă grupul care nu
mai are nici un jeton.

c)Influenţarea Se formează coloana de Coloana de gimnastică

selectivă a gimnastică,şirurile fiind formate
aparatului de persoanele care au aceeaşi
locomotor literă pe ecuson. Se excută Joc de rol Aprecierea
exerciţiile de mişcare: executării
1.Litera T exerciţiilor

Pi:stând

T1-2:ducerea braţelor lateral

30
 T3-4:revenire

2.Litera P

Pi.stând

T1-2:aplecarea corpului în faţă cu

palmele pe genunchi

T 3-4:revenire

3.Litera L

Pi:stând

T1-2:ridicarea piciorului stâng în

faţă

T3-4:revenire

T1-2:ridicarea piciorului drept în

faţă

T3-4:revenire

4.Litera A

Pi:stând

T1-2:săritură cu depărtarea
picioarelor şi ducerea braţelor la
piept

T3-4:revenire

d)Realizarea 2 grupe
temei
Se formează două grupe care se Analiza produsului
aşază în linie,faţă în faţă.Fiecare
litere
copil primeşte câte o
literă.Educatoarea explică regulile
jocului:Educatoarea va rosti un
cuvânt,iar la fluierul ei fiecare
grupă va alerga lângă
ea,aşezându-se cu literele în aşa
fel încât să compună cuvântul
auzit.Câştigă grupa care a format

31
 prima cuvântul corect.Jocul se
repetă de 3 ori.

e)Revenirea În cerc se joacă jocul Joc liniştitor Observarea

organismului liniştitor”Telefonul fără fir”.Un comportamentului
după efort copil spune altui copil un cuvânt la
ureche,acesta îl transmite mai
departe,iar ultimul îl rosteşte cu
voce tare.

Evaluare Copiii se aşează la mese ,pe Analiza produsului

grupuri şi primesc sarcina de a
scrie pe tăbliţă cuvinte compuse Metoda „Masa rotundă”
din două silabe.Liderul grupului
citeşte cuvintele scrise.

Observarea
comportamentului
Încheiere Se fac aprecieri şi recomandări,se Conversaţia
împart recompense.

BIBLIOGRAFIE

32
1. Ministerul Educației,Ceretării și Tineretului, Curriculum pentru
învățământ preșcolar,www.edu.ro ,2008
2. Ministerul Educației,Cercetării și Tineretului, Ghid de bune practici
pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ,www.edu.ro,2008
3. Ministerul Educației,Cercetării și Tineretului, Scrisoare metodică pentru
învățământul preșcolar 2010-2011, www.edu.ro,2010
4. Ministerul Educației,Cercetării și Tineretului, Scrisoare metodică pentru
învățământul preșcolar 2012-2013, www.edu.ro,2012
5. Botiş, A., L. Mihalca Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Prezentare
şi explicitări, București: Editura DPH ,2009
6. Maria Baranov, Valentina Botnaru, Maria Vrânceanu. „Ghidul cadrelor
didactice pentru educaţie timpurie şi preşcolară”. Ministerul Educaţiei şi
Tineretului,2010
7. Ionescu, Mihaela (coord.), Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Bucureşti: Ed. Vanemonde,2010

33