Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice

Departamentul Finanţe şi Bănci

Caiet de sarcini:

Analiza bugetului public național și diagnosticului

situației economico-financiare a întreprinderii

Elaborat:Cravcescu Galina
Grupa: SHTA1801

Coordonat:
Mîrzac M., dr.hab., conf.univ.

Chişinău 2019
 Capitolul I. Analizei veniturilor bugetului public național al

Republicii Moldova

1.1Efectuarea analizei veniturilor bugetului public național al Republicii

Moldova.
Selectați principalele 5 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și
efectuați analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Notă: Pentru analiza veniturilor bugetare accesați:
http://www.mf.gov.md/reports/evolutia_bpn
Tabelul 1.1 Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN
Indicatori 2017 2018
Impozite pe venit 5622059,2 6103900,0

Impozite de proprietate 57000,0 54600,0

Impozite și taxe de 23646185,0 25298911,0
mărfuri și servicii
Venituri din vânzarea 1057908,0 999630,0
mărfurilor și serviciilor
Amenzi și sancțiuni 307850,0 288792,5
Total venituri publice 30691002,0 32745833,5

Concluzie: Analizând tabelul dat, în concluzie, pot spune ca veniturile bugetare

din anul 2017 și 2018 se diferențiază considerabil, în unele cazuri, valoarea
veniturilor scad în anul 2018, iar în alte cazuri crește ceea ce duce la concluzia că
aceste venituri sunt instabile și diferă de la indicator la indicator.
Dacă facem o comparație între acești doi ani, putem spune, că totalul veniturilor
publice a crescut în anul 2018, constituind o valoare de 32745833,5 lei, fiind mai
mare decât cea din 2017 , aceasta constituind o valoare de 30691002,0 lei, ceea ce
duce la concluzia, că dacă luăm toți indicatorii împreună, aceștia constituie o
valoare semnificativă în economia țării.

Tabelul 1.2 Analiza în dinamică a veniturilor BPN

Modificarea Modificarea
absolută a relativă a
Indicatori veniturilor în veniturilor în
2018 față de 2018 față de
2017 2017
Impozite pe
481840,8 92,10%
venit
Impozite de
48900 10,4%
proprietate
Impozite și taxe
de mărfuri și 1652726 93,46%
servicii
Venituri din
vânzarea -58278
105,82%
mărfurilor și
serviciilor
Amenzi și
-19057,5 106,59%
sancțiuni
Total venituri 2106131,3 408,37%

Modificarea absolută=Venituri2018- Venituri2017

Venituri 2017
Modificarea relativă= ∗100
Venituri 2018
Modificarea absolută(impozite pe venit)= 6103900,0-5622059,2=481840,8
Modificarea absolută(impozite de proprietate)=54600,0-5700,0= 48900
Modificarea absolută(impozite și taxe de mărfuri și servicii)=25298911,0-
23646185,0=1652726
Modificarea absolută(venituri din vânzarea mărfurilor și serviciilor)=999630,0-
1057908,0=
-58278
Modificarea absolută(amenzi și sancțiuni)=288792,5-307850,0= -19057,5

5622059,2
Modificarea relativă (impozite pe venit )= ∗100=¿92,10 %
6103900,0
5700,0
Modificarea relativă (impozite de proprietate)= ∗100=¿10,4%
54600,0
23646185,0
Modificarea relativă (impozite și taxe de mărfuri și servicii)= ∗100=¿ 93,46 %
25298911,0
1057908,0
Modificarea relativă (venituri din vânzarea mărfurilor și serviciilor)= ∗100=¿105,82
999630,0
%
307850,0
Modificarea relativă (amenzi și sancțiuni)= ∗100=¿106,59 %
288792,5

Concluzie:
Modificarea absolută exprimă, în valori absolute, cu cât a crescut sau a scăzut
nivelul fenomenului cercetat în perioada de timp considerată, deci putem spune că
valoarea absoluta la impozitele pe venit, a impozitelor de proprietate și a
impozitelor și taxelor de mărfuri și servicii a crescut considerabil în anul 2018, iar
cea a veniturilor din vânzarea mărfurilor și a serviciilor cât și a amenzilor și
sancțiunilor a scăzut. Modificarea relativă reprezintă procentul cu care variază
cheltuielile publice de la o perioadă la alta, constituind în total o valoare de 408,37
%.
Aceasta duce la concluzia că pe piața națională persistă un număr destul de mare
de venituri din vânzarea mărfurilor și a serviciilor, ceea ce duce la înflorirea
entităților economice pe plan național, dar valoarea amenzilor și sancțiunilor
crește, ceea ce duce la concluzia că la nivel național, entitățile economice, nu își
îndeplinesc corespunzător activitățile , iar statul este nevoit să amendeze activitatea
acestora, ceea ce duce la scaderea veniturilor și apariția mai multor cheltuieli în
cadrul entităților economice din țară.

