UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ȘTIINȚE ECONOMICE”

DEPARTAMENTUL „ECONOMIE, MARKETING ȘI LOGISTICA”

PROIECT DE SPECIALITATE

LA PRACTICA DE INIȚIERE

al studentului Jereghi Igor

specialitatea Marketing și logistică anul II grupa MK2001

Conducător științific de la departament

Nepotu Lucia., as. univ.

Chisinau, 2022
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................3
Capitolul I
Caracteristica generală a activității de fabricare a berei.................................4

1.1 Descrierea generala a activitatii de fabricarea berii…………………………4

1.2 Analiza factorilor de macromediu………………..………...……………….5

Capitolul II
Analiza pieței și a mixului de marketing specific fabricărei berei..8

2.1 Micromediul companiei Efes Moldova.........................8

2.2 Tipul de marketing a companiei Efes Moldova.............................10

2.3 Comportamentul consumatorului de bere Efes Moldova..................................14

Concluzii și recomandări................................................................................18
Bibliografie..........................................................................................................19

2
 Introducere
Actualitatea și importanța. În lucrarea dată voi încerca să analizez ramura de fabricare a
berei prin intermediul activității întreprinderii Efes Moldova din mai multe perspective pentru a
determina ce strategii de marketing ar putea împlimenta aceasta.

Ca și omul , industria tot are necesitate de a se dezvola, de a tinde spre ceva mai bun. Căci
cu o dezvoltare de succes vin și profituri mai mari, iar oamenii devin mai fericiți.

Scopul proiectului. Analiza ramurei de fabricare a berei în Republica Moldova.

Obiectivele studiului dat :

1. Evoluția ramurei de fabricare a berei;

2. Analiza datelor statistice din domeniu dat;
3. Diagnosticarea strategică a domeniului de activitate în care operează întreprinderea;
4. De grupat brandurile din portofoliu întreprinderii după BCG;
5. Precierea dezvoltării întreprinderii prin intermediul consumatorilor;
6. Aprecierea generală a întreprinderii;

Rezumat: Pentru a realiza toate obiectivele reprezentate mai sus , vom începe cu
studierea temei din perspectiva datelor inițiale despre domeniul analizat. Apoi pentru a
demonstra cum funcționează acest domeniu voi lua ca exemplu concret compania Efes Moldova
și voi caracteriza pe aceasta utilizând diverse metode ca analiza Swot,modelul lui Michael Porter
, apoi vom specifica gama asortimentală a întreprinderii după cele patru categorii a matricei
BCG. Vom analiza întreprinderea după pricepirile consumatorilor prin intermediu unui sondaj.
În fine vom generaliza toată informația cercetată într-o conluzie cu specificarea unor păreri
proprii și recomandări.

Metodologia de cercetare. Cu ajutorul surselor online : rețelelor de socializare , pagini

web și sitiuri oficiale ale Republicii Moldova cum ar fi BNM, aplicarea chestionarilor ( cu
ajutorul isondaje.ro și my.survio.com)

Cuvinte cheie: bere, concurenți , capacitate de producție, brand, promovare, lansare ,

strategie, mediu de marketing. Promovare , mix de marketing.

Capitolul I Caracteristica generală a activității de fabricare a berei

3
 1.1 Descrierea generală a activității de fabricare a berei

Multă vreme s-a crezut că prima bere s-a produs în Egiptul Antic, dar la începutul
secolului al XX-lea s-au făcut o serie de descoperiri arheologice care indicau Sumerul drept loc
unde berea a fost produsă pentru prima dată.

Mai multe documente găsite la templul de la Lagash menţionează folosirea aracului şi a

orzului necesare pentru fabricarea berii. În palatul din Mari, oraş aflat pe malul Eufratului, s-au
găsit tablete cu scriere cuneiformă care descriu materialele necesare pentru fabricarea berii.

Un sigiliu găsit în situl arheologic de la Tepe Gawra (Irak) din 4000 î. Hr., arată că berea
era o băutură  populară în rândul tuturor claselor sociale, inclusiv a femeilor. Despre berari aflăm
că aveau un statut aparte în societatea sumeriană, serviciile lor fiind remunerate de către templul
local în vite, orz sau pământ. Unii muncitori erau chiar plătiți în bere sau puteau primi
materialele necesare fabricării berii. Cea mai veche „berărie” a fost identificată în Tell Hadidi
(Siria) și datează din din secolul XV î. Hr.

