ЖУРНАЛ ЭТНОЛОГИИ И КУЛЬТУРОЛОГИИ
Irina CAUNENCO
RELAŢIILE INTERETNICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: ASPECTUL CULTURAL-VALORIC
Studiul proceselor relațiilor interetnice, în peri-
oada de tranziție a societății, reprezintă una dintre
prioritățile de bază ce asigură înțelegerea vectorului
dezvoltării sociale și în același timp perceperea stă-
rii psihologice trăite de grupele etnice. Valorificarea
grupelor etnice reprezintă o importantă resursă soci-
ală și interculturală a Republicii Moldova.
Scopul investigației noastre a fost cercetarea
relațiilor interetnice la etapa de tranziție a societății.
Procesul analizei empirice a materialului ce a vizat
relațiile interetnice a presupus analiza comparativă a
rezultatelor obținute. Grupul țintă a fost reprezentat
de tinerii diverselor etnii studiați în anii 2006, 2013,
constituind o sursă considerabilă în determinarea
orientării și dinamicii relațiilor interetnice la etapa
actuală. Articolul dat conține latura aspectului cultu-
ral-valoric a relațiilor interetnice.
Eșantionul de cercetare a fost reprezentat de
200 de respondenți (câte 40 subiecți din fiecare gru-
pă etnică). Vârsta și statutul: studenți, 18, 19–25 ani.
Regiunile: Chișinău, Comrat (Găgăuz Yri), Taraclia.
Grupurile etnice: etnia titulară (moldovenii), rușii,
găgăuzii, ucrainenii, bulgarii. Perioada cercetării:
2006, 2013.
Pe parcursul studiului a fost utilizată metoda
„Diferențierile cultural-valorice”, autor G. U Soldato-
va (Soldatova, 1998). Tehnica aplicată are ca scop de
bază cercetarea orientativ-valorică a grupelor etnice
în limitele universaliilor psihologice „individualism-
colectivism”.
În studiul nostru ne-am bazat pe ipoteza că
universaliile psihologice reprezintă o formă de cris-
talizare a tradiției cultural-psihologice a societății
exprimate prin orientări valorice (Soldatova, 1996,
324). În procesul elaborării metodicii, G. U. Soldato-
va evidențiază patru universalii psihologice esențiale:
„individualism-colectivism”, „autoritarismul”, „con-
trol social puternic-control social slab”, „deschidere
față de schimbări-opunere față de schimbări”, „ori-
entare spre colaborare refuzul de a colabora”. Cultu-
ra grupurilor etnice din regiunea noastră posedă un
caracter colectivist. Din acest motiv ne-am propus
să studiem diferențele dintre culturile colectiviste și
particularitățile acestora. În cursul studiului tendința
noastră a fost să răspundem și la întrebarea: „Cum
reacționează membrii grupurilor la nedeterminarea,
incertitudinea de lungă durată?”. Rezultatele cercetă-
rilor empirice a valorilor culturale obținute în urma
cercetării tinerilor din diverse grupuri etnice.
Том XVIII 97
Moldovenii
În urma comparării rezultatelor obținute la am-
bele eșantioane (2006, 2013), tinerii moldoveni, în
conjunctura orientării valorice, după factorul uni-
versaliului psihologic „individualism-colectivism”,
au obținut următoarele rezultate:
 Tinerii sunt orientați cu fermitate spre grupa
lor etnică. Calitățile steriotipice care posedă un nivel
înalt și stabil sunt: ajutorul reciproc, fidelitatea, de-
votamentul față de tradiții. Cu toate acestea, calitatea
„devotamentul față de tradiții” a suferit unele modifi-
cări coborând de la 90% (2006) până la 62,5% (2013).
 Subordonarea și independența la ambele gru-
pe de respondenți ocupă aceeași poziție. Nu sunt re-
marcate schimbări esențiale în sfera orientărilor va-
lorice raportate propriei grupe.
Se poate afirma că tinerii moldoveni dețin o ori-
entare stabilă către propria grupă etnică, particulari-
tate prezentă culturilor colectiviste.
În lucrările sale, psihologul social T. G. Stefanen-
co, precizează că valorile de bază ale culturilor co-
lectiviste sunt reflectate prin: respectarea tradițiilor,
subordonare, manifestarea simțului datoriei. Aceste
aspecte contribuie la păstrarea identității de grupă, a
independenței și a relațiilor armonioase dintre mem-
brii ei (Stefanenco 2014, 190).