Tabelul 1.3 Analiza în structură a veniturilor BPN

Indicatori 2017 2018
Impozite pe venit 18,31 18,64
Impozite de proprietate 0,18 0,16
Impozite și taxe de mărfuri și 77,04 77,25
servicii
Venituri din vânzarea 3,44 3,05
mărfurilor și serviciilor
Amenzi și sancțiuni 1,003 0,88
Total venituri 100% 100%

Venituri i
Structura veniturilor = ∗100
Venituri totale
5622059,2
Structura veniturilor ( impozite pe venit 2017 )= ∗100=¿18,31
30691002,0
 57000,0
Structura veniturilor ( Impozite de proprietate 2017 )= ∗100=¿0,18
30691002,0

23646185,0
Structura veniturilor ( Impozite și taxe de mărfuri și servicii 2017 )= ∗100=¿77,04
30691002,0

1057908,0
Structura veniturilor ( Venituri dinvânzarea mărfurilor și serviciilor 2017 )= ∗100=¿3,
30691002,0
44

307850,0
Structura veniturilor ( Amenzi și sancțiuni 2017 )= ∗100=¿1,003
30691002,0

6103900,0
Structura veniturilor ( impozite pe venit 2018 ) = ∗100=¿18,64
32745833,5

54600,0
Structura veniturilor ( Impozite de proprietate 2018 ) = ∗100=¿0,16
32745833,5

25298911,0
Structura veniturilor ( Impozite și taxe de mărfuri și servicii 2018 )= ∗100=¿ 77,25
32745833,5

999630,0
Structura veniturilor ( Venituri dinvânzarea mărfurilor și serviciilor 2018 )= ∗100=¿3,
32745833,5
05

288792,5
Structura veniturilor ( Amenzi și sancțiuni 2018 )= ∗100=¿ 0,88
32745833,5

Concluzii:
Analiza în structură a veniturilor se calculează prin aceeși metodă ca cea a
patrimoniului, adică prin metoda indicilor și arată evoluția veniturilor bugetului
statului în perioada analizată(2017-2018).
Dacă analizăm tabelul 1.3 putem observa că veniturile din 2017 și 2018 nu se
diferențiază foarte tare, deoarece volorile obținute sunt practic aceleași.
Făcând o analiză a tuturor tabelelor date, ajungem la concluzia că veniturile
bugetului de stat are relativ o pondere pozitivă, acestea având posibilitatea de
acoperire a cheltuielilor ce apar în decursul anilor 2017-2018.
Capitolul II. Expres-diagnosticului situației economico-financiare a
întreprinderii în baza Situației Financiare ale unei întreprinderi

2.1 Analizați activelor imobilizate (activelor pe termen lung) ale

întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor imobilizate

Indicatori Formula de calcul Calculul Valoarea

1.Rata Total active imobilizate 890263 68.14%
Rata imobilizărilor= Rata imobilizărilor=
∗100 ∗100
Total active 1306356
imobilizărilo
r
2.Rata Mijloace fixe 831097 199.7%
Rata compoziției tehnice= Rata compoției tehnice=
∗100 ∗100
Total active circulante 416093
compoziției
tehnice

Concluzie:
Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor patrimoniale aflate
permanent în patrimoniu și măsoară gradul de imobilizare a elementelor de capital.
Din calculul dat, se constată faptul că activele imobilizate dețin o pondere relativ
mare (68,14%) ceea ce duce la concluzia că dețin un grad înalt de imobilizare a
elementelor de capital.
In baza datelor din tabelul de mai sus, obţinute în baza bilanţului contabil a
întreprinderii, observăm că situaţia patrimonială este considerată favorabilă potrivit
coeficientului compoziţiei tehnice a întreprinderii (199,7%).

