EVALUAREA NIVELULUI DE

DESERVIRE LOGISTIC

A EFECTUAT:
STUDENTUL ANULUI II, GRUPA MK2001,
SPECIALITATEA: MARKETING SI LOGISTICA
JEREGHI IGOR

A VERIFICAT:
DOCTOR IN STIINTE ECONOMICE,
CONFERENTIAR UNIVERSITAR
CORETCHI BORIS
Istoricul noțiunii de Marile evoluții ale
logistică sectorului logisticii
„Succesul sau insuccesul
unor campanii militare este
adesea justificat prin
organizarea logisticii. ”

Apariția logisticii Evaluarea nivelului

integrate de dervire logistica
DESI SE POATE CONSTATA MULTITUDINEA DE SENSURI SI
DE DEFINITII ALE NOTIUNII DE LOGISTICA, PRECUM SI A
SFEREI SALE DE APLICARE, MAJORITATEA PARERILOR
AUTORILOR DE CARTI SI A SPECIALISTILOR IN DOMENIU
CONVERG SPRE IDEEA CA LOGISTICA ARE CA ORIGINE
ORGANIZAREA MILITARA.

Termenul “logistic” a fost utilizat prima

data in domeniul militar. Conceptul a
evoluat din nevoia fortelor militare de a se
aproviziona in timpul razboaielor. Astfel,
acest termen relativ nou defineste o practica
foarte veche. Aparitia logisticii militare, asa
cum este ea inteleasa in zilele noastre,
coincide cu aparitia armatelor organizate, cu
care diversele natiuni sau state au incercat
sa isi impugna forta militara asupra vecinilor.

3
ISTORICUL NOȚIUNII DE LOGISTICĂ

In Grecia Antica, Roma sau

Imperiul Bizantin, existau militari ce
purtau numele de “Logistikas”. Acestia
erau responsabili cu problemele
financiare si de aprovizionare. Exista
insa indicii vechi care arata forme
incipiente de organizare logistica inca
dinainte de Hristos, manifestate sub
forma asigurarii cu hrana a trupelor in
teritorii straine, insa o formalizare a
acesteia apare mai tarziu, in secolul al
XV-lea, cand se naste serviciul de
intendenta si mai ales in secolul al
XVII-lea, cand isi manifesta prezenta
serviciul de geniu in armata franceza.

4
 Începand cu secolul al XVIII-lea s-au manifestat 3 etape principale în modul de tratare a logisticii în armatele
moderne:
1. primul mod de organizare este asociat armatelor statice, in care aprovizionarea se realizeaza din
magaziile proprii;
2. al doilea mod corespunde conceptiei napoleoniene, care , in esenta, cauta alimentele necesare
aprovizionarii armatelor in tarile ocupate sau de tranzit;
3. al treilea mod a aparut catre anii 1870 si s-a sprijinit pe industrializarea aprovizionarii, aceasta
realizandu-se de la baze situate din ce in ce mai departe. Acesta a fost facilitata de aparitia automobilului, care a
dus la cresterea vitezei de transport, insa a inceput sa puna problema carburantilor.