În Egipt, existenței berii este menționată încă din perioada predinastică (mileniile VI-IV
î.Hr.). În așezările de la Abadiyeh dar şi Naqada au fost găsite vase în care se depuseseră
sedimente de bere. Scriitorii antici greci îi considerau pe egipteni drept inventatorii berii, iar
Strabon menţionează că berea era principala băutură din Alexandria. La egipteni, Osiris era
considerat inventatorul berii. Tot Osiris este și cel care transmite oamenilor rețeta fabricării berii.
Berea făcea parte din consumaţia zilnică a oamenilor datorită efectului său răcoritor, ținănd cont
de clima din Egipt. Consumul de bere era mai răspândit în regiunile în care viţa-de-vie nu putea
fi cultivată, berea fiind alături de pâine un aliment foarte important. Toate categoriile sociale
consumau această băutură, inclusiv Faraonul. Era folosită şi la procesiunile religioase, în acest
scop fiind fabricată după o reţetă specială, dar şi pentru ofrande divine sau înzestrarea
mormintelor.

Nu se știe cu exactitate cum a pătruns berea în Grecia. Se pare totuși că grecii s-au
inspirat de la egipteni. La romani, Diodorus Siculus scria în „Bibliotheca Historica” că berea era
consumată ca și vinul. Interesant e faptul că el atribuia fabricarea berii lui Dionisos, zeul grec al
vinului, în contextul în care exista legenda în care acesta a plecat scârbit din Mesopotamia din
cauza afecţiunii locuitorilor pentru bere. În Imperiul Roman, berea, considerată „barbară”, era
consumată mai mult în zonele limitrofe, unde vinul era mai greu de obținut.

Berea mai era consumată și de către hitiţi, evrei, fenicieni, armeni, sirieni şi sciţi.
Nubienii şi etiopienii îşi fabricau beri speciale din materiile pe care le aveau la dispoziţie. În

4
America Centrală şi în America de Sud se folosea porumbul pentru fabricarea pâinii şi a berii,
malţul fiind obţinut prin mestecarea boabelor de porumb.

În zilele de azi, titlul cea mai mare țară care se întâlnește cu berea se îndreapta către
Republica Ceha, care bea anual aproximativ 142.6 litri pe cap de locuitor. Republica Cehă a
depășit clasamentul pe cap de locuitor al băuturilor de bere în ultimii 23 ani. Populația cehă bea
250 pints, câte unul 35 ore pe persoană. Interesant, țara a fost prima care a avut un muzeu de
bere. Berea este, de asemenea, o comoară națională în Republica Cehă și a fost preparată în țară
de secole. Cehii cred că berea este sănătoasă pentru digestie și reduce riscul de hipertensiune
arterială. Pe locul doi se află Seychelles, o destinație pentru călătorii de vacanță. Seychelles
consumă litri de bere 116.6 pe cap de locuitor. Clima caldă și un număr mare de concedii au
contribuit la consumul ridicat de bere pe cap de locuitor în țară. Austria, Germania și Namibia
completează primele cinci liste ale celor mai mari țări consumatoare de bere pe cap de locuitor.

Consumul de bere, în Republica Moldova, este în continuă creştere. Un moldovean

consumă în mediu 29 de litri pe an. Pe parcursul ultimilor ani, piaţa berii a crescut constant, cu
cel puţin 10% anual. Specialiştii estimează că acest ritm de creştere se va menţine şi în următorii
cinci ani. Potenţialul de creştere a pieţei berii din Republica Moldova este, însă, deocamdată
neexplorat.

Statistica relevă faptul că marea majoritate a amatorilor băuturii „aurii” preferă

producătorii autohtoni. Lider incontestabil al pieţei locale de bere este compania Î.M. „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A., cu o cotă de piaţă de circa 70 % şi un volum anual de vânzări
de peste 7 milioane dal de bere. Alţi producători de bere din Republica Moldova sunt:
„Beermaster” , „Bohemian”, „Labrewtory Brewing Company”, „Fabrica de producer a berii din
Bender”, „Kellers”.

1.2 Analiza factorilor de macromediu a ramurii

Principalii factorii ale macromediu reprezintă factorii economici, factori demografici,

factori naturali și factorii tehnologici. Fiecare joacă într-o măsură oarecare activitatea realizată de
către întreprinderiile de fabricare a articolelor vestimentale.