Indiferent de faptul că sfera „deschiderea (flexi-
bilitatea) față de schimbări” ocupă o poziție domi-
nantă, ea a suferit unele modificări coborând de la
59% în 2006 la 40% în 2013, însă, consemnăm faptul
că a crescut indicele ce reprezintă „rezistența față de
schimbări” (41% în 2013, 31% în 2006). Dacă tine-
rii cercetați în 2006 au tendința bine determinată
spre limita „orientării spre schimbare”, atunci cei din
2013 au o „orientare spre schimbări ” multivectoria-
lă. Raportați la sfera schimbărilor, tinerii moldoveni
se poziționează la un nivel mediu, motiv pentru care
este necesară o atenție deosebită.
În procesul de percepere a propriului grup ca-
racteristicile stereotipe sunt: riscul, tendința spre
viitor și prudența. Rezultatele obținute în urma cer-
cetării tinerilor din 2013, la sfera schimbărilor , ra-
portată la propriul grup, reflectă un caracter difuz,
nedeterminat.
– În sfera relațiilor interpersonale au fost con-
statate modificări. Tinerii percep propria grupă ca
fiind mult mai sensibilă (mai inimoasă). Indicii care
măsoară concurența sunt în creștere, dar s-a observat
micșorarea indicelui care denotă cedarea.
98 REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XVIII
– În sfera relațiilor cu autoritățile s-a majorat
tendința spre extremitatea controlului social scăzut
în comparație cu diapazonul dat al respondenților
din 2006. Altfel spus, avem o creștere a orientării va-
lorice cum ar fi independența.
Este remarcată o poziție stabilă a calităților: res-
pectarea legislației, neîncrederea și nivelul scăzut
al stimei față de autorități, anarhia. Caracteristicele
orientării valorice a tinerilor moldoveni evidențiate
în urma investigațiilor necesită o atenție sporită în
procesul elaborării programelor social-economice.
Potențialul etnocultural reprezintă o tendință a tine-
rilor spre independență, o axare determinată pe res-
pectarea de legi.
Rușii
În perceperea propriului grup, în structura
orientărilor de bază, la tinerii ruși cercetați în 2013
prevalează tendința spre „controlul social slab”, în
comparație cu rezultatele obținute în 2006 care re-
marcă un „control social puternic”. Altfel spus,
tendința orientărilor valorice la tinerii ruși este ra-
portată la un control social spre o independenţa ma-
joră. Acest moment se reflectă prin indicatorii mari
obținuți la calitățile: independența (samovolnicia)
(55%), scăderea stimei față de autorități (52%, 40%).
Tinerii ruși respectă legislația (deși urmărim un
mic regres la acest indiciu) dar, ca și în cazul grupei
etniei titulare, nu au încredere în autorități.
În sfera schimbărilor tinerii investigați deno-
tă flexibilitate și deschidere spre schimbare. Orien-
tarea dată are un caracter stabil fiind reflectată de
importanța trăsăturilor atribuite propriului grup la
calitățile: deschidere (flexibilitate) (82%, 75%), risc
(75%, 65%), tendința spre viitor (62,5%, 60%). Sur-
prinzător este faptul că la caracteristica „tendința
spre trecut” au obținut nivelul minim pe toate scalele.
La sfera relațiilor interpersonale tinerii ruși
demonstrează „orientare spre colaborare” deși pu-
tem observa un regres a orientării date (59%, 46%).
Caracter stereotip îl au calitățile: sensibilitate (85%,
75%), concurența (62,5%, 60%). Caracteristicile care
au fost negate în perceperea propriului grup sunt:
cedarea(renunțarea) și rigiditatea.
Astfel, tinerii ruși sunt deschiși spre schimba-
re, sunt direcționați spre colaborare, orientați spre
un control social scăzut ce reprezintă independența
acțiunilor sale, spre propria grupă etnică. Putem re-
marca, în linii generale, că valorile tinerilor ruși sunt
stabile, posedând unele variații. În acest context sunt
actuale afirmațiile lui Stefanenco prin care vorbește
despre faptul că tipologizarea culturilor reprezintă
simplificarea excesivă. Colectivismul și individualis-
mul pot exista, manifesta în dependență de situație,
de scopurile condiționării reciproce etc. (Stefanenco
2014, 193).