Institutia militara a constituit astfel un prim corp de cunostinte in domeniul gestiunii fluxurilor. Pe baza
cercetarilor operationale dezvoltate in timpul celui de-al doilea Razboi mondial pentru a sprijini campaniile
militare ale aliatilor, intreprinderile au avut posibilitatea de a trata in viata civila logistica pe cale cantitativa.
5
MARILE EVOLUȚII ALE SECTORULUI LOGISTICII
Anii 70 se caracterizeaza prin
inceperea activitatii logistice, care ramane
o activitate interna a intreprinderii,
manifestata prin activitatea desfasurata pe
operatiune si logica fluxurilor impinse.
Preocuparea intreprinderilor industriale
este de a raspunde unei cereri de masa
care conduce la existenta unor capacitati
importante de stocare. Aceasta evolutie a
determinat o crestere puternica a cererii de
transport, care a antrenat o rationalizare a
transporturilor de marfuri, ceea ce a pus
problema managementului in acest
domeniu si a stabilirii rutelor de
deplasare.
Anii 80 marcheaza debutul lantului
logistic care vizeaza coordonarea diferitelor
functii ale intreprinderii, avand drept
caracteristici conducerea fluxurilor integrate
si o logica de distributie bazata pe
obiectivul de reducere a costurilor. In
aceasta etapa apar functiile si meseriile
logistice, precum si existenta logisticii din
amonte (fluxuri impinse de catre productie)
si a celei din aval (fluxuri atrase de catre
clienti).
6
 Anii 90 se caracterizeaza prin
strategii logistice bazate pe organizarea si
optimizarea lantului logistic intre diferiti
parteneri. Logistica devine un serviciu
pentru client cu valoare adaugată.
Numarul de articole este în puternică
creștere și are loc o diminuarea a
greutații livrărilor. Urmare a acestor
tendințe se externalizează tot mai mult
activitatea de transport, o data cu
creșterea distanțelor de livrare, însoțită de
prestații anexe în depozite – ambalarea
produselor, post-fabricarea, operațiuni de
producție etc.
Anii 2000 evidentiaza apariția firmelor
specializate în logistică ( „a 4-a parte
logistică”) și avîntul Supply Chain
Management (SCM). Se manifestă noi
instrumente informatice datorate Internetului
și o mai mare personalizare a produsului. Ca
atare, se rationalizeaza numarul depozitelor,
se definesc cantitațile stocate, ceea ce se
traduce printr-o crestere a cererii de transport
ca frecventa si distanta. Se produce
accelerarea fluxurilor de marfuri, se
optimizeaza transporturile, se monitorizeaza
prin GPS.
7
 APARITIA LOGISTICII, ASA CUM E EA PERCEPUTA
ASTAZI, A FOST REZULTATUL UNEI SERII DE ETAPE
CARE S-AU SUCCEDAT DE LA INCEPUTUL ANILOR ’50
AI SECOLULUI XX PANA IN PREZENT. ASTFEL,
LOGISTICA S-A DEZVOLTAT RELATIV DIFERIT PE
DIVERSE PIETE, IN FUNCTIE DE MEDIUL ECONOMIC SI
DE AFACERI DIN FIECARE TARA.

IN MOMENTUL DE FATA, LOGISTICA A DEVENIT UN

INSTRUMENT DE SPORIRE A COMPETIVITATII SI DE
POZITIONARE PE PIATA. PE PLAN MONDIAL SE
CONSIDERA CA LOGISTICA A AJUNS UNA DINTRE
ARIILE ESTENTIALE ALE ACTIVITATII ORGANIZATIEI.
MUTATIILE DE NATURA PRACTICA SI CONCEPTUALA S-
AU CONCRETIZAT IN REORIENTAREA TREPTATA DE LA
FOCALIZAREA PE DISTRIBUTIA FIZICA, DE LA STADIUL
DE SUMA A OPERATIUNILOR DE DISTRIBUTIE FIZICA
DESFASURATE IN MOD SEPARAT, DE DIFERITE
COMPARTIMENTE ALE ORGANIZATIEI, LA ANALIZA
INTREGULUI SISTEM LOGISTIC.
 Într-o intreprindere de productie timpul
de realizare a unui produs este puternic
conditionat de aprovizionarea cu materii
prime, cu elemente de asamblare sau cu
piese de schimb la toate nivelurile lantului
de fabricatie. Se numeste „lant logistic”
ansamblul verigilor relative logisticii
aprovizionarii: cumparari, aprovizionare,
gestiunea stocurilor, transport, manipulare
etc. Lantul logistic este extins de maniera
globala, adica in afara intreprinderii,
pornind de la ansamblul furnizorilor si
subcontractantii lor.
Concepțiile logistice adoptate într-o viziune
internă întreprinderii nu se poate să nu se
lovească la un moment sau altul de
constrangeri și orientari din afara
întreprinderii și care de acum inainte vor
influenta logistica interna a firmei: natura
ambalajelor furnizorilor, graficul comenzilor
unui distribuitor sunt exemple de decizii luate
de un furnizor sau un distribuitor care vor
influenta fluxurile interne ale intreprinderii.
Este astfel posibil sa ne imaginam
repercusiunile asupra producatorului ale unei
campanii promotionale declansate in
magazine de catre un distribuitor.
 Principiul lantului logistic poate sa se aplice unui ansamblu de intreprinderi care actioneaza cu obiectivul satisfactiei finale a
unui client. Disponibilitatea unui produs la un cost admisibil intr-un magazin este in parte dependenta de disponibilitatea
produsului in cadrul acelorasi infrastructuri logistice ale distribuitorului si ale producatorului.