2.2 Analiza gestiunii activelor circulante și echilibrului financiar pe termen

scurt.
  Analizați structura activelor circulante (activelor curente) ale
întreprinderii.
Indicatorii structurii activelor circulante
Indicator
Formula de calcul Calculul Valoarea
i
1.Rata Total active circulante 416093 31.85%
Rata activelor circulante= Rata activelor circulante=
∗100 ∗100 %
Total active 1306356
activelor
circulante
2. Rata Total creanțe 178106
Rata creanțelor= Rata creanțelor=
∗100 ∗100
Total active circulante 416093
creanțelor

42.80%

Total creanțe = creanțe comerciale+ creanțe ale părților afiliate+ avansuri

acordate curente+creanțe ale bugetului+creanțe ale
personalului+alte creanțe curente

Total creanțe =124800+0+30846+18269+4191+0=178106

Concluzie:

Rata activelor circulante arată ponderea activului circulant în total activ arătând
nivelul capitalului imobilizat în activitatea de exploatare. Aceasta
măsoară indirect gradul de lichiditate al patrimoniului. Analizând
valoarea finală a ratei activelor circulante, pot spune că pentru firma
dată, domeniul producției are o valoare satisfăcătoare, aceasta
constituind doar 31,85%.
Rata creanțelor reprezintă rata de structură patrimonială ce face parte din
categoria ratelor activelor circulante. Aceasta poate înregistra valori
scăzute sau nule în cazul întreprinderilor de comerț și a celor de
prestare a serviciilor și respectiv valori ridicate în cazul altor
întreprinderi. În cazul dat, compania SRL Actiprodnet înregistrează
un indice destul de ridicat (42,80%).

 Analizați echilibrului financiar al întreprinderii.

Analiza fondului de rulment

Indicatori Anul Anul de Abaterea Abaterea

precedent gestiune absolută relativă
1. Active 206662 890263 683601 lei 330,78
imobilizate
2. Active 498944 416093 -82851 lei -16,60
circulante
3. Capital 547587 1029330 481743 lei 87,97
propriu
4. Datorii pe 0 0 0 lei 0
termen
lung
5. Datorii 158019 277026 119007 lei 75,31
 curente
6. Fond de 134263 -751196 -885459 lei -659,49
rulment

1. Abaterea absolută= Anul de gestiune - Anul precedent

Abaterea absolută(active imobilizate)= 890263-206662=683601 lei
Abaterea absolută(active circulante)= 416093-498944=-82851 lei
Abaterea absolută(capital propriu)= 1029330-547587=481743 lei
Abaterea absolută(datorii pe termen lung)=0-0=0
Abaterea absolută(datorii curente)= 277026-158019=119007 lei
Abaterea absolută(fond de rulment)= -751196-134263= -885459 lei
Anul de gestiune
(
2. Abaterearelativă= Anul precedent ∗100 −100 )
Anul de gestiune−anul precedent
Abaterearelativă= ∗100
anul precedent

890263−206662
Abaterearelativă ( active imobilizate )= ∗100=¿ 330,78
206662
416093−498944
Abaterearelativă ( active circulante )= ∗100=¿-16,60
2 a 498944
1029330−547587
Abaterearelativă ( capital propriu ) = ∗100=¿ 87,97
547587
0−0
Abaterearelativă ( datorii pe termen lung )= ∗100=0
0
277026−158019
Abaterearelativă ( datorii curente )= ∗100=75,31
158019
−751196−134263
Abaterearelativă ( fond de rulment )= ∗100=−659,49
134263

3. Fond de rulment= capital permanent – active imobilizate

 Capital permanent = capital propriu+datorii pe termen lung – active
imobilizate
Capital permanent (an precedent)=547587+0-206662=340925
Fond de rulment (an precedent)=340925-206662=134263
Capital permanent(an curent)=1029330+0-890263=139067
Fond de rulment(an curent)=139067-890263= -751196

Concluzie:
În concluzie, pot spune că calculând abaterea absolută, care exprimă măsura în
care fiecare variantă a caracteristicii se distanțează de la o valoare medie a tuturor
variantelor, cât și a celei relative, aceasta fiind pozitivă , negativă sau chiar nulă
cum ar fi în cazul datoriilor pe termen lung, ajungem la concluzia că fondul de
rulment face parte din capitalul permanent care depășește sau scade valoarea
imobilizărilor nete și este destinat finanțării activelor circulante. Pe întreaga
perioadă analizată, fondul de rulment este variabil ce duce la concluzia că
societatea a contractat credite atât pe termen mediu, cât și lung.