În primul rând, factorii economici influențează prin faptul că economia revine la normal
pe fondul relaxării restricțiilor COVID-19. Afectată de pandemie și de seceta severă, economia
s-a contractat în anul 2020, PIB-ul înregistrând o scădere de 7,0 procente. Factorii principali ce

5
au determinat acest declin al PIB au fost consumul populației, care la fel a scăzut cu 7 procente,
urmat de investiții și de stocuri. Pe partea de ofertă, măsurile de carantină au dus la o stopare a
comerțului și a producției industriale, iar seceta severă a afectat agricultura. Nivelul de ocupare a
atins minimul ultimilor cinci ani. În anul 2021, economia a început treptat să își revină, dar
majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în zona negativă.

Politica monetară expansionistă se menține. Pe fundalul scăderii prețurilor la petrol și al

cererii interne slabe, inflația a înregistrat o medie de 3,8 procente în 2020. Ca răspuns, Banca
Națională a Moldovei (BNM) menține din noiembrie 2020 rata de bază la un minim istoric de
2,65 de procente, în timp ce rata rezervelor minime obligatorii pentru Lei a fost redusă la 26
procente de la 42,5 procente în 2019. Impulsionată de prețurile mai mari la alimente, inflația a
început să crească în 2021, rămânând totuși sub nivelul inferior al coridorului BNM de 5
procente (+/- 1,5 procente).

O comprimare masivă a importurilor, coroborată cu remiterile relativ stabile, au condus la

o îmbunătățire a deficitului de cont curent (DCC). În 2020, prețurile mai mici la energie și
cererea internă anemică au avut ca rezultat contractarea importurilor cu 10,5 procente, reducere
ce a compensat scăderea volumului exporturilor (-11,5 procente) și a remiterilor (-0,4 procente).
Ca rezultat, DCC s-a redus la 6,7 procente din PIB de la 9,3 procente în 2019. Deficitul a fost
finanțat în principal din depozite și deținerile de numerar și prin instrumente de datorie,
predominant publice. Datoria externă a ajuns la 70,1 procente din PIB, cu 8 puncte procentuale
(pp) mai mare decât în 2019. Rezervele valutare se situează la nivelul maxim din ultimii 15 ani,
însumând 3,7 miliarde dolari SUA.

Situația fiscală se menține dificilă. Față de nivelul pre-COVID-19, veniturile fiscale au

crescut cu aproximativ 0,3 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,1 pp din PIB. Prin
urmare, deficitul fiscal a atins un maxim al ultimilor zece ani, de 5,1 procente (inclusiv o creștere
de 1 pp a soldurilor) din PIB în 2020. În T1 2021, susținute de încasările la Vamă, veniturile au
crescut cu peste 10 procente, deficitul rezultat fiind de 0,3 procente din PIB. Cheltuielile din
domeniul sănătății (+64 procente) și plățile sociale (+6,2 procente) continuă să crească. Datoria
publică și cea garantată a crescut cu 8 pp, ajungând la 35,2 procente din PIB în 2020.

În al doilea rând, din perspectiva factorilor demografici observăm următoarele

schimbări că cum peste 15 ani Republica Moldova se confruntă cu procesul de depopulare, fără
semne vizibile de redresare. Raportul relativ constant al ratelor natalității şi mortalității generale,
în ultimii ani, duce la consolidarea procesului de reducere a numărului populației și degradarea
structurii demografice, iar refluxul migrațional intens urgentează procesele menționate. Actuala
6
situație demografică a țării este rezultatul cumulat al evoluției fertilității, mortalității şi migrației
externe din ultimele două decenii. Criza socioeconomică de lungă durată poate fi considerată
responsabilă de stagnarea mortalității şi de creșterea vertiginoasă a migrației externe. Contextul
economic şi social al acestei perioade a avut un impact și asupra evoluției fertilității, îndeosebi în
ultima perioadă.

În prezent, există o problemă importantă ce împiedică realizarea unei analize fiabile cu

privire la dinamica populației – statistica populației. Datele Biroului Național de Statistică (BNS)
cu privire la numărul și structura populației pe vârste și sexe se referă doar la populația ce
include migranții care lipsesc în țară mai mult de 12 luni. Acest fenomen se datorează
înregistrării migranților, bazându-se pe noțiunea de ”cetățenie” și nu pe ”reședință obișnuită”
(standardul țărilor europene)35. În condițiile migrației masive, statistica națională demonstrează
un număr nesemnificativ al emigranților, pe când organele statistice ale țărilor gazdă arată un
număr impunător al migranților moldoveni cu ședere de lungă durată. Indicatorii demografici,
economici și sociali se calculează în raport cu populația stabilă, ceea ce duce la distorsiuni
semnificative, unii fiind subestimați, alții supraestimați.