Rolul asumat de logistica se va modifica. Rolul logisticii nu mai este numai de a asigura o functie operationala, ci si o functie
tactica si strategica asupra fluxurilor fizice:
*functia operationala vizeaza realizarea in cadrul intreprinderii a mijloacelor necesare activarii fluxurilor: manipulare, ambalare,
transport, stocare;
*functia tactica se refera in esenta la mijloacele necesare conducerii fluxurilor, pentru a le asigura programarea. Ea necesita
adoptarea deciziilor necesare de la modurile de tratare, pana la realizare;
*functia strategica consta in definirea mijloacelor logistice necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor strategice generale
pe care si le fixeaza intreprinderea.
Misiunea unei intreprinderi cuprinde 4 componente:

• sa fabrice sau sa cumpere un produs care sa corespunda unei cereri (acest rol este indeplinit de
productie, marketing si aprovizionare);
• sa faca acest produs disponibil;
• sa aduca acest produs in locul unde clientul il cere;
• sa respecte termenele dorite de client.

Din aceste componente se observa rolul fundamental pe care il joaca logistica in satisfacerea cererii.
Fluxurile de informatii sunt la fel de importante ca fluxurile de produse. Logistica nu poate sa se dezvolte
decat daca controlul sistemelor este asigurata pe ansamblul lantului care merge de la furnizor la clientul
intreprinderii.

Logistica integrata are scopul de a determina o mai mare coerenta in gestiunea

diferitelor fluxuri fizice sau de informatii. In acest mod, conceperea intr-o logica unica a
diferitelor subsisteme ale intreprinderii (aprovizionare, productie, distributie etc.) are
scopul de a evita disfunctionalitatile legate de o gestiune parcelata a fluxurilor. O
functie logistica integrata urmareste produsul de la aprovizionarea cu materiile prime
din care este realizat pana la distributie si post-vanzare.
11
EVALUAREA NIVELULUI DE DESERVIRE LOGISTIC ÎN
CADRUL ÎNTREPRINDERII DECATHLON

Decathlon este o companie de producere

și desfacere de articole sportive, aparate
sportive și îmbrăcăminte din Franța având
sediul în Villeneuve d'Ascq. Compania a
fost înființată în anul 1976, și este prezentă
în 18 țări cu peste 400 de magazine. Brandul
Decathlon este deținutde familia
miliardarilor francezi Mulliez care mai
deține hipermarketurile Auchan,magazinele
Kiabi și retailerul de bricolaj Leroy Merlin.
Grupul de origine franceză, Decathlon, este al
doilea lanţ de retail de articole sportive din
Europa şi ocupă la nivel mondial locul al
patrulea ca vânzări, după Wal-Mart, Intersport
şi Foot Locker.

12
În România Decathlon a intrat în 2008 atunci când Fabrice Beschu (Coutry Manager în România) a fost
delegat pentru a deschide un lanţ de magazine în România. Astfel Decathlon a deschis primul său
magazin în data de 01.04.2009 în Centrul Comercial Militari, fiind de altfel cel mai
mare magazin în România al companiei raportat la cifra de afaceri, raportând în anul 2010
încasări de circa 20 milioane euro. Între timp Decathlon a mai deschis încă 6 magazine. Cluj, Braşov,
Iaşi, Berceni, Pallady şi Piteşti.
 COMPARTIMENTELE DE DISTRIBUŢIE ALE PRODUCATORULUI/VÂNZĂTORULUI

Atât în teorie, cât şi în practică economică se utilizează mai multe noţiuni cărora li se
conferă aceaşi accepţiune şi anume: mişcarea mărfurilor, comercializarea mărfurilor, dar
distribuţia mărfurilor este cea mai cuprinzatoare.
Specialiştii au formulat multe definiţii ale noţiunii de distribuţie:

Totalitatea În viziunea
marketingului modern,
proceselor distribuţia este un Operaţiunile şi
economice privind concept complex ce procesele economice
dirijarea şi reflectă: procesul determinate de
transmiterea fluxului circuitului fizic al mişcarea mărfurilor
mărfurilor, relaţiile ce apar
de bunuri/servicii, de pe piaţa şi ansamblul de la producator la
la un producator la activităţilor ce marchează consumator;
consumator, în trecerea de la producator la
condiţii de maximă consumator al produselor.
eficienţă;
14
 SISTEMUL DECIZIONAL
Înainte de a desemna canalul de
marketing ce va fi utilizat pentru un
produs sau serviciu anume,
întreprinderea trebuie să-şi
definească obiectivele urmarite prin
strategia de distribuţie, obiective ce
trebuie să raspundă, în primul rand,
obiectivul general al întreprinderii.
Pentru aceasta, un canal de
distribuţie trebuie sa satisfacă o serie
de cerinţe.
Angajaţii Decathlon pot intra în
comunicare directă cu depozitul
Вставка рисунка sunând la numarul lor de telefon sau
pot comunica cu ajutorul unui
reprezentant al sportului de care
aparţine produsul dorit, acesta
urmând să comunice cu cei de la
depozit, apoi să trimită produsul din
depozit la magazin.
15
 Fiind un magazin ce comercializează articole sportive, acesta îşi împarte sporturile după cum este necesar, în diverse
departamente sau comunităţi sportive.

Decathlon are 9 comunităţi sportive şi are sporturile împartite astfel:

*Comunitatea tenis- Această comunitate deţine îmbracaminte şi încaltaminte pentru bărbaţi, damă şi copii, rachete
de tenis, mingi de tenis şi se ocupă şi cu racordarea rachetelor. De aceasta comunitate se ocupa doi agenţi de vânzări.
*Comunitatea munte- această comunitate deţine îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru barbaţi, damă şi copii, corturi şi
accesorii drumeţii. De aceasta comunitate se ocupă trei agenţi de vânzări.
*Comunitatea sportCo şi vânătoare- are la bază următoarele sporturi: fotbal, handbal, rugby, baschet, vânătoare,
pescuit şi darts. De această comunitate se ocupă doi agenţi de vânzări.
*Comunitatea apă şi sănătate- are la bază urmatoarele sporturi: înnot, scufundari, accesorii plajă/piscină, singurul loc din magazin
de unde se pot achiziţiona costume de baie, dar mai deţine şi produse precum: ochelari de soare, nutriţie, electronică,
genţi voiaj şi rucsaci. De această comunitate se ocupă 3 agenţi de vânzări.
*Comunitatea fitness- deţine îmbrăcăminte pentru barbaţi/damă/copii pentru fitness,aparate fitness şi accesorii. De
această comunitate se ocupă 4 agenţi de vânzare.
*Comunitatea biciclete- deţine îmbrăcăminte pentru barbaţi/damă, biciclete, aparatoare şi accesorii biciclete. De această
comunitate se ocupă 6 agenţi de vânzare.
*Comunitatea alergare şi mers- deţine îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii/damă/barbaţi, trotinete, role şi
skate-uri. De această comunitate se ocupă 2 agenţi de vânzări.
-Mai există încă două comunităţi, care deşi nu reprezintă niciun sport, sunt la fel de importante ca şi cele prezentate anterior:
*Comunitatea EchipaSuport- oferă suport tuturor angajaţilor din magazin şi este ocupată de directorul magazinului, managerul
OSEM şi doi manageri.
*Comunitatea relaţii client- este ocupată de casierii care se ocupă de încasarea prosuselor şi este reprezentată de 3 casieriţe.
16
Compartimentu de vânzare
 Mixul logistic
Îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor solicitate la
momentul şi locul potrivit în condiţiile celor mai mari contribuţii la profitul firmei presupune
desfăşurarea unui ansamblu de operaţiuni intercorelate care constituie mixul activităţilor
logistice.