Dacă după criteriul autodeterminării, cu certitu-
dine pot fi clasificați la polul colectivismului, atunci,
după criteriul ce reprezintă orientarea spre autorități,
atitudinea față de schimbări, ei tind spre extremitatea
ce indică individualismul. În comparație cu alte gru-
puri etnice, tinerii ruși se deosebesc prin rezultatele
crescute la indicatorul „inconstanță”(cel mai ridicat
nivel la sfera „orientarea spre colaborare” – 20%).
Admitem în mod prealabil că această grupă etnică
trece prin procesele latente de transformare a valori-
lor culturale ce vor determina situația social-politică
din regiune.
Ucrainenii
Imaginea de noi, la tinerii ucraineni însumă ur-
mătoarele calități stereotipe: ajutorul reciproc (90%,
64%), fidelitatea (92%, 82,5%) (scala „orientarea față
de grup – orientarea față de sine”). La respondenții
din 2006, scala „orientarea spre grup” a obținut co-
tele cele mai înalte. În același timp, grupa celor care
„oscilează” este suficient de importantă (21%, 25%),
reprezentând indiciul cel mai înalt, la această sferă, în
comparație cu celelalte grupe etnice.
Perceperea grupului propriu în structura
relațiilor cu autoritățile la tinerii ucraineni cercetați
în 2006, prevalează orientarea spre „controlul so-
cial puternic”, iar la respondenții din 2013 ambele
tendințe, practic sunt identice. Orientarea valorică la
sferele „respectarea legislației” (75%, 52%), disciplina
(60%, 42%) au căpătat un nivel mai scăzut. Așadar,
tinerii ucraineni respectă legislația după felul cum
sunt disciplinați, sunt dependenți și nu au încredere
în autorități. Presupunem că asupra orientării valo-
rice a tinerilor ucraineni în sfera relațiilor cu auto-
rităţile, un rol deosebit aparține situației sociale, un
vector etnocultural al comunității.
Rezultatele obținute în sfera schimbărilor poartă
un caracter stabil la tinerii ucraineni. Acest moment
este reflectat la caracteristicile, deschidere (flexibi-
litate) (70%, 65%), tendință spre viitor (65%, 61%).
Prudența și riscul ocupă aceeași poziție la ambele
grupe. Tinerii ucraineni tind spre viitor, sunt deschiși
spre schimbare, acceptă cu prudență riscul.
În sfera relațiilor interpersonale tinerii ucrai-
neni demonstrează „predispoziție spre colaborare”.
Calitățile stereotipe sunt: sensibilitatea (90%, 72,5%),
spiritul pașnic (57,5%, 52,5%). În scădere este indi-
ciul „orientarea spre concurență”(55%, 42,5%).
Găgăuzii
Imaginea de noi, la tinerii găgăuzi este caracte-
rizată de următoarele calități: ajutor reciproc (90%),
fidelitate (92,5%, 90%) (după scala „orientarea spre
grupă-orientarea spre sine”). Din toate grupele inves-
tigate, tinerii găgăuzi indică cea mai stabilă orientare
spre propria grupă.
ЖУРНАЛ ЭТНОЛОГИИ И КУЛЬТУРОЛОГИИ
Calitatea „independență” capătă o importanță
mai mare crescând considerabil.
La ambele eșantioane, sfera perceperii propriu-
lui grup, în structura relațiilor cu autoritățile, este do-
minată de orientarea spre „controlul social puternic”.
Această tendință reflectă un caracter stabil. Calitatea
stereotipă cu un nivel înalt reprezintă „respectarea
legislației” (75%).
Tinerii găgăuzi respectă legea, nu au încredere în
autorități. Nivelul disciplinei este în scădere în același
timp independența, (samovolnicia) este în creștere.
În sfera schimbărilor, găgăuzii sunt deschiși (flexibili)
spre modificări. Acest aspect este reflectat în valorile
obținute la calitățile: deschidere (flexibilitate) (70%,
77,5%), tendința spre viitor (65%, 62,5%). Găgăuzii
tind spre viitor, sunt deschiși spre schimbări , ca și
ucrainenii, sunt gata de a risca cu prudență.