În al treilea rând, factorii naturali sunt reprezentați de componentele mediului

înconjurator omului: relief, clima, flora, fauna, resursele subsolului, în general cadrul natural de
desfășurare a vieții materiale.

Înca din faza de proiecatre a unei întreprinderi și apoi în faza de construcție se ține seama
de condițiile de relief, clima, de necesitatea amplasării în apropierea surselor de materii prime,
funcționarea întreprinderii depinzînd în primul rînd de resursele de materii prime.

Din perspectiva factoriilor tehnologici principalele inovații în lumea vestimentală sunt

fibre de calitate mai bună și mai ecologică, modalități de producere care au impact mai mic
asupra climei. Însă ponderea inovațiilor folosite este foarte mică. În majoritatea cazurilor, în
zilele de azi îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează
emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Moda de consum apariția constantă de stiluri noi la
prețuri foarte scăzute a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se
aruncă. Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, presupune
accelerarea tranziției către economia circulară.

7
 Capitolul II Tipul de marketing specific fabricărei berei
2.1 Micromediul activității economice a companiei Efes Moldova

Industria berii a apărut în orașul Chişinău în 1873. În 1903 a început să funcționeze

fabrica de bere în acel loc unde acum se află sectorul de producţie nr.2, capacitatea iniţială de
producţie constituia 100 mii dal pe an.

În 1945 a fost proiectată o nouă fabrică, capacitatea sa de producţie fiind de 250 mii dal
bere pe an, însă mai târziu în proiect au fost introduce nişte schimbări, mărind capacitatea de
producţie la 640 mii dal pe an.

După realizarea a două reconstrucţii, capacitatea de producţie a atins în 1974 – 1250 mii
dal bere pe an, iar în noiembrie 1974 a fost dată în exploatare o fabrică nouă, capacitatea de
producţie a căreia era 5,1 mln. dal bere pe an. În 1975 a fost deschisă o nouă ramură industrială -
producţia de malţ, scopul căreia era de a asigura producerea berii cu 10000 tone de malţ pe an.
IM ,,Vitanta-Intravest” SA consta din 2 unităţi teritoriale separate, situate in or. Chişinău.

Primul investitor ce a investit a fost Intravest Finance and Investment Company Est cu
ajutorul companiei WNISEF, care a investit în Vitanta-Intravest SA – 9 mln$. el a cumpărat în
1998 – 57% din acţiunile Vitanta, iar peste un an a devenit posesorul a 86% din acţiuni.
WNISEF a investit în jur de 5 mln $ în ,,Vitanta-Intravest” SA.

După patru ani de deţinere a 86% din acţiunile companiei, ,,Vitanta-Intravest” SA a

devenit lider al pieţei moldovene de bere, de băuturi nealcoolice şi apă minerală, ponderea
acestor băuturi pe piaţă fiind de 70%, 55% şi respectiv 29%. Vitanta a ajuns cu băuturile sale
fără alcool printre cinci companii de frunte din lume, câștigând competiţia cu Coca Cola pentru
piaţă şi consumator. Când fondul a investit mijloace în Vitanta, Coca Cola avea pe piaţă
ponderea de 66%, iar Vitanta aproape zero. Acum situaţia este total diferită: ponderea companiei
Coca Cola a scăzut pînă la 20% iar cea a companiei Vitanta a crescut la 60%.

În anul 2003 Efes Beverage Group a achiziţionat 98% din acţiunile companiei ,,Vitanta-
Intravest” SA transformând-o în IM ,,Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. Efes Beverage
Group (EBG) reprezintă un grup de companii care cuprinde unitatea Anadolu Efes Biracılık ve
Malt Sanayii A.Ş. (Anadolu Efes), reprezentanţele şi filialele acesteia. EBG produce şi
comercializează bere, malţ şi băuturi răcoritoare pe teritoriul Turciei, al ţărilor CSI şi al Europei
de Sud – Est.