2.3 Determinarea capacității de plată a întreprinderii.

În baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze indicatorii de
lichiditate.Concluzii.

Activ Suma (mii Pasiv Suma (mii

lei) lei)
Active imobilizate 890263 Capital propriu 1029330
Active circulante, total 416093
 inclusiv:
- materiale 3999 Datorii pe termen 0
- creanţe 176106
lung
- investiţii 0 Datorii curente 277026
- numerar 200908
Total activ 1687369 Total pasiv 1306356

Numerar= numerar în caserie și la conturi curente+ alte elemente de numerar

Numerar=200268+640=200908
Numerar
Lichiditatea absolută ( lichiditate de gradul I ) = ≤ 0,2
Datorii curente
200908
Lichiditatea absolută ( lichiditate de gradul I ) = =¿0,72
277026

Numerar+ Investiții pe termen scurt +creanțe pe termen scurt

Lichiditatea intermediară( lichiditate de gradul II )=
Datorii curente

200908+ 0+176106
Lichiditatea intermediară ( lichiditate de gradul II )= =1,3
277026

Active circulante
Lichiditate curentă (lichiditate de gradul III ) = ≤(1−2,5)
Datorii curente

416093
Lichiditate curentă (lichiditate de gradul III ) = =1,50 ≤(1−2,5)
277026

Concluzie:
Lichiditatea absolută arată în ce măsură întreprinderea poate să-și achite datoriile
pe termen scurt din contul mijloacelor bănești. Am obținut un coeficient de 0,72%
care nu aparține intervalului ≤0,2, respectiv compania întâmpină greutăți în
achitarea datoriilor pe termen scurt.
Lichiditatea intermediară arată ce parte din datoriile pe TS pot fi achitate din
contul mijloacelor bănești sau creanțele care vor fi plătite din companie. Am
obținut un coeficient de 1,3 care nu aparține intervalului (0,7-0,8).
Lichiditatea curentă arată dacă întreprinderea dispune de suficiente mijloace
ăentru a-și achita obligațiunile în perioada raportată, de aceasta fiind cei mai
interesați acționarii. Am obținut un coeficient de 1,50 ceea ce duce la concluzia ca
compania nu va întâmpina dificultăți în achitarea obligațiunilor, întrucât
coeficientul aparține intervalului (1-2,5).

2.4 Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii.

(Varianta17)
În baza datelor din tabelul de mai jos, să se determine nivelul eficienței
economico – financiare a întreprinderii exprimate prin indicatorii rentabilității.

Indicatori Suma (mii lei)

Venitul din vânzări 89 530+10*17
Costul vânzărilor 64 250
Profit brut 153950
Profit din activitatea operațională 12 550+10*17
Profitul până la impozitare 9 550 + 10*17
Profit net 7230
Valoarea medie anuală a activelor 115 250
Capital propriu 82 500
Datorii pe termen lung 8 000

Numărul de ordine din registru: 17

Venituri din vânzari= 89530+10*17=89700
Profit din activitatea operațională=12550+10*17=12720
Profit până la impozitare=9550+10*17=9720

1. Determinăm profitul brut:

Profitul Brut=Venituri din vânzări –Costul vânzărilor
Profitul Brut= 89530+10*17+64250=153950

2. Determinăm rata rentabilității economice:

Profitul pânăla impozitare
Rata rentabilității economice= ∗100
Valoarea medie anuală a activelor

9550+10∗17
Rata rentabilității economice= ∗100 =8,39 %
115250

3. Determinăm rata rentabilității financiare:

Profit net
Rata rentabilității financiare= ∗100
Capital propriu

7230
Rata rentabilității financiare= ∗100 =8,76 %
82500

4. Determinăm rata rentabilității comerciale:

Profit brut
Rata rentabilității comerciale= *100
Venituri din vânzări

153950
Rata rentabilității comerciale= *100=171,62
89530+10∗17
 Concluzie:
Indicatori ai rezultatelor economico-financiare care sunt orientaţi spre studiul
performanţelor şi evaluarea lor în perioade viitoare. Indicatorii economico-
financiari îndeplinesc următoarele funcţii:

 de analiză şi sinteză
 de estimare
 de reflectare, cunoaştere şi măsurare
 de comparare
 de comandă
 de verificare a ipotezelor şi de testare a semnificaţiei parametrilor utilizaţi
 de pîrghie economico-financiară.