În sfera relațiilor interpersonale, tinerii găgăuzi
manifestă „direcționare spre colaborare”. Sensibili-
tatea, calitate steriotipă (90%, 82%) ea capătă valori
ridicate prin negarea rigidității. Motivația spre suc-
ces (colaborare) este stabilă și predominantă. Așadar,
tinerii găgăuzi sunt orientați spre propria grupă et-
nică, sunt deschiși schimbărilor, direcționați spre
colaborare, orientați spre un control social puternic.
Structura orientărilor valorice a tinerilor găgăuzi re-
prezintă capitalul important socio-cultural al regiu-
nii noastre.
Bulgarii
Calitățile stereotipe a imaginii de noi sunt: aju-
torul reciproc (85%, 75%), fidelitatea (92,5%, 80%),
independența (80%) (după scala „orientarea spre gru-
pă – orientarea spre sine”). La tinerii bulgari ca și la
cei găgăuzi orientarea spre propria etnie este stabilă.
Moment important în studiile noastre este scă-
derea indicilor la orientările valorice: independența
(samovolnicia) (80%, 52%), deși această valoare pre-
valează asupra caracteristicii „supunere” (15%, 35%).
În perceperea propriei grupe, în structura relațiilor
cu autoritățile, deși există o scădere importantă
(66%, 52%), tinerii bulgari sunt orientați spre „con-
trolul social puternic”. Rezultatele anului 2006 evi-
denţiază schimbări la însușiri precum disciplina și
independența (samavolnicie). Dacă în 2006, la tinerii
bulgari, predomina, ca orientare valorică, discipli-
na, atunci în 2013 aceste două valori ocupă aceeași
poziție. Un caracter stabil, ca și la alte grupe etnice,
reprezintă neîncrederea în autorități. Calitățile stere-
otipe rămân a fi disciplina (70%, 57%) și respectarea
legislației (82,5%, 75%).
Prin urmare, în urma investigațiilor putem con-
cluziona că tinerii bulgari sunt orientați spre controlul
social puternic, deși nu au încredere în autorități, tind
spre independență dar respectă legislația și discipli-
Том XVIII 99
na. În sfera schimbărilor demonstrează flexibilitate și
deschidere. Fenomenul dat este înregistrat prin valo-
rile obținute la calitățile considerate importante pen-
tru propriul grup: deschidere (75%, 65%), tendința
spre viitor (75%, 77,5%). Calități ca riscul, izolarea,
tendința spre trecut sunt considerate mai puțin im-
portante, fiind plasate pe o poziție mai joasă. Tinerii
bulgari tind spre viitor, sunt deschiși față de schim-
bări sunt prudenți. În sfera relațiilor interpersonale,
bulgarii demonstrează orientare spre colaborare.
Calitatea stereotipă – sensibilitatea (72,5%,
75%), capătă o poziție mai înaltă datorită negării
calității–rigiditatea. Motivația spre succes și ceda-
rea sunt reflectate în aceeași măsură. Ca și la toate
grupurile etnice, prevalează spiritul pașnic. Așadar,
tinerii bulgari sunt orientați spre colaborare, motivați
spre succes. Respondenții grupei date consideră la fel
de importante calitățile cedarea și sensibilitatea.
Concluzii
 Deși cultura tuturor grupurilor etnice cer-
cetate au un caracter colectivist, în interiorul fiecărei
grupe sunt variații ce ocupă poziția lor în diapazonul
„individualism-colectivism”. Acest factor important
este necesar a fi luat în considerație în procesul elabo-
rării atît a programelor economice, cât și instructive.
 Tinerii grupurilor etnice și a ambelor
eșantioane sunt orientați stabil spre propria grupă.
Nivelul cel mai înalt îl avem la bulgari și găgăuzi.
 Tinerii tuturor grupelor etnice sunt deschiși
spre schimbare. În acest context, pe primele poziții
sunt rușii, găgăuzii și ucrainenii. Un mod neașteptat
s-a descoperit la grupa etniei titulare, caracteristici
scăzute la indicii sferei „deschiderea spre schimbare”
(59%, 44%).
 Toate grupurile etnice neagă anarhia, priori-
tate având respectarea legislației. Indicatorul „neîn-
crederea în autorități” ocupă același loc stabil – mo-
ment ce poate cauza dificultăți în cadrul desfășurării
reformelor economice și sociale.