8
 EBG este o unitate a Anadolu Endüstri Holding A.Ş. (Anadolu Group) – unul din
conglomeratele lidere pe piaţa din Turcia, angajată în industria băuturilor. Majoritatea
companiilor Anadolu Group 5 sunt organizate sub formă de parteneriat sau întreprinderi mixte cu
corporaţii internaţionale ca: Coca-Cola, Interbrew, SAB Miller, Warsteiner, Fosterţs, Samsung,
Isuzu.

Activitatea Efes Beer Group a început de la 2 fabrici de bere din Turcia în anul 1969.
Astăzi, compania include 16 fabrici de bere, 7 fabrici de malţ şi o fabrică de prelucrare a
hameiului în 6 ţări ale lumii. Fabricile lucrează în parteneriat cu diferite companii în domeniul
vânzării producţiei, licenţierii şi deservirii tehnice. Actualmente, capacitatea totală de producţie a
Efes Beer Group constituie 31 de milioane de hectolitri de bere şi 243 000 tone de malţ anual.

Activitatea Efes Beverage Group (Anadolu Efes) în sfera producerii berii în Europa de
Sud-Vest şi în Asia Centrală este coordonată de către Efes Breweries International (EBI),
companie fiică a Anadolu Efes (70,2%), înfiinţată în Olanda. Sistemul internaţional în ramura
producerii berii constă din fabrici de bere, fabrici de malţ, companii de distribuţie. De asemenea,
acesta include şi companii din domeniul deservirii tehnice şi al consultanţei în management.
Actualmente, din Efes Beverage Group (Anadolu Efes) fac parte 16 fabrici de bere şi 5 fabrici
malţ din Turcia, Rusia (Moskova, Ufa, Kazani şi Novosibirsk), Kazahstan, România, Moldova,
Serbia şi Muntenegru.

Pentru a determina cum funcționează micromediul întreprinderii voi aplica analiza Swot.
Aceasta este reprezentată în tabelul1 de mai jos.

Tabelulu 1.

Puncte tari Puncte slabe

1. Firmă de renume 1. Materie primă de import
2. Experiență în marketing a personalului 2. Vânzări mai scăzute în anotimpul
3. Tehnologei avansată utilizată de rece.
companie 3. Ponderea foarte mare din volumul
4. Preocupari deosebite în domeniul total de producție comercializată pe
calității și al protecției mediului piața locală.
înconjurător. 4. Necorespunderea prețului la unele
5. Compania beneficiază de un produse cu calitatea acestora.
management modern.
Oportunități Amenințări
1. Creșterea rapidă a pieței. 1. Presiunea crescută de către concurenți.
2. Existența cererii de noi produse de 2. Intrarea într-o perioadă de recesiune
bere pe piața locală. economică la nivel național și
3. Încheierea unor contracte de mondial.
franchising. 3. Schimbări ale nevoilor, gusturilor și
9
 4. Ritmul rapid de dezvoltare a pieței.
5. Existența forței de muncă.
preferințelor cliențelor.
4. Intrarea unor noi competitori pe piață.
5. Politica de reducere și eliminare a
consumului de alcool.
6. Cererea crescută pentru produsele de
substituție.

Concluzii : În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a

ameninţărilor se poate concluziona că Efes Moldova :

1. Este o societate profitabilă;

2. Are un management modern;
3. Are o structură organizatorică optimă;
4. Posedă o bază tehnico-materială modernă;
5. Are o cultură organizaţională bună;
6. Are produse diversificate şi de bună calitate;
7. Are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea pe pieţele din exterior;
8. A obţinut profit constant;
9. Are posibilitatea de integrare verticală;
10. Are posibilitatea şi condiţiile de diversificare a produselor;
11. Are posibilitatea de a se menţine ca lider de piaţă.

Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării Efes Moldova se poate acţiona prin:

1. continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;

2. dezvoltarea sectorului de desfacere şi desfacerea directă către clienţi a produselor;
3. dezvoltarea nomenclatorului de produse;
4. realizarea de servicii către alte întreprinderi ( îmbuteliere de produse)

Cu alte cuvinte, la nivelul la care se află întreprinderea și este specific strategia ofensivă.