În concluzie pot spune că entitatea activează efficient în activitatea sa

economico-financiară, obținând indicatori satisfăcători pentru a-și continua
activitatea pe piață.

2.5 Determinarea rezultatelor financiare a întreprinderii. .(Varianta 17)

Se cunoaște următoarea informație privind venitruirle și cheltuielile întreprinderii

Venituri Suma
Venituri din vânzarea produselor și mărfurilor 788 220+10*N
Venituri din vânzarea altor active circulante 1 178
Venituri din dividende 203
Venituri din ieșirea activelor imobilizate 238
Venituri din diferențe de curs 5 085
Cheltuieli Suma
Cheltuieli pentru materii prime și materiale 24 460+10*N
Cheltuieli de retribuirea muncii ocupate de activitatea de 12 230
producție
Amortizarea mijloacelor fixe productive 4 076
Cheltuieli privind marketingul 670
Cheltuieli de distribuire 4 360
Cheltuieli administrative 10 450
Plata datoriilor pentru credite și împrumuturi 3 347
Amenzi, penalități, despăgubiri 1 180

Numărul de ordine din registru: 17

Venituri din vânzarea produselor și mărfuri= 788220+10*17=788390

Cheltuieli pentru materii prime și materiale=24460+10*17=24630

Să se calculeze indicatorii: profitul brut, rezultatul activității

operaționale investitționale, fianaciare, profitul până la impozitare, profitul
net.

1. Determinăm Profitul Brut

Profitul Brut=Venituri din vânzări –Costul vânzărilor (Cheltuieli
pentru materii prime și materiale+ Cheltuieli de retribuirea muncii
ocupate de activitate de producție)

Profitul Brut=788220+10*17-(24690+12230)=751470

2. Determinăm rezultatul din activitatea operațională

 Rezultatul din activitatea operațională= Profit brut+alte venituri din
activitatea operațională-cheltuieli de distribuire-cheltuieli administrative-
alte cheltuieli din activitatea operatională
Rezultatul din activitatea operațională= 751470+1178-4 360-10450-670-
4076-1180=731972 lei
3. Determinăm rezultatul din alte activității:
Rezultatul din alte activități = Venituri din alte activități( Venituri din
ieșirea activelor imobilizate+Venituri din dividente+Venituri din
diferențe de curs)-Cheltuieli din alte activități
Rezultatul din alte activități = 238+203+5085-3347=2179 lei

4. Determinăm profitul până la impozitare

Profitul până la impozitare= Rezultatul din activitatea
operațională+rezultatul din alte activități
Profitul până la impozitare=731972+2179=734151 lei

Concluzie:

Principalul obiectiv al întreprinderiш este de a obţine rezultate financiare

pozitive. În decursul activităţii este necesară măsurarea rezultatelor activităţilor
desfăşurate, prin aprecierea nivelului de dezvoltare a întreprinderii, a modului în
care sunt utilizate resursele economice şi financiare de care dispune.

În concluzie pot spune că întreprinderea SRL Actiprodnet pe parcursul

perioadei de gestiune, obține rezultate financiare pozitive, ceea ce duce la:

 Patrimoniul întreprinderii are o tendinţă de creştere;

 Sursele de finanţare deasemenea au o tendinţă de creştere în ultimul an;
  Eficienţa economică a întreprinderii este în creştere;

Dar există şi aspecte negative:

 Descreşterea capitalului pe termen lung;

 Rezultatele financiare au tendinţe descrescătoare;
 Degradarea fizică şi morală a utilajului, fapt ce atrage după sine
creşterea cheltuielilor de întreţinere şi reparare;
 Costuri mari de producţie care duc, de obicei, la obstacole în
pătrunderea acesteia pe piaţa externă şi la concentrarea pe piaţa
internă care are o capacitate de absorbţie prea mică;
 Inexistenţa unui proces continuu de instruire economică şi a
unei reacţionări prompte la schimbările de mediu.