Activităţile de bază - Activităţile de susţinere au

sunt reprezentate de loc în funcţie de condiţiile
operaţiunile cheie ce specifice ale firmelor şi au
se desfaşoară în orice menirea de a contribui la
canal logistic: realizarea misiunii logistice
asigurarea standardelor şi sunt reprezentate de:
de servicii pentru depozitare, manipularea
client, cumpararea, produselor, ambalare şi
transportul şi gestiunea activităţile legate de fluxurile
stocurilor. informaţionale logistice
17
PREZENTAREA ACTIVITĂŢII LOGISTICE DE BAZĂ
De la aprovizionarea depozitelor cu marfa şi până la livrarea mărfurilor în magazine, toate sarcinile sunt preluate de departamentul
logistică.
Procesele esentiale ale activităţii din logistică sunt:
Intrarea marfurilor şi depozitare:
APROVIZIONARE
În esenţă, activitatea de aprovizionare include achiziţionarea de resurse materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apa,
piese de schimb, servicii) şi gestionarea stocurilor.
TRANSPORTUL
Transportul mărfurilor reprezintă pentru firme una dintre activităţile esenţiale ale distribuţiei fizice. Acesta poate fi considerată cea
mai importantă componentă a mixului logistic, deţinând, de obicei, în ţările dezvoltate, aproape jumătate din costurile aferente
tuturor activităţilor de acest fel.
DERULAREA COMENZILOR
Pentru a accelera procesul de primire al comenzii de expediere a mărfurilor şi de întocmire a documentelor, utilizează un
sistem computerizat de înregistrare a comenzilor.
PREZENTAREA ACTIVITATII LOGISTICE DE SUSTINERE
Prezenţa depozitelor în sistemul logistic este considerată o necesitate de numeroase firme. Definiţia tipică asociată conceptului de
depozit subliniază că, în esenţă, acesta este un spaţiu de păstrare a stocurilor de mărfuri
DEPOZITAREA
Depozitarea este acel stadiu al procesului de producţie în care factorii materiali de producţie sunt pastraşi în spaţii special amenajate în
scopul livrării sau reintroducerii lor în circuitul de producţie, în circulaţie sau consum după o anumită perioadă.
AMBALAREA
În ultimii ani, s-a pus foarte mare accent pe siguranţa produselor comercializate de către firma Decathlon, dar şi asupra consumatorilor care
folosesc aceste produse. Decatlon a creat chiar şi ambalaje inteligente care pot bloca actul de cumpărare în cazul în care condiţiile de
siguranţă prestabilite nu au fost repectate- de aceea procesul de ambalare este într-o continua modernizare şi adaptare.
18
CONCLUZII
Astfel se poate accentua că logistica poate juca un rol
important în economie, care însa nu întotdeauna este apreciat
pozitiv. Astfel, desfasurarea unor activități logistice poate să
displacă populației, în masura în care poate antrena
deteriorarea calității vieții – congestionarea traficului,
zgomot, probleme de vecinatate, poluare, stocarea
materialelor periculoase etc. Cu toate acestea, influențele
favorabile prevalează, prin favorizarea crearii de locuri de
muncă directe (persoane care exercită meserii legate de
activitati logistice) si indirecte (subcontractanti, intreprinderi
de construcții, de salubritate etc.) care conduc la cresterea
populației și implicit, la antrenarea cererii de servicii publice
(școli, transport in comun, spitale etc.).
Firma Decathlon, chiar dacă este unul dintre
cei mai mari comercianţi de articole sportive din
România, chiar şi Europa, întâmpină o serie
de probleme, atât la nivelul comercializării
produselor, cât şi probleme de nivel logistic.
La nivelul firmei Decathlon se întâlnesc
probleme cu aprovizionarea, depozitarea,
transportul, distribuţia şi relaţiile post-vânzare;
probleme nu foarte grave care pot fi corectate cu
plus de efort.
19
RECOMANDĂRI

Firma Decathlon este într-o continuă creştere şi expansiune, de aceea problemele legate de logistică şi desfacerea
mărfurilor necesită o rezolvare. Pentru rezolvarea acestor probleme, propunem o serie se soluţii, cum ar fi:
Pentru rezolvarea problemelor ce ţin de aprovizionare, sigilarea camionului în momentul plecării acestuia din depozit
este o soluţie, pentru a evita ca şoferul să transporte şi alte mărfuri în beneficii proprii;
 
*Analiza atentă a produselor în momentul în care se primeşte un camion cu marfă pentru a nu mai exista neplăceri şi
pierderi în magazin;
 
*Contractarea unei firme specializate în logistică pentru a face livrarea de la furnizor la depozit. Astfel se elimină riscul
degradării mărfurilor, cât şi cel al nerespectării termenelor de livrare;
 
*Pe lăngă acestea, Decathlon ar putea angaja o firmă specializată şi pentru activităţile proprii de livrare a mărfurilor. Ca
alternative la această variant propusă, ar putea fi realizarea unor training-uri specializate în manipularea şi gestionarea
mărfurilor, pentru şoferii care livrează marfa.

În ceea ce priveşte distribuţia, construirea unui parc auto propriu ar duce la creşterea numărului de maşini pentru
agenţii de vânzare şi pentru produsele distribuite.

Problema politicii de retur ar trebui schimbată, astfel clienţii să nu mai poată veni cu produsele uzate şi purtate doar
pentru a primi un produs nou în schim 20