2.2 Politicele mixului de marketing a companiei Efes Moldova

Din punct de vedere conceptual, termenul de "mixul de marketing" a fost dezvoltat la

bază de către profesorul Neil H. Borden pentru a descrie combinaţia potrivită, pentru un set
particular de circumstanţe, a 4 elemente cheie, care constituie partea principală a oricărui
program de marketing dintr-o firmă .
Prin urmare, drept o definiţie simplă şi cuprinzătoare, putem concluziona faptul că mixul
de marketing defineşte un ansamblu de instrumente tactice şi strategice controlabile de către o
firmă, grupate sau axate pe în jurul a minim 4 aspecte importante ale activităţii de marketing
10
(produsul, preţul, distribuţia şi promovarea), pe care aceasta le combină, într-un anumit dozaj, în
funcţie de condiţiile specifice ale pieţei, cu scopul de a produce o reacţie pozitivă pe pieţele ţină
privitor la cererea pentru produsele sale.

Produsul companiei

Pentru a reda în totalmente care este gama asortimentală a produselor companiei Efes
Moldova , voi aplica asupra ei analiza Boston Consalting Grup, care are menirea să demonstreze
vizual care sunt produsele de top și nu numai.

Pentru a realiza metoda BCG am avut nevoie de niște date despre brandurile companiei
EFES, de aceea am realizat un chestionar care conține 9 întrebări cu referință la producția
companiei. La acest chestionar au participat 25 de persoane , care cuprindeau vîrsta între 19-46
ani. În urma acestui chestionar am obținut toate datele necesare pentru a clasifica portofoliu
conform categoriilor: dilemele , vedetele , vacile de muls și pietrele de moară.

11
 În continuare voi prezenta răspunsul la cea mai importantă întrebare din chestionar.

Fig. 1. Raitingul brandurilor Efes. ( creat de către autor prin www.isondaje.com)

Prin intermediul Fig.1 observăm ce atitudine au consumatorii de fiecare brand al

întreprinderii. Unde În vârf se află cele mai populare și de top branduri. Iar la poalele topului
sunt brandurile care nu satisfac consumatorilor.

Deasemenea, pentru a depista care din produsele întreprinderii sunt vedetele, vacile de muls
,dilemele și pietrele de moară , am analizat răspunsurile la întrebările deschise cu referință care
produs este cel mai bun, și care este cel mai rău. Și am obținut că , deși răspunsurile cu cea mai
bună bere variau de la Corona la Timișoreana , la produsul cel ami ne reușit aproape 95 la sută
au specificat că este brandul Chișinău. În fine am obținut sortarea brandurilor conform BCG.

Sortarea brandurilor după BCG

Dileme
12
 Vedetele

Vacele de muls
Concluzie

Pietrele de moară

13
 În concuzie putem menționa că datorită cercetării date am depistat că berele sub brandul
Staryi Melnik și Chișinău blondă/tare/brună se află pe piață întrun declin sporit datorită faptului
că calitățile lor gustative sunt cu mult mai rele decît la alte brănduri. În schimb compania Efes
are o gama largă de produse care joacă rolul de vacele de muls, adică aduc un venit stabil
companiei. Iar ce ține de vedetele companie, acestea sunt Efes , Timișoreana și Corona Extra
care au un gust impecabil și un preț accesibil, acestea îmbunătățesc imaginea companiei. În
categoria de deleme sunt plasate brandurile de bere care nu aduc un profit mare în companie și
care nu prea sunt cunoscute de consumatori. Deci, cu ajutorul matricei BCG am realizat gruparea
produselor din portofoliu, și am depistat pe care brănduri este necesar de axat , cu alte cuvinte
este necesar de revizuit strategia de promovare a brăndurilor din categoria delemelor.

Preț

Observăm că prețurile la bere al companiei Efes Moldova sunt destul de medii aceasta
oferă așa numita bere socială, care este destul de ieftină și aacesibilă, apoi sunt câteva produse de
prețuri medii și în fine sunt produse cu preț destul de ridicat. Această politică a prețurilor al
companiei este organizată pentru a fi alături de toate tipurile de consumatori. Însă în cea mai
mare parte se bazează pe persoane din plapuma din mijloc, adica pe mulțime. Aceasta
demonstrea publicitățiile de promovare a produselor. Totodată, cu toate că este un produs
autohton are un preț necorespunzător fiind la același nivel cu produsele de import. Anume
necorespunderea prețului cu calitatea mărfii îl face pe consumator să-și schimbe brandul de bere
preferat. Prezența mărfii substituiente de import oferă greutate la nevoile și doleanțele
consumatorului, si pentru a nu pierde clientul compania trebuie să urmeze cererile apărute.