 Analizând rezultatele, constatăm că la toate
grupurile etnice prevalează orientările valorice ca-
racteristice culturii colectiviste, însă fiecare grupă își
are orientarea sa culturală în diapazonul colectivis-
mului. Indicii cei mai ridicați la această sferă sunt la
bulgari și găgăuzi. A doua grupă, după nivelul indi-
cilor, e reprezentată de ruși și ucraineni. Din a treia
grupă fac parte tinerii etniei titulare – moldovenii,
unicii din eșantionul 2013 care sunt orientați la un
control social scăzut și, în același timp, mai puțin
deschiși spre schimbare.
Cercetările empirice realizate de noi reflectă di-
namica transformării valorilor culturale a tinerilor
din diverse grupe etnice. Acest monitoring își are as-
100 REVISTA DE ETNOLOGIE ŞI CULTUROLOGIE Volumul XVIII
tăzi valoarea sa prin faptul că ne permite să înțelegem
vectorul etnocultural de dezvoltare a societății.
În această incursiune de idei suntem de acord cu
sociologul francez Le Coadic care afirmă că, nici o
cultură nu este înghețată în imobilitatea ei, iar lumea
noastră modernă nu doar înnoiește în permanență
caracteristicele prin care se deosebesc, dar și cre-
ază altele noi. Globalizarea slăbește puterea state-
lor naționale care-și pierd abilitatea de unificare a
identității, contribuind astfel la dezvoltarea migrației
care inedit abordează problema identității (Le Coa-
dic, 2005, 129 ). Iar noi, în acest context adăugăm, că
și altfel se abordează problema dezvoltării dinamice
a relațiilor interetnice.
Bibliografie
Ле Коадик. Мультикультуризм // Диалоги об
идентичности и мультикультуризме / Под ред. Е. Фи-
липповой и Р. Ле Коадика. М.: Наука, 2005.
Солдатова Г. У. Психология межэтнических отно-
шений. М.: Смысл, 1998.
Солдатова Г. У. Этническая идентичность и эт-
нополитическая мобилизация // Демократизация и
образы национализма в Российской Федерация 90-х
годов. М., 1996.
Стефаненко Т. Г. Этнопсихология: Учебник для
студентов вузов / Т. Г. Стефаненко. М.: ЗАО Изд-во
«Аспект Пресс», 2014.
Rezumat
În articol sunt prezentate rezultatele studiului em-
piric al relațiilor interetnice, aspectul lor cultural-valoric.
Au fost cercetate valorile culturale ale tinerilor moldoveni,
ruși, găgăuzi, ucraineni, bulgari. S-a constatat faptul că
toate culturile studiate sunt colectiviste, totuși grupurile
se caracterizează prin variabilitate. Cel mai colectivist este
grupul găgăuzilor, apoi grupul rușilor și a ucrainenilor. Cel
mai puțin colectivist este grupul constituit din tinerii mol-
doveni. Ei se caracterizează printr-un control social slab,
sunt mai puțin deschiși la schimbare.
Cuvinte-cheie: valori culturale, grup etnic, universa-
lii psihologice „colectivism-individualism”, relații interet-
nice.
Резюме
В статье представлены результаты эмпирическо-
го исследования межэтнических отношений, их куль-
турно-ценностный аспект. Исследовались культур-
ные ценности молодежи молдаван, русских, гагаузов,
украинцев, болгар. В результате исследования было
выявлено, что хотя все культуры исследуемых этниче-
ских групп являются коллективистическими, однако
группы характеризуются вариативностью. Наиболее
коллективистической является группа гагаузов, затем
группа русских, украинцев. И наименее коллективи-
стической группой является группа молодежи молда-
ван. Они ориентированы на слабый социальный кон-
троль, менее открыты переменам.
Ключевые слова: культурные ценности, этниче-
ская группа, психологические универсалии «коллек-
тивизм-индивидуализм», межэтнические отношения.
Summary
The article presents the results of the empirical re-
search of interethnic relations, the aspect of cultural val-
ues. We studied the cultural values of Moldovan, Rus-
sian, Gagauz, Ukrainian and Bulgarian young people.
The research results showed that, although cultures of all
the groups are collectivist, the groups themselves can be
characterized by variability. The most collectivist group is
that of Gagauz, followed by Russians and Ukrainians. Mol-
dovans are the least collectivist, being oriented to a weak
social control, less open to changes.
Key words: cultural values, ethnic group, psychologi-
cal universals „collectivism-individualism”, interethnic re-
lations.