Distribuție

Pentru a se menține pe piață o companie trebuie să ofere consumatorului marfa dorită

atunci când el are nevoie de ea. Din acest context putem concluziona că legăturile dintre
furnizori și producători sunt foarte importante.

Materia primă folosită la producere este în totalitate de import. Faptul că Î.M. „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A. deține peste 70 % din piața berii autohtone îi oferă o oarecare
prioritate la negocierile cu furnizorii de materie primă deoarece asta înseamnă că automat și
furnizorul va obține cota de 70 %.

Distribuția produselor companiei are loc în fiecare magazin și aprope în fiecare local al
capitale poți găsi producția companiei. Gama asortimentală a produselor companiei mereu este
vizată în ochii consumatorului. Aceasta demonstrează că politica de distribuție a produselor se
14
realizează la ore stabilite în așa mod ca nicun prestator de produse să nu rămână fără marfă spre
comercializare.

Promovare

Compania Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A fiind una din cele mai populare
branduri al republicii aceasta nu înseamnă că compania nu produce publicitate. Anual pe timpul
cald sunt pornite diverse spoturi publicitare pe TV, internet și nu numai. Sunt pornite diverse
campanii publicitare. Deasemenea, compania se ocupă cu promovarea prin intermediul oferirei
producției cu logoul companiei cum ar fi fișele de sub pahare de bere, umbrelele de soare ,
scaunele, mesele și altele. Deci, compania utilizează un șir larg de promovări pentru a menține
statutul de lider pe piață.

2.3 Comportamentul consumatorului de bere Efes Moldova

Pentru analiza preferințelor consumatorilor

s-a aplicat un chestionar. La acest chestionar au
participat 50 de respondenți , dintre care 32 sunt
femei și doar 18 bărbați, iar dint totalul de
respondenți 92% sunt studenți. Acestor persoane
le-au fost acordate 16 întrebări cu referință la
întreprinderea Efes și întreprinderea concurentă
Kellers.

15
 În continuare urmează analiza răspunsurilor acordate respondenților din chestionarul
aplicat. Inițial am depistat că ,cu excepția doar unui consumator , toți cunosc întreprinderea Efes
Moldova. Apoi am concretizat cine din ei au consumat produsele acestei întreprinderi și am

obținut că din total respondenți doar 10 nu

au consumat niciodată produsele companiei.

Iar la întrebarea unde consumatorii sunt obișnuiți să procure produsele întreprinderii , am obținut
că 48 din respondenți le procură la orice tip de magazin ,fie Fidesco sau un magazin specializat
pă băuturi alcoolice.

În continuare am aflat de la
respondenți cât de des ei procură
produsele companiei Efes și am obținut
că cea mai mare parte de respondenți
consumă foarte rar produsele, iar cea mai
mică parte din respondenți foarte rar
consumă. Observăm că mijlocul de aur ,
și anume 11 respondenți consumă des
produsele întreprinderii Efes.

Cu ajutorul respondenților am
depistat care sunt produse cele mai

16
procurare de către ei la compania Efes Moldova și care sunt produsele cele mai cumpărate de la
compania Kellers. Cu ajutor acestor întrebări , observăm în primul rând că compania Efes , în
comparație cu concurentul său are o gamă mai largă de branduri.

Și ponderea de procurarea a unui brand de bere este mai mare. Ca de exemplu , la Efes ponderea
cea mai mare este de 42 de respondenți la un brand de bere , iar la Kellers numărul maxim de
respondenți nu cunost deloc ce fel de brand este Kellers, deasemenea putem menționa că la
compania Efes nu există niciun fel de produs care n-ar fi cunoscut macăr de o personă , pe când
la compania Kellers, respondenții nu au idee despre un tip de bere în general.

O altă perspectivă de apreciere a întreprinderilor, în comparație, este după ce criterii

consumatorii le evaluează cel mai mult.

Și se observă o diferență în apreciere,

deoarece la compania Efes pe primul loc produsul
este evaluat de consumator după designul și
promovarea acestuia , iar prețul și diversitatea
produselor stă pe planul doi. Pe când la
Kellers ,observăm că pe primul loc este apreciat după

promovare dar și diversificarea produselor, iar

designul și prețul este pe planul doi. Ne-a mai
rămas de comparat aceste două întreprinderi după
aprecierile pe care le-au oferit respondenții pentru
fiecare întreprindere în parte. Am dat de aprecia

întreprinderile cu scala de cinci stele pentru ca

respondenților să fie mai ușor de ales nivelul. În
rezultat am obținut că 40% (20 persoane) de
respondenți consideră că compania Efes
Moldova merită patru stele din cinci și 16
respondenți oferă companiei efes toate cinci
stele.

17
 Pe când la compania Kellers aprecierile nu sunt întratât de bune. Deoarece cea mai mare
parte din respondenții consideră că întreprinderea nu merită mai mult de trei puncte În fine ,
pentru a închia compararea acestor două întreprinderi , va urma răspunsul la întrebarea ce ține de
care dintre aceste două întreprinderi după părerea lor este mai populară. Și sigur în această luptă
a câștigat întrepr inderea Efes Moldova care a acumulat 42 de voturi , iar Kellers a acumulat doar
7 voturi.

În concluzie , am obținut
imaginea întreprinderii Efes
Moldova în viziunea tineretului
Republicii Moldova. Si am
depistat ce produse sunt mai
populare , prin ce se deferă el
față de concurent. Și la general
am depistat că compania Efes
Moldova are o imagine destul de
bună pe piața autohtonă.
Totodată , nu toate întrebările au
intrat în analiza dată , însă aș
menționa că ajutorul întrebărilor
deschise am ajuns la concluzia
că întreprinderea are și
neajunsurile sale , cum ar fi
calitatea berei Chișinău.

18
 Concluzii și recomandări
Deci, in concluzie pot zice că nu avem mulți producători autohtoni, și că chiar și
întreprinderea analizată Efes Moldova are o mare parte de produse importate. Cea ce ne
impinge la ideea că oare moldovenii noștri nu pot produce bere calitativ ( mă refer la gust)
pentru ca să putem ne mândri cu ea cum ne mândrim cu vinurile noastre.

Conform analizei mai profundate a companiei de față, și anume cu ajutorul analizei

SWOT am determinat că întreprinderea este o societate profitabilă , lider pe piața autohtonă ,
dar de asemenea și liderul are spre ce tinde , cum ar fi continuarea modernizării bazei
tehnico-materială , dezovoltarea sectorului de desfacere directe către clienți a produselor.

Astfel, am depistat , că aproape nu există vreo persoană care să nu știe ce este Efes
Moldova, și că la general această companie este apreciată de moldoveni. Însă , oamenii nu
sunt mulțumiți în totalmente de produsele companiei , deoarece există lucruri ce nu sunt
apreciate de oameni la general. Ca exemplu, berea sub brandul Chișinău care nu are o calitate
normală, și este dezapriciat în totalmente de toate felurile lor. Deasemenea am observat că
din gama de produse sub denumirea Chișinău cea mai mizerabilă este considerabilă Chișinău
tare. Cum au scris o parte din respondenți , o ieșire din situație este de a modifica acest brand
ori , de a renunța la el în totalmente, cum sa mai facut și mai înainte cu brandurile de bere
Draft sau Vitanta.

Din toate cele menționate mai sus , reiese următoarele recomandări :

1. De a îmbunătăți gestionarea procesului de producție.

2. De aprofundat în lumea social media – aici se poate crea un întreg departament
care va găsi metode de promovare actuale în legătură cu tineretul.
3. Retehnolarizarea
4. Diversificarea producției

19
 Bibliografie
1. Antoci N.Bazele Marketingului.Suport de curs.Ch.Tipogr.,,Print-Caro,,2017,100p
2. Olteanu V., Marketingul Serviciilor, Marketer, Bucureşti, 2016

3. Nedelea Alexandru, Marketingul în Administrația Publică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucurețti, 2014

4. Ionela Roxana Vişan, Investigarea comportamentului de cumpărare şi consum. Exploatarea

rezultatelor în practica de marketing, Editura Junimea, Iaşi, 2006

5. Eric Mardor, Comportamentului consumatorului, Traducere de Raluca Aron şi Ion Aron,

Bucureşti, Teora, 2002

6. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/originea-berii

7. https://ro.ripleybelieves.com/which-country-drinks-most-beer-8494

8. https://www.survio.com/survey/d/W8G4R6L1B8Z3E6T9O

9. www.isondaje.ro/sondaj/818709282